Capitolul ii - Curţile de apel, tribunalele, tribunalele specializate şi judecătoriile - Legea 304/2022 privind organizarea judiciară
M.Of. 1104
În vigoare Versiune de la: 17 Iulie 2025
CAPITOLUL II:Curţile de apel, tribunalele, tribunalele specializate şi judecătoriile
SECŢIUNEA 1:Organizarea curţilor de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate şi a judecătoriilor
Art. 39
(1)Curţile de apel sunt instanţe cu personalitate juridică, în circumscripţia cărora funcţionează mai multe tribunale şi tribunale specializate, potrivit anexei nr. 1.
(2)În cadrul curţilor de apel funcţionează, în raport cu complexitatea şi numărul cauzelor, secţii sau, după caz, completuri specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, cauze civile izvorând din exploatarea unei întreprinderi, insolvenţă, concurenţă neloială sau pentru alte materii, precum şi completuri specializate pentru cauze maritime şi fluviale.
Art. 40
(1)Tribunalele sunt instanţe cu personalitate juridică, organizate la nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti, potrivit anexei nr. 1, şi au, de regulă, sediul în municipiul reşedinţă de judeţ.
(2)În circumscripţia fiecărui tribunal sunt cuprinse toate judecătoriile din judeţ sau, după caz, din municipiul Bucureşti.
(3)În cadrul tribunalelor funcţionează, în raport cu complexitatea şi numărul cauzelor, secţii sau, după caz, completuri specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, cauze civile izvorând din exploatarea unei întreprinderi, insolvenţă, concurenţă neloială sau pentru alte materii, precum şi completuri specializate pentru cauze maritime şi fluviale.
Art. 41
(1)În domeniile prevăzute de art. 40 alin. (3), atunci când interesul general al societăţii şi volumul de activitate privind cauzele specializate justifică aceasta, se pot înfiinţa tribunale specializate.
(2)Tribunalele specializate sunt instanţe fără personalitate juridică, care pot funcţiona la nivelul judeţelor şi al municipiului Bucureşti şi au, de regulă, sediul în municipiul reşedinţă de judeţ.
(3)Tribunalele specializate preiau cauzele de competenţa tribunalului în domeniile în care funcţionează.
(4)Cauzele aflate în curs de judecată la data începerii funcţionării tribunalelor specializate, potrivit art. 154, se vor trimite acestora, pe cale administrativă, din oficiu, spre soluţionare. Tribunalul specializat este competent şi în caz de trimitere spre rejudecare.
Art. 42
(1)Judecătoriile sunt instanţe fără personalitate juridică, organizate în judeţe şi în sectoarele municipiului Bucureşti, potrivit anexei nr. 1.
(2)Localităţile care fac parte din circumscripţiile judecătoriilor din fiecare judeţ se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
Art. 43
(1)În raport cu natura şi numărul cauzelor, în cadrul judecătoriilor se pot înfiinţa secţii sau completuri specializate.
(2)În cadrul judecătoriilor se vor organiza secţii sau completuri specializate pentru minori şi familie.
Art. 44
(1)Completurile şi secţiile specializate pentru minori şi familie, precum şi tribunalele specializate pentru minori şi familie judecă atât infracţiunile săvârşite de minori, cât şi infracţiunile săvârşite asupra minorilor.
(2)Când în aceeaşi cauză sunt mai mulţi inculpaţi, unii minori şi alţii majori, şi nu este posibilă disjungerea, competenţa aparţine tribunalului specializat pentru minori şi familie.
(3)Dispoziţiile Legii nr. 135/2010, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.
Art. 45
(1)Secţiile curţilor de apel şi ale instanţelor din circumscripţia acestora se înfiinţează, la propunerea preşedintelui, cu avizul colegiului de conducere al fiecărei instanţe, prin hotărâre a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Completurile specializate şi celelalte completuri ale secţiilor curţilor de apel şi ale instanţelor din circumscripţia acestora se înfiinţează de preşedintele instanţei, la propunerea colegiului de conducere al fiecărei instanţe.
(2)La curţile de apel şi tribunale, în cazul în care prin lege specială se prevede obligativitatea constituirii completurilor specializate, acestea se înfiinţează prin hotărâre a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea preşedintelui instanţei.
(3)Componenţa secţiilor şi completelor specializate se stabileşte de preşedintele instanţei, cu avizul colegiului de conducere, în raport cu volumul de activitate, ţinându-se seama de nevoile instanţei şi de specializarea judecătorilor. În completurile prevăzute la alin. (2) nu pot fi desemnaţi toţi judecătorii din cadrul instanţei sau, după caz, al secţiei, cu excepţia situaţiei în care constituirea acestora nu este posibilă din cauza numărului insuficient de judecători.
(4)În mod excepţional, în situaţia în care în cadrul unei secţii nu se poate constitui un complet de judecată, preşedintele instanţei, cu avizul colegiului de conducere, poate dispune participarea unor judecători de la alte secţii.
(5)Dispoziţiile art. 21 alin. (6) sunt aplicabile în mod corespunzător.
(6)În lipsa preşedintelui, atribuţia prevăzută la alin. (1) poate fi îndeplinită şi de vicepreşedintele instanţei sau, după caz, de unul dintre vicepreşedinţii instanţei desemnat de preşedinte să îl înlocuiască, pe baza unei delegări exprese a acestuia în acest sens.
Art. 46
În raport cu volumul de activitate, cu natura şi complexitatea cauzelor deduse judecăţii, pentru curţile de apel, tribunale şi judecătorii se pot înfiinţa sedii secundare cu activitate permanentă în alte localităţi din judeţ sau în municipiul Bucureşti.
Art. 47
În cauzele maritime şi fluviale, circumscripţiile tribunalelor Constanţa şi Galaţi sunt următoarele:
a)Tribunalul Constanţa: judeţele Constanţa şi Tulcea, marea teritorială, Dunărea până la mila marină 64 inclusiv;
b)Tribunalul Galaţi: celelalte judeţe, Dunărea de la mila marină 64 în amonte până la km 1.075.
SECŢIUNEA 2:Conducerea instanţelor judecătoreşti
Art. 48
(1)Fiecare instanţă judecătorească este condusă de un preşedinte care exercită atribuţiile manageriale în scopul organizării eficiente a activităţii acesteia.
(2)Preşedinţii curţilor de apel şi ai tribunalelor exercită, de asemenea, atribuţii de coordonare şi control ale administrării instanţei unde funcţionează, precum şi ale instanţelor din circumscripţie.
(3)Preşedinţii judecătoriilor şi ai tribunalelor specializate exercită şi atribuţii de administrare a instanţei.
Art. 49
(1)Preşedinţii curţilor de apel au calitatea de ordonator secundar de credite, iar preşedinţii tribunalelor au calitatea de ordonator terţiar de credite.
(2)Pentru instanţele militare, conducătorul Direcţiei instanţelor militare din cadrul Ministerului Apărării Naţionale este ordonator terţiar de credite.
Art. 50
(1)În funcţie de volumul de activitate şi de complexitatea cauzelor, la curţile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătoriile care îşi au sediul în reşedinţele de judeţ, precum şi la judecătoriile din municipiul Bucureşti, preşedintele poate fi ajutat de 1-2 vicepreşedinţi, iar la celelalte judecătorii, preşedintele poate fi ajutat de un vicepreşedinte.
(2)La Curtea de Apel Bucureşti şi la Tribunalul Bucureşti, preşedintele poate fi ajutat de 1-3 vicepreşedinţi.
Art. 51
(1)Preşedinţii şi vicepreşedinţii instanţelor judecătoreşti iau măsuri pentru organizarea şi buna funcţionare a instanţelor pe care le conduc şi, după caz, a instanţelor din circumscripţiile acestora, asigură şi verifică respectarea obligaţiilor statutare şi a regulamentelor de către judecători şi personalul auxiliar de specialitate.
(2)Verificările efectuate personal de preşedinţi sau vicepreşedinţi ori prin judecători anume desemnaţi trebuie să respecte principiile independenţei judecătorilor şi supunerii lor numai legii, precum şi autoritatea de lucru judecat.
(3)Atribuţiile date prin lege sau prin regulament în competenţa preşedinţilor sau a vicepreşedinţilor de instanţe nu pot fi delegate colegiilor de conducere.
(4)Vicepreşedintele instanţei sau, după caz, unul dintre vicepreşedinţii instanţei desemnat de preşedinte să îl înlocuiască exercită în lipsa preşedintelui atribuţiile prevăzute de lege şi de regulamente în sarcina acestuia.
Art. 52
Preşedinţii instanţelor desemnează judecătorii care urmează să îndeplinească, potrivit legii, şi alte atribuţii decât cele privind activitatea de judecată.
Art. 54
(1)În cadrul fiecărei instanţe judecătoreşti funcţionează un colegiu de conducere, care hotărăşte cu privire la problemele generale de conducere ale instanţei şi îndeplineşte atribuţiile prevăzute la art. 45.
(2)Colegiile de conducere au următoarea componenţă:
a)la curţile de apel şi tribunale: preşedintele, vicepreşedintele sau vicepreşedinţii, după caz, preşedinţii de secţie şi 2 judecători, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor;
b)la tribunale specializate şi judecătorii: preşedintele, vicepreşedintele sau vicepreşedinţii, după caz, preşedinţii de secţie, după caz, şi 2 judecători, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor.
(3)În cazul în care, la judecătorii şi tribunale specializate, numărul judecătorilor este de 5 sau mai mic, atribuţiile colegiului de conducere se exercită de preşedinte.
(4)Dispoziţiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător şi în situaţiile în care, din motive obiective, colegiul de conducere nu se poate constitui cu numărul legal de membri.
(5)Hotărârile colegiului de conducere se adoptă cu votul majorităţii membrilor săi. Votul preşedintelui instanţei este decisiv în caz de paritate de voturi.
(6)Colegiile de conducere se întrunesc trimestrial sau ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui instanţei sau a cel puţin unei treimi din numărul membrilor săi.
(7)La curţile de apel şi tribunale, când colegiul de conducere dezbate probleme economico-financiare sau administrative, la şedinţele acestuia participă şi managerul economic al instanţei, cu vot consultativ.
(8)În funcţie de problemele supuse dezbaterii, la şedinţele colegiilor de conducere ale curţilor de apel, ale tribunalelor şi tribunalelor specializate pot fi invitaţi şi judecători de la alte instanţe, care nu au drept de vot.
(9)Membrii aleşi în colegiile de conducere pot fi revocaţi de adunările generale în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor prevăzute de lege.
(10)În caz de vacantare a unui loc de membru ales al colegiului de conducere se vor organiza alegeri pentru desemnarea unui nou membru, în termen de cel mult 30 de zile de la vacantare.
Art. 55
(1)La instanţele judecătoreşti se organizează, anual sau ori de câte ori este necesar, adunări generale ale judecătorilor.
(2)Adunările generale ale judecătorilor se convoacă după cum urmează:
a)adunarea generală a curţii de apel şi adunarea generală a judecătorilor din circumscripţia acesteia - de preşedintele curţii de apel;
b)adunarea generală a tribunalului şi adunarea generală a judecătorilor din circumscripţia acestuia - de preşedintele tribunalului;
c)adunarea generală a tribunalului specializat - de preşedintele acestuia;
d)adunarea generală a judecătorilor - de preşedintele judecătoriei.
(3)Adunările generale ale judecătorilor se convoacă şi la solicitarea unei treimi din numărul judecătorilor care fac parte din aceasta.
(4)Adunările generale ale judecătorilor se pot convoca şi de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii sau de către colegiul de conducere al instanţei.
Art. 56
(1)Adunările generale ale judecătorilor, prevăzute la art. 55 alin. (1), au următoarele atribuţii:
a)dezbat activitatea anuală desfăşurată de instanţe;
b)aleg, în condiţiile legii, membrii Consiliului Superior al Magistraturii;
c)dezbat probleme de drept;
d)analizează proiecte de acte normative, la solicitarea ministrului justiţiei sau a Consiliului Superior al Magistraturii;
e)formulează puncte de vedere la solicitarea Plenului sau, după caz, a secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii;
f)aleg şi revocă membrii colegiilor de conducere;
g)îndeplinesc alte atribuţii prevăzute de lege sau regulamente.
(2)Adunarea generală a judecătorilor este legal constituită în prezenţa majorităţii judecătorilor în funcţie.
(3)Hotărârile adunării generale a judecătorilor se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
SECŢIUNEA 3:Completurile de judecată
Art. 57
(1)Colegiile de conducere stabilesc compunerea completurilor de judecată la începutul anului, urmărind asigurarea continuităţii completului. Schimbarea membrilor completurilor de judecată se face în mod excepţional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti, care vor exclude înlocuirea arbitrară a acestora.
(2)Completul de judecată este prezidat, prin rotaţie, de unul dintre membrii acestuia.
Art. 58
(1)Repartizarea cauzelor pe completuri de judecată se face în mod aleatoriu, în sistem informatizat.
(2)Cauzele repartizate unui complet de judecată nu pot fi trecute altui complet decât în condiţiile prevăzute de lege.
(3)În cazul desfiinţării unui complet de judecată din motive obiective, repartizarea cauzelor pe completuri de judecată se face în mod aleatoriu către completurile de judecată competente, în ordinea numerotării acestora.
(4)Sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor pe completuri de judecată se auditează extern, sub aspect tehnic, la fiecare 2 ani.
(5)Auditarea externă se face în scopul identificării şi remedierii vulnerabilităţilor sistemului, inclusiv sub aspectul vicierii sau influenţării repartizării aleatorii.
(6)Auditarea externă se organizează şi se conduce de Ministerul Justiţiei, cu implicarea societăţii civile şi a asociaţiilor profesionale ale magistraţilor, în baza unui ordin emis de ministrul justiţiei. Auditarea se va finaliza printr-un raport al auditorului, ale cărui concluzii se vor publica pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei. Raportul de audit se comunică Consiliului Superior al Magistraturii în vederea adoptării măsurilor necesare pentru corectarea neregularităţilor constatate, în raport de competenţele sale.
Art. 59 (1)Cauzele date, potrivit legii, în competenţa de primă instanţă a judecătoriei, tribunalului şi curţii de apel se judecă în complet format dintr-un judecător, cu excepţia cauzelor privind conflictele de muncă şi de asigurări sociale.
(2)Contestaţiile formulate împotriva hotărârilor pronunţate în materie penală de către judecătorii şi tribunale în cursul judecăţii în primă instanţă, de către judecătorii de drepturi şi libertăţi şi judecătorii de cameră preliminară de la aceste instanţe se soluţionează în complet format din 2 judecători.
(3)Apelurile se judecă în complet format din 2 judecători, iar recursurile, în complet format din 3 judecători, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel.
(4)Judecătorii stagiari pot participa, cu vot consultativ, la completurile de judecată compuse dintr-un judecător definitiv.
*) Prin Decizia nr. 10/2023, ICCJ admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Cluj şi, în consecinţă, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 142 şi 144 din Codul de procedură civilă, coroborate cu cele ale art. 59 din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, stabileşte că: "Cererea de strămutare, de competenţa curţii de apel, a unui proces aflat în etapa apelului sau a recursului se soluţionează în compunerea prevăzută de lege pentru stadiul procesual respectiv."
Art. 60
(1)Completul pentru soluţionarea în primă instanţă a cauzelor privind conflictele de muncă şi asigurări sociale se constituie dintr-un judecător şi 2 asistenţi judiciari. Dispoziţiile art. 13 şi ale art. 57 alin. (1) se aplică în mod corespunzător.
(2)Asistenţii judiciari participă la deliberări cu vot consultativ şi semnează hotărârile pronunţate. Opinia acestora se consemnează în hotărâre, iar opinia separată se motivează.