Capitolul i - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Legea 304/2022 privind organizarea judiciară

M.Of. 1104

În vigoare
Versiune de la: 17 Iulie 2025
CAPITOLUL I:Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
SECŢIUNEA 1:Organizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Art. 20
(1)În România funcţionează o singură instanţă supremă, denumită Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu personalitate juridică şi cu sediul în capitala ţării.
(2)Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competenţei sale.
(3)Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are calitatea de ordonator principal de credite, putând delega această calitate unuia dintre vicepreşedinţi.
(4)Cheltuielile necesare funcţionării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se finanţează din bugetul de stat.
(5)Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cuprinde în structură Cancelaria, direcţii, servicii şi birouri, cu personalul stabilit prin statul de funcţii.
(6)Şedinţele de judecată ale Completului pentru soluţionarea recursului în interesul legii, ale Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi ale Secţiilor Unite se pot desfăşura, în mod excepţional, şi prin intermediul sistemului de videoconferinţă.
Art. 21
(1)Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se compune din: preşedinte, 2 vicepreşedinţi, 4 preşedinţi de secţii şi judecători.
(2)Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este organizată în 4 secţii - Secţia I civilă, Secţia a II-a civilă, Secţia penală, Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi Secţiile Unite, cu competenţă proprie.
(3)În cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie funcţionează Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum şi completurile de 5 judecători.
(4)La începutul fiecărui an, colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la propunerea preşedintelui sau, în lipsa acestuia, a unuia dintre vicepreşedinţi, poate aproba ori, în cazurile prevăzute de lege, aprobă înfiinţarea de completuri specializate în cadrul secţiilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în funcţie de numărul şi natura cauzelor, precum şi de volumul de activitate al fiecărei secţii.
(5)Înfiinţarea şi desfiinţarea completurilor de judecată în cadrul secţiilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, altele decât cele prevăzute la alin. (4), se aprobă de Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile legii.
(6)În mod excepţional, în situaţia existenţei unui volum ridicat de activitate la nivelul unei secţii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care soluţionează cauze în alte materii decât cea penală, pentru soluţionarea acestora într-un termen optim şi previzibil, colegiul de conducere, la propunerea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, va putea dispune repartizarea temporară în cadrul acelei secţii, pe durata unui an, a unor judecători de la alte secţii decât cea penală, desemnaţi cu acordul acestora, iar în lipsa acordului, prin tragere la sorţi.
(7)Preşedinţii de secţie convoacă judecătorii secţiei şi supun dezbaterii acestora jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi alte probleme de interes general, în vederea luării măsurilor necesare pentru unificarea jurisprudenţei şi pentru buna desfăşurare a activităţii secţiei, fără a aduce atingere principiilor independenţei judecătorilor şi al supunerii lor numai legii.
Art. 22
(1)În cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie funcţionează magistraţi-asistenţi, stabiliţi prin statul de funcţii.
(2)Magistraţii-asistenţi participă la şedinţele de judecată ale Secţiilor Unite, ale Completului pentru soluţionarea recursului în interesul legii, ale Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, ale completurilor de 5 judecători şi ale completurilor de judecată din cadrul secţiilor.
(3)Magistraţii-asistenţi care participă la şedinţele de judecată ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie participă cu vot consultativ la deliberări, semnează minutele şi redactează hotărâri, conform repartizării făcute de preşedinte pentru toţi membrii completului de judecată.
(4)Prim-magistratul-asistent, magistraţii-asistenţi-şefi şi magistraţii-asistenţi îndeplinesc şi alte atribuţii stabilite prin Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
SECŢIUNEA 2:Competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Art. 23
(1)Secţia I civilă, Secţia a II-a civilă şi Secţia de contencios administrativ şi fiscal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunţate de curţile de apel şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege, precum şi recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătoreşti, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nicio altă cale, iar cursul judecăţii a fost întrerupt în faţa curţilor de apel.
(2)Hotărârea de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate, pronunţată de ultima instanţă, este supusă căii de atac a recursului.
(3)Secţia I civilă, Secţia a II-a civilă şi Secţia de contencios administrativ şi fiscal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă printr-un complet diferit al acestora recursul formulat împotriva hotărârilor pronunţate de aceste secţii, prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.
Art. 24
(1)Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă:
a)în primă instanţă, procesele şi cererile date prin lege în competenţa de primă instanţă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
b)apelurile împotriva hotărârilor penale pronunţate în primă instanţă de curţile de apel şi de Curtea Militară de Apel;
c)contestaţiile împotriva hotărârilor penale pronunţate în primă instanţă de curţile de apel, de Curtea Militară de Apel şi de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
d)apelurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătoreşti, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nicio altă cale, iar cursul judecăţii a fost întrerupt în faţa curţilor de apel;
e)recursurile în casaţie împotriva hotărârilor definitive, în condiţiile prevăzute de lege;
f)recursurile împotriva hotărârilor de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate pronunţate de curţile de apel;
g)sesizările în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei probleme de drept.
(2)Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, când judecă în ultimă instanţă, judecă printr-un complet diferit al acesteia recursul formulat împotriva hotărârilor pronunţate de această secţie prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.
Art. 25
Secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în raport cu competenţa fiecăreia, soluţionează:
a)cererile de strămutare, pentru motivele prevăzute în codurile de procedură;
b)conflictele de competenţă, în cazurile prevăzute de lege;
c)orice alte cereri prevăzute de lege.
Art. 26
(1)Completurile de 5 judecători judecă apelurile împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, judecă recursurile în casaţie împotriva hotărârilor pronunţate în apel de completurile de 5 judecători după admiterea în principiu, soluţionează contestaţiile împotriva încheierilor pronunţate în cursul judecăţii în primă instanţă de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, soluţionează cauzele în materie disciplinară potrivit legii şi alte cauze date în competenţa lor prin lege.
(2)Completurile de 5 judecători soluţionează şi recursurile împotriva hotărârilor de respingere a cererilor de sesizare a Curţii Constituţionale pronunţate de Secţia penală, când judecă în primă instanţă, sau de un alt complet de 5 judecători.
Art. 27
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se constituie în Secţii Unite pentru:
a)soluţionarea, în condiţiile prezentei legi, a sesizărilor privind schimbarea jurisprudenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
b)sesizarea Curţii Constituţionale pentru controlul constituţionalităţii legilor înainte de promulgare.
Art. 28
Dacă o secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau un complet de 5 judecători consideră că este necesar să revină asupra propriei jurisprudenţe, întrerupe judecata şi sesizează Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care judecă cu citarea părţilor din dosarul a cărui judecată a fost întreruptă. După ce Secţiile Unite s-au pronunţat asupra sesizării privind schimbarea jurisprudenţei, judecata continuă.
Art. 29
(1)La sfârşitul fiecărui an sau ori de câte ori este necesar, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în Secţii Unite, stabileşte cazurile în care este necesară îmbunătăţirea legislaţiei şi le comunică ministrului justiţiei, precum şi celor două Camere ale Parlamentului.
(2)Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie poate încuviinţa ca judecătorii să se informeze la sediul instanţelor asupra aspectelor privind aplicarea corectă şi unitară a legii, făcând cunoscută jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, şi să constate situaţii care justifică propuneri de îmbunătăţire a legislaţiei.
SECŢIUNEA 3:Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Art. 30
(1)Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se exercită de preşedinte, 2 vicepreşedinţi şi colegiul de conducere. Colegiul de conducere hotărăşte cu privire la problemele generale de conducere ale instanţei stabilite de lege în competenţa acestuia.
(2)Preşedintele reprezintă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în relaţiile interne şi internaţionale.
(3)Preşedintele, vicepreşedinţii, preşedinţii de secţii şi 4 judecători, câte unul de la fiecare secţie, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor, constituie colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Când se dezbat probleme economico-financiare şi administrative, la şedinţele colegiului de conducere participă managerul economic al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care are vot consultativ.
(4)În caz de vacantare a unui loc de membru ales al colegiului de conducere se vor organiza alegeri pentru desemnarea unui nou membru, în termen de cel mult 30 de zile de la vacantare.
(5)În cazul în care colegiul de conducere nu se poate constitui cu numărul legal de membri aleşi, din motive obiective, până la constituirea colegiului de conducere potrivit alin. (3) sau (4), activitatea acestuia se desfăşoară prin participarea la şedinţele sale, cu drept de vot, a judecătorului cu cea mai mare vechime în funcţia de judecător din cadrul secţiei.
Art. 31
(1)Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are următoarele atribuţii:
a)aprobă Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă, precum şi statele de funcţii şi de personal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
b)aprobă înfiinţarea completurilor de judecată, compunerea acestora şi listele de permanenţă corespunzătoare, după cum urmează: la propunerea preşedintelui sau, în lipsa acestuia, a unuia dintre vicepreşedinţi, pentru completurile de 5 judecători; la propunerea preşedintelui sau, în lipsa acestuia, a unuia dintre vicepreşedinţi, pentru completurile specializate; la propunerea preşedinţilor de secţie, pentru celelalte completuri de judecată din cadrul secţiilor;
c)organizează şi supraveghează rezolvarea petiţiilor, în condiţiile legii;
d)propune proiectul de buget al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
e)exercită alte atribuţii prevăzute de lege sau de Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(2)Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este prezidat de către preşedinte, iar în lipsa acestuia, de către un vicepreşedinte desemnat de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3)Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se întruneşte trimestrial sau ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar în lipsa acestuia a unuia dintre vicepreşedinţi sau la solicitarea a cel puţin 3 dintre membrii săi.
(4)Şedinţele Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se desfăşoară în prezenţa a cel puţin 7 dintre membrii săi. Hotărârile Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se adoptă cu votul majorităţii membrilor săi. Votul preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este decisiv în caz de paritate de voturi.
(5)Şedinţele Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pot fi ţinute în sistem de videoconferinţă, prin mijloace electronice de comunicare directă la distanţă, sau, după caz, în format mixt, cu participare fizică şi prin videoconferinţă.
(6)Membrii aleşi în Colegiul de conducere pot fi revocaţi de adunarea generală în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor prevăzute de lege.
Art. 32
(1)Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este compusă din toţi judecătorii în funcţie ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(2)Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se întruneşte pentru:
a)aprobarea raportului anual de activitate, care se dă publicităţii;
b)aprobarea proiectului de buget al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor;
c)alegerea şi revocarea membrilor aleşi ai Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
d)alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii;
e)consultarea judecătorilor cu privire la măsurile necesare pentru buna desfăşurare a activităţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
f)îndeplinirea altor atribuţii prevăzute de lege sau regulamente.
Art. 33
(1)Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este legal constituită în prezenţa majorităţii judecătorilor în funcţie.
(2)Hotărârile adunării generale se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
(3)Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se convoacă de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, din propria iniţiativă sau la cererea a cel puţin unei treimi din numărul judecătorilor în funcţie.
SECŢIUNEA 4:Completurile de judecată
Art. 34
(1)Repartizarea cauzelor pe completuri de judecată se face în mod aleatoriu, în sistem informatizat.
(2)În cazul desfiinţării unui complet de judecată din motive obiective, repartizarea cauzelor pe completuri de judecată se face în mod aleatoriu către completurile de judecată competente, în ordinea numerotării acestora.
(3)Schimbarea membrilor completurilor de judecată se face în mod excepţional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care vor exclude înlocuirea arbitrară a acestora.
(4)În materie penală, completurile de judecată se compun după cum urmează:
a)în cauzele date, potrivit legii, în competenţa de primă instanţă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, completul de judecată este format din 3 judecători;
b)pentru contestaţiile împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii de drepturi şi libertăţi şi judecătorii de cameră preliminară de la curţile de apel şi Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 2 judecători;
c)pentru apelurile împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de curţile de apel şi de Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 3 judecători;
d)pentru contestaţiile împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii de drepturi şi libertăţi şi judecătorii de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de judecată este format din 2 judecători;
e)pentru contestaţiile împotriva încheierilor pronunţate în cursul judecăţii în primă instanţă de curţile de apel şi Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 3 judecători;
f)pentru contestaţiile prevăzute la art. 2501 alin. (1) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, împotriva încheierilor pronunţate în cursul judecăţii în apel de curţile de apel şi Curtea Militară de Apel, precum şi pentru contestaţiile prevăzute la art. 2501 alin. (4) din Legea nr. 135/2010, cu modificările şi completările ulterioare, împotriva deciziilor pronunţate în apel de curţile de apel şi de Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 3 judecători;
g)pentru judecarea recursurilor în casaţie împotriva deciziilor pronunţate în apel de curţile de apel şi de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după admiterea în principiu, completul de judecată este format din 3 judecători;
h)pentru recursurile împotriva încheierilor prin care curţile de apel şi Curtea Militară de Apel resping cererile de sesizare a Curţii Constituţionale, completul de judecată este format din 3 judecători.
(5)În celelalte materii, completurile de judecată se compun din 3 judecători ai aceleiaşi secţii, dacă prin lege nu se prevede altfel.
(6)Dacă numărul de judecători necesar formării completului de judecată nu se poate asigura, acesta se constituie cu judecători de la celelalte secţii, numiţi, prin tragere la sorţi, de către preşedintele sau unul dintre cei doi vicepreşedinţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, desemnat de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Art. 35
Procedura de judecată în cameră preliminară se desfăşoară de un judecător din completul prevăzut la art. 34 alin. (4) lit. a).
Art. 36
(1)Pentru fiecare an, la propunerea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau, în lipsa acestuia, a unuia dintre vicepreşedinţi, Colegiul de conducere aprobă numărul şi compunerea completurilor de 5 judecători, precum şi lista de permanenţă corespunzătoare fiecărui complet.
(2)În materie penală, completurile de 5 judecători sunt formate din judecători din cadrul Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3)În alte materii decât cea penală, completurile de 5 judecători sunt formate din judecători din cadrul Secţiei I civile, Secţiei a II-a civile şi Secţiei de contencios administrativ şi fiscal, conform reprezentativităţii stabilite anual de Colegiul de conducere, pe baza criteriilor obiective prevăzute în Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care exclud desemnarea arbitrară.
(4)Judecătorii care fac parte din completurile de 5 judecători sunt desemnaţi, prin tragere la sorţi, în şedinţă publică, de preşedintele sau, în lipsa acestuia, de unul dintre cei doi vicepreşedinţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, desemnat de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(5)Schimbarea membrilor completurilor de 5 judecători şi înlocuirea acestora cu judecătorii din lista de permanenţă se fac, în mod excepţional, în cazurile de incompatibilitate sau de absenţă a judecătorului.
(6)În cazul eliberării din funcţie a unui judecător care face parte din completul de 5 judecători, precum şi în cazul imposibilităţii de exercitare a funcţiei pentru o perioadă mai mare de trei luni, preşedintele sau, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie desemnează, prin tragere la sorţi, în şedinţă publică, un judecător dintre cei aflaţi pe listele de permanenţă, care va deveni membru titular al completului.
(7)Pentru fiecare complet de 5 judecători se constituie câte o listă de permanenţă. Ordinea înscrierii judecătorilor în lista de permanenţă corespunzătoare fiecărui complet se stabileşte prin tragere la sorţi, în şedinţa publică prevăzută la alin. (4).
(8)Tragerea la sorţi se realizează în condiţiile stabilite de Regulamentul de organizare şi funcţionare administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(9)Completul de 5 judecători este prezidat de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de unul dintre cei 2 vicepreşedinţi sau de preşedinţii de secţie atunci când aceştia fac parte din complet, desemnaţi potrivit alin. (4). În cazul în care niciunul dintre aceştia nu a fost desemnat să facă parte din completurile de 5 judecători, completul este prezidat, prin rotaţie, de fiecare judecător, în ordinea vechimii în funcţia de judecător a acestora.
(10)Cauzele care intră în competenţa completurilor de 5 judecători sunt repartizate aleatoriu în sistem informatizat.
(11)Completurilor de 5 judecători le sunt repartizate toate cauzele înregistrate la aceste formaţiuni de judecată în anul calendaristic pentru care au fost desemnate.
(12)Cauzele repartizate completurilor de 5 judecători şi nesoluţionate până la data desemnării, potrivit dispoziţiilor prezentului articol, a noilor completuri rămân a fi judecate de completurile iniţial învestite.
Art. 37
(1)Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreşedinţi prezidează Secţiile Unite, Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, precum şi Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, completul de 5 judecători şi orice complet în cadrul secţiilor, când participă la judecată.
(2)Preşedinţii de secţii pot prezida orice complet de judecată din cadrul secţiei, iar ceilalţi judecători prezidează prin rotaţie.
Art. 38
În cazul în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă în Secţii Unite, la judecată trebuie să ia parte cel puţin două treimi din numărul judecătorilor în funcţie. Decizia poate fi luată numai cu majoritatea voturilor celor prezenţi.