Capitolul 2 - Specificaţii - Anexa 2/2012 Documentaţii standardizate aferente contractelor de achiziţie de lucrări publice pentru ''execuţie de reţele de canalizare şi reţele de alimentare cu apă''

M.Of. 410 bis

În vigoare

Versiune de la: 20 Iunie 2012

CAPITOLUL 2:Specificaţii

SECŢIUNEA 1:Cadrul General

PARTEA 1:Cerinţe Specifice Proiectului

Cuprins

1. CONTEXT 76

1.1. Introducere 76

1.2. Scopul Lucrarilor 76

2. INFORMATII DESPRE SANTIER 77

2.1. Locatie 77

2.2. Întinderea Şantierului 77

2.3. Dreptul de proprietate asupra terenului 77

2.4. Accesul pe Santier 77

2.5. Conditii climaterice 77

2.6. Date topografice 77

2.7. Investigatii Geologice 77

2.8. Starea canalelor/conductelor de apă existente 77

2.9. Lista planselor existente 78

2.10. Facilitati existente 78

2.11. Cerinte privind energia si disponibilitatea acesteia 78

2.12. Riscuri privind instalatiile Autoritatii Contractante 78

2.13. Lucrari Provizorii ale Antreprenorului 78

2.14. Alte Documente Relevante 78

2.15. Autorizatii si Avize 78

2.16. Expertize si investigatii aditionale 79

3. CERINTE GENERALE DE PROIECTARE 80

3.1. Date principale 80

3.2. Alimentarea cu energie 80

3.3. Utilizarea structurilor existente 80

3.4. Restrictii impuse de procedurile de exploatare ale Autoritatii Contractante 80

3.5. Restrictii privind impactul asupra mediului 80

3.6. Documentele Antreprenorului pentru revizuire si aprobare de catre Inginer 81

3.7. Secţiunile Lucrărilor 81

1.CONTEXT

1.2.Scopul Lucrarilor

2.INFORMATII DESPRE SANTIER

2.7.Investigatii Geologice

2.9.Lista planselor existente

2.15.Autorizatii si Avize

3.CERINTE GENERALE DE PROIECTARE

3.1.Date principale

3.5.Restrictii privind impactul asupra mediului

3.6.Documentele Antreprenorului pentru revizuire si aprobare de catre Inginer

PARTEA 2:Cerinţe Generale

Cuprins

1. CERINTELE AUTORITATII CONTRACTANTE 85

2. EXECUTIA LUCRARILOR 86

2.1. Serviciile Antreprenorului 86

2.2. Panouri de prezentare si Publicitate 87

2.3. Standarde aplicabile 88

2.4. Curatenia si ordinea pe Santier 88

2.5. Intrarea în Santier 88

2.6. Inspectarea drumurilor, proprietatilor si terenului 89

2.7. Cote si Puncte de Referinta 89

2.8. Imprejmuiri provizorii si porti de acces 89

2.9. Aspecte privind utilizarea terenului 89

2.10. Aspecte legate de caile de acces si dreptul de servitute 90

2.11. Procedura in cazul Reclamatiilor 90

2.12. Protectia impotriva deteriorarilor 90

2.13. Lucrari cu impact asupra cursurilor de apa 91

2.14. Igiena alimentarilor cu apa 91

2.15. Instalatiile, echipamentele si infrastructura operatorilor de utilitati publice, administratorilor drumurilor si ale altor terti 91

2.16. Cerinte privind traficul in zona 92

2.17. Zgomotul 93

2.18. Masuri in caz de urgenta 93

2.19. Substante periculoase 93

2.20. Intretinerea drumurilor de acces 93

2.21. Accesul la Serviciile de Urgenta 93

3. ASPECTE PRIVIND PROIECTAREA 94

3.1. Responsabilitatea pentru proiect 94

3.2. Aprobarile de proiectare 94

3.3. Metodologiile de Executie aferente construirii lucrarilor si instalarii echipamentelor 94

3.4. Documente disponibile pentru verificare/audit 95

3.5. Plansele conforme cu executia 95

3.6. Planul de Securitate si Sanatate 95

3.7. Organigrama 95

3.8. Programul de Executie 96

3.9. Inregistrari fotografice 96

3.10. Intalnirile de lucru 96

4. SISTEMUL DE ASIGURARE/ CONTROL AL CALITATII 97

4.1. Cadrul General 97

4.2. Planul de Asigurare a Calitatii (PAC) 97

4.3. Planurile de Control (PC) 97

4.4. Controlul efectuat si Documentatia intocmita de catre Antreprenor 97

4.5. Metode de documentare si inregistrare in timpul executiei Lucrarilor 98

4.6. Documente la livrare 98

4.7. Post Constructie 98

1.CERINŢELE AUTORITATII CONTRACTANTE

2.EXECUTIA LUCRARILOR

2.1.Serviciile Antreprenorului

(f)Asigurarea întregii forţe de muncă, materialelor, echipamentelor Antreprenorului, managementului, supravegherii, administrării, consumabilelor, eşafodajului, macaralelor, lucrărilor şi facilităţilor temporare, protecţiei Lucrărilor şi a facilităţilor existente, transportului către şi de la şi în cadrul şi în legătură cu Şantierul, precum şi a tuturor celorlalte lucruri, de natură temporară sau permanentă, necesare la şi pentru această construcţie, finalizare şi remedierea oricăror defecte ale acesteia, în măsura în care asigurarea acestora este necesară conform specificaţiilor Contractului sau poate fi dedusă în mod rezonabil din Contract

2.2.Panouri de prezentare si Publicitate

2.3.Standarde aplicabile

2.Utilizarea unor standarde alternative la cele specificate va face subiectul revizuirii si aprobarii prealabile in scris a Inginerului. Diferentele intre alternativele propuse si standardele specificate vor fi descrise in scris, de catre Antreprenor, impreuna cu demonstrarea faptului ca prin aplicarea acestora va fi asigurata o calitate mai mare sau cel putin egala cu cea specificata. Acestea vor fi prezentate Inginerului cu cel putin 28 zile inainte de data programata de Antreprenor pentru obtinerea aprobarii Inginerului.

2.4.Curatenia si ordinea pe Santier

2.5.Intrarea în Santier

2.6.Inspectarea drumurilor, proprietatilor si terenului

2.7.Cote si Puncte de Referinta

2.8.Împrejmuiri provizorii si porti de acces

2.9.Aspecte privind utilizarea terenului

2.10.Aspecte legate de caile de acces si dreptul de servitute

2.11.Procedura in cazul Reclamatiilor

2.12.Protectia impotriva deteriorarilor

2.In cazul in care orice parte a Lucrarilor este prea aproape, peste sau sub orice instalatie apartinand companiilor de utilitati, administratorului drumurilor sau altor parti implicate, va fi oferita asistenta temporara. Orice lucrare realizata in jurul, in cadrul sau in apropierea oricarei instalatii apartinand companiilor de utilitati, administratorului drumurilor sau a altor parti implicate va fi efectuata in asa fel incat sa se evite orice deteriorare, scurgere sau alt pericol dar si pentru a asigura functionarea continua a instalatiilor si echipamentelor acestora.

6.Antreprenorul va proteja toate structurile subterane si supraterane existente, indiferent daca acestea sunt sau nu in limitele accesului asigurat de catre Autoritatea Contractanta. In cazul in care astfel de pereti, garduri, porti, magazii, cladiri, sau orice alte structuri trebuie sa fie indepartate pentru realizarea lucrarilor de constructie in mod corespunzator, acestea vor fi readuse la starea lor initiala, spre satisfactia proprietarului, ocupantului si Inginerului. Inginerul va fi notificat cu privire la orice avarii aduse structurilor si vor fi efectuate reparatii sau inlocuiri inainte de acoperirea acestora. Antreprenorul va inlatura si inlocui orice structuri de mici, dimensiuni cum ar fi garduri, cutii postale si indicatoare, fara vreo compensatie suplimentara din partea Autoritatii Contractante. Aceste structuri vor fi inlocuite cu altele similare si intr-o conditie cel putin la nivelul celor inlaturate.

2.13.Lucrari cu impact asupra cursurilor de apa

2.14.Igiena alimentarilor cu apa

1.Înainte de inceperea oricarei lucrari asociata cu alimentarea cu apa potabila, persoanele implicate vor fi informate cu privire la necesitatea mentinerii unei igienei personale stricte precum si cu privire la pericolele de contaminare, vor completa un chestionar medical pus la dispozitie de catre Autoritatea Contractanta si, acolo unde va fi necesar, vor fi testate pentru a indica faptul ca acestea nu sufera de febra tifoida sau alte boli transmisibile prin apa. Inginerul va fi notificat cu privire la orice persoana care a fost diagnosticata ca suferind de afectiuni digestive si nici o astfel de persoana nu va fi mobilizata pentru astfel de lucrari pana cand persoana responsabila cu sanatatea in munca de la nivelul Autoritatii Contractante nu va considera ca nu exista riscuri aferente utilizarii acestora pe un astfel de post (a se vedea Legea 319/2006 privind Sanatatea si securitatea in munca).

2.15.Instalatiile, echipamentele si infrastructura operatorilor de utilitati publice, administratorilor drumurilor si ale altor terti

3.Antreprenorul va fi responsabil cu devierea sau indepartarea instalatiilor cu exceptia cazului in care proprietarul acestora declara in mod expres ca le va efectua. Orice relocare sau indepartare a instalatiilor sau echipamentelor realizata de catre Antreprenor va fi efectuata in conformitate cu cerintele proprietarului respectivelor instalatii sau echipamente. Antreprenorul va oferi asistenta completa proprietarului respectivelor instalatii sau echipamente in cazul in care acesta alege sa duca la indeplinire aceste actiuni.

2.16.Cerinte privind traficul in zona

2.18.Masuri in caz de urgenta

2.19.Substante periculoase

2.20.Întretinerea drumurilor de acces

2.21.Accesul la Serviciile de Urgenta

1.Antreprenorul va notifica pompierii si politia inainte de a inchide orice strada sau portiune de strada si nu se va face nicio astfel de inchidere fara aprobarea prealabila a Inginerului. Echipele de pompieri si de politie vor fi notificate asupra momentului la care strazile vor fi din nou accesibile pentru vehiculele de urgenta. Metoda adoptata pentru executia Lucrarilor trebuie sa reduca la minim interferenta cu accesul echipajelor de pompieri si de politie si nu va impiedica pe nicio perioada accesul acestora.

3.ASPECTE PRIVIND PROIECTAREA

3.2.Aprobarile de proiectare

3.3.Metodologiile de Executie aferente construirii lucrarilor si instalarii echipamentelor

3.5.Plansele conforme cu executia

3.6.Planul de Securitate si Sanatate

3.8.Programul de Executie

3.9.Înregistrari fotografice

4.SISTEMUL DE ASIGURARE/ CONTROL AL CALITĂŢII

4.1.Cadrul General

4.2.Planul de Asigurare a Calitatii (PAC)

4.3.Planurile de Control (PC)

1.Antreprenorul va prezenta Inginerului pentru aprobare PC-urile sale detaliate referitoare la toate aspectele sau masurile de asigurare a calitatii Lucrarilor sau partilor de Lucrari. Aceste PC vor fi prezentate Inginerului cu o saptamana inainte de inceperea Lucrarilor sau a partilor de Lucrari. Planul de Control va include verificarile specificate in Contract, precum si alte controale curente si speciale pe care Antreprenorul le considera necesare pentru a asigura calitatea operatiunilor sale. Pentru fiecare activitate de control, PC-ul va descrie tipul, metoda, criteriile de aprobare si documentare, precum si persoana responsabila cu efectuarea activitatii. Daca Inginerul nu aproba PC-ul in forma in care a fost prezentat, atunci acesta va fi modificat conform solicitarilor si re-transmis pentru aprobare. Modificarile ulterioare in ceea ce priveste activitatea de asigurare a calitatii nu vor modifica Pretul Contractului sau Durata de Executie.

4.4.Controlul efectuat si Documentatia intocmita de catre Antreprenor

1.Pe toata durata contractului, Antreprenorul va prezenta evidente documentare, spre satisfactia Inginerului, prin care va proba ca Lucrarile indeplinesc cerintele de asigurare a calitatii stipulate in Contract sau aprobate pe perioada implementarii contractului. De asemenea, pe baza PAC-ului si PC-ului aprobat, Antreprenorul va indeplini si va proba pe parcursul executarii Lucrarilor controlul calitatii si conformitatea cu cerintele stipulate. Sistemul de Control al Calitatii asigurat de catre Antreprenor nu va limita responsabilitatea acestuia pentru Lucrari, potrivit prevederilor contractului. In cazul in care pe perioada implementarii Contractului Inginerul va solicita extinderea acestui Sistem de Control, Antreprenorul se va conforma instructiunilor sale scrise referitoare la aceasta extindere fara sa pretinda costuri suplimentare si fara modificarea Duratei de Executie.

4.5.Metode de documentare si inregistrare in timpul executiei Lucrarilor

1.Toate activitatile de control prevazute in Planul de Control vor fi sustinute cu documente suport. PC-ul si toate celelalte aspecte referitoare la Sistemul de Asigurare a Calitatii vor fi pastrate si mentinute de catre Antreprenor in Sistemul de Gestionare a Documentatiei in vederea asigurarii calitatii, functional pe Santier pe toata durata Lucrarilor. Pe baza PAC-ului si a PC-ului, Antreprenorul va intocmi formularele necesare pentru inregistrare, registrele si listele de verificare etc, inainte de inceperea oricarei parti a Lucrarilor. Intreaga documentatie va contine date de identificare, data si semnatura persoanei responsabile cu intocmirea documentatiei. Datele de identificare trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele: denumirea proiectului, numarul activitatii asa cum este definit in PC, momentul si locul activitatii de control. Inginerul va avea acces complet la sistemul de inregistrare si va putea, fara o notificare prealabila, sa intreprinda un audit al calitatii acestuia.

4.6.Documente la livrare

SECŢIUNEA 2:Lucrari Civile

PARTEA 1:Cerinţe Specifice Proiectului

CUPRINS

1. GENERAL 103

1.1. Amendamente 103

1.2. Adaugiri 103

2. MATERIALE 104

2.1. Amendamente 104

2.2. Adaugiri 104

3. LUCRĂRI DE DEMOLARE ŞI DEFRIŞARE 105

3.1. Amendamente 105

3.2. Adaugiri 105

4. LUCRĂRI DE TERASAMENTE 106

4.1. Amendamente 106

4.2. Adaugiri 106

5. BETONUL ŞI COFRAJELE 107

5.1. Amendamente 107

5.2. Adaugiri 107

6. ARMĂTURI DIN OŢEL 108

6.1. Amendamente 108

6.2. Adaugiri 108

7. LUCRARI PENTRU CONFECTII METALICE 109

7.1. Amendamente 109

7.2. Adaugiri 109

8. LUCRARI PENTRU HIDROIZOLATII 110

8.1. Amendamente 110

8.2. Adaugiri 110

9. LUCRĂRI HIDROTEHNICE - APĂRĂRI DE MALURI 111

9.1. Amendamente 111

9.2. Adaugiri 111

10. ARHITECTURA ŞI CLĂDIRILE 112

10.1. Amendamente 112

10.2. Adaugiri 112

11. LUCRARI DE ZIDĂRIE 113

11.1. Amendamente 113

11.2. Adaugiri 113

12. LUCRĂRI DE ÎNVELITORI ŞI ŞARPANTE 114

12.1. Amendamente 114

12.2. Adaugiri 114

13. TENCUIELI INTERIOARE 115

13.1. Amendamente 115

13.2. Adaugiri 115

14. ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII 116

14.1. Amendamente 116

14.2. Adaugiri 116

15. TÂMPLĂRIE DIN PVC 117

15.1. Amendamente 117

15.2. Adaugiri 117

16. PARDOSELI DIN MOZAIC TURNAT 118

16.1. Amendamente 118

16.2. Adaugiri 118

17. REALIZAREA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII 119

17.1. Amendamente 119

17.2. Adaugiri 119

18. CONDUCTE ŞI LUCRĂRI AUXILIARE 120

18.1. Amendamente 120

18.2. Adaugiri 120

19. TESTAREA ŞI DEZINFECTAREA 121

19.1. Amendamente 121

19.2. Adaugiri 121

20. REABILITAREA CONDUCTELOR 122

20.1. Amendamente 122

20.2. Adaugiri 122

21. REABILITAREA RETELELOR DE CANALIZARE 123

21.1. Amendamente 123

21.2. Adaugiri 123

22. RENOVAREA REŢELELOR DE APĂ 124

22.1. Amendamente 124

22.2. Adaugiri 124

23. REALIZAREA LUCRARILOR LA TUNELE ŞI CHESOANE 125

23.1. Amendamente 125

23.2. Adaugiri 125

24. LUCRĂRI DE DRUMURI 126

24.1. Amendamente 126

24.2. Adaugiri 126

25. ÎMPREJMUIRI ŞI SISTEMATIZAREA LUCRĂRILOR 127

25.1. Amendamente 127

25.2. Adaugiri 127

1.GENERAL

2.MATERIALE

3.LUCRĂRI DE DEMOLARE ŞI DEFRIŞARE

4.LUCRĂRI DE TERASAMENTE

5.BETONUL ŞI COFRAJELE

6.ARMĂTURI DIN OŢEL

7.LUCRARI PENTRU CONFECTII METALICE

8.LUCRARI PENTRU HIDROIZOLATII

9.LUCRĂRI HIDROTEHNICE - APĂRĂRI DE MALURI

10.ARHITECTURA ŞI CLĂDIRILE

11.LUCRARI DE ZIDĂRIE

12.LUCRĂRI DE ÎNVELITORI ŞI ŞARPANTE

13.TENCUIELI INTERIOARE

14.ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII

15.TÂMPLĂRIE DIN PVC

16.PARDOSELI DIN MOZAIC TURNAT

17.REALIZAREA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII

18.CONDUCTE ŞI LUCRĂRI AUXILIARE

19.TESTAREA ŞI DEZINFECTAREA

20.REABILITAREA CONDUCTELOR

21.REABILITAREA RETELELOR DE CANALIZARE

22.RENOVAREA REŢELELOR DE APĂ

23.REALIZAREA LUCRARILOR LA TUNELE ŞI CHESOANE

24.LUCRĂRI DE DRUMURI

25.ÎMPREJMUIRI ŞI SISTEMATIZAREA LUCRĂRILOR

PARTEA 2:Cerinte Generale

CUPRINS

1. General 145

1.1. Introducere 145

1.2. Standarde şi normative 145

1.3. Lista standardelor şi normativelor romaneşti aplicabile 145

1.4. Nivel şi cote de nivel 145

1.5. Dimensiuni 145

1.6. Trasarea lucrărilor 146

1.7. Execuţia şi calitatea execuţiei 146

1.8. Specificaţii cu privire la standarde 146

1.9. Standarde pe şantier 147

1.10. Aspectele care nu sunt acoperite de standarde 147

1.11. Planuri şi calcule 147

1.12. Propunerile de proiectare 147

1.13. Propuneri de construcţie 147

1.14. Planurile reţelei de apă şi canalizare 148

1.15. Planuri de lucru şi calcule 148

1.16. Reţele de conducte: 148

1.17. Proiecte civile şi de rezistenţă 148

1.18. Arhiva Planurilor 149

1.19. Procedura de realizare a Proiectelor de Lucru şi a Calculelor 149

2. MATERIALE 150

2.1. Condiţii generale 150

2.2. Beton 150

2.2.1. Apă 150

2.2.2. Ciment 150

2.2.3. Depozitarea cimentului 150

2.2.4. Agregate pentru beton 150

2.2.5. Depozitare agregatelor 150

2.2.6. Armare, oţel precomprimat şi dispozitive de fixare 151

2.2.7. Bară de armătură şi cofraj distanţier 151

2.2.8. Aditivi pentru beton 151

2.2.9. Membrane protectoare lichide 152

2.2.10. Profile hidroizolante 152

2.2.11. Materiale de umplere pentru rosturi de expansiune 152

2.2.12. Materiale de etanşare a rosturilor 153

2.2.13. Protecţia betonului 153

2.2.14. Strat de acoperire mortar pentru structuri de reţinere a apei 154

2.2.15. Membrane flexibile din bitum/polietilenă 155

2.2.16. Tencuieli fără contracţii 155

2.2.17. Cofraje 156

2.3. Material conducte 156

2.3.1. Conducte din fontă ductilă 156

2.3.2. Fitinguri din fontă ductilă 157

2.3.3. Îmbinări 157

2.3.4. Căptuşirea interioară a conductelor şi a racordurilor din fontă ductilă 158

2.3.5. Căptuşire exterioară pentru conducte şi racorduri din fontă ductilă 159

2.3.6. Conducte din beton prefabricat 159

2.3.7. Conducte din mase plastice armate cu fibra de sticlă 159

2.3.8. Conducte PVC 160

2.3.9. Conducte şi racorduri PEID 160

2.3.10. Îmbinări mobile şi adaptoare flanşelor 160

2.3.11. Garnituri de etanşare din cauciuc şi lubrifianţi pentru conducte 160

2.3.12. Benzi, mastic şi pastă pentru îmbinări metale feroase 161

2.3.13. Rame cămine din beton prefabricat 161

2.3.14. Capace şi rame destinate căminelor 161

2.3.15. Trepte din fier pentru cămine 161

2.3.16. Suprafeţe cutii de protecţie 161

2.3.17. Capace rigole şi rame 161

2.4. Confecţii metalice 161

2.4.1. Structuri metalice 161

2.4.2. Grinzi pod rulant şi structuri de susţinere 161

2.4.3. Limite de deviaţie 162

2.4.4. Balustrade, trepte, scări, lanţuri de siguranţă 162

2.4.5. Şuruburi, buloane, piuliţe şi şaibe 162

2.4.6. Sudare 162

2.4.7. Fabricare 163

2.4.8. Măsuri normale de protecţie anti-corozivă 163

2.4.9. Măsuri speciale de protecţie anticorozivă 163

2.4.10. Strat de protecţie pentru părţile sub apă 164

2.5. Material pentru realizarea patului conductelor 164

2.5.1. Materiale pentru realizarea patului conductelor 164

2.6. Lucrări de şantier 164

2.6.1. Material de umplere 164

2.6.2. Membrane geotextile 164

2.6.3. Strat de fundaţie şi strat de bază 164

2.6.4. Asfalt 165

2.6.5. Borduri 165

2.6.6. Dale de pavaj din beton prefabricat 165

3. LUCRĂRI DE DEMOLARE ŞI DEFRIŞARE 166

3.1. Aprobarea 166

3.2. Gardurile şi barierele temporare 166

3.3. Condiţii cu privire la trafic 166

3.4. Curăţarea şantierului 166

3.5. Protecţii 166

3.6. Dotări ale drumurilor 166

3.7. Depozitare 166

3.8. Exploziile 167

3.9. Umplerea terenului şi finisarea suprafeţei 167

3.10. Protecţia obiectelor existente 167

3.11. Umplerea şi sigilarea conductelor abandonate 167

4. LUCRĂRI DE TERASAMENTE 168

4.1. Proiectare 168

4.2. Durabilitate 168

4.3. Materiale de umplutură 168

4.4. Excavaţiile vor fi umplute cu material granular 168

4.5. Proiectarea rambleului 169

4.6. Proiectul de fundaţie 169

4.7. Presiunea exercitata de apă 169

4.8. Investigaţii suplimentare pe şantier 169

4.9. Raportul de Investigaţie a Solului 170

4.10. Proiectarea lucrărilor de terasamente 170

4.10.1. Durabilitate 171

4.10.2. Tratarea terenului 171

4.10.3. Raportul Proiectului Geotehnic 171

4.11. Notificarea de începere a lucrărilor 172

4.12. Lucrări de terasamente pe linii şi nivele 172

4.13. Mărimea excavaţiilor 172

4.14. Gropi de împrumut 172

4.15. Teste preliminare efectuate asupra materialului de umplutura compactat 172

4.16. Compactarea materialului de umplutura 173

4.17. Excavarea materialului necorespunzător 173

4.18. Alunecări, prăbuşiri şi excavaţii excesive 173

4.19. Excavaţiile care vor fi protejate împotriva infiltrării apei 173

4.20. Metoda de execuţie a excavaţiilor 174

4.21. Ramblee şi pante 174

4.22. Curăţarea suprafeţei solului 174

4.23. Gropile de sondaj 174

4.24. Inspecţiile efectuate de către Inginer 174

4.25. Intersectarea cursurilor de apă 175

4.26. Evacuarea apei 175

4.27. Excavarea conform aliniamentelor şi nivelelor 175

4.28. Testele cu privire la apa subterană 175

4.29. Testele cu privire la nivelul formaţiunilor 175

4.30. Evacuarea surplusului de material excavat 175

4.31. Excavarea în plus 175

4.32. Excavaţiile pentru conducte 176

4.33. Compactarea manuală a nivelului de platformă 176

4.34. Realizarea umpluturii fără punerea în pericol a structurilor 176

4.35. Selectarea şi compactarea materialului de umplutură 176

4.36. Umplerea Excavaţiilor realizate sub Drumuri 177

4.37. Nivelarea zonelor 177

4.38. Acoperirea şi sprijinirile 178

4.39. Refacerea şoselelor 178

4.39.1. Generalităţi 178

4.39.2. Restabilirea şoselelor, trotuarelor, potecilor, aleilor pentru biciclişti şi acostamentelor. 178

4.39.3. Restabilirea bordurilor, canalelor, marginilor şi a ancadramentelor 178

4.40. Refacerea drumurilor distruse şi a aleilor 178

4.41. Refacerea şoselelor şi a drumurilor cu beton spongios 178

4.42. Refacerea spaţiilor verzi 179

4.42.1. Generalităţi 179

4.42.2. Garduri, Garduri vii şi Ziduri 179

4.42.3. Acostamente 179

4.42.4. Copacii 179

4.42.5. Drenarea terenului 180

4.42.6. Rambleierea 180

4.42.7. Demolarea 181

4.42.8. Întreţinerea reparaţiilor 181

4.42.9. Defrişarea zonei 181

4.42.10. Aşezarea şi compactarea cenuşii de combustibil pulverizate (PFA) 181

4.42.11. Peisagistică 181

5. BETONUL ŞI COFRAJELE 184

5.1. BETONUL 184

5.2. Prevederi generale aplicabile lucrărilor de beton armat 185

5.3. Prevederi specifice realizării elementelor din beton armat şi a materialelor componente 186

5.4. Turnarea betonului 187

5.4.1. Prevederi Generale Privind Betonarea 187

5.5. Betonul preparat in staţie 188

5.6. Adaosuri de beton 189

5.7. Amestecurile de probă 190

5.8. Adaosuri de beton ce conţin PFA 190

5.9. Betonul ciclopian 190

5.10. Beton cu antrenare de aer 190

5.11. Conţinutul de cloruri 190

5.12. Dozarea şi amestecarea 191

5.13. Lucrabilitatea betonului 191

5.14. Transportarea, turnarea şi compactarea 191

5.15. Turnarea betonului la temperaturi mici 192

5.16. Turnarea betonului pe timp calduros 192

5.17. Turnarea betonului pe vreme nefavorabilă 193

5.18. Temperatura betonului 193

5.19. Tratarea betonului dupa turnare 193

5.20. Controlul calităţii lucrărilor 194

5.21. Decofrarea 194

5.22. Blocurile de testare 195

5.23. Compactarea betonului 195

5.24. Rosturile de lucru 196

5.25. Turnarea betonului pe lucrări executate anterior 196

5.26. Protecţia şi întărirea betonului 196

5.27. Lucrări defectuoase 197

5.28. Betonul de egalizare 197

5.29. Încărcarea structurilor de beton 197

5.30. Rosturi de contracţie şi dilatare din structuri 197

5.30.1. Proiectarea 197

5.30.2. Tolele de etanşare 197

5.30.3. Materialul de umplutură al rostului 198

5.30.4. Stratul de etanşare al rostului 198

5.31. Tratament de remediere a suprafeţelor de beton 198

5.32. Mortarul uscat 199

5.33. Fundaţiile, facilităţile de construcţii şi montarea echipamentelor 199

5.34. Localizarea şi aliniamentul 199

5.35. Înregistrări ale betonării 199

5.36. Clasificarea structurilor de beton 200

5.37. Coduri şi Standarde 200

5.38. Metodele de Proiectare 200

5.39. Încărcări luate în calculul structurilor 200

5.40. Presiunea exercitată de apa freatică 201

5.41. Proiectul de rezistenţă 201

5.42. Organizarea producerii betonului pe şantier 201

5.43. Materiale şi testare - Tipul de Ciment 201

5.44. Testarea cimentului 201

5.45. Livrarea şi depozitarea cimentului 202

5.46. Cimentul măsurat prin cântărire 203

5.47. Respingerea cimentului 203

5.48. Calitatea apei 203

5.49. Agregatele grosiere şi fine 203

5.50. Sortarea agregatelor 204

5.51. Depozitarea agregatelor 204

5.52. Teste preliminare cu privire la agregate 205

5.53. Teste de lucru pentru agregate 205

5.54. Livrarea Probelor 205

5.55. Amestecul şi testarea 205

5.55.1. Clasele de beton 205

5.55.2. Proporţiile materialelor 208

5.55.3. Proiectarea amestecului de beton 208

5.55.4. Testele Amestecului Preliminar 208

5.55.5. Amestecurile de Beton de probă 209

5.56. Testarea betonului 209

5.57. Calitatea şi testarea 209

5.58. Eşantionarea cuburilor 210

5.59. Rezultatele rezistenţei cubului 210

5.60. Alte teste 211

5.61. Contaminarea 211

5.62. Finisajele suprafeţelor produse fără cofraje 211

5.63. Finisajele suprafeţelor produse cu cofraje 211

5.64. Finisarea betonului de rezistenţă înaltă 211

5.65. Toleranţa pentru suprafeţele de beton 211

5.66. Toleranţa pentru suprafeţele din beton 213

5.66.1. Cerinţele de conformare pentru beton 214

5.66.2. Amestecurile neaprobate 215

5.66.3. Testarea nucleelor de beton 215

5.66.4. Conţinutul de apă şi Testele de tasare 215

5.66.5. Dozare prin cântărire şi amestecare 215

5.67. Elementele de beton prefabricat 217

5.67.1. Generalităţi 217

5.67.2. Calitatea betonului şi testele asupra betonului 217

5.67.3. Părţile încastrate 217

5.67.4. Transportul, depozitarea şi montajul 218

5.67.5. Montarea elementelor de beton prefabricat 218

5.67.6. Producerea în fabrica 218

5.67.7. Programul de lucru şi metoda de execuţie 218

5.68. Marcarea componentelor din beton prefabricat 219

5.69. Lucrari pentru fundatii directe 219

5.70. Fundaţii din beton simplu 220

5.71. Fundaţii din beton armat 220

5.72. Prevederi de execuţie 220

5.72.1. Generale 220

5.72.2. Prevederi specifice 221

5.72.3. Recepţia lucrărilor de fundaţii 222

5.73. Piloţi 222

5.73.1. Informaţii de ordin general 222

5.73.2. Generalităţi 223

5.73.3. Tipuri de piloţi, proiectul piloţilor 223

5.73.4. Piloţii pentru testele preliminare 224

5.73.5. Lungimi şi toleranţe 224

5.73.6. Succesiunea operaţiilor 225

5.73.7. Îngroparea piloţilor 225

5.73.8. Repararea şi lungirea piloţilor 226

5.73.9. Armarea 226

5.73.10. Suporturile piloţilor 227

5.73.11. Înregistrările 227

5.73.12. Piloţi din beton armat prefabricaţi 227

5.73.13. Piloţi foraţi 228

5.73.14. Testele de încărcare a piloţilor 228

5.73.15. Piloţi în compresiune 232

5.73.16. Piloţi în tensiune 234

5.73.17. Supravegherea construcţiei 234

5.74. COFRAJUL 235

5.74.1. Generalităţi 235

5.74.2. Ungerea cofrajelor 236

5.74.3. Depozitarea 236

5.74.4. Condiţii de montaj 236

5.74.5. Toleranţe 236

5.74.6. Planuri şi calcule 236

5.74.7. Materiale pentru cofraj 237

5.74.8. Construcţia cofrajelor 237

5.74.9. Curăţarea şi tratarea cofrajelor 238

5.74.10. Dezasamblarea cofrajului 238

5.74.11. Cofrajele în pantă 239

6. ARMĂTURI DIN OŢEL 240

6.1. Tipuri, calitate şi depozitare 240

6.2. Grafice de îndoire şi tăiere 240

6.3. Protecţie şi curăţare 240

6.4. Tăierea şi îndoirea armăturii 240

6.4.1. Fasonarea 241

6.4.2. Toleranţă 241

6.4.3. Fixarea armăturilor 241

6.4.4. Stratul de acoperire din beton 242

6.4.5. Tăierea plaselor sudate 242

6.4.6. Înnădirea prin suprapunere a barelor şi a plaselor 242

6.4.7. Fixarea armăturii 242

6.4.8. Oţeluri pentru armături 243

6.4.9. Controlul calităţii 243

6.5. Sudarea armăturii 243

6.6. Aprobarea înainte de betonare 244

7. LUCRARI PENTRU CONFECTII METALICE 245

7.1. Aspect (defecte de suprafaţă) şi defecte interioare 245

7.2. Abateri limită de la formă şi dimensiuni 245

7.3. Abateri limită la trasare 245

7.4. Trasare 245

7.5. Tăiere 246

7.6. Protecţia anticorozivă 246

7.7. Montajul construcţiilor din otel 246

7.8. Reguli si metode de verificare a calităţii 247

7.9. Depozitare, livrare si transport 247

7.10. Pregătirea materialelor 248

7.11. Procedee de sudare 248

7.12. Remedierea defectelor 249

7.13. Controlul execuţiei 249

8. LUCRARI PENTRU HIDROIZOLATII 251

8.1. Hidroizolaţii la fundaţii (orizontale) 251

8.2. Hidroizolaţii verticale pe pereţi 251

8.3. Hidroizolaţii speciale 251

8.4. Hidroizolaţii la bazine şi rezervoare 251

9. LUCRĂRI HIDROTEHNICE - APĂRĂRI DE MALURI 253

9.1. Generalităţi 253

9.2. Trasarea lucrărilor 253

9.3. Verificări calitative 253

9.4. Îmbrăcăminţi 254

9.4.1. Îmbrăcăminţi vegetale (înierbări) 254

9.4.2. Îmbrăcăminţi din piatră 254

9.4.3. Îmbrăcăminţi din dale de beton 254

9.5. Straturi filtrante 254

9.6. Reazeme pentru îmbrăcăminţi 255

9.7. Fundaţii pentru apărări de maluri 255

9.8. Gabioane 255

9.9. Materiale utilizate la apărări de maluri 255

9.9.1. Piatră 255

9.9.2. Lemn 256

9.9.3. Beton 256

9.9.4. Pământ 256

10. ARHITECTURA ŞI CLĂDIRILE 257

10.1. Prevederi de ordin general 257

10.2. Zidăria 257

10.3. Acoperişuri 257

10.4. Pereţii exteriori 257

10.5. Aspectul interior 257

10.6. Precizia Lucrărilor de Construcţii 258

10.7. Acoperişul 258

10.7.1. Generalităţi 258

10.7.2. Evacuările pentru apă meteorică 258

10.7.3. Tabla de oţel galvanizat 258

10.7.4. Materialul de etanşare a îmbinărilor mobile 258

10.8. Pardoseli interioare 258

10.8.1. Pardoselile cu structură granulară 258

10.8.2. Protecţia pardoselilor 258

10.9. Pereţi, tavane şi zugrăveală 259

10.9.1. Faianţarea pereţilor 259

10.9.2. Tencuiala de ciment 259

10.9.3. Zugrăveala peretelui 259

10.9.4. Tencuiala cu finisaj simplu 259

10.9.5. Suportul de metal, metalul expandat şi plasă de sârmă 259

10.10. Grătare şi capace sau platelaje din tablă striată 260

10.11. Casa scării 260

11. LUCRARI DE ZIDĂRIE 261

11.1. Generalităţi 261

11.2. Livrare, depozitare, manipulare 261

11.3. Executarea lucrărilor 261

11.3.1. Operaţiuni pregătitoare 261

11.3.2. Alcătuirea zidăriilor 261

11.3.3. Tehnologia de executie a zidăriilor. 262

11.3.4. Protejarea lucrărilor 262

11.4. Verificări in vederea recepţiei 264

11.4.1. Verificări de efectuat pe parcursul executării lucrărilor 264

11.4.2. Verificarea calităţii execuţiei zidăriilor 265

12. LUCRĂRI DE ÎNVELITORI ŞI ŞARPANTE 266

12.1. Generalităţi 266

12.2. Materiale si produse. 266

12.3. Livrare, depozitare, manipulare. 268

12.3.1. Ţigle si coame 268

12.3.2. Materiale de lipit 268

12.4. Executarea lucrărilor 268

12.4.1. Operaţiuni pregătitoare 268

12.5. Descrierea lucrărilor de bază 269

12.6. Prescripţii, recomandări, standarde, normative pentru execuţia de detaliu 269

12.7. Verificări in vederea recepţiei 269

12.7.1. Suportul învelitorii 270

13. TENCUIELI INTERIOARE 271

13.1. Generalităţi 271

13.2. Livrare, depozitare, manipulare 271

13.3. Execuţia lucrărilor 271

13.3.1. Operaţiuni pregătitoare 271

13.3.2. Stratul suport 271

13.3.3. Trasarea suprafeţelor 271

13.3.4. Amorsarea 271

13.3.5. Grundul 272

13.3.6. Stratul vizibil (Tinci) 272

13.3.7. Protejarea lucrărilor 272

13.3.8. Terminarea lucrărilor 272

13.4. Materiale 273

14. ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII 274

14.1. Generalităţi 274

14.2. Lucrări pregătitoare 274

14.3. Pregătirea suprafeţelor 274

14.4. Condiţii de execuţie 275

14.5. Zugrăveli cu lapte de var 275

14.6. Vopsitorii cu vopsea de ulei 276

14.7. Vopsitorii cu vopsele emailate 276

15. TÂMPLĂRIE DIN PVC 278

15.1. Generalităţi 278

15.2. Tehnologia de execuţie 278

15.3. Controlul montajului şi recepţia lucrărilor 278

16. PARDOSELI DIN MOZAIC TURNAT 279

16.1. Generalităţi 279

16.2. Livrare, depozitare, manipulare 279

16.3. Execuţia lucrărilor 279

16.3.1. Operaţiuni pregătitoare 279

16.4. Stratul suport 279

16.5. Turnarea mozaicului 279

16.6. Protejarea lucrărilor 280

16.7. Terminarea lucrărilor 280

16.8. Verificări în vederea recepţiei 281

17. REALIZAREA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII 282

17.1. Construcţiile din cărămidă şi cele din piatră, generalităţi 282

17.2. Construcţiile din cărămidă şi cele din piatră, îmbinarea şi joantarea 282

17.3. Pereţii cu goluri 283

17.4. Rândul rezistent la umezeală 283

17.5. Crearea consolei 283

17.6. Aderenţă la beton 284

17.7 Subzidirea 284

17.8. Cintrele şi protejarea 284

17.9. Construirea cu cărămizi sau piatră pe vreme rece 284

17.10. Pregătirea pentru tencuială 284

17.11. Fixarea panourilor de tencuială 284

17.12. Tencuiala 285

17.13. Tencuiala în vreme rece 285

17.14. Finisajele pardoselilor de beton 285

17.15. Placarea pardoselii 285

17.16. Material pentru mozaic 285

17.17. Tencuirea exterioară 285

17.18. Placarea pereţilor 285

17.19. Dulgheria şi tâmplăria 285

17.20. Lucrările de structuri metalice 286

17.21. Acoperişurile 286

17.22. Pardoseli din lemn 286

17.23. Cadrele uşilor 286

17.24. Ferestrele 287

17.25. Geamurile 287

17.26. Vopsirea 287

17.27. Faianţa şi gresia 287

17.28. Acoperişul din beton uşor 287

17.29. Asfaltarea acoperişului 287

17.30. Acoperirea cu un strat de bitum 287

17.31. Ţevile 287

17.32. Deschizăturile din pereţi, pardoseli şi tavane 288

17.33. Toleranţele pentru lucrările la clădiri 288

17.34. Instalaţiile electrice 288

17.35. Rosturile în construirea clădirilor 288

17.36. Articole încastrate 288

17.37. Jgheaburile şi burlanele 288

17.38. Uşile exterioare 288

17.39. Uşile interioare 289

17.40. Lucrări de şlefuire 289

17.41. Specificaţii asupra lucrărilor structurale în oţel 289

17.41.1. General 289

17.41.2. Materiale 289

17.41.3. Proiectul 289

17.41.4. Proiectul 290

17.41.5. Fabricarea 290

17.41.6. Sudură 292

17.41.7. Tratamentul De Protejare 294

18. CONDUCTE ŞI LUCRĂRI AUXILIARE 298

18.1. Asigurarea calităţii 298

18.1.1. Certificare 298

18.1.2. Inspecţii 298

18.1.3. Raportări 298

18.1.4. Aprobarea materialelor 298

18.2. Transportul, manipularea si depozitarea conductelor 298

18.3. Pozarea conductelor 299

18.3.1. Aşezare pe beton şi şapă (când este aplicabil) 300

18.3.2. Materiale granulare pentru patul de pozare 301

18.3.3. Pat de pozare şi fixare pentru conducte flexibile 301

18.3.4. Retragerea elementelor de susţinere 301

18.3.5. Montarea conductelor 301

18.3.6. Tăierea conductelor 302

18.4. Realizarea umpluturilor 302

18.5. Îmbinarea conductelor - conditii generale 302

18.6. Îmbinări la conductele de plastic 302

18.6.1. Sudarea cap la cap 303

18.6.2. Îmbinarea prin electrofuziune 303

18.7. Îmbinări cu mufa 303

18.8. Îmbinări cu flanşă 304

18.9. Îmbinări sudate 304

18.10. Umplerea cu pământ 305

18.11. Drenaj teren 305

18.12. Protectia conductelor 305

18.12.1. Prevederi generale 305

18.12.2. Protecţia conductelor din oţel 305

18.12.3. Protejarea îmbinărilor din fontă şi fontă ductilă realizate mecanic 305

18.12.4. Tuburi de protectie din polietilenă 305

18.12.5. Protecţie catodică pentru conducte din oţel 306

18.13. Conectarea conductelor 306

18.13.1. Joncţiuni şi îmbinări în formă de şa la canale 306

18.13.2. Racordare clădiri şi guri de scurgere la canalizare 306

18.13.3. Rigole 306

18.14. Cămine de vizitare şi structuri auxiliare 306

18.14.1. Camine din plastic 306

18.14.2. Cămine din beton 307

18.14.3. Radier şi trepte cămine de vizitare 307

18.14.4. Capace cămine 307

18.14.5. Coloane de ventilare 307

18.14.6. Marcaje şi indicatoare 307

18.14.7. Fixare în beton 308

18.14.8. Conducte construite în interiorul clădirilor 308

18.15. Montajul armaturilor in instalatii 308

18.16. Montajul fitingurilor in instalatii 309

18.17. Montajul contoarelor 309

19. TESTAREA ŞI DEZINFECTAREA 310

19.1. Verificarea canalelor şi căminelor de vizitare - condiţii generale 310

19.2. Testarea sistemelor de canalizare 310

19.3. Verificarea vizuală a conductelor 310

19.4. Testarea căminelor de vizitare şi a camerelor 310

19.5. Verificarea infiltraţiilor în colectoare 310

19.6. Verificare racorduri laterale 310

19.7. Curăţarea canalelor colectoare 311

19.8. Verificarea finală a canalelor colectoare 311

19.9. Verificarea conductelor aflate sub presiune 311

19.9.1. Parametrii de probă 312

19.9.2. Proba de presiune a armăturilor 313

19.9.3. Probe hidraulice preliminare 313

19.9.4. Probe hidraulice finale 313

19.9.5. Verificari şi probe după efectuarea probei de presiune 314

19.10. Deviaţii conducte flexibile 314

19.11. Curăţarea conductelor principale de apă 314

19.12. Verificarea conductelor de gaz 315

19.13. Spalarea si dezinfectarea conductelor principale de apă 315

20. REABILITAREA CONDUCTELOR 317

20.1.1. Reabilitarea conductelor prin alte metode decât înlocuirea ei. 317

20.1.2. Executia lucrarilor prin metoda "relining" cu conducte din tuburi din PAFSIN 317

20.1.3. Lansarea, imbinarea si impingerea conductelor din PAFSIN 319

20.1.4. Reabilitarea conductelor de canalizare prin metoda "Liner" 320

20.1.5. Reabilitarea racordurilor 321

21. REABILITAREA RETELELOR DE CANALIZARE 322

21.1. Izolarea debitelor de apa 322

21.2. Sondaj pregătitor 322

21.3. Pregătirea canalizărilor 322

21.4. Îmbinarea în general 322

21.5. Conexiunile 322

21.6. Căminele 322

21.7. Inspectarea după renovare 323

21.8. Proiectul căptuşirii (blindajului) şi execuţia 323

21.9. Repararea: canalizări cu acces al persoanelor 323

21.10. Şlefuirea căptuşelilor( blindajelor) 323

21.11. Tratarea capetelor şi marginilor căptuselilor (blindajelor) din pe şi pp 323

21.12. Blindaje reparate pe loc 323

21.13. Căptuşeli (blindaje) grp/grc 323

21.14. Instalarea şi performanţa căptuselilor (blindajelor) din răşină din poliester/epoxidică 324

21.15. Tencuirea şi cimentarea/reparaţii locale prin rostuire şi cimentare 324

22. RENOVAREA REŢELELOR DE APĂ 326

22.1. Izolarea debitelor 326

22.2. Releveu preliminar 326

22.3. Pregătirea reţelelor de apă 326

22.4. Căptusirea (blindarea) cu răşină epoxidică 326

22.5. Bransamentele 327

22.6. Inspectarea conductelor dupa reabilitare 327

22.7. Blindarea retelelor de apa 327

22.8. Introducerea in uz reţelelor de apă reabilitate 328

23. REALIZAREA LUCRARILOR LA TUNELE ŞI CHESOANE 329

23.1. Tunele 329

23.2. Forajele/ Chesoanele 329

23.3. Deschiderile din chesoane şi tunele 329

23.4. Chesonul segmentat şi căptusirile (blindajele) tunelului 329

23.5. Segmentele din beton ale tunelului neambinate 329

23.6. Căptuşirile (blindările) segmentale din beton prinse în şuruburi 329

23.7. Cimentarea segmentelor 330

23.8. Ştemuirea 330

23.9. Rostuirea încheieturilor 330

23.10. Căptuşeli (blindajele) secundare la segmente 330

23.11. Chesoanele şi tunelele trebuie să fie impermeabile 331

23.12. Controlul apei subterane 331

23.13. Metoda de subtraversare prin împingerea tuburilor (pipe jacking) 331

23.14. Săparea de microtuneluri 332

23.15. Ventilarea tunelurilor şi chesoanelor 332

23.16. Lucrul cu aer comprimat 332

23.17. Înregistrarea informaţiilor 333

23.18. Toleranţe pentru chesoane şi tunele 333

23.19 Proceduri de săpare a tunelurilor şi siguranţă 333

24. LUCRĂRI DE DRUMURI 334

24.1. Lucrările de terasament pentru drumuri 334

24.2. Finisarea şi protecţia terenului de fundare 334

24.3. Formaţiunile de drumuri 334

24.4. Construcţia sub-bazei 335

24.5. Amestec ud de macadam pentru constructie 337

24.6. Beton simplu pentru constructie 337

24.7. Aşternerea macadamului bitumat 337

24.8. Pavajele asfaltice 337

24.8.1. Pavajele asfaltice de acoperire 337

24.8.2. Betonul asfaltic amestecat la cald 337

24.8.3. Limitări determinate de condiţiile meteorologice. 338

24.8.4. Pregătirea 338

24.8.5. Transportul 338

24.8.6. Amplasarea 338

24.8.7. Amplasarea bordurilor 340

24.8.8. Aleile 340

24.8.9. Testarea 341

24.9. Subturnarea impermeabilă pentru şoseaua din beton 341

24.10. Armarea şoselelor din beton 341

24.11. Turnarea şoselelor din beton 341

24.12. Aşezarea bordurilor şi canalelor 341

24.13. Fundaţiile pentru trotuare 342

24.14. Aşezarea dalelor din beton pentru pavare 342

24.15. Aşezarea blocurilor de pavaj 342

24.16. Toleranţe pentru suprafeţele şoselelor finisate 342

24.17. Fixarea rigolelor 342

24.18. Trotuarele din beton 342

24.19. Traversări de drum si cai ferate 342

25. ÎMPREJMUIRI ŞI SISTEMATIZAREA LUCRĂRILOR 344

25.1. Documente înaintate 344

25.2. Materiale 344

25.2.1. Stratul de sol vegetal 344

25.2.2. Iarba 344

25.2.3. Copaci şi arbuşti 344

25.2.4. Pietrişul 344

25.3. Montarea gardurilor şi porţilor 344

25.4. Amenajarea peisagistică 344

25.4.1. Tăierea pomilor 344

25.4.2. Inspecţia pomilor păstraţi 344

25.4.3. Protejarea copacilor păstraţi 344

25.4.4. Întreţinerea copacilor păstraţi 345

25.4.5. Pregătirea terenului 345

25.4.6. Cultivarea terenului 345

25.4.7. Perioada pentru plantare 346

25.4.8. Plantarea ierbii 346

25.4.9. Irigarea 346

25.4.10. Întreţinerea 346

25.4.11. Înlocuirea 346

25.4.12. Testarea solului

Anexe

Anexa A: Normative, Reglementări Şi Instrucţiuni 347

Anexa B: Standarde Aplicabile 351

Anexa C: Formular A 377

Anexa D: Formularul B 379

Anexa E: Formular C 380

Anexa F: Formular D 382

346

1.General

1.1.Introducere

1.2.Standarde şi normative

1.3.Lista standardelor şi normativelor romaneşti aplicabile

1.4.Nivel şi cote de nivel

1.6.Trasarea lucrărilor

1.Lucrările vor fi marcate şi relaţionate in sistemul Naţional de Coordonate. Antreprenorul va poziţiona cote de nivel temporare şi staţii de investigaţii în locaţiile corespunzătoare din cadrul Şantierului de Lucrări şi, în perioadă de execuţie a Lucrărilor, va verifica periodic nivelele bornelor şi coordonatele staţiilor în raport cu liniile şi nivelele de referinţa furnizate de către Inginer. Bornele temporare şi staţiile de investigare vor fi amplasate în afară Lucrărilor de construcţii, cu excepţia cazului în care se specifica contrar.

1.7.Execuţia şi calitatea execuţiei

1.8.Specificaţii cu privire la standarde

1.9.Standarde pe şantier

1.10.Aspectele care nu sunt acoperite de standarde

1.Orice materiale sau orice execuţie de lucrări care nu sunt specificate în/sau acoperite de standarde, Ghiduri şi Manuale vor fi de asemenea tip şi de o asemenea calitate încât să fie în măsura să asigure executarea unei lucrări de prima clasa. În astfel de cazuri, Inginerul va determina dacă toate materialele sau unele dintre cele oferite sau livrate pe şantier sunt corespunzătoare pentru a fi utilizate în realizarea Lucrărilor, iar hotărârea Inginerului în aceasta privinţa va fi definitivă şi fără echivoc.

1.11.Planuri şi calcule

1.12.Propunerile de proiectare

1.13.Propuneri de construcţie

1.16.Reţele de conducte:

1.17.Proiecte civile şi de rezistenţă

1.19.Procedura de realizare a Proiectelor de Lucru şi a Calculelor

2.MATERIALE

2.2.3.Depozitarea cimentului

1.Dacă cimentul este furnizat de mai multe surse, vor fi asigurate locuri de depozitare separate. Orice ciment contaminat de un alt ciment provenind dintr-o sursă diferită va fi respins. Imediat după recepţie, cimentul va fi depozitat fie în silozuri speciale fie în structuri ce garantează un mediu uscat, etanş, aerisit corespunzător cu podeaua la cel puţin 500 mm deasupra nivelului solului. Toate spaţiile de depozitare vor permite accesul facil în scopul verificării şi identificării.

2.2.4.Agregate pentru beton

2.2.5.Depozitare agregatelor

2.2.6.Armare, oţel precomprimat şi dispozitive de fixare

2.Dispozitivele de fixare din oţel precomprimat vor fi aprobate şi adecvate pentru tipul de sârmă şi cabluri. Antreprenorul va colecta şi, la cerere, va furniza Angajatorului certificate de la producători confirmând că oţelul şi celelalte elemente componente furnizate sunt conforme cu normativele si standardele in vigouare din Romania. Oţelul nu va conţine ulei, vopsea, tunder de la laminare, murdărie, rugină, sulfaţi, cloruri sau alt agent ce poate afecta îmbinarea sau poate conduce la apariţia coroziunii.

2.2.7.Bară de armătură şi cofraj distanţier

2.2.8.Aditivi pentru beton

2.2.9.Membrane protectoare lichide

8.Profilele hidroizolante folosite pentru rosturile de expansiune pentru a acomoda mişcarea între cele două secţiuni din beton vor fi dintre tipurile recomandate de producător si inaintate de catre Antreprenor spre Autoritatea Contractanta spre aprobare..Toate îmbinările cu excepţia îmbinărilor cap la cap între profilele de acelaşi tip vor fi prefabricate. Îmbinările dintre profilele hidroizolante cu membrană de cauciuc vor fi executate prin metode adecvate de vulcanizare sau netezire. Îmbinările pentru profilele PVC vor fi executate printr-o tehnică de sudare cu placă fierbinte.

4.Dopurile de bitum pentru umplere vor fi folosite pentru îmbinări în structuri de reţinere a apei şi a apei menajere, suprafeţe trafic, acoperişuri şi pardoseli. Materialele de umplere vor fi non-absorbante, non-extrudate; produse din granule din plută cu bitum şi capsulate în fetru bituminat. Materialul de umplere va suporta o compresiune de până la 50 % din grosimea iniţială şi revenire rapidă până la 80 %, în contact cu umezeala. Vor fi acceptate materiale de umplere din polietilenă reticulată.

3.Acesta va fi făcut din polisulfuri sau va avea o compoziţie similară cu valorile potrivite pentru aplicarea rosturilor orizontale şi verticale. Materialul de etanşare va avea o durată de viaţă estimată la minim 15 ani. Materialul de etanşare va avea o aderenţă bună la beton conform informaţiilor furnizate de producător. Va fi potrivit pentru imersiune în apă şi va fi rezistent la acizi diluaţi şi alcalii, la grăsimi animale, vegetale şi minerale. Materialele de etanşare în contact direct cu apa reziduală menajeră, nămolul de canalizare sau apa de scurgere vor fi rezistente la atacul biologic. Toate îmbinările structurilor de reţinere a apei vor fi amorsate conform indicaţiilor producătorului înainte de aplicarea materialului de etanşare.

2.3.1.Conducte din fontă ductilă

10.Dacă nu se precizează, toate conductele din fontă ductilă furnizate vor fi cu îmbinare manşon şi mufă. Va fi responsabilitatea Antreprenorului să comande un procent (minimum 2%) din lungimea totală per diametru a conductelor calibrate pentru a fi folosite la tăiere etc. Aceste conducte vor fi marcate în mod clar şi nu vor fi folosite pentru instalaţii obişnuite de conducte decât dacă se stabileşte că nu mai sunt necesare în scopul tăierii. Cantitatea ce trebuie comandată va ţine cont de orice schimbare în traseu ce poate surveni pe durata lucrărilor din orice motiv.

2.3.2.Fitinguri din fontă ductilă

2.3.3.Îmbinări

2.3.4.Căptuşirea interioară a conductelor şi a racordurilor din fontă ductilă

2.3.5.Căptuşire exterioară pentru conducte şi racorduri din fontă ductilă

7.Acolo unde este specificat un strat de izolare netoxic, este necesar un certificat eliberat de un laborator independent recunoscut internaţional care să certifice că materialul nu reprezintă un pericol pentru serviciul de apă potabilă. Toate straturile speciale de izolare pentru conducte şi racorduri vor fi suspuse verificărilor de grosime efectuate de inginer în orice moment îşi doreşte precum şi testelor pe teren pentru a confirma faptul că straturile de izolare sunt în limitele specificate şi că nu există pori de suprafaţă.

2.3.6.Conducte din beton prefabricat

1.Conductele din beton prefabricat şi elementele de conducte vor fi conform Standardelor româneşti. Toate conductele cu diametru nominal mai mare de 300 mm vor fi armate. Îmbinările vor fi de tip flexibil, cu mufă şi capăt drept cu inel de etanşare din cauciuc. Conductele vor fi făcute din ciment rezistent la sulfaţi. Conductele de canalizare din beton vor avea un strat de acoperire de protecţie anticorozivă polimer-silice (sau materiale compuse pe bază de silicat de sodiu lichid) sau PE legat de beton prin dispozitive de prindere în T. Grosimea materialului de acoperire polimer-silice (sau) pe bază de silicat de sodiu lichid va fi de aproximativ 8 - 12 mm. Acoperirea va fi făcută prin tehnici de pulverizare sau metoda de turnare prin centrifugare pentru aplicarea in-situ a stratului din materiale polimer-silice.

2.3.7.Conducte din mase plastice armate cu fibra de sticlă

1.Conductele şi racordurile din mase plastice armate cu sticlă (PAFSIN) vor fi folosite pentru reţeaua de conducte pentru apă brută,aducţiuni sub presiune (sau) canale colectoare gravitaţionale. Conductele pentru aducţiuni sub presiune vor avea presiune PN 10 sau o clasă superioară. Aceste conducte şi racorduri vor fi furnizate de un producător agrementat. Vor fi în formă de filet sau filate centrifug la maşină automată, capabile să execute un produs de calitate, să menţină o toleranţă apropiată de locaţiile proiectate şi proporţiile de răşină, sticlă şi material de umplere din peretele conductei precum şi să reducă aerul captat. Toţi constituenţii materie primă vor fi măsuraţi pe durata fabricării. Durata de funcţionare proiectată va fi de 50 ani dacă nu există alte precizări.

2.Conductele vor avea o barieră internă primară pe bază de răşină cu grosime minimă 2 mm. Stratul interior de 0,5 mm va conţine minim 90 % răşină (10 % sticlă); restul grosimii conţine minim 65 % răşină (35 % sticlă). Răşina folosită în stratul de barieră interior va fi de tip poliesterică izoftalică, sau pentru risc ridicat de coroziune, aplicări de ester vinilic sau bisphenol A. Răşina folosită în partea principală a conductei va fi de tip poliesterică izoftalică.

5.Racordurile PAFSIN vor fi fabricate din conducte drepte tăiate sau teşite care au fost deja testate, îmbinarea teşită fiind izolată cu mat de rovinguri ţesute din material şi fibre scurte de sticlă impregnate cu răşină. Proiectarea şi fabricarea racordurilor va avea o rezistenţă egală cu cea a conductei drepte şi aceleaşi proprietăţi anticorozive. Nu vor fi instalate conducte până ce copii ale certificatelor de fabrică conform standardelor de fabricare corespunzătoare conductelor nu vor fi disponibile pe teren.

2.3.9.Conducte şi racorduri PEID

2.Adaptoarele flanşelor vor acoperi jumătate din valorile de deviaţie menţionate mai sus. Îmbinările vor fi capabile să se acomodeze la o mişcare repetată a conductei de 9 mm şi adaptatoarele flanşelor 4,5 mm între conducte adiacente fără scurgere. Îmbinările şi adaptatoarele flanşelor vor fi capabile să susţină 6 metri de conductă plină cu apă când este instalată la suprafaţa solului pe piloni şi restul de etanşare. Îmbinările şi flanşele adaptatoare vor fi căptuşite prin fabricare cu un strat de finisare din nailon cu o grosime minimă de până la 200 microni.

2.4.2.Grinzi pod rulant şi structuri de susţinere

2.4.3.Limite de deviaţie

1.La verificarea valorilor de deviaţie ale unei structuri, se vor lua în calcul combinaţia realistă cea mai nefavorabilă şi factorii de solicitare neprevăzuţi. Deviaţia unei clădiri sau a unei părţi din clădire va fi limitată pentru a nu slăbi rezistenţa sau buna funcţionare a clădirii sau a componentelor acesteia, sau pentru a nu avea un aspect neplăcut sau să dăuneze finisajului sau să provoace inconveniente ocupanţilor acesteia. Deviaţia elementelor cuprinse în tabelul de mai jos nu va depăşi limitele prezentate doar dacă Antreprenorul poate demonstra Angajatorului că valori mai mari nu vor fi în detrimentul calităţii construcţiei.

2.4.5.Şuruburi, buloane, piuliţe şi şaibe

2.4.6.Sudare

1.Toate operaţiile de sudură executate pe durata fabricării în fabrică şi instalare pe teren vor respecta condiţiile tehnice indicate în desenele de detaliu ale Antreprenorului care au fost aprobate. Detaliile procedurilor de sudare propuse vor fi înaintate spre aprobare Reprezentantului Angajatorului în acelaşi timp cu desenele de detaliu. Toate îmbinările vor fi sudate astfel încât legăturile finite să fie curate şi netede şi să fie pregătite pentru vopsit. Vor fi îndepărtate toate resturile de zgură şi orice proeminenţă ascuţită va fi nivelată. Înainte de începerea sudării, fie în fabrică fie pe teren, procedurile de sudare vor fi testate conform Standardelor româneşti.

2.4.7.Fabricare

2.4.8.Măsuri normale de protecţie anti-corozivă

2.4.9.Măsuri speciale de protecţie anticorozivă

2.5.1.Materiale pentru realizarea patului conductelor

1.Material granular pentru pat conducte pentru conductele rigide va fi nisip sau pietri^o Cu scurgere, fără impurităţi sau praf. Materialul trece printr-o sită cu ochiuri de 25 mm dar rămâne pe o sită cu ochiuri de 5 mm. Pentru conductele cu diametrul de 300 mm sau mai mic, materialul va trece printr-o sită cu ochiuri de 12 mm dar rămâne pe o sită cu ochiuri de 5 mm. Pentru a preveni intruziunile de nămol în solurile ude, microgranulare, va fi adăugată o parte nisip grosier la două părţi din materialul menţionat mai sus sau poate fi folosit un material echivalent cu scurgere cu compoziţie granulometrică echivalentă.

3.Materiale selectate pentru umplere vor cuprinde material agrementat selectat din materialul excavat pe şantier. Materialul va avea un grad de uniformitate acceptabil şi fără bulgări de argilă reţinuţi pe o sită cu ochiuri de 75 mm, fără pietre etc., reţinute de o sită cu ochiuri de 25 mm şi fără materii vegetale, moloz din construcţii şi metale. În lipsa unei aprobări speciale, materialul folosit pentru pat conducte şi conductele din beton neprotejate adiacente nu va conţine mai mult de 0,3% sulfat sub formă de trioxide de sulf şi nu va fi obţinut de pe un teren unde apa subterană conţine mai mult de 0,01 % sulf.

3.LUCRĂRI DE DEMOLARE ŞI DEFRIŞARE

3.1.Aprobarea

3.3.Condiţii cu privire la trafic

3.8.Exploziile

3.10.Protecţia obiectelor existente

3.11.Umplerea şi sigilarea conductelor abandonate

4.LUCRĂRI DE TERASAMENTE

4.1.Proiectare

4.2.Durabilitate

1.Pentru toate proiectele geotehnice trebuie estimate, în etapă de proiectare, toate condiţiile de mediu externe şi interne cu scopul de a se evalua semnificaţia lor în raport cu durabilitatea şi pentru a se facilita stabilirea prevederilor necesare pentru protecţie sau rezistenţa corespunzătoare a materialelor. În cazul în care anumite parţi ale lucrărilor permanente sau temporare pot fi semnificativ afectate de substanţe chimice, se vor efectua analize chimice ale apei circulante.

4.3.Materiale de umplutură

4.4.Excavaţiile vor fi umplute cu material granular

4.6.Proiectul de fundaţie

4.7.Presiunea exercitata de apă

4.Determinarea presiunii proiectate exercitata de apă asupra structurilor cu retenţii de sol va ţine cont de nivelul apei peste nivelul terenului şi nivelul apei subterane freatice. În cazul structurilor care reţin sol de permeabilitate medie sau scăzuta (nisip şi argila), presiunea apei va fi prezumată a acţiona în spatele peretelui şi corespunzătoare unui nivel al apei subterane freatice nu mai mic de limita superioara a materialului cu permeabilitate scăzuta cu excepţia situaţiei în care este instalat un bun sistem de drenaj sau infiltraţiile sunt prevenite.

5.Vor fi incluse în proiect betoanele de lestare, ancorate de radierele bazinelor (dacă este cazul) pentru protecţia împotriva fenomenului de plutire (ridicarea structurii bazinului de pe terenul de fundare, atunci când acesta este gol, datorita presiunii apelor freatice - legea lui Arhimede -) vor ţine seama de toate situaţiile previzibile care pot apărea pe durata de viaţă a lor, inclusiv cele cu privire la coroziune şi cedare. Rezistenţa ancorajului la greutatea suportata va fi evaluata pe baza rezultatelor testelor şi experienţei locale.

4.8.Investigaţii suplimentare pe şantier

4.9.Raportul de Investigaţie a Solului

4.10.Proiectarea lucrărilor de terasamente

3.Raportul Proiectului Geotehnic va include un plan de supervizare şi monitorizare, după caz. Aspectele care necesita verificare în perioadă de construcţie vor fi identificate clar în raport. Atunci când se efectuează verificări în timpul construirii, acestea vor fi înregistrate intr-un addendum la raport. Un extras din Raportul Proiectului Geotehnic, conţinând cerinţele cu privire la supervizare, monitorizare şi întreţinere a structurii finalizate va fi furnizat Autorităţii Contractante.

4.12.Lucrări de terasamente pe linii şi nivele

4.13.Mărimea excavaţiilor

3.Lăţimea maximă a şanţului va fi restricţionată la cea indicată în proiectul şi planurile aprobate ale reţelei de conducte. În cazul în care se excavează un şanţ pentru pozarea conductelor, având marginile în taluz sau în trepte, acea porţiune a şanţului care se extinde din formaţiune până la un punct situat la 300 mm deasupra generatoarei conductei va fi modelat cu margini verticale având dimensiunile indicate în Planuri, cu excepţia cazului în care se aprobă altfel de către Inginer.

4.Excavaţiile pentru celelalte structuri, măsurate la nivelul formaţiunii, vor fi limitate la linia conturului structurii plus 1 m pe toate laturile. Nu vor fi permise excavaţiile în taluz pe şoselele publice, grădini private sau intr-o raza de 30 m fata de clădiri sau alte structuri. În cazul în care Antreprenorul adopta metoda de excavare în taluz, obligaţia sa de a asigura suportul acestora va fi cea specificată în clauza intitulata “Alunecări, Prăbuşiri şi Excavarea excesiva".

4.14.Gropi de împrumut

2.Antreprenorul va obţine aprobarea Inginerului atât pentru zonele, cât şi pentru materialele pe care propune a le utiliza. În cazul în care se stipulează sau se dau indicaţii în acest sens de către Inginer, materialul de umplutura care urmează să fie încorporat în Lucrări va fi obţinut din gropi de împrumut, aprobate după ce au fost realizate testele care să confirme ca materialul este adecvat pentru utilizare. La finalizarea lucrărilor de excavaţii, Antreprenorul va nivela sau va lăsa groapa de împrumut intr-o stare de curăţenie satisfăcătoare pentru Inginer şi, în cazul în care este instruit în acest sens, va realiza, fără a fi plătit suplimentar, lucrările de terasamente necesare pentru a preveni acumularea apei în zona.

4.16.Compactarea materialului de umplutura

4.17.Excavarea materialului necorespunzător

4.18.Alunecări, prăbuşiri şi excavaţii excesive

1.Antreprenorul va lua toate măsurile de precauţie pentru a preveni alunecările şi prăbuşirea terenului sau a altor materiale excavate. În situaţia alunecărilor şi prăbuşirilor sau în cazul în care s-au efectuat excavaţii peste limita minimă necesară sau practicabilă pentru construirea lucrărilor, golurile astfel formate vor fi umplute. În cazurile în care golurile astfel formate vor reprezenta suportul pentru lucrări permanente sau structuri şi servicii adiacente după umplere, atunci aceste goluri vor fi umplute cu beton simplu, pe cheltuiala Antreprenorului.

4.19.Excavaţiile care vor fi protejate împotriva infiltrării apei

4.20.Metoda de execuţie a excavaţiilor

4.21.Ramblee şi pante

4.22.Curăţarea suprafeţei solului

4.26.Evacuarea apei

2.Se va analiza dacă schema de evacuare a apei adoptată permite ca părţile laterale ale excavaţiei să rămână permanent stabile şi să nu apără ridicarea excesivă sau ruptura bazei. Mai mult, trebuie luate măsuri de precauţie pentru a se preveni situaţia în care reapariţia apei subterane va rezulta în prăbuşirea solului cu o structura fragilă, ca de ex. nisipul neconsolidat. Metodele de protejare a excavaţiei de apă şi de evacuare a apei vor fi supuse aprobării Inginerului. În cazul în care, o structură este predispusă la flotare, Antreprenorul va reduce presiunea apei subterane, astfel încât structura să fie stabilă pe toată perioadă executării construcţiei. Antreprenorul va asigura disponibilitatea permanentă pe şantier a unor utilaje de rezervă pentru a se evita întreruperea operaţiunii continue de epuisment.

4.30.Evacuarea surplusului de material excavat

4.32.Excavaţiile pentru conducte

4.33.Compactarea manuală a nivelului de platformă

4.34.Realizarea umpluturii fără punerea în pericol a structurilor

4.35.Selectarea şi compactarea materialului de umplutură

4.36.Umplerea Excavaţiilor realizate sub Drumuri

4.37.Nivelarea zonelor

4.38.Acoperirea şi sprijinirile

4.39.Refacerea şoselelor

4.42.Refacerea spaţiilor verzi

3.Suprafeţele ce urmează a fi acoperite cu iarbă vor fi pregătite ca pentru însămânţare. Gazonul aprobat va fi aşezat, îmbinat, unit şi bătătorit, iar marginile vor fi umplute cu sol fin nisipos. Pe suprafaţa în pantă, unde există posibilitatea de alunecare, gazonul va fi aşezat în diagonală. Orice tasare ce are loc trebuie efectuată corect prin ridicarea gazonului, umplerea cu sol nisipos şi reaşezarea gazonului în modul specificat mai sus. Orice gazon care se usucă va fi înlocuit cu unul nou.

1.Acolo unde lucrările traversează linia gardurilor, se va îndepărta cu grijă, depozita pe durata lucrărilor şi reinstala gardurile pe locul lor original sau după îndrumări. Orice gard avariat în timpul acestei operaţiuni va fi înlocuit. Acolo unde lucrările traversează linia gardurilor vii sau a zidurilor, acestea vor fi îndepărtate, iar orice plante sau materiale corespunzătoare pentru refolosire vor fi depozitate în scopul refolosirii. Gardurile vii şi zidurile vor fi restabilite cât mai aproape posibil de locul lor original.

Acolo unde urmează a fi plantaţi copaci individuali sau arbuşti, se va pregăti o zonă circulară de 1,2 m în diametru, iar această zonă va fi cultivată până la o adâncime de 100 mm. Se vor îndepărta toate buruienile şi rădăcinile dăunătoare şi se va excava o groapă potrivită pentru plantare în centrul zonei cultivate. Acolo unde se vor crea zone cu arbuşti sau copăcei, se va pregăti întreaga arie de plantare în mod similar şi se vor realiza găuri de plantare pentru fiecare arbust sau copac individual.

Plantarea de gard viu va fi efectuată în condiţii meteo adecvate. Gardul viu va fi format dintr-o specie locală aprobată. Gardurile vor fi plantate la 500 mm distanţă sau la o altă distanţă cerută, în două sau trei rânduri la 600 mm distanţă pentru întreaga lungime a gardului viu. Gropile de plantare vor fi săpate la o dimensiune suficientă pentru a permite rădăcinile plantelor să se răspândească sau bulbilor să se acomodeze. Plantele din gardul viu ce sunt livrate în condiţii meteo nepotrivite vor fi păstrate înăuntru (dacă condiţiile o permit) şi vor fi protejate de îngheţ sau ploaie folosind baloţi de paie şi/sau prelate (care vor fi îndepărtate de câte ori şi cât de mult este posibil pentru a evita lipsa lemnului) sau vor fi udate în timpul secetei. Orice plante care arată semne de deteriorare vor fi respinse

Gropile de plantare vor fi săpate la o dimensiune suficientă pentru a permite rădăcinile plantelor să se răspândească sau bulbilor să se acomodeze. Adâncimea fiecărei gropi va fi astfel încât copacul sau arbustul să fie plantat la aceeaşi adâncime ca aceea în care a crescut în pepinieră sau în recipient. Groapa va fi umplută cu solul conţinând un îngrăşământ potrivit aplicat în conformitate cu recomandările producătorului. Planta va fi scuturată pe măsură ce are loc umplerea pentru a asigura că rădăcinile intră în contact cu solul şi minimalizează orice spaţii goale şi vor fi compactate în straturi în nivelul existent al solului.

5.BETONUL ŞI COFRAJELE

5.1.BETONUL

5.2.Prevederi generale aplicabile lucrărilor de beton armat

5.3.Prevederi specifice realizării elementelor din beton armat şi a materialelor componente

5.4.1.Prevederi Generale Privind Betonarea

8.Durata maximă de timp admisă între turnarea a două straturi succesive se va aprecia în funcţie de compoziţia betonului, condiţiile de mediu şi dimensiunile elementului, astfel încât să existe garanţia ca stratul nou de beton turnat poate fi vibrat împreună cu stratul turnat anterior. Dacă Antreprenorul consideră că, din diferite motive, nu poate asigura turnarea straturilor de beton în timpul necesar asigurării continuităţii elementelor, atunci la prepararea betoanelor, pe lângă aditivul de bază, se va folosi şi aditiv întârzietor (hexametafosfat de sodiu).

5.5.Betonul preparat in staţie

5.6.Adaosuri de beton

5.7.Amestecurile de probă

5.14.Transportarea, turnarea şi compactarea

5.15.Turnarea betonului la temperaturi mici

5.16.Turnarea betonului pe timp calduros

8.Se atrage atenţia Antreprenorului cu privire la prevederile standardelor şi normativelor naţionale aplicabile, în vigoare. Metodele Antreprenorului se vor conforma la recomandările conţinute în acel document, cu modificările şi completările următoare. Antreprenorul va avea grija să prevină fisurarea sau crăparea betonului în condiţii de temperaturi ridicate. Antreprenorul va face aranjamentele ca betonul să fie turnat dimineaţa devreme sau seara târziu, după cum dispune Inginerul.

5.17.Turnarea betonului pe vreme nefavorabilă

5.18.Temperatura betonului

5.19.Tratarea betonului dupa turnare

5.20.Controlul calităţii lucrărilor

1.În fazele procesului de execuţie a lucrărilor de beton simplu şi beton armat, majoritatea acestor lucrări devin ascunse, astfel încât verificarea calităţii lor trebuie să fie consemnată în "procese - verbale" de recepţie calitativă. Procesele verbale de lucrări ascunse vor fi încheiate între Inginer şi Antreprenor şi vor fi aduse la cunoştinţa proiectantului. Nu se admite trecerea la o nouă fază de execuţie înainte de încheierea procesului verbal referitor la faza anterioară.

5.21.Decofrarea

5.22.Blocurile de testare

1.Înainte de a se începe turnarea betonului în straturi mari, Antreprenorul va construi trei blocuri de testare cubice cu o mărime a laturii de 2.0 m. Temperatura betonului la momentul fabricării blocurilor nu va depăşi 15^oC, cu excepţia condiţiilor de temperatura ridicată, caz în care se aplica cerinţele specificate de clauza “Betonarea la temperaturi ridicate". Materialele utilizate la fabricarea betonului pentru blocurile de testare, împreună cu armătura, cofrajul şi materialele utilizate pentru protejarea suprafeţelor superioare vor fi de acelaşi tip şi din aceeaşi sursa ca cele ce se intenţionează a fi utilizate la turnarea în straturi mari.

5.23.Compactarea betonului

5.Vibratoarele vor fi introduse în betonul necompactat, vertical şi la intervale regulate. Acolo unde betonul necompactat este intr-un strat de deasupra unui beton proaspăt compactat, se va permite ca vibratorul să pătrundă vertical la aproximativ 100 mm în stratul anterior. Vibratoarele vor fi retrase uşor din masa de beton pentru a se evita lăsarea de goluri. Vibratoarele de tip intern nu vor fi amplasate în beton la întâmplare sau de o manieră periculoasă, iar betonul nu va fi mutat dintr-o parte a lucrării în alta cu ajutorul vibratoarelor. Vibraţiile nu se vor aplica direct sau prin armătura secţiunilor sau straturilor de beton ce s-a întărit intr-un grad la care betonul încetează să mai fie plastic prin vibrare. Nu vor fi utilizate pentru a determina formarea de debite de beton în cofraj pe distanţe atât de mari încât să cauzeze separarea, iar vibratoarele nu vor fi utilizate pentru transportul betonului în cofraj.

5.24.Rosturile de lucru

1.Rosturile de lucru vor fi formate pe planuri orizontale sau verticale. Poziţionarea exactă a rosturilor de lucru, în cazul în care nu este indicată în Planuri, va fi convenită cu Inginerul înainte de începerea betonării. Rosturile de lucru se vor realiza în general pe planurile cu forfecare minima şi vor fi în plus amplasate astfel încât cantitatea de beton dispusă printr-o singură operaţiune să fie limitată ca mărime şi formă pentru a se minimiza contractarea şi consecinţele temperaturii.

2.Cofrajul pentru rosturile de lucru se vor realiza astfel încât să asigure o îmbinare etanşa. Marginile exterioare ale îmbinărilor de construcţie vor fi formate prin margini bătătorite învelite, securizate în cofraj astfel încât să se asigure un finisaj perfect drept. Capetele vor fi fixate bine şi etanşe la pasta de ciment şi ajustate la armătura şi alte elemente fixate. Propunerea Antreprenoruluii cu privire la poziţionarea, numărul şi proiectarea rosturilor de lucru va face obiectul aprobării Inginerului înainte de începerea lucrărilor.

5.25.Turnarea betonului pe lucrări executate anterior

5.26.Protecţia şi întărirea betonului

8.Membranele lichide de întărire nu vor fi utilizate acolo unde se aplica mortar, mortar cu răşină sau substanţa de sigilare a îmbinării. Vor fi disponibile suficiente metode care să permită protecţia deplina a stratului de beton turnat la locaţia lucrării, înainte de începerea betonării. În condiţii de vreme toridă, Antreprenorului i se poate solicita să răcească cofrajul ce conţine beton prin pulverizarea de apă şi acest lucru se va aplica acolo unde se dispune, indiferent de orice alte măsuri luate de Antreprenor pentru întărirea betonului.

5.27.Lucrări defectuoase

5.29.Încărcarea structurilor de beton

5.30.Rosturi de contracţie şi dilatare din structuri

1.Tolele de etanşare vor fi din policlorura de vinil (PVC) conform prevederilor standardelor şi normativelor naţionale aplicabile, în vigoare. Tolele de etanşare de tip integrat vor avea o lăţime minima 230 mm. Tolele de etanşare fără dispozitive de legare la armătură vor avea o grosime minimă a inimii de 10 mm. Tolele de etanşare cu astfel de dispozitive vor avea o grosime minimă a inimii de 4 mm. Tolele de etanşare de suprafaţa vor avea o lăţime minimă de 230 mm şi un minim al celor două şipci de acoperire a îmbinărilor aprobat de Inginer.

5.31.Tratament de remediere a suprafeţelor de beton

5.32.Mortarul uscat

4.Materialul uscat va fi dispus şi compactat în straturi cu o grosime ce nu depăşeşte 15 mm. Conexiunea se va realiza cu ajutorul unui băţ de lemn dur şi a unui ciocan şi se va întinde pe toată suprafaţa stratului, o atenţie specială acordându-se compactării mortarului din jurul marginilor găurii. După conexiune, suprafaţa fiecărui strat va fi zgâriată înainte să se depună alte materiale libere. Găurile nu vor fi supraîncărcate şi suprafaţa va fi finisată prin plasarea unui bloc de lemn dur pe umplutura uscată şi lovirea blocului de câteva ori. Nu se vor utiliza unelte de finisaj din oţel şi nu se va adăuga apă pentru facilitarea finisajului.

5.33.Fundaţiile, facilităţile de construcţii şi montarea echipamentelor

5.34.Localizarea şi aliniamentul

1.Atunci când componentele separate ale echipamentului interconectat, cum ar fi: motoare, cupluri, cutii de viteze şi altele similare, depind de un aliniament corect pentru o operare satisfăcătoare, fiecare dintre aceste componente trebuie localizată pozitiv în poziţia de operare corecta cu ajutorul diblurilor, pivoţilor de localizare, şuruburilor de păsuire sau a altor mijloace aprobate, astfel încât re-alinierea corectă să poată fi uşor realizată atunci când se reasamblează componentele ce au fost scoase pentru revizuirea generală.

5.36.Clasificarea structurilor de beton

5.37.Coduri şi Standarde

5.38.Metodele de Proiectare

5.39.Încărcări luate în calculul structurilor

5.40.Presiunea exercitată de apa freatică

5.42.Organizarea producerii betonului pe şantier

5.43.Materiale şi testare - Tipul de Ciment

5.44.Testarea cimentului

4.Cimentul de la nici un transport nu va fi utilizat fără aprobarea Inginerului, iar Antreprenorul va ţine o evidentă a amplasamentului cimentului din fiecare transport, evidenta ce va fi pusă la dispoziţia Inginerului pentru verificare. În situaţia în care, pentru orice motiv, în orice moment al derulării Contractului, Antreprenorul decide să schimbe sursa, ţara sau producătorul pentru orice tip de ciment, care au fost deja aprobate de către Inginer, acesta îl va notifica pe Inginer cu privire la orice asemenea variaţie şi va efectua toate testele solicitate de către Inginer prin aprobarea în scris a variaţiei, înainte de a comanda materialul de la o sursă sau furnizor nou.

5.45.Livrarea şi depozitarea cimentului

5.47.Respingerea cimentului

5.48.Calitatea apei

5.49.Agregatele grosiere şi fine

6.În cazul în care, în opinia Inginerului, agregatele nu se conformează sau există dubii cu privire la uniformitatea conformării la cerinţele specifice, acesta va dispune ca agregatele să fie spălate înainte de a fi utilizate la executarea Lucrărilor. Atunci când se dispune spălarea, se va utiliza apă de calitatea stipulată prin clauză referitoare la "Calitatea apei" şi prin metode şi cu utilaje aprobate în prealabil de către Inginer, iar toate costurile ocazionate de aceasta vor fi suportate de către Antreprenor.

5.50.Sortarea agregatelor

5.52.Teste preliminare cu privire la agregate

5.54.Livrarea Probelor

5.55.Amestecul şi testarea

Tabelul F.1.1	Valorile limită recomandate pentru compoziţia şi proprietăţile betonului pentru clasele de expunere X0, XC, XD şi XS
Tabelul F.1.2	Valorile limită recomandate pentru compoziţia şi proprietăţile betonului pentru clasele de expunere XF, XA şi XM
Tabelul F.2.1	Domenii de utilizare pentru cimenturi conform standardelor SR EN 197-1, SR 3011, STAS 10092, SR 7055 şi SR EN 206-1
Tabelul F.2.2	Domenii de utilizare pentru cimentul de tip II M conform standardelor cu SR EN 197 - 1 şi SR EN 206-1
Tabelul F.2.3	Exemple de utilizare a unor tipuri de cimenturi pentru diferite combinaţii de clase de expunere
Tabelul F.2.4	Exemple privind utilizarea cimenturilor de tip CEM II-M (funcţie de componenţa principalilor constituenţi), fabricate în conformitate cu standardul SR EN 197-1

Clasa Cadrii	Tipul construcţiei	Tipul betonlui	Înălţimea coloanei de apa din bazin (m)	Clase minimale de expunere	Clase minima de beton	Raport maxim apa/ciment recomandat
Clasa 1	Cladiri parter sau cu maxim doua nivele, caldri tip hala	Beton simplu si fara piese metalice inglobate	-	X0	C6/7.5	0.55
		Beton armat in structura	-	XC1; C3	C16/20	0.50
		Beton armat prefabricat in structura	-	XC1; C3	C20/25	0.50
	Diverse constructii ingropate total sau partial in pamant (camine, statii de pompare etc)	Beton simplu si fara piece metalice inglobate	-	X0	C6/7.5	0.50
		Beton armat in structura	-	XC1; XC3	C16/20	0.50
Clasa 2	Constructii supraterane, expuse intemperiilor (Elemente ale podurilor, ziduri de sprijin, expuse stropirii apei continand cloruri. Sosele, dalele arcajelor de stationare a vehiculelor) Bazine purtatoare de apa, apele contin cloruri, apa subterana prezinta agresivitate sulfatica medie	Beton armat	-	DD3; XF3; XM3	C35/45	0.50
		Beton simplu si fara piece metalice inglobate	-	X0	C6/7.5	0.55
		Beton armat in structura	< 4	XC2; XC4	C16/20	0.60
		Beton armat in structura	> 4, < 12	XC2; XC4	C25/30	0.45
	Bazine purtatoare de apa, apele contin cloruri, apa subterana prezinta agresivitate sulfatica medie	Beton simplu si fara piece metalice inglobate	-	X0	C6/7.5	0.55
		Beton armat in structura	< 4	XC2; XC4	C35/45	0.50
		Beton armat in structura	> 4, < 12	XA2; XC2; XC4	C35/45	0.50

1.Proporţiile de agregat, de ciment şi apă, determinate de către Antreprenor în proiectele sale de amestec, vor fi utilizate în amestecurile preliminare de beton, executate în prezenţa Inginerului şi testate cu privire la rezistenţa, prelucrabilitate şi finisare a suprafeţei în condiţii de laborator cu respectarea cerinţelor Clauzei denumite aici "Testarea Betonului", şi aceste calităţi trebuie să fie considerate satisfăcătoare de către Inginer. Amestecurile preliminare vor fi repetate în proporţii ajustate, atât cât este necesar până când se realizează amestecurile de beton ce întrunesc cerinţele relevante stipulate în clauza intitulata aici "Proiectarea amestecului de beton" ce sunt supuse aprobării Inginerului.

2.Prelevarea de probe şi testarea amestecurilor de probă se va realiza în conformitate cu secţiunile relevante ale Clauzei intitulata aici "Testarea Betonului". Pentru fiecare categorie de beton se vor realiza trei doze separate. Fiecare doză nu va conţine mai puţin de 0.5 m³ de beton, cu excepţia cazului în care se aprobă contrar de către Inginer. Rezistenţa medie a nouă cuburi realizate pentru fiecare categorie de beton şi testate după 28 de zile va depăşi rezistenţa caracteristică specificată cu cel puţin Coeficientul de siguranţă Curent minus 3.5 N/mm².

6.În momentul în care s-a finalizat procesul de întărire, formele de probă vor fi decofrate, iar betonul astfel dezvelit va fi supus aprobării Inginerului. Din momentul aprobării amestecului propus, nu se vor face niciun fel de variaţii cu privire la proporţiile de amestec, sau tipul, mărimea, aria de sortare sau sursa oricăreia dintre componente, fără consimţământul Inginerului, care poate solicita efectuarea unor alte amestecuri de probă. În situaţia în care Antreprenorul intenţionează să achiziţioneze unităţi de beton prefabricate, amestecurile de probă pot lipsi, cu condiţia să se dovedească Inginerului, că fabrica produce în mod obişnuit beton ce se conformează Specificaţiilor. Dovada va include detalii cu privire la proporţiile de amestec, raportul apă/ciment, prelucrabilitatea şi rezistenţa obţinută după 28 de zile.

5.56.Testarea betonului

5.58.Eşantionarea cuburilor

5.59.Rezultatele rezistenţei cubului

5.62.Finisajele suprafeţelor produse fără cofraje

5.63.Finisajele suprafeţelor produse cu cofraje

3.Finisajul lucrat neted: acest finisaj se va obţine prin realizarea unui finisaj neted şi apoi prin umplerea tuturor defectelor de suprafaţă cu mortar de ciment şi agregate fine, proaspăt pregătit în timp ce betonul este încă proaspăt acolo unde este posibil. După ce betonul a fost tratat corespunzător, feţele vor fi frecate, dacă este nevoie, pentru a obţine o suprafaţă netedă şi uniformă. Dacă suprafaţa va fi expusă în lucrarea finală, orice efort trebuie să fie făcut pentru a potrivi culoarea betonului.

5.65.Toleranţa pentru suprafeţele de beton

Tipul structurii	Dimensiunea măsurată	Toleranţa (mm)
		Finisaj produs cu cofraj		Finisaj produs fără cofraj
		Neted	Neted lucrat	Riglare	Lemn/Oţel
Beton îngropat	Poziţie Aliniament Înălţime până la 5m Grosime Rectiliniaritate în 5m Verticalitate per 5m (Limită) Pas deplasare	± 25 ± 15 ± 25 ± 10 ± 15 20 (30) 10	- - - - - - -	± 25 ± 15 ± 15 ± 10 ± 10 - 10	- - - - - - -
Beton expus în mod curent	Poziţie Aliniament Înălţime până la 5m Grosime Rectiliniaritate în 5m Verticalitate per m (Limită) Deplasare treptată	- - - - - - -	± 20 ± 10 ± 10 ± 5 ± 10 3 (15) 3	± 10 ± 10 - ± 5 ± 10 - 5	± 10 ± 3 - ± 5 ± 10 - 0
Beton expus (acolo unde o instalaţie mecanică trebuie instalată), Beton prefabricat Riglare**	Poziţie Aliniament nălţime până la 5m Grosime Rectiliniaritate în 5m Verticalitate per m (Limită) Deplasare treptată	- - - - - - -	± 5 ± 3 ± 5 ± 5 ± 3 3 (5) 0	± 3 ± 3 - ± 5 ± 5 - 3	± 3 ± 2 - ± 5 ± 3 - 0
Aparate de măsură (deversoare, etc.)	Poziţie Aliniament Rectiliniaritate 1m Verticalitate per m (limită) Deplasare treptată	- - - - -	± 2 ± 2 ± 2 2 (2) 0	- - - - -	± 2 ± 2 ± 2 - 0
^** Acest grup are scopul de a fi utilizat acolo unde utilajul mecanic reazemă direct pe beton. Acolo unde utilajul este urcat pe suporturi, cu pene de fixare sau altele de acest gen, lucrările vor fi efectuate cu toleranţele specificate pentru betonul expus obişnuit.
Definiţii ale dimensiunile măsurate
Poziţia	relaţia cu poziţia, în linie, pantă sau nivel arătat în desene
Aliniament	relaţie cu orice parte a structurii ce coincide sau este alăturată
Înălţime	dimensiunea verticală
Grosime	dimensiunea dintre feţele opuse măsurată pe desene
Rectiliniaritate	abaterea de la un şablon de 5 m ce poate fi drept sau curbat, după caz, aşezat orizontal şi/sau vertical;
Fir de plumb	verticalitatea reală
Deplasare distanţată	deplasare abruptă a oricărei feţe sau suprafeţe

5.66.Toleranţa pentru suprafeţele din beton

9.Cantitatea de beton reprezentata de orice grup de rezultate a patru teste consecutive va include amestecurile de unde au fost prelevate prima şi ultima probă, împreună cu toate amestecurile intermediare. În situaţia în care un rezultat nu se conformează la cerinţa d) de mai sus, numai acel amestec din care a fost prelevata probă va fi în pericol. În cazul în care rezultatele testelor pe cuburi nu se conformează ambelor cerinţe c) şi d) de mai sus, Antreprenorul va elimina betonul reprezentat de cuburile neconforme sau va lua alte măsuri dispuse de Inginer. Inginerul poate solicita Antreprenorului să efectueze testarea suplimentară, prin una sau mai multe metode dintre cele stipulate în prevederile standardelor şi normativelor naţionale aplicabile, în vigoare, a betonului reprezentat de cuburile neconforme cu această clauză.

3.Acolo unde este posibil raportul înălţime/diametru egal cu doi, factorul de corecţie indicat în prevederile standardelor şi normativelor naţionale aplicabile, în vigoare se va aplica pentru a se afla rezistenţa echivalentă a cilindrului având raportul specificat mai sus. În situaţia în care rezistenţa la compresiune a nucleelor, ajustată în privinţa raportului înălţime/diametru şi vârstei, nu atinge rezistenţa caracteristică specificată după 28 de zile, porţiunea de beton suspectată va fi secţionată, îndepărtată şi înlocuită cu beton corespunzator, fără costuri suplimentare.

1.Înainte de începerea turnării betonului se va verifica conţinutul în umiditate al agregatului. În scopul estimării cantităţii de apă liberă care va fi adăugată în mixer, Antreprenorul va produce un grafic care va relaţiona conţinutul în umiditate al agregatului cu apă ce va fi adăugată la amestecarea tuturor categoriilor de beton utilizate, grafic a cărui copie va fi înaintată Inginerului spre aprobare. Cantitatea de apă introdusă în amestec va fi strict controlată şi va reprezenta cantitatea minimă corespunzătoare unei legături complete.

3.Se vor efectua teste frecvente de tasare conform prevederilor standardelor şi normativelor naţionale aplicabile, în vigoare, pe probe de beton prelevate imediat înainte de turnare, cu scopul de a se determina consistenţa betonului. Tasările amestecurilor de beton de probă vor fi înregistrate în scop de identificare şi pentru utilizarea ulterioară ca verificare de rutină a calităţii. Totuşi, testele de tasare nu vor fi utilizate ca măsurători oficial acceptabile ale prelucrabilităţii betonului.

15.Aranjamentul la evacuare a dispozitivului de măsurare va fi astfel încât între cinci şi zece procente din apă să între în mixer înaintea celorlalte materiale şi alte cinci - zece procente să între în mixer după celelalte materiale. Restul de apă va fi adăugat intr-o proporţie uniformă cu celelalte materiale. Dispozitivul de măsurare a apei va fi uşor ajustabil astfel încât cantitatea de apă adăugată în mixer să poată varia, dacă este cazul, pentru fiecare dozare.

16.Orice adaos ce va fi utilizat va fi măsurat separat în dozatoare calibrate. Acurateţea utilajelor de cântărire, dispozitivelor de măsurare a apei şi dozatoarelor de adaos va fi verificată înainte de a se efectua amestecurile de probă, înainte de includerea primului amestec în Lucrări, după fiecare reparaţie sau ajustare a utilajului de amestecare şi în orice caz cel puţin o data pe lună. Înainte de a începe operaţiunile de betonare la o anumită secţiune de Lucrări, Antreprenorul va asigura Inginerul de existenţa unor utilaje suficiente în stare de funcţionare, inclusiv a unui echipament adecvat de rezerva, pentru a se asigura amestecarea corespunzătoare a betonului necesară pe perioada turnării. Prima doza de materiale pentru beton introdusă în mixer va conţine o cantitate suficientă de ciment, nisip şi apă în exces pentru a înveli interiorul tamburului fără să reducă conţinutul necesar de mortar al amestecului.

21.Inginerul poate interzice, la libera sa alegere, amestecarea sau turnarea betonului dacă consideră că temperatura ambientală este prea ridicată. Antreprenorului i se poate dispune de către Inginer să efectueze o curăţare frecventă a echipamentului pentru a îndepărta depozitele de beton întărit sau uscat care se acumulează rapid la temperaturi atmosferice ridicate. În anumite condiţii, Inginerul poate consimţi la amestecarea manuală a betonului simplu, în acest caz betonul realizându-se pe o platformă plană impermeabilă dintr-o zonă adecvată.

5.67.Elementele de beton prefabricat

5.Transportarea elementelor prefabricate, pe şantier va fi permisă numai în una din următoarele condiţii: 28 zile după fabricare, sau după ce rezistenţa la comprimare specificată în Tabelul Amestecurilor de Beton Proiectate va fi atinsa. Acolo unde instalarea elementelor de beton prefabricate în cadrul unei anumite structuri se face astfel încât faţadele unitarii vor fi expuse intern sau extern, suprafeţele expuse ale elementelor aşa cum sunt finisate vor fi uniforme în ceea ce priveşte culoarea şi textura.

1.În orice moment şi până la finalizarea Lucrărilor, elementele prefabricate vor fi protejate în mod adecvat pentru a se conserva toate suprafeţele şi părţile permanent expuse. Protecţia nu va marca sau nu va deforma în nici un mod betonul. Transportul, depozitarea şi montajul elementelor de beton prefabricat se vor realiza astfel încât să se evite deteriorarea lor şi să se păstreze suprafeţele elementelor fără mizerie sau alte urme nedorite. Încărcarea şi descărcarea, depozitarea şi montajul elementelor prefabricate de beton pe şantier se vor realiza de către muncitori calificati şi sub supravegherea unui supraveghetor competent. Elementele de beton prefabricate care se constată că sunt crăpate, deteriorate sau de o calitate inferioară fie înainte, fie după montaj vor fi respinse şi vor fi înlocuite de către Antreprenor.

5.69.Lucrari pentru fundatii directe

5.71.Fundaţii din beton armat

5.72.Prevederi de execuţie

1.La recepţiile pe faze de lucrări si recepţiile preliminare, comisiile respective vor efectua in afara de examinarea actelor încheiate pe parcurs, in ce priveşte frecventa, conţinutul si încadrarea in prevederile proiectantului si prescripţiile tehnice, in limita abaterilor admisibile - si o serie de sondaje, in numărul pe care-l vor aprecia ca necesar, pentru a se convinge de corectitudinea verificărilor anterioare, in special in ce priveşte poziţiile, formele si dimensiunile geometrice si calitatea corpului fundaţiilor.

5.73.Piloţi

2.Săpătura, betonul, armarea cu oţel şi carcasa din oţel acolo unde este cazul, se vor conforma Clauzelor Specificaţiilor. Cu cel puţin 21 de zile înainte ca Antreprenorul să înceapă lucrările de pilonare la şantier, acesta va cere acordul Inginerului, trimiţându-i detalii asupra sistemului sau de pilonare, inclusiv tipul şi dimensiunile piloţilor, detalii asupra armării şi proiectul în întregime precum şi calculele. Detaliile ce vor fi trimise vor include propunerile Antreprenorului pentru echipament, lucrări temporare şi metode de construcţie.

15.Dacă pilotul preliminar de testare nu îndeplineşte cerinţele Specificaţiilor, sistemul de pilonare propus va fi considerat nesatisfăcător. Antreprenorul va trimite apoi propuneri revizuite şi calcule pentru a obţine acordul Inginerului. Dacă nu se stabileşte altfel de către Inginer, orice pilot de testare care a picat testul preliminar va fi respins, iar Inginerul poate cere Antreprenorului să furnizeze unul sau mai mulţi piloţi de testare şi teste pentru a proba sistemul său modificat, pe cheltuiala sa.

1.Succesiunea operaţiilor de construcţie a piloţilor va fi aprobată de către Inginer şi va fi aranjată pentru a minimaliza deplasarea verticală şi laterală a piloţilor deja instalaţi. Nivelurile capetelor piloţilor alăturaţi sau ale structurilor efectuate pe aceştia sau orice alte structuri vor fi măsurate la intervale, în timp ce este instalat un pilot. Piloţii bătuţi în pământ care s-au ridicat, vor fi rebătuţi în pământ şi forţaţi în jos până la rezistenţa originală.

8.Barele principale longitudinale de armare din piloţi ce nu depăşesc 12 m în lungime vor fi într-o lungime continuă dacă nu se specifică altfel în altă parte. In piloţii ce depăşesc 12 m în lungime, se vor permite îmbinări în barele longitudinale la intervale de 12 m. Îmbinările din barele alăturate vor fi amplasate la cel puţin 1 m depărtare de-a lungul lungimii pilotului. Îmbinările vor fi in aşa fel încât întreaga rezistenţă a barei să fie eficientă pe îmbinare.

(a)Piloţii foraţi vor fi în conformitate cu cerinţele Specificaţiilor. Tasarea pentru beton va fi stabilită cu Inginerul înainte de betonarea piloţilor preliminari de testare. Betonul din piloţii foraţi va fi turnat în mod continuu. Îndepărtarea cofrajelor temporare trebuie finalizată înainte ca betonul turnat să-şi piardă lucrabilitatea pentru a asigura că betonul nu se ridică, dar turnarea betonului trebuie ţinută în avans faţă de retragerea cofrajului pentru a preveni "gâtuirea".

22.Aparatele de măsură sunt conectate la un aparat de înregistrare şi procesare a datelor. In timpul loviturilor asupra pilotului, semnalele din aparate sunt înregistrate şi procesate pentru evaluarea capacităţii de susţinere a pilotului. Procesarea datelor va fi de două feluri: una simplă (CASE sau metoda analog) şi una mai exactă, bazată pe potrivirea semnalelor (CAPWAP (CONTROLUL ŞI APROVIZIONAREA PUNCTELOR DE ACCES FARA FIR) sau programul analog). Metoda simplă oferă rezultate pe loc, în timp ce potrivirea semnalelor consumă mai mult timp (ore).

37.Antreprenorul va pregăti partea superioară a pilotului şi dacă este necesar va îmbunătăţi integritatea structurală a părţii superioare a pilotului pentru a rezista la o forţă puternică de impact. Tot betonul desprins de la suprafaţa pilotului va fi îndepărtat. Porţiunea superioară a pilotului forat va fi prelungită cu o lungime de cel puţin 2 ori mai mare decât diametrul pilotului forat cu acelaşi diametru ca şi pilotul forat. Porţiunea extinsă a pilotului forat va fi turnată din beton având o rezistenţă minimă la compresiune de 40 Mpa.

În mod normal, testul de încărcare furnizează testul de încărcare a pilotului versus tasare şi timp versus diagrame de tasare fără a face deosebire între rezistenţa punctuală şi a puţului. Prin urmare, deseori nu este posibil să se facă distincţia între factori parţiali ai evaluării valorii de proiect a rezistenţei de bază şi a rezistenţei puţului. In schimbul unui factor parţial de rezistenţă a pilotului Rcc pot fi luate pentru valorile gts cele oferite în tabelul de valori de mai sus.

10.Testele dinamice şi evaluarea lor poate fi folosită pentru a evalua capacitatea de rezemare a piloţilor individuali de compresiune. Validitatea evaluării va fi fost demonstrată de dovezi anterioare ale performanţei acceptabile sau de teste de încărcare statice asupra aceluiaşi tip de pilot de lungime şi secţiune transversală similare şi în aceleaşi condiţii ale solului. Nivelul energiei introduse în timpul testării dinamice va fi suficientă pentru a permite o interpretare adecvată a capacităţii pilotului la un nivel corespondent suficient de ridicat de efort.

6.Dacă observaţiile la faţa locului sau inspectarea înregistrărilor aduc la lumină incertitudini cu privire la calitatea piloţilor instalaţi, se vor efectua cercetări suplimentare pentru a stabili starea reală din construcţie a piloţilor şi dacă sunt necesare măsuri de remediere. Aceste investigaţii vor include fie testele de reintroducere sau de integritate a piloţilor, în combinaţie cu testele de mecanică a solului din jurul piloţilor suspecţi şi teste statice de încărcare a piloţilor.

8.Testele de integritate dinamice la tensiune scăzută pot fi folosite pentru o evaluare globală a piloţilor ce pot avea defecte importante sau care este posibil să fi cauzat o pierdere importantă de putere în sol în timpul construcţiei. De vreme ce defecte precum calitatea insuficientă a betonului şi grosimea acoperirii cu beton a armăturii, ce afectează performanţa pe termen lung a unui pilot, nu se găsesc deseori prin teste dinamice, poate fi nevoie de alte teste, precum teste sonice, teste de vibraţii sau carotare, pentru a superviza executarea.

5.74.COFRAJUL

6.Legături metalice sau ancore în cadrul cofrajelor vor fi construite sau manşonate pentru a permite îndepărtarea lor completă până la o adâncime de cel puţin a stratului de acoperire de la faţă, fără deteriorări ale betonului. Toate garniturile pentru legăturile metalice vor fi astfel construite încât, după înlăturare, cavităţile lăsate să fie cât mai mici posibile. Cavităţile datorate fie îndepărtării parţiale sau complete a legăturilor vor fi înăsprite şi umplute cu un material aprobat de către Inginer.

6.ARMĂTURI DIN OŢEL

6.1.Tipuri, calitate şi depozitare

6.2.Grafice de îndoire şi tăiere

6.4.Tăierea şi îndoirea armăturii

6.4.1.Fasonarea

6.4.2.Toleranţă

6.4.3.Fixarea armăturilor

6.Armătura va fi ţinută în poziţie pe durata turnării betonului prin folosirea pieselor de distanţare, distanţierelor sau altor metode aprobate de Inginer. Numai distanţierii aprobaţi pot fi folosiţi în lucrările permanente. Înainte ca distanţierii să fie aprobaţi pentru folosire în lucrări, trebuie demonstrată capacitatea lor de a menţine ranforsarea în siguranţă în poziţie pe durata betonării fără a afecta turnarea betonului, compactarea sau durabilitatea acestuia.

6.4.6.Înnădirea prin suprapunere a barelor şi a plaselor

6.4.7.Fixarea armăturii

9.Toată armătura care este probabil să fie expusa la condiţiile meteorologice pe o perioadă îndelungata înainte de a se începe betonarea, va fi acoperita cu polietilenă, bandă oarbă, pastă de ciment sau alte materiale satisfăcătoare pentru Inginer cu scopul de a se preveni ruginirea excesivă sau pătarea betonului înconjurător. În situaţia în care, în ciuda acestor măsuri de precauţie, apar pete de rugină pe suprafeţele vizibile în permanentă, acestea vor fi îndepărtate imediat intr-un mod satisfăcător pentru Inginer.

6.4.8.Oţeluri pentru armături

7.LUCRARI PENTRU CONFECTII METALICE

7.1.Aspect (defecte de suprafaţă) şi defecte interioare

7.2.Abateri limită de la formă şi dimensiuni

7.3.Abateri limită la trasare

7.5.Tăiere

4.Piesele care prezintă după tăierea termica neregularitatea locale mai mari decât cele prescrise pentru clasa de calitate respectiva a tăieturii, pot fi utilizate numai daca aceste neregularităţi nu depăşesc dublul valorii prescrise si cu condiţia remedierii lor. Remedierea tăieturii, sau prin încărcare cu sudura. Aceasta din urma se admite numai cu condiţia respectării tehnologiei de sudare pentru remedieri prescrise in documentaţia tehnica de execuţie, iar in cazul marginilor libere ale elementelor din categoria de execuţie A este necesar si acordul scris prealabil al proiectantului.

7.6.Protecţia anticorozivă

7.7.Montajul construcţiilor din otel

7.8.Reguli si metode de verificare a calităţii

9.Verificarea poziţiei in plan si a nivelului fetei superioare a fundaţiilor (inclusiv şuruburile de ancoraj sau golurile pentru şuruburi), sau a zonelor de rezemare pentru elementele construcţiei din otel se face pentru ca acestea sa corespunda datelor din documentaţia tehnica de execuţie. In cazul când abaterile depăşesc valorile admise, se vor executa de către întreprinderea de construcţii toate remedierile necesare. Atât verificările, cat si remedierile efectuate vor fi consemnate obligatoriu in procese verbale.

7.9.Depozitare, livrare si transport

7.10.Pregătirea materialelor

7.11.Procedee de sudare

7.12.Remedierea defectelor

7.13.Controlul execuţiei

8.LUCRARI PENTRU HIDROIZOLATII

8.2.Hidroizolaţii verticale pe pereţi

8.3.Hidroizolaţii speciale

8.4.Hidroizolaţii la bazine şi rezervoare

9.LUCRĂRI HIDROTEHNICE - APĂRĂRI DE MALURI

9.1.Generalităţi

9.2.Trasarea lucrărilor

9.3.Verificări calitative

9.4.1.Îmbrăcăminţi vegetale (înierbări)

9.4.2.Îmbrăcăminţi din piatră

9.4.3.Îmbrăcăminţi din dale de beton

9.5.Straturi filtrante

9.6.Reazeme pentru îmbrăcăminţi

9.7.Fundaţii pentru apărări de maluri

9.8.Gabioane

9.9.1.Piatră

9.9.2.Lemn

10.ARHITECTURA ŞI CLĂDIRILE

10.1.Prevederi de ordin general

10.5.Aspectul interior

10.7.Acoperişul

10.8.Pardoseli interioare

10.9.Pereţi, tavane şi zugrăveală

10.10.Grătare şi capace sau platelaje din tablă striată

11.LUCRARI DE ZIDĂRIE

11.2.Livrare, depozitare, manipulare

11.3.Executarea lucrărilor

1.Zidăria simplă se alcătuieste din cărămizi sau blocuri aşezate pe lat sau pe cant (cu excepţia celor cu goluri verticale, care se aşează numai pe lat) rânduri orizontale si paralele. La alcătuirea zidăriilor din cărămizi pline si goluri verticale, pe lângă cărămizile întregi se folosesc si fracţiuni, necesare realizării ţeserii legăturilor, ramificaţiilor si colturilor. La ziduri de grosime de 1/2 caramida si de o caramida se admite folosirea caramizilor sparte (jumătăţi sau mai mari) in proporţie de cel mult 15%.

La dimensiunile zidurilor la grosimea de execuţie a zidurilor
din cărămizi si blocuri ceramice	ziduri cu grosimea < 63 mm la zidurile provenite din demolări abaterile limita se pot majora cu 50%	± 3 mm
	ziduri cu grosimea de 90 mm	± 4 mm
	ziduri cu grosimea de 115 mm	± 4 mm
	ziduri cu grosimea de 140 mm	± 4 mm
	ziduri cu grosimea de 240 mm	± 6 mm
	ziduri cu grosimea > 240 mm	± 10 mm
din blocuri de beton cu agregate usoare	ziduri cu grosimea < 240 mm	± 4 mm
	ziduri cu grosimea de 290 mm	± 5 mm
	ziduri cu grosimea > 365 mm	± 10 mm

La suprafeţe si muchii
La plantarea suprafetelor	pentru ziduri portante	3 mm/ m
	pentru ziduri neportante	5 mm/ m
	pentru ziduri aparente, portante si neportante	2 mm/ m
La rectilinitatea muchiilor	pentru ziduri portante	2 mm/ m
	pentru ziduri neportante	4 mm/ m
	Cel mult 20 mm pe lungimea neîntrerupta a zidului
La verticalitatea suprafetelor si muchiilor	pentru ziduri portante	3 mm/ m
	Cel mult 10 mm pe etaj si 30 mm pe inaltimea cladirii
	pentru ziduri neportante	6 mm/ m
	Cel mult 10 mm pe etaj
	pentru ziduri aparente
	portante si neportante	2 mm/ m
	Cel mult 5 mm pe etaj si cel 20 mm pe întreaga inaltime a cladirii.

11.4.Verificări in vederea recepţiei

12.LUCRĂRI DE ÎNVELITORI ŞI ŞARPANTE

12.2.Materiale si produse.

Forma si materiale

De baza

(forme si dimensiuni)

Auxiliare

(cond. generale, verificari, etc.)

Dimensiuni

Ţigla solzi

- din argila arsa

- din sticla

515 - 89

2863/ - 80

514 - 78

2863/ 1 - 80

350 x 170

Ţigla cu jgheab trasa

- din argila arsa

- din mortar de ciment

515 - 89

514 - 78

390 x 220

380 x 230

Ţigla cu jgheab presata

- din argila arsa

- din sticla

515 - 89 2863/ 2 - 80

514 - 78

2863/ 1 - 80

480 x 230

390 x 220

Olane presate acoperis

- din argila arsa

513 - 74

450 x 180

Coame presate din

- argila arsa - mari

- mici

- mortar de ciment

515 - 89

5547 - 64

514 - 78

380 x 250

320 x 206

450 x 220

Forma si materiale	De baza (forme si dimensiuni)	Auxiliare (cond. generale, verificari, etc.)	Dimensiuni
Scanduri rasinoase	952 - 86	1949 - 86	24 x 300 x 3000
Sipci din lemn de brad	942 - 86	1949 - 86	28 x 38 24 x 48
Mortar de ciment - var marca25	1030 - 85	2634 - 80
Colorant miniu de plumb sau de fier	429 - 85
Cuie cu cap plat pentru tabla si carton	2111 - 90
Sarma moale zincata 1 - 2 mm	889 - 89
Tabla de 0,40 x 750 x 1500mm	2028 - 80
Materiale de lipit - aliaj tip Lp - 30 - clorura de amoniu (tipirig) - staniu, plumb.	96 - 87
Amoniac tehnic tip 20 sau 25 - acid azotic tehnic - carton bituminat - tabachere	448/ 2 - 84 447 - 80 138 - 80 137 - 78	11853 - 83
Jgheaburi si burlane cu sectiune rotunda	2389 - 77		154 mm L = 750 ± 2 mm
Coturi	2274 - 88		154 mm R = 385 ± 2 mm
Carlige	2274 - 88
Receptoare pentru colectarea apelor de pe terase si acoperisuri	2742 - 86	2583 - 80

7.Impermeabilitatea, capacitatea portanta si rezistenta la inghet - dezghet conform STAS 515 - 89 - 2.2. Forma ţiglelor si coamelor trebuie sa fie reglata si fara valuri. Se admit abateri de la planeitatea fetelor si rectilinitatea muchiilor de 4 mm la tiglele profilate cu jgheaburi, denivelarea colturilor de maxim 4 mm. Ştirbituri la colturi, muchii si pe fete - una la colturi cu adâncimea de maxim 5 mm si lungimea maxima de 20 mm. La muchii si pe fete cu adâncimea de maxim 3 mm si lungimea totala maxima 10 mm turtiri la colturi se admit pe maxim 1/3 din inaltime. Nu se admit crapaturi. Bavuri nu se admit. Se admit mici variatii de nuanta. Glazura trebuie sa fie aplicate uniform si sa nu prezinte exfolieri.

12.3.Livrare, depozitare, manipulare.

12.4.Executarea lucrărilor

12.5.Descrierea lucrărilor de bază

12.6.Prescripţii, recomandări, standarde, normative pentru execuţia de detaliu

12.7.Verificări in vederea recepţiei

1.Verificarea constă in examinarea proceselor verbale încheiate la terminarea fazei la terminarea fazei de lucrări din care face parte suportul si măsurarea - prin sondaj a elementelor geometrice ale acestuia (pante, planitate, rectilinitate, distanta intre axe), distanta minima 10 cm intre cosurile de fum si pârtile lemnoase sau combustibile ale suportului. Abaterile de la planeitate măsurate cu dreptarul de 3 m, trebuie sa nu depaseasca 5 mm in lungul pantei si 10 mm perpendicular pe acesta.

13.TENCUIELI INTERIOARE

13.2.Livrare, depozitare, manipulare

13.3.Execuţia lucrărilor

14.ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII

14.2.Lucrări pregătitoare

14.3.Pregătirea suprafeţelor

14.4.Condiţii de execuţie

14.5.Zugrăveli cu lapte de var

14.6.Vopsitorii cu vopsea de ulei

14.7.Vopsitorii cu vopsele emailate

15.TÂMPLĂRIE DIN PVC

15.1.Generalităţi

15.2.Tehnologia de execuţie

16.PARDOSELI DIN MOZAIC TURNAT

16.2.Livrare, depozitare, manipulare

16.3.Execuţia lucrărilor

16.5.Turnarea mozaicului

16.6.Protejarea lucrărilor

16.7.Terminarea lucrărilor

16.8.Verificări în vederea recepţiei

17.REALIZAREA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII

17.1.Construcţiile din cărămidă şi cele din piatră, generalităţi

2.Cărămizile din fiecare rând se vor îmbina în mod corect cu cărămizile de dedesubt. Rândurile vor fi aşezate paralel cu îmbinările de grosime uniformă şi vor fi menţinute drepte sau curbate, după necesitate. Straturile de cărămidă vor fi măsurate pentru a se ridica cu înălţimea de 300 mm în 4 rânduri. Îmbinările verticale vor fi în aliniament, aşa cum este cerut de către aderenţă şi vor avea o grosime medie de 10 mm. Cărămizile ce formează praguri, unghiuri interne sau externe, vor fi alese pentru rectangularitate şi verticalitate. Cărămizile cu o singură orientare vor fi aşezate cu aceasta în sus.

3.Construcţiile din cărămidă şi cele din piatră se vor ridica uniform; colţurile şi celelalte lucrări avansate vor fi retrase şi nu vor fi ridicate deasupra nivelului general cu mai mult de 1 m. Nici o lucrare din cărămidă nu va fi ridicată cu mai mult de 1,5 m pe zi. Nu vor fi introduse cărămizi sfărâmate în lucrare decât dacă este necesar pentru împănare. Acolo unde este nevoie de blocuri de piatră tăiate, toate tăierile se vor efectua folosind un tăietor cu disc mecanic.

17.2.Construcţiile din cărămidă şi cele din piatră, îmbinarea şi joantarea

17.3.Pereţii cu goluri

17.4.Rândul rezistent la umezeală

17.6.Aderenţă la beton

17.9.Construirea cu cărămizi sau piatră pe vreme rece

17.10.Pregătirea pentru tencuială

17.11.Fixarea panourilor de tencuială

17.12.Tencuiala

17.14.Finisajele pardoselilor de beton

17.19.Dulgheria şi tâmplăria

2.Întreaga tâmplărie va fi tăiată şi îmbinată cât mai repede posibil după începerea lucrărilor. Se vor lăsa 3 mm pentru fiecare faţă lucrată, cu excepţia locurilor unde munca este descrisă în contract ca fiind finalizată. Cadrele, cofrajele şi alte materiale de tâmplărie vor fi securizate în cutii din lemn tare construite special pentru aceasta. Acolo unde nu au fost asigurate cutii din lemn tare, suprafeţele primitoare vor fi astupate cu cepuri din lemn tare sau cu dopuri aprobate.

17.20.Lucrările de structuri metalice

17.22.Pardoseli din lemn

17.26.Vopsirea

17.31.Ţevile

17.35.Rosturile în construirea clădirilor

17.36.Articole încastrate

17.40.Lucrări de şlefuire

17.41.Specificaţii asupra lucrărilor structurale în oţel

1.Toate materialele vor fi în conformitate cu standardele europene sau locale. Antreprenorul va trimite detalii amănunţite asupra tuturor tipurilor de oţel, secţiuni de oţel şi factori de asamblare spre aprobarea Inginerului cu cel puţin 6 săptămâni înainte de fabricare. Se vor furniza certificate pentru a arăta gradul, standardul de calitate şi sursa tuturor materialelor cu cel puţin 2 săptămâni înainte de fabricare. Toate tipurile de oţel vor fi testate în conformitate cu standardele de calitate ale materialelor.

Partea A:	Inspecţia vizuală: înainte de Testarea Non Distructiva (NDT), toate sudurile trebuie inspectate vizual de către o persoană calificată.
Partea B:	Grosimea plăcuţei mai groase unită cînd Testarea Non Distructiva (NDT) devine obligatorie pentru oţelul de 43 de grade (toate dimensiunile sunt in milimetri)
Tipul sudurii	Încheietură
Tipul îmbinării	în linie	În T şi în cruce	În colţ
MPI	t < 10	t > 20	t > 20
U/S	t > 10	t > 12	t > 30
Tipul sudurii	Filet
Tipul îmbinării	suprapusă	În T şi în cruce
MPI	t > 20	t > 20
U/S	Nu este obligatorie	Lungimea gîtului > 20
Partea C:	Frecvenţa testării încheieturilor în Partea B
	Zonele de conexiune ale sudurilor din atelier	Primele 5 încheieturi identificate din fiecare tip, avînd aceleaşi dimensiuni de bază, grade ale materialului, geometrie a sudurii. Apoi, o încheietură din 5 de acelaşi tip.
	Zonele de conexiune ale sudurilor la faţa locului	Toate încheieturile identificate

	Parametru	Tipul sudurii	Condiţii speciale	Cerinţe de acceptare	Acţiune de remediere
Geometria sudurii	Locaţie	Toate		Per desene	Reparare
	Tipul sudurii	Toate		Per desene	Raportare la inginer
	lungime	Toate		Per desene	Reparare
Profil	Gat	încheietură/filet		Per desene	Reparare
	Lungime picior	Filet		Per desene	Reparare
	Nealiniere	Toate	Încheietură în cruce	Per desene
Discontinuităţi ale suprafeţei	Subtăietură	Toate			Reparare
Discontinuităţi ale suprafeţei	Crăpături	Toate		Nepermisă	Reparare & mărire MPI la 100%
Discontinuităţi ale sub-suprafeţei	Crăpături	Toate		Nepermisă	Reparare & mărire U/S la 100%

23.Zonele mici de avarii ale straturilor galvanizate cu un diametru mai mic de 10 mm pot fi reparate cu vopsea bogată în zinc. Pentru zonele mai mari avariate, Antreprenorul va propune un sistem de vopsire ce poate fi aplicat pentru a asigura proprietăţi similare şi compatibilitate cu tratamentul suprafeţei. Orice astfel de reparaţie va fi trimisă Inginerului pentru aprobare. Acolo unde sistemul de vopsire este avariat de sudarea la faţa locului, sistemul de protecţie împotriva coroziunii trebuie reparat în întregime.

Element	abatere (în mm)
Element	în nivel	în profunzime	în locaţie
Fundaţie	+0/-30	-	-
Perete vertical, la suport al construcţiei din oţel	-	-	± 25
Surubul fundaţiei cu reglare minimă de 25 mm.	-	+25/-5	20
Surubul fundaţiei, nereglabil	3	+45/-5	3
Poziţia la baza primului stâlp ridicat	-	-	5
Dimensiunile generale ale planului: Lungime, L < 30 metri Lungime, L > 30metri	- -	- -	20 20+0.25(L-30)
Vericalitatea coloanei pe înălţimea etajului. Un singur etaj Mai multe etaje Pentru h < 3m toleranţă permisă 5mm Pentru h > 15m toleranţă permisă 25mm	-	-	) ± h/600 ) Min 5 ) Max 25
Distanţa dintre suprafeţele de rezemare	-	-	1.5
Alinierea stâlpilor din perimetrele adiacente	-	-	10
Grinzile planşeului, nivel specificat	± 10	-	-
Grinzile planşeului, nivel la fiecare capăt	5	-	-
Grinzi adiacente, nivel	± 10	-	-
Alinierea grinzilor (min. 5mm)	-	-	h/600

18.CONDUCTE ŞI LUCRĂRI AUXILIARE

18.1.Asigurarea calităţii

18.2.Transportul, manipularea si depozitarea conductelor

11.Conductele vor fi depozitate în zone ferite de lumina directă a soarelui şi în conformitate cu recomandările producătorului. La depozitarea pe şantier, terenul va fi neted, fără pietre. Depozitarea se face pe sortimente, in locuri special amenajate, avandu-se grija sa nu fie puse in contact cu substante chimice agresive pentru materialul conductei (combustibil de motor, solvenţi sau alte lichide similare) sau cu materiale abrazive. Nu sunt admise zgârieturi sau striatiuni cu o adâncime mai mare de 10% din grosimea peretelui conductei.

18.3.Pozarea conductelor

10.După pozare şi îmbinare, secţiunea finalizată dintre cămine va forma un tub continuu susţinut pe toată lungimea sa, cu radierul în conformitate cu aliniamentul şi înclinaţia prezentate în Desene. Fiecare secţiune dintre cămine este verificată extern dacă este dreaptă, cu ajutorul unui fir paralel cu cota proiectată a radierului şi cu susţinere pe intervale care nu depăşesc 7,5 m şi de asemenea este verificată intern cu ajutorul razei de lumină (fascicul laser sau lumină solară reflectată de o oglindă).

17.În momentul în care fiecare conductă este amplasată în poziţia sa finală şi este îmbinată, tranşeea va fi umplută, lăsând doar îmbinările neacoperite. Materialele utilizate pentru umplere şi plasarea şi compactarea lor vor fi în conformitate cu Desenele cu cerinţele Angajatorului şi cu cerinţele Specificaţiilor. Îmbinările vor rămâne neacoperite până sunt îndeplinite cu succes testele hidrostatice şi Inginerul şi-a dat aprobarea pentru acoperirea îmbinărilor.

2.Înainte de instalarea şapei sau a mediului adiacent, conductele vor fi susţinute la fiecare îmbinare de blocuri sau cărămizi din beton prefabricat, cu o membrană impermeabilă în două straturi sau prin altă metodă adecvată. Suprafaţa elementelor de susţinere va fi perfect netedă cel puţin 75 mm x 75 mm sub conductă şi mărimea blocurilor va fi capabilă să susţină conducta. Pentru susţinere laterală pot fi folosite pene din lemn de esenţă tare. Betonul va fi vibrat, bătut şi lucrat sub şi în jurul conductei, urmând să aibă contact direct cu partea inferioară a conductei. Betonul nu va fi turnat până ce şanţul nu a fost verificat şi conductele şi îmbinările nu au fost verificate, testate şi aprobate. Antreprenorul va lua toate precauţiile necesare pentru a se asigura că conductele şi rosturile de expansiune nu se mişcă când este turnat betonul sub şi în jurul lor, iar betonul va fi turnat, acolo unde este posibil, într-o singură etapă.

1.După ce partea inferioară a şanţului a fost nivelată şi consolidată, un pat de pozare cu grosimea necesară, care în general va fi de 1/4 din diametrul exterior al conductei, minim 200 mm, va fi amplasat pe întreaga lăţime a şanţului şi compactat în straturi ce nu depăşesc 150 mm grosime cu ajutorul unui compactor vibrator adecvat. Suprafaţa compactată a patului de pozare va avea un nivel puţin mai înalt decât cel al nivelului cerut al radierului interior al conductelor. Conductele vor fi aşezate şi vor fi aduse la nivelul cerut prin îndepărtarea cantităţii necesare de pat de fundare compactat.

1.În timpul aşezării patului de pozare, toate materialele de împrejmuire sau fixare, elementele de susţinere laterale temporare şi de acoperire vor fi ridicate progresiv, ca şi în cazul amplasării acestora, cu excepţia cazurilor când există indicaţii să fie lăsate în acelaşi loc. Întreaga lăţime va fi umplută cu material granular de umplere, elemente de împrejmuire sau fixare şi compactat adecvat pentru a elimina golurile dar şi pentru a obţine susţinerea proiectată a conductei.

1.Verificate înainte de acceptare, gulerele, capacele sau discurile de protecţie de la capetele flanşelor, elementelor încorporate/speciale de îmbinare sau fitingurile nu vor fi îndepărtate până când conductele, elementele încorporate/speciale sau fitingurile urmează să fie coborâte în şanţ. Înainte ca o conductă să fie coborâtă în şanţ, va fi verificată cu atenţie pentru a se asigura că straturile de acoperire exterioară sau căptuşire interioară sau de izolare nu sunt deteriorate. Acolo unde este necesar, interiorul conductelor, al elementelor încorporate şi al fitingurilor va fi curăţat cu atenţie. Orice conducte avariate sau orice deteriorare a straturilor de acoperire sau căptuşire vor fi reparate sau respinse conform indicaţiilor.

18.4.Realizarea umpluturilor

18.5.Îmbinarea conductelor - conditii generale

1.Îmbinările se vor realiza în conformitate cu instrucţiunile producătorului. Societatea responsabilă de realizarea proiectului va folosi serviciile de consultanţă tehnică oferite de producători pentru a instrui executanţii îmbinărilor în metoda de îmbinare. Dacă producătorii recomandă folosirea unor garnituri de îmbinare, Societatea responsabilă de realizarea proiectului le va folosi pentru efectuarea tuturor îmbinărilor de conducte. Înainte de a face orice îmbinare, toate garniturile vor fi curăţate şi uscate atent şi menţinute în această condiţie, folosind un lubrifiant recomandat de producătorul de conducte până când îmbinările au fost complet realizate sau asamblate.

18.6.Îmbinări la conductele de plastic

18.7.Îmbinări cu mufa

18.8.Îmbinări cu flanşă

18.9.Îmbinări sudate

18.10.Umplerea cu pământ

1.Umplerea cu pământ trebuie realizată conform cerinţelor capitolului 3 (lucrări de pământ) al acestei specificaţii şi cerinţelor producătorului de conducte. După ce materialul de umplere sau de pozare a fost aşezat până la 300 mm deasupra coroanei conductei, materialul normal de umplere va fi apoi aşezat în straturi ce nu depăşesc 300 mm grosime fiecare şi compactat pe întreaga lungime a conductei înainte de reumplere. În cazul unui pat de pozare din beton, umplerea cu pământ nu va începe până ce betonul nu este suficient de matur. Nu va fi folosit un echipament de compactare mecanic până ce nu a fost aşezat un strat suficient pentru a proteja conducta de echipament. Nu se va aşeza material de umplere în şanţuri cu apă.

18.11.Drenaj teren

1.Drenurile vor fi din conducte perforate pentru drenaj din beton, PVC sau PE. Conductele pentru drenaj din beton poros vor fi îmbinate cap la cap cu breşe de 5 mm. Toate conductele vor fi aşezate şi aliniate pe un pat de pozare granular. Şanţul va fi umplut cu un material de umplere din agregate grosiere monogranulare de 25 mm până la cel puţin 150 mm deasupra coroanei conductei. Materialul de filtrare va fi izolat cu o ţesătură geotextilă adecvată pentru a împiedica intruziunea materialelor fine.

18.12.Protectia conductelor

1.Finalizarea acţiunii de protejare interioară şi exterioară a conductelor din oţel şi a elementelor încorporate va fi efectuată conform procedurilor standard cu un material de protecţie adecvat furnizat de producătorul de conducte. Lămpile de lipit nu vor fi folosite pe straturi bituminoase pentru conductele din oţel sau elemente încorporate; se vor folosi doar aparate de sudură cu flacără de gaz de mică putere. La îmbinările cu flanşe la conductele din oţel cu diametru mare va fi aplicat material furnizat de producătorul de conducte după ce îmbinările au fost realizate, acolo unde a fost posibil, de către un muncitor care intră în conductă şi umple golurile dintre capetele conductei cu material de reparaţie.

2.Acolo unde diametrul conductei depăşeşte 600 mm, Antreprenorul va furniza un cărucior cu roţi de cauciuc de dimensiuni adecvate pe care muncitorii şi materialele vor intra şi vor fi scoşi de pe conductă pentru fiecare grup de conducte. Căruciorul va fi echipat cu un şnur de o lungime şi rezistenţă adecvate şi va fi construit astfel încât suprafaţa interioară a conductelor să nu fie avariată de acesta sau de oamenii care se deplasează în acest mod. Antreprenorul va asigura şi menţine lămpi electrice de verificare corespunzătoare.

1.Sistemele de protecţie catodică vor fi eficiente, comandate de la furnizori cu reputaţie. Sistemul va include toţi anozi (plăcile anodice) corodaţi catodic prin galvanizare, încărcăturile, cablurile şi echipamentul asociat necesar. Anozii vor fi furnizaţi complet cu un certificat ce indică producătorul, compoziţia aliajului, numărul de sarcină, analiza chimică, recomandările de instalare şi alte informaţii relevante. Formarea anozilor va fi fără bavuri, proeminenţe excesive sau alte defecte contrare bunei practici de turnare. Anozii vor fi suficient de legaţi de conductă pentru a rezista solicitărilor apărute în timpul montării conductelor şi forţelor de tasare a pământului. Componentele structurale ale fiecărui anod şi suprafeţele deteriorate ale stratului de acoperire a conductei vor fi tratate cu un strat de protecţie aprobat compatibil cu materialul de acoperire a conductei.

18.13.Conectarea conductelor

1.Acolo unde conductele de canalizare sunt la adâncime, legătura va fi de tip “vertical/orizontal". Ramificaţia verticală va avea un diametru minim de 150 mm (160 mm pentru PVC) şi va fi racordată la canalizare cu un teu. Secţiunea înclinată va fi racordată la cea verticală la un nivel conform instrucţiunilor cu un teu etanşat cu dop sau capac. Racordurile laterale realizate din conducte din materiale rigide cu mai puţin de 500 mm strat acoperire şi secţiunile verticale vor fi înconjurate cu 150 mm de beton Clasa C 20/25. O mare atenţie trebuie acordată pentru a preveni pătrunderea betonului la capătul conductei, prin folosirea de sisteme adecvate de închidere.

2.Dacă conducta este din PVC sau alt material sintetic, racordările la deviaţiile de conducte cu mai puţin de 750 mm strat acoperire vor fi prevăzute cu un radier pe tot şanţul peste patul de aşezare din material granular. Secţiunile verticale vor fi îngropate în material de pozare granular şi în cazul canalelor, care au mai mult de 5 metri faţă de radierul interior al conductelor şi ramificaţia verticală vor fi îngropate în beton Clasa C 30/37I la o înălţime de 500 mm deasupra colectorului de canalizare.

18.14.Cămine de vizitare şi structuri auxiliare

3.În timpul manipulării, depozitării şi la punerea în operă se va evita stivuirea căminelor unul peste altul sau aşezarea de greutăţi peste acestea, acest lucru putând duce la deformări şi prejudicia conformitatea produsului. Aceleasi cerinţe se aplică şi la mutarea dintr-un loc în altul, situaţie în care se interzice contactul cu suprafeţe care pot zgâria sau deteriora produsul. Transportul se va face cu mijloace acoperite, iar in timpul operaţiilor de incarcare/descărcare se înterzice trântirea şi/sau lovirea cu corpuri contondente sau ascuţite care pot prejudicia produsul şi deteriora montajul.

7.Partea superioară a secţiunii din plastic a căminelor va fi protejată de trafic şi alte încărcări de către o placă de beton cu diametrul minim de 1,80 m. Această placă de acoperire va fi proiectată astfel încât să evite transferul sarcinilor asupra secţiunii din plastic. Aceasta se va sprijini numai pe sol neperturbat şi/sau pe umplutură compactată. Rama şi capacul căminului vor fi încastrate în această placă de acoperire. Placa va fi din beton C12/15 armat corespunzător

1.Fundaţia, treptele şi pereţii vor fi construiţi in-situ peste nivelul celei mai înalte conducte folosind betonul specificat in proiectul de specialitate. Betonul va fi turnat imediat în excavarea proaspăt nivelată sau peste cofraje temporar sau permanent în exterior şi la interiorul cofrajelor. Nu vor fi instalate rame pentru gurile de vizitare până când fundaţia nu este terminată. Cadrele căminelor de vizitare din beton prefabricat şi planşeul de dale vor fi făcute din nisip/mortar de ciment 2:1 şi, când este terminată, faţa interioară va fi netezită şi ajustată. Cadrul din beton prefabricat va fi înconjurat de beton Clasa C 30/37 cu o grosime de minim 150 mm format exterior cu formă circulară aprobată. Fiecare turnare se va termina la mijlocul distanţei dintre inelele de etanşare, iar acolo unde este cerut în dreptul inelelor de etanşare (vezi şi Capitolul 2.3.11 Trepte din fier pentru cămine de vizitare).

2.Acolo unde radierele sunt indicate în desen ca fiind turnate in-situ fără tencuială din mortar, se va folosi beton de clasa specificata in proiectul de specialitate.Pentru a obţine conturul exact al radierului, se va folosi un cofraj. Dacă nu există alte indicaţii, radierul va avea laturi verticale până la scafa conductelor şi va fi rostogolit peste trepte care vor avea o înclinaţie de 12 la 1. O tencuială de mortar de ciment de 12 mm grosime va fi aplicată pe treptele excavate şi finisată într-o suprafaţă rezistentă la alunecare.

1.Ramele vor fi betonate, vor fi montate capace cu decupaj adânc şi orice ajustări vor fi făcute înainte de turnarea betonului. Partea superioară a capacelor este utilizabilă la nivelul străzii în funcţie de suprafaţa existentă şi pe teren la un nivel conform indicaţiilor. Suprafaţa umpluturii din beton pentru capacele cu decupaj adânc va fi netezită cu o mistrie din oţel sub presiune fermă şi fără urme de la mistrie cu excepţia interiorului clădirilor unde stratul de finisare se va potrivi pardoselii. (Vezi şi Capitolul 2.3.10 Capace şi rame cămine vizitare).

4.Acolo unde elementele de fixare pe traseului unei conducte în cursul lucrărilor de construcţie nu este posibilă, vor fi prevăzute deschideri temporare sau guri de ieşire, pentru ridicarea ulterioară a conductelor. Se va monta un cofraj special etanş fără risc de dărâmare aproape de exteriorul conductei şi de gurile de ieşire. În structurile de reţinere a apei subterane sau de suprafaţă, gurile de ieşire vor fi dispuse în formă romboidală pentru a facilita turnarea cu beton special şi pentru a reduce riscul de combinare în formă de faguri sub ele. Fixarea de membrane de tip apa-stop în gurile de ieşire este considerata esenţială.

18.15.Montajul armaturilor in instalatii

18.16.Montajul fitingurilor in instalatii

19.TESTAREA ŞI DEZINFECTAREA

19.1.Verificarea canalelor şi căminelor de vizitare - condiţii generale

19.2.Testarea sistemelor de canalizare

1.Conductele pentru canalizare cu diametrul de până la 750 mm inclusiv vor fi testate după montare şi iarăşi după finalizarea umpluturii. Dopuri sau membrane hidroizolatore aplicate ferm vor fi inserate în capătul inferior al canalului şi la racorduri dacă este necesar, urmate de umplerea conductei cu apă. Pentru conductele mai mici, o articulaţie de cot poate fi adăugată temporar la capătul superior cu o lungime a conductei verticale îmbinate suficientă pentru a permite efectuarea testării pentru capăt.

2.Un test de presiune de încercare cu înălţimea coloanei de apă de 1,2 metri deasupra nivelului canalului va fi efectuat la capătul superior dar nu mai mult de 6 metri la capătul inferior pe o conductă verticală. Canalele construite în pantă vor fi testate în etape pentru că înălţimea maximă a coloanei este depăşită dacă întreaga secţiune ar fi testată într-o singură etapă. Va fi alocată o perioadă de o oră pentru absorbţie. Va fi măsurată pierderea de apă pe o perioadă de 30 de minute prin adăugarea apei dintr-un vas de măsurat la intervale regulate de 10 minute şi se va nota cantitatea necesară pentru a obţine nivelul iniţial din conducta verticală. Cantitatea de apă adăugată nu va depăşi 0,5 litri pe oră per metru linear per diametru interior al conductei. Testarea provizorie cu aer a colectoarelor cu diametrul de până la 450 mm poate fi permisă, dar conducta finalizată va fi supusă testului de etanşeitate cu apă înainte de acceptare.

19.4.Testarea căminelor de vizitare şi a camerelor

19.5.Verificarea infiltraţiilor în colectoare

3.Toate canalele, căminele şi camerele de vizitare vor fi testate pentru infiltraţii după verificarea etanşeităţii la apă conform specificaţiilor şi după realizarea umpluturii şi construirea canalului pe lungimea completă. Toate orificiile de intrare în sistem vor fi închise. Infiltraţia nu va depăşi 2,5 litri pe oră per metru linear per diametru interior al conductei şi o limită totală de 1 litru pe oră per metru linear per diametru interior al conductei măsurată pe întreaga conductă inclusă în Contract.

19.8.Verificarea finală a canalelor colectoare

1.Înainte de finalizarea lucrării, toate conductele de canalizare şi căminele de vizitare vor fi verificate vizual. Fiecare canal va fi verificat vizual pe toată lungimea de la un cămin la altul. O lampă va fi aşezată pe fundul căminului astfel încât raza de lumină să coincidă cu centrul conductei. Raza de lumină a lămpii va fi observată de la următorul cămin pentru a se asigura că acesta este curat, liber şi corect executat ca aliniament şi nivel. Canalele, care nu trec testul de etanşeitate la apă, infiltraţiile şi verificarea vizuală vor fi scoase şi reaşezate.

19.9.Verificarea conductelor aflate sub presiune

14.Încercarea se considera reusita, daca dupa trecerea intervalului de 90 minute de la realizarea presiunii de incercare, scaderea presiunii la tronsonul incercat nu depaseste 10% din presiunea de incercare si nu apar scurgeri vizibile de apa. Rezultatele probei de presiune pot fi influentate de catre aerul care nu a fost complet evacuat din conducta, sau de variatiile de temperatura ale mediului. Se recomanda ca probele sa se efectueze in zile in care nu exista o variatie mare de temperatura. In perioadele reci (sub 0^o), dupa efectuarea probei, golirea se face imediat.

19.10.Deviaţii conducte flexibile

1.După efectuarea umplerii şanţului, deviaţia verticală a conductelor va fi verificată pentru conformitate cu limitele de proiectare ţinând cont de creşterea deviaţiei în timp. Dacă aceste deviaţii nu se încadrează în limitele de proiectare atunci montarea conductelor va înceta şi se vor folosi materiale de pozare şi/sau metode de compactare alternative pentru a reduce deviaţiile. După confirmarea din partea producătorului de conducte că conductele nu au fost avariate permanent, conductele deja montate cu deviaţii prea mari pot fi aduse la limitele de deviaţie admise prin excavarea şi recompactarea laterală a pământului.

3.Pentru conducte cu diametrul mai mic de 600 mm şi mai mare de 150 mm, măsurarea deviaţiei verticale se va face folosind un dispozitiv de măsurare patentat aprobat montat pe un suport cu roţi şi tras prin conductă cu un cablu pentru troliu, astfel va fi transmisă o înregistrare continuă a diametrului vertical către un dispozitiv localizat la nivelul solului. O altă verificare a deviaţiei va fi făcută la un an după montare sau înainte de punere în funcţiune, oricare dintre aceste etape are loc prima.

19.11.Curăţarea conductelor principale de apă

1.După încheierea verificării hidraulice, toate conductele principale de apă vor fi curăţate prin trecerea unui curăţitor cu spumă. Când începe montarea conductelor principale de apă, un curăţitor va fi introdus imediat în aval de prima vană. Curăţitoare vor fi introduse şi pe partea din aval a vanelor ce controlează toate ramificaţiile conductei principale. Un hidrant terminal va fi instalat de Antreprenor la capătul fiecărei conducte principale. Dacă acest lucru nu apare în desene ca instalaţie permanentă, va fi montat un hidrant temporar.

19.13.Spalarea si dezinfectarea conductelor principale de apă

20.REABILITAREA CONDUCTELOR

11.În cazul in care traseul conductei existente este rectiliniu, se recomanda amplasarea gropilor de lansare la distante de 250-300 m. Aceasta distanta s-a ales avandu-se in vedere capacitatea de impingere a utilajelor din dotarea executantului. Tuburile GRP Dn 600 au o greutate de 40 kg/m ceea ce inseamna ca pentru a lansa un tronson de 300 m, considerand un coeficient de frecare metal/beton de 0,25 este necesara o forta de impingere de cel putin 3,0 to. (F > µxG; unde G = Lx45kg/ m si µ = 0,25). S-a considerat frecarea metal/beton deoarece fiecare tub care se lanseaza are prevazut un asa numit inel de glisare care are rolul de a usura alunecarea tuburilor, centreaza tuburile GRP in interiorul tuburilor existente si protejeaza in acelasi timp inelele de cuplare ale tuburilor (vezi etapa de lansare a tuburilor).

14.Sapaturile pentru punctele de injectie se vor executa manual, dimensiunile sapaturii fiind de 1x1xHa, unde Ha reprezinta acoperirea peste conducta existenta. Punctele de injectie se amplaseaza la distante de 50 m, prin ele urmand a se face injectia cu beton pentru umplerea golului dintre conducte. Punctele de injectie se vor executa premergator lansarii conductelor GRP. Dupa executia gropilor pentru punctele de injectie se va penetra complet conducta existenta, deasupra golului rezultat se va monta un tub din PVC Dn 200 prin care ulterior se va introduce furtunul pompei de beton (vezi capitolul umplere).

2.Fiecare tub GRP este prevazut cu un inel de glisare furnizat de producatorul de tuburi. In plus, furnitura include un asa numit cap de inaintare confectionat din otel, care are o forma conica, rolul lui fiind de a permite dirijarea corespunzatoare a tuburilor si trecerea peste obstacolele si denivelarile mici ale conductei existente. Tuburile sunt depozitate langa transeea de lansare astfel ancat utilajul de ridicat si manipulat sa efectueze o singura operatie pentru a aseza tuburile in pozitia de lansare.

4.În acest fel tubul nr. 1 este pozitionat pentru imbinare cu tubul nr. 2. Pentru realizarea imbinarii intre tuburile GRP, este necesar ca tubul nr. 1 sa fie fix pentru a nu se deplasa in timpul in care se efectueaza imbinarea. Fixarea tubului se face prin intermediul unor pene din lemn care se pozitioneaza intre tubul existent si tubul GRP, (3 pene din lemn, 2 pe generatoarele orizontale si 1 pe generatoarea superioara fiind suficiente pentru a fixa tubul). Se va actiona cu utilajul de impins asupra capatului tubului 2 cu forta necesara imbinarii, pana cand se va realiza imbinarea dintre cele 2 tuburi. Dupa ce se realizeaza imbinarea, se indeparteaza penele de fixare si se imping cele 2 tuburi, pastrandu-se o portiune de 50 cm neimpinsa din cel de-al doilea tub, pentru realizarea imbinarii cu urmatorul tub. Se repeta operatia de fixare, imbinare si impingere pana cand, dupa introducerea a zece tuburi, fixarea inaintea imbinarii nemaifiind necesara deoarece forta de frecare data de tuburile deja lansate este suficient de mare pentru a se realiza imbinarea fara fixare.

7.Antreprenorul va alege un utilaj de impins care sa permita impingerea unui tronson de tuburi GRP pe o distanta de 300 m. Pentru un control mai precis al realizarii imbinarilor si a impingerii tuburilor GRP, se recomanda folosirea unui troliu actionat manual sau electric, cu capacitate mai mare de 3 to. Troliul va avea infasurat pe tambur doua cabluri din otel prevazute cu carlige de agatare la capete. Troliul va fi amplasat la capatul transeei de lansare pe un postament din beton. Printr-un sistem de scripeti, cele doua cabluri vor fi intinse de-a lungul tubului PAFSIN ce urmeaza a fi lansat, carligele de la capetele cablurilor fiind prinse de urechile de agatare ale unui profil U200 din otel care are prevazut in interiorul U-ului o rigla de lemn de esenta moale cu rolul de a actiona direct asupra inelului de cuplare al tubului GRP. Actionarea troliului conduce la infasurarea cablurilor pe tambur si implicit la impingerea tubului GRP in interiorul tuburilor existente.

21.REABILITAREA RETELELOR DE CANALIZARE

21.2.Sondaj pregătitor

21.3.Pregătirea canalizărilor

3.Întreaga suprafaţă a canalizării ce trebuie renovată va fi curăţată prin împroşcare cu un jet de apă la presiune scăzută sau prin altă metodă similară aprobată. Metoda va fi capabilă să desprindă mortarul deteriorat, crustele, murdăria, unsorile sau alte materii organice. Toate materialele desprinse trebuie îndepărtate din canalizare la cel mai jos punct ce trebuie renovat. Nu este permisă obstrucţionarea canalizării sau deplasarea impuritatilor în aval de punctul de renovarea canalizării în renovare.

21.5.Conexiunile

21.7.Inspectarea după renovare

21.13.Căptuşeli (blindaje) grp/grc

21.14.Instalarea şi performanţa căptuselilor (blindajelor) din răşină din poliester/epoxidică

21.15.Tencuirea şi cimentarea/reparaţii locale prin rostuire şi cimentare

22.RENOVAREA REŢELELOR DE APĂ

22.2.Releveu preliminar

22.3.Pregătirea reţelelor de apă

22.6.Inspectarea conductelor dupa reabilitare

22.7.Blindarea retelelor de apa

23.REALIZAREA LUCRARILOR LA TUNELE ŞI CHESOANE

23.1.Tunele

23.5.Segmentele din beton ale tunelului neambinate

23.6.Căptuşirile (blindările) segmentale din beton prinse în şuruburi

6.Antreprenorul va asigura că garniturile şi feţele îmbinărilor sînt păstrate curate pe perioada instalării şi că nici un material străin nu va rămâne fără zona îmbinată când suprafeţele sânt unite. Nici un material în afară de garnitura din neopren nu va fi încastrat fie în îmbinarea longitudinală, fie în cea circumferenţială pentru a corecta construcţia, aliniamentul sau pentru orice alt scop. Inelele prinse vor fi furnizate pentru a păstra aliniamentul corect prin rotirea inelului şi negocierea curbelor la razele necesare.

23.7.Cimentarea segmentelor

23.8.Ştemuirea

23.11.Chesoanele şi tunelele trebuie să fie impermeabile

23.13.Metoda de subtraversare prin împingerea tuburilor (pipe jacking)

11.La finalizarea introducerii, staţiile intermediare vor fi lăsate închise în întregime. Toate presele, proptelele, inelele de forţă şi întăritoarele vor fi îndepărtate, capetele conductelor vor fi curăţate, un nou inel de întărire va fi lipit feţei primitoare, iar încheietura va fi parţial închisă. Un sigiliu sub formă de O va fi apoi introdus în încheietura culisantă, iar aceasta va fi complet închisă. Ordinea închiderii staţiilor va fi cea inversă lucrărilor, de la scut înapoi.

23.16.Lucrul cu aer comprimat

23.18.Toleranţe pentru chesoane şi tunele

24.LUCRĂRI DE DRUMURI

24.1.Lucrările de terasament pentru drumuri

24.2.Finisarea şi protecţia terenului de fundare

24.3.Formaţiunile de drumuri

5.Fundaţia va fi compactată astfel încât densitatea uscată a celor 150 mm de deasupra pământului să nu fie mai mică de 95% din densitatea uscată maximă. Acolo unde subgraful este în pământ natural, compactarea se va efectua la sau în apropierea conţinutului natural de umiditate din pământ. Orice neregularităţi sau depresiuni care se formează în timpul compactării fundatiei vor fi corectate prin degajarea suprafeţei acestor locuri şi prin adăugarea, îndepărtarea sau înlocuirea materialului şi recompactarea astfel încât suprafaţa a fie netedă şi uniformă. Orice zonă de subgrad care va deveni nămoloasă, fărâmitată sau slăbită datorită condiţiilor meteo sau se va avaria în alt mod va fi corectată şi pregătită din nou de către contractant după cum se specifică mai sus.

24.4.Executia patului de fundare

21.Maturarea se va realiza fie prin acoperirea cu un înveliş de plastic impermeabil, asigurat împotriva vânturării de pe suprafaţa cu îmbinări suprapuse pe cel puţin 300 mm şi stabilizate astfel încât să se evite pierderea de umiditate sau în conformitate cu clauzele din Specificatie ce se refera la beton, sau prin pulverizare cu un compus de maturare aprobat. În ciuda celor menţionate anterior, Antreprenorul va construi baza drumului conform condiţiilor şi specificatiilor emise de Autoritatea sau Municipalitatea în cauza. Specificatia care a fost inclusa aici va fi aplicată numai în absenta unor condiţii speciale ale acestor autorităti

Tipul utilajului de compactare

Categorie

Număr de treceri pentru straturi nu mai groase de

110 mm

150 mm

225 mm

Cilindru compresor neted

Lăţimea cilindrului masa per metru:

Peste 2700 kg până la 5400 kg

peste 5400 kg

Nepotrivit

Compresor cu roţi pneumatice

Masa pe roată:

Peste 4000 kg până la 6000 kg

Peste 6000 kg până la 8000 kg

Peste 8000 kg până la 12000 kg

Peste 12000 kg

Nepotrivit

Compresor cu vibraţii

Masa per metru lăţimea roţii vibratoare:

Peste 700 până la 1300 kg

Peste 1300 kg până la 1800 kg

Peste 1800 kg până la 2300 kg

Peste 2300 kg până la 2900 kg

Peste 2900 kg până la 3600 kg

Peste 3600 kg până la 4300 kg

Peste 4300 kg până la 5000 kg

Peste 5000 kg

Nepotrivit

Compresor cu plăcuţă vibratoare

Masa per unitate a plăcuţei de bază:

Peste 1400 kg/m2 până la 1800 kg/m2

Peste 1800 kg/m2 până la 2100 kg/m2

Peste 2100 kg/m2

Nepotrivit

Berbec

Masă:

100 kg - 500 kg

peste 500 kg

Nepotrivit

24.6.Beton simplu pentru constructie

24.8.Pavajele asfaltice

16.Testele de conformitate în ceea ce priveste netezimea vor fi efectuate imediat după compactarea iniţiala, iar deviatiile în exces de la toleranţele stipulate vor fi corectate prin degajarea suprafeţei fierbinti cu sisteme de raclaj şi îndepărtare sau adăugare de material, după cum se dispune, înainte de continuarea cilindrării. În general, cilindrarea se va executa astfel încât să rezulte o suprafaţa netedă şi va fi continuată până ce se va obţine o densitate de cel puţin 100%.

5.Bordurile dispuse pe un pavaj stabilizat vor fi încastrate intr-un strat de 2:1 mortar nisip-ciment, cu o grosime de 150 mm şi căptusite cu beton, turnat peste şi în jurul panelor de fixare din oţel anterior inserate în pavajul crud şi modelate la secţiunea transversală dorită. Bordurile care sunt amplasate altfel decât pe pavajul de beton vor fi încastrate intr-un strat de 2:1 mortar nisip-ciment, cu o grosime de 150 mm, căptusite cu beton şi modelate la secţiunea transversală dorită.

24.10.Armarea şoselelor din beton

24.11.Turnarea şoselelor din beton

24.12.Aşezarea bordurilor şi canalelor

1.Bordurile, marginile, canalele şi sectoarele dinţate vor fi aşezate şi fixate pe un strat de mortar clasa M1, fie pe şoseaua de beton, fie pe o fundaţie din beton gradul C20. Vor fi aşezate cap la cap dacă nu se specifică altfel în contract; acolo unde au fost aşezate pe şosele din beton, ele vor fi dotate cu rosturi ce coincid cu rosturile de mişcare ale şoselei, de lăţimea şi cu chit identic cu cel folosit în rosturile din şosele. Toate bordurile vor fi fixate cu beton gradul C20.

24.16.Toleranţe pentru suprafeţele şoselelor finisate

24.19.Traversări de drum si cai ferate

25.ÎMPREJMUIRI ŞI SISTEMATIZAREA LUCRĂRILOR

25.2.Materiale

25.4.Amenajarea peisagistică

1.Copacii şi arbuştii păstraţi vor fi întreţinuţi pe perioadă de execuţie a Contractului şi curăţaţi la finalizarea acestuia, ţinându-se cont de perioada anului potrivită pentru realizarea acestei operaţiuni. Întreţinerea va include îndepărtarea cioturilor, ramurilor sau frunzelor uscate, etanşarea cavitarilor şi irigarea copacilor, după cum se specifică, pentru a se asigura sănătatea perpetuă a plantaţiilor existente. În cazul în care copacii şi arbuştii păstraţi sunt deterioraţi sau au murit ca urmare a operaţiunilor de construcţie, vor fi înlocuiţi de către Contractor cu un copac sau arbust matur de acelaşi tip.

4.Antreprenorul va recultiva apoi cei 250 mm de strat de sol vegetal gros. Orice deficienţă a solului vegetal va fi remediată cu sol vegetal importat. Înainte de înlocuirea zonelor cu sol vegetal de pe şantier care sunt pregătite pentru iarbă, plantele şi rădăcinile vor fi smulse cu atenţie prin greblare adâncă şi transversală până la o adâncime de 450 mm. Stratul vegetal păstrat poate fi folosit ca umplutură până la nivelul final al terenului, cu obţinerea în prealabil a aprobării Inginerului.

PARTEA 4:

A.Anexa A: Normative, Reglementări şi Instrucţiuni

B.Anexa B : Standarde Aplicabile

C.Anexa C: Formular A

Formular A - Programul cerinţelor specifice pentru amestecurile proiectate a fi folosite in baza contractului
Aceste amestecuri vor fi furnizate ca amestecuri proiectate în conformitate cu clauzele relevante din SR EN 206-1:2000 Părţile 2, 3 şi 4.
1.Referinţa amestecului
2.Gradul de rezistenţă
3.Mărimea maximă nominală a agregatului
4. Tipul de agregat (cele permise)			Brut	SR EN 12620:2002+A1:2008	SR EN 12620:2002+A1:2008	SR EN 12620:2002+A1:2008	SR EN 12620:2002+A1:2008
(cele permise)				SR EN 1047-2:2010	SR EN 1047-2:2010	SR EN 1047-2:2010	SR EN 1047-2:2010
			Altul

			Fin	SR EN 12620:2002+A1:2008	SR EN 12620:2002+A1:2008	SR EN 12620:2002+A1:2008	SR EN 12620:2002+A1:2008

			Altul

5.Clasa sulfaţilor				Clasa 2	Clasa 2	Clasa 2	Clasa 2
(dacă este cazul, inelul unu)				Clasa 3	Clasa 3	Clasa 3	Clasa 3
				Clasa 4	Clasa 4	Clasa 4	Clasa 4
6.Tipul de ciment sau combinaţii conforme cu:
(cele permise)	SR EN 197-1:2002			PC	PC	PC	PC
	SR EN 197-1:2000			PBFC	PBFC	PBFC	PBFC
	SR EN 588-2:200288			PPFAC	PPFAC	PPFAC	PPFAC
	SR EN 197-1:2002			SRPC	SRPC	SRPC	SRPC
	Altul
7. Conţinut minim de ciment kg/m
8. Raportul maxim apă/ciment
9. Cerinţe de asigurare a calităţii
10.Rata eşantionării stabilită de către angajator pentru testul de rezistenţă (informativ)
11.Alte cerinţe (ex. clor maxim, alcali etc., numai dacă este cazul)
Rubrica va fi completată numai de cumpărătorul betonului proaspăt
12. Utilitate (introduceţi metoda şi oferiţi ţinta)
		Tasare (mm)
		Factorul de compactare
		Verbe(s)
		Flux mm
13. Metoda de turnare (informativ)
14. Alte cerinţe din partea cumpărătorului betonului proaspăt (numai dacă este cazul)

D.Anexa D: Formularul B

Formularul B - Programul cerintelor specifice pentru amestecurile proiectate a fi folosite in baza contractului
Aceste amestecuri de mai jos vor fi furnizate ca amestecuri standard în conformitate cu clauzele relevante din SR EN 206-1:2000 Părţile 2, 3 şi 4.
1.Referinţă amestec
2.Tipuri şi clase standard ale rezistenţei cimentului sau combinaţiilor
3. Mărimea maximă nominală a agregatului
4. Tipul agregatului (inelarea celor permise)	Aspru
4. Tipul agregatului (inelarea celor permise)
	Fin

5. Proporţii în amestec	Ciment kg

	Agregat fin kg

	Agregat aspru kg

	Adaosuri

	Altele

6.Utilitate (introduceţi metoda şi oferiţi ţinta)	Tasare (mm)
6.Utilitate (introduceţi metoda şi oferiţi ţinta)
	Factor compactare

	Vebe(s)

	Flux (mm)

7.Cerinţe de asigurare a calităţii
8. Metoda de conformare şi ritmul eşantionării (informativ)
9. Alte cerinţe
(ex. nivelul maxim de clor, alcali etc, numai dacă este cazul)

E.Anexa E: Formular C

Formular C - Programul cerinţelor specifice ale amestecurilor standard pentru folosirea în baza contractului
Amestecurile de mai jos vor fi furnizate ca amestecuri standard în conformitate cu clauzele relevante ale SR EN 206-1:2000 Părţile 2, 3 şi 4.
1.Amestec cerut
(inelul celor cerute)	ST1		ST2		ST3		ST4		ST5
2.Clasa betonului
(inelul unu)	Nearmat		Nearmat		Nearmat		Nearmat		Nearmat
(pt informare)			Armat		Armat		Armat		Armat
3.Tipul de ciment sau combinaţii în conformitate cu (inelul celor cerute)
SR EN 197-1:2002	PC		PC		PC		PC		PC
SR EN 197-1:2000	PBFC		PBFC		PBFC		PBFC		PBFC
SR EN 588-2:200288	PPFAC		PPFAC		PPFAC		PPFAC		PPFAC
SR EN 197-1:2002							SRPC		SRPC
SR EN 197-1:2002							LASRPC		LASRPC
4. Mărimea maximă nominală a agregatului mm (inelul unu)	40 20		40 20		40 20		40 20		40 20
5.Tipuri de agregate (inelul celor permise)
Brut	SR EN 12620:2002+A1:2008	SR EN 12620:2002+A1:2008		SR EN 12620:2002+A1:2008		SR EN 12620:2002+A1:2008		SR EN 12620:2002+A1:2008
	SR EN 1047-2:2010	SR EN 1047-2:2010		SR EN 1047-2:2010		SR EN 1047-2:2010		SR EN 1047-2:2010
Fin	SR EN 12620:2002+A1:2008	SR EN 12620:2002+A1:2008		SR EN 12620:2002+A1:2008		SR EN 12620:2002+A1:2008		SR EN 12620:2002+A1:2008
Toate (doar ST1, ST2, ST3)	SR EN 12620:2002+A1:2008	SR EN 12620:2002+A1:2008		SR EN 12620:2002+A1:2008		-
6. Scăderea utilităţii (ring one)	Foarte mică
(Urmează a fi completat de către utilizatorul betonuli)	75 mm 125 mm	75 mm 125 mm		75 mm 125 mm		75 mm 125 mm		75 mm 125 mm
7.Cerinţe de asigurare a calităţii

8.Alte cerinţe (numai dacă este cazul)

Referirile trebuie făcute conform SR EN 206-1:2000 Partea 1 1990 înainte de a specifica aceste tipuri de ciment

F.Anexa F: Formular D

Formular D - Program cerinţelor specifice pentru amestecurile desemnate a fi folosite în baza contractului
Amestecurile de mai jos vor fi furnizate ca amestecuri proiectate în conformitate cu clauzele relevante ale SR EN 206-1: 2000 Părţile 2, 3 şi 4. Amestecurile standard stabilite ca echivalent vor fi acceptabile/inacceptabile (ştergeţi după caz) ca amestecuri alternative la cele de mai jos.
1.Desemnarea amestecului
Dacă amestecul FND include un adaos pentru aciditate (da/nu)	da/nu	da/nu	da/nu	da/nu
2.Utilizarea betonului (numai inelul unu)
Pentru beton nearmat	U	U	U	U
Pentru beton armat	R	R	R	R
Pentru beton armat care va fi tratat la căldură	HR	HR	HR	HR
Pentru beton pretensionat	PS	PS	PS	PS
3.Mediul (v Tabel 5 din SR EN 206-1:2000 Partea 1 1997)
(inelul corespunzător)
Rezistenţa la clor	CB	CB	CB	CB
Rezistenţa non-clor	NCB	NCB	NCB	NCB
Ingheţ/dezgheţ sever	F/T	F/T	F/T	F/T
4.Mărimea maximă nominală a agregatului (mm) (10 sau 40, sau lăsaţi gol pentru 20 mm)
5.Alte cerinţe (dacă este cazul)
6.Utilitatea	50	50	50	50
Tasarea (mm) (inelul mm sau valoarea dată)	75	75	75	75
Altul (se va completa de către cumpărătorul betonului proaspăt)	125	125	125	125
7.Metoda de turnare (numai pentru informare)
8.Metoda de finisare (numai pentru informare)

Notă:Cumpărătorul trebuie să asigure că atunci cînd se specifică amestecurile FD, amestecul indicat include modificările recomandate în Tabelele 7c şi 7d din SR EN 206-1:2000 Partea 1 1997 dacă este cazul. Dacă amestecul FND are inclusă o reglare pentru aciditate (v. tabelul 7d din SR EN 206-1: 2000 Partea 1 1997) aceasta trebuie specificată.

SECŢIUNEA 3:Lucrari Mecanice

PARTEA 1:Cerinte Specifice Proiectului

CUPRINS

1. SPECIFICAŢII TEHNICE GENERALE - LUCRĂRI MECANICE 387

1.1. Amendamente 387

1.2. Adaugiri 387

2. Lubrifiere, rulmenţi, etanşări şi angrenaje 388

1.3. Amendamente 388

1.4. Adaugiri 388

3. Montarea utilajelor 389

1.5. Amendamente 389

1.6. Adaugiri 389

4. Aliniere, Ridicare, Demontări, Zgomot şi Vibraţii 390

1.7. Amendamente 390

1.8. Adaugiri 390

5. Şuruburi, piuliţe, şaibe, nituri şi materiale de îmbinare 391

1.9. Amendamente 391

1.10. Adaugiri 391

6. Rezervoare 392

1.11. Amendamente 392

1.12. Adaugiri 392

7. Motoare electrice 393

1.13. Amendamente 393

1.14. Adaugiri 393

8. Finisaje pentru protecţia metalelor 394

1.15. Amendamente 394

1.16. Adaugiri 394

9. Pompe 395

1.17. Amendamente 395

1.18. Adaugiri 395

10. Ventilaţie şi aer condiţionat 396

1.19. Amendamente 396

1.20. Adaugiri 396

11. Balustrade, pasarele, pardoseli şi scări 397

1.21. Amendamente 397

1.22. Adaugiri 397

12. Sudura 398

1.23. Amendamente 398

1.24. Adaugiri 398

13. Galvanizarea 399

1.25. Amendamente 399

1.26. Adaugiri 399

14. Stingătoare portabile 400

1.27. Amendamente 400

1.28. Adaugiri 400

15. GENERATOR DE REZERVA 401

1.29. Amendamente 401

1.30. Adaugiri 401

16. Testarea 402

1.31. Amendamente 402

1.32. Adaugiri 402

1.SPECIFICAŢII TEHNICE GENERALE - LUCRĂRI MECANICE

2.LUBRIFIERE, RULMENŢI, ETANŞĂRI ŞI ANGRENAJE

3.MONTAREA UTILAJELOR

4.ALINIERE, RIDICARE, DEMONTĂRI, ZGOMOT ŞI VIBRAŢII

5.ŞURUBURI, PIULIŢE, ŞAIBE, NITURI ŞI MATERIALE DE ÎMBINARE

6.REZERVOARE

7.MOTOARE ELECTRICE

8.FINISAJE PENTRU PROTECŢIA METALELOR

9.POMPE

10.VENTILAŢIE ŞI AER CONDIŢIONAT

11.BALUSTRADE, PASARELE, PARDOSELI ŞI SCĂRI

12.SUDURA

13.GALVANIZAREA

14.STINGĂTOARE PORTABILE

15.GENERATOR DE REZERVA

16.TESTAREA

PARTEA 2:Cerinţe Generale

CUPRINS

1. SPECIFICAŢII TEHNICE GENERALE - LUCRĂRI MECANICE 408

1.1. Scop 408

1.2. Piese turnate 408

1.3. Piese forjate 408

2. Lubrifiere, rulmenţi, etanşări şi angrenaje 409

2.1. Rulmenţi 409

2.2. Angrenaje 409

2.3. Etanşări 410

2.4. Bucşele de presare a garniturii 410

2.5. Lubrifiere 410

3. Montarea utilajelor 411

3.1. Postamentele şi amplasarea utilajelor 411

3.2. Împrejmuirea utilajelor 411

3.3. Mecanisme de ridicare 412

3.3.1. Generalităţi 412

3.3.2. Macaralele mobile 412

3.3.3. Pod rulant (acţionat manual) 413

3.3.4. Pod rulant (acţionat electric) 413

4. Aliniere, Ridicare, Demontări, Zgomot şi Vibraţii 414

4.1. Alinierea 414

4.2. Ridicare 414

4.3. Demontări 414

4.4. Zgomot 414

4.5. Vibraţii 415

5. Şuruburi, piuliţe, şaibe, nituri şi materiale de îmbinare 416

5.1. Vane şi stăvilare - Cerinţe generale 416

5.2. Vane sertar 417

5.3. Vane fluture 418

5.4. Robinete cu bilă 419

5.5. Robinete cu membrană 419

5.6. Clapetă de sens 419

5.7. Supapa de aerisire/dezaerisire 420

5.8. Reductoare de presiune 420

5.9. Vane perete, stavile şi batardouri 421

5.10. Marcarea vanelor, stăvilarelor 422

5.11. Dispozitive de acţionare electro - mecanice 423

5.12. Sprijinirea conductelor şi vanelor 423

5.13. Manometre 424

5.14. Hidrofoare 424

6. Rezervoare 426

6.1. Generalităţi 426

6.2. Rezervoare de oţel cu acoperire de sticlă 426

6.3. Rezervoarele de oţel profilat acoperite cu vopsea epoxy 428

6.4. Cupole şi capace - Generalităţi 428

7. Motoare electrice 429

7.1. Generalităţi 429

7.2. Izolare 429

7.3. Termistori 429

7.4. Rulmenţi 429

7.5. Încălzitoare anti condens 429

7.6. Cutii cu terminale 430

7.7. Etichete 430

8. Finisaje pentru protecţia metalelor 431

8.1. Specificaţii 431

8.2. Toxicitate 431

8.3. Vopsea pe bază de plumb 431

8.4. Suprafeţe lucioase 431

8.5. Pregătiri 431

8.6. Finalizarea lucrărilor de vopsire 431

8.7. Depozitare 431

8.8. Aplicarea vopselelor 431

8.9. Suprafeţe galvanizate 431

8.10. Pregătirea suprafeţei 432

8.11. Culoare 432

8.12. Finisaj cu email pentru cuptor 432

8.13. Acoperire epoxy cu aplicare prin fuziune 432

8.14. Capace şi protecţii GRP 432

8.15. Defecte 432

8.16. Sisteme de protecţie 433

9. Pompe 435

9.1. Generalităţi 435

9.2. Pompe centrifugale de canalizare cu cuplaj deschis 435

9.2.1. Generalităţi 435

9.2.2. Carcasa elicoidală 436

9.2.3. Rotoare 436

9.2.4. Fitinguri 436

9.2.5. Arbori şi manşoane 436

9.2.6. Presetupe 436

9.2.7. Cuplaje 437

9.2.8. Motorul pompei 437

9.2.9. Racorduri pentru manometre 437

9.2.10. Manometre 437

9.2.11. Apărători 437

9.2.12. Plăcuţe de identificare ştanţate 437

9.3. Pompe Centrifugale 437

9.3.1. Generalităţi 437

9.3.2. Carcasa elicoidală 438

9.3.3. Rotoare 438

9.3.4. Arbori şi manşoane 438

9.3.5. Rulmenţi 438

9.3.6. Presetupe 438

9.3.7. Cuplaj transmisie 438

9.3.8. Motorul pompei 438

9.3.9. Casete traductoare de temperatură 438

9.4. Pompe centrifugale de sucţiune, finale 438

9.4.1. Generalităţi 438

9.4.2. Carcasa pompei 439

9.4.3. Etanşări mecanice 439

9.4.4. Motorul pompei 439

9.5. Pompe submersibile 439

9.5.1. Pompe submersibile pentru apă uzată 439

9.5.2. Pompele submersibile de epuisment 440

9.6. Pompe cu cavităţi progresive 441

9.7. Pompe cu şurub (elicoidale) 443

9.8. Pompe dozatoare 443

9.9. Fitingurile pompelor şi auxiliarele 444

10. Ventilaţie şi aer condiţionat 445

10.1. Sistem de ventilaţie cu ventilatoare 445

10.2. Sistem de ventilaţie cu aer condiţionat 446

10.3. Canale colectoare de ventilaţie 446

11. Balustrade, pasarele, pardoseli şi scări 447

11.1. Generalităţi 447

11.2. Balustrade 447

11.3. Scări fixe şi pasarele 448

11.4. Scări mobile 449

11.5. Pardoseala de tip reţea deschisă şi tablă striată 449

12. Sudura 451

12.1. Generalităţi 451

12.2. Standarde 451

12.3. Sudarea oţelului carbon 451

12.4. Sudarea oţelului inoxidabil 451

13. Galvanizarea 453

14. Stingătoare portabile 454

14.1. Descriere 454

14.2. Tamburul furtunului de incendiu 454

15. GENERATOR DE REZERVA 455

15.1. Generalităţi 455

15.2. Dispunere generală 455

15.3. Nivel de zgomot 455

15.4. Comenzile generatorului 455

15.5. Alternator 456

15.6. Motor diesel 456

15.7. Rezervor de combustibil 457

15.8. Protecţia motorului 457

15.9. Pornire 457

15.10. Eşapament şi tobă de eşapament 458

15.11. Sistem de răcire 458

16. Testarea 459

16.1. Generalităţi 459

16.2. Testarea la fabrica producătorului 459

16.2.1. Generalităţi 459

16.2.2. Testarea mecanică 460

16.3. Teste la finalizare şi punere în funcţiune 461

16.3.1. Generalităţi 461

16.3.2. Partea mecanică 461

17. Lista standardelor Româneşti aplicabile 463

1.SPECIFICAŢII TEHNICE GENERALE - LUCRĂRI MECANICE

1.2.Piese turnate

1.În lucrări se vor utiliza doar piese turnate solide. Nu sunt permise sudarea, reconstrucţia, umplerea sau orice alte procedee de refacere a pieselor turnate aferente motoarelor, compresoarelor, pompelor, cutiilor de viteze sau a altor echipamente supuse la presiune sau vibraţii. Piesele turnate nu trebuie să fie curbate sau să prezinte orice altă formă de distorsiune, şi nici să-şi mărească dimensiunile (mai mult decât cele luate in calcul) ceea ce ar putea duce la interacţiunea cu alte părţi componente. Structura de metal a pieselor turnate va fi omogena şi nu va conţine impurităţi de natură neferoasă.

1.3.Piese forjate

2.LUBRIFIERE, RULMENŢI, ETANŞĂRI ŞI ANGRENAJE

2.1.Rulmenţi

2.2.Angrenaje

1.Angrenaje vor fi în totalitate acoperite, construite robust şi adecvate pentru funcţionare continuă şi intensă. Acestea vor încorpora lagăre cu bilă sau cu role. In cutia de viteze vor fi încorporaţi rulmenţi cu role conice, atunci când se vor susţine sarcini din presiuni axiale. Roţile dinţate vor fi din aliaj de oţel de calitate superioară, întărit şi cu o mare acurateţe care să asigure funcţionarea uşoară şi o durată de viaţă optimă. Vor fi montate etanşări cu durata de viaţă lungă pe arborele de admisie şi de evacuare pentru a împiedica scurgerile de lubrifiant şi pătrunderea de praf, nisip şi umezeală. Orificiile şi/sau canalele de aerisire vor fi etanşate pentru a împiedica pătrunderea contaminanţilor din lubrifianţi. Vor fi prevăzute ferestre de observaţie a nivelului uleiului, cu marcaj de nivel pentru funcţionare şi umplere şi respectiv poziţiile minime şi maxime. Acestea vor fi astfel dispuse pentru a facilita observarea lor. Vor fi prevăzute capace pentru umplerea cu ulei şi dopuri de scurgere. Nu vor fi prevăzute ferestre de observaţie a nivelului uleiului pentru cuplu de transmisie pentru angrenaje sub 10 kW. Lubrifierea rulmenţilor, etc. se va realiza fie prin împroşcare (barbotare), fie printr-un sistem de alimentare forţată (pompare). Contractorul se va asigura că lubrifiantul utilizat pentru umplerea iniţială şi specificat în manualul de întreţinere este adecvat pentru o funcţionare prelungită la temperaturi ale mediului ambiant de până la 55°C, fără supraîncălzire.

2.5.Lubrifiere

3.MONTAREA UTILAJELOR

3.1.Postamentele şi amplasarea utilajelor

8.Atunci când componentele separate ale echipamentului, cum ar fi: motoare, cupluri, cutii de viteze şi altele similare, depind de un aliniament corect pentru o operare satisfăcătoare, fiecare dintre aceste componente trebuie localizată pozitiv în poziţia de operare corectă cu ajutorul diblurilor, pivoţilor de localizare, şuruburilor de păsuire sau a altor mijloace aprobate, astfel încât re-alinierea corectă să poată fi uşor realizată atunci când se reasamblează componentele ce au fost scoase pentru revizuirea generală.

3.2.Împrejmuirea utilajelor

3.În toată instalaţia vor trebui amplasate şi montate apărători adecvate care să acopere mecanismele de acţionare. Toate piesele rotative şi oscilante, curelele de transmisie, etc. trebuie prinse ferm spre satisfacţia Inginerului pentru a asigura siguranţa totală atât a personalului de întreţinere cât şi a personalului de exploatare. În orice caz, în timp ce toate aceste apărători trebuie să aibă o construcţie corespunzătoare şi stabilă, acestea trebuie să poată fi îndepărtate în timp util pentru a obţine acces la instalaţie fără a trebui îndepărtată sau demontată mai întâi vreo piesă principală a instalaţiei

3.3.1.Generalităţi

3.3.2.Macaralele mobile

3.Macaralele electrice împreună cu troliu sau palanul vor fi controlate de pe platformă cu o cutie mobilă cu buton de acţionare, care va controla miscările în toate direcţiile şi vitezele. Căile de rulare cu o singură traversă sau cu traverse duble vor fi de tipul celor cu acţionare temporizată sau fabricate din traverse universale sau traverse din tablă de oţel de calitate superioară care, împreună cu carucioarele secţiunilor din oţel laminat, vor forma o singură unitate, rigidă, adecvat consolidată, care să rezulte într-o structură capabilă să suporte sarcinile impuse. Traversele duble ale podurilor vor fi prevăzute cu căi de rulare de troliu sudate de flanşele superioare.

11.Dispozitivele de siguranţă cum ar fi: siguranţele, releele pentru suprasarcină şi întrerupatoarele, semnalele de alarmă, etc precum şi comutatorul principal al macaralei, vor fi montate într-un dulap separat. Acesta va adaposti şi transformatoarele pentru circuitele de control şi siguranţele. Macaralele acţionate electric vor avea vitezele în ambele direcţii orizontale în mod obisnuit de 10 m/min şi de acroşare de 1 m/min. Viteza de ridicare şi coborâre va fi normală (4 m/min.) şi acroşarea 0.4 m/min.

3.3.4.Pod rulant (acţionat electric)

4.ALINIERE, RIDICARE, DEMONTĂRI, ZGOMOT ŞI VIBRAŢII

4.2.Ridicare

4.3.Demontări

4.4.Zgomot

3.Contractantul va include toate măsurile specifice de absorbţie a zgomotului şi va informa Consultantul Supervizare dacă el consideră că zgomotul din staţie va depăşi nivelul specificat, după încorporarea măsurilor de absorbţie a zgomotului. Măsurătorile de testare a zgomotului vor fi efectuate la finalizarea instalării utilajului pe amplasament, pentru a se verifica dacă se conformează la această prevedere. Utilajele care nu se conformează la limitele cu privire la nivelul de zgomot atunci când sunt testate, prezintă riscul de a fi respinse, cu excepţia cazului in care sunt modificate satisfăcător pe cheltuiala Contractorului, până la data de dare in exploatare programată.

4.5.Vibraţii

5.ŞURUBURI, PIULIŢE, ŞAIBE, NITURI ŞI MATERIALE DE ÎMBINARE

1.Toate piuliţele şi şuruburile vor fi filetate conform SR ISO 724:1996 - Filete metrice ISO de uz general. Dimensiuni de baza. Sub şurub şi piuliţă se vor monta şaibe groase de 3 mm. Şuruburile se vor proiecta dincolo de piuliţă între două şi trei filete. Toate şuruburile, piuliţele, şaibele şi plăcuţele de ancorare, cu excepţia celor cu rezistenţă mare la tracţiune, pentru componentele feroase vor fi confecţionate din oţel galvanizat conform prevederilor standardelor şi normativelor naţionale aplicabile în vigoare şi vopsite (după asamblare şi strângere).

12.Pentru utilizări generale se preferă nituri cu cap tronconic. Niturile de pe suprafeţele de suport vor fi cu cap îngropat. De câte ori se poate, nituirea se va face cu instrumente hidraulice sau pneumaticeşi acestea trebuie să umple complet găurile când sunt asamblate. Dacă sunt desprinse sau dacă capetele sunt prost alcătuite, crăpate, excentrice faţă de coadă sau nu susţin cu adevărat placa sau bara, niturile vor fi îndepărtate şi înlocuite. Toate suprafeţele care vor fi nituite trebuie să fie în contact direct pe toata suprafata asamblata..

5.1.Vane şi stăvilare - Cerinţe generale

8.Mecanismele de comandă ale tuturor vanelor şi stăvilarelor vor fi realizate încât să poată fi deschise şi închise de un singur om raportat la o presiune cu 15% mai mare decât valoarea de operare maximă specificată. Orice mecanism va fi astfel proiectat încât să permită operarea manuală în timp util şi să nu depăşească o forţă de tragere solicitată de 250N. Dacă este necesar se vor prevedea reductoare pentru a se asigura forţa de aplicare manuală maximă de 250 N asupra marginii roţii.

5.2.Vane sertar

7.Sertarul vanei va fi din fonta ductila tip GGG conf. SR EN 1563 si vulcanizat interior si exterior cu cauciuc de tip EPDM sau un alt material aprobat de Consultantul Supervizare. Sertarul este realizat în variantă cauciucată pentru a împiedica acumularea de corpuri străine şi a asigura un profil lipsit de cavităţi între corp şi sertar. Suprafaţa de etanşare inclinată pentru a nu permite formarea depozitelor de sedimente. Sertarul va fi ghidat fără degajări în corp, fără spaţii moarte şi cu drenarea acestuia.

5.3.Vane fluture

3.În cazul in care vor funcţiona în poziţie parţial deschisă vor fi vane cu scaun metalic. Volumul pierderilor nu va fi mai mare decât nivelul D pentru aplicaţii cu vane cu pierderi reduse, conform SR EN 593 + A1: 2011. Pentru alte cerinţe se vor folosi vane cu scaun elastic şi vor fi etanşe la închidere, la toate presiunile de operare. Materialele scaunului vor fi adecvate utilizării pentru apă potabilă sau apă uzată, după caz, ţinând cont că vanele fluture nu pot fi utilizate pentru orice aplicaţie de canalizare.

5.4.Robinete cu bilă

5.5.Robinete cu membrană

1.Vanele cu membrană vor fi de tipul cu diametru complet, cu un diametru minim de 25 mm. Corpul vanelor şi flanşele vor fi din fontă de tipul ASTM A48 (sau standard echivalent) conform specificaţiilor pentru fontă cenuşie destinată vanelor, flanşelor şi îmbinărilor conductelor sau fontă cu grafit nodular şi vor fi cu flanşe duble de tipul ASTM (execuţia alternativă: plastic). Membrana vanei va fi făcută din material corespunzător mediilor de folosinţă. Vanele cu membrană vor fi folosite în sisteme cu gaz metan, dozare chimică sau sistem de clorinare a apei.

5.6.Clapetă de sens

5.7.Supapa de aerisire/dezaerisire

5.8.Reductoare de presiune

5.9.Vane perete, stavile şi batardouri

5.10.Marcarea vanelor, stăvilarelor

5.11.Dispozitive de acţionare electro - mecanice

1.Vanele şi stăvilarele vor fi operate cu ajutorul unor dispozitive de acţionare electrice cu demaror-inversor integral, acolo unde vor fi necesare. Fiecare dispozitiv de acţionare va fi dimensionat să producă cel puţin 150% din cuplul necesar indicat de către producătorul vanei sau stavilei. Mecanismele de acţionare vor avea nivel de protecţie IP67 sau mai mult şi va avea unitatea motoare complet încorporată şi reductor. Fiecare dispozitiv de acţionare va fi prevăzut cu sistem integrat de pornire şi control pentru comandă, control şi indicare locală şi de la distanţă. Sistemele de control vor include dotări pentru reglarea vanei prin semnal de control 4-20 mA. Mecanismele vor avea şi posibilitatea de acţionare manuală. Antrenarea mecanică va fi în mod automat deconectată prin operare manuală. Dispozitivul de acţionare manuală va fi capabil să fie închis în punctul mort. Vor fi încorporaţi limitatori de poziţie şi limitatoare de cuplu pentru a preveni suprasarcina.

7.Cutia de viteze (reductorul) va fi umplută cu ulei sau grăsime şi va putea fi instalată în orice poziţie. Va fi posibilă o operare manuală alternativă, iar roata de manevră împreună cu o cutie de viteze de reducţie, dacă sunt necesare, vor avea dimensiunea adecvată pentru a fi operate cu uşurinţă de doi bărbaţi. Antrenarea mecanică va fi în mod automat deconectată prin operare manuală. Roţile de manevră vor fi învârtite în sensul acelor de ceasornic pentru a închide vana şi vor fi marcate clar cu "DESCHISA" şi "INCHISA" şi săgeţi în direcţiile corespunzătoare. Jantele roţilor de manevră vor avea un finisaj neted.

5.12.Sprijinirea conductelor şi vanelor

1.Toţi suporţii necesari incluzând structurile din oţel de rezistenţă, fundaţiile, consolele, saboţii de glisare, prinderile, manşoanele de expansiune, şuruburile de fixare, şuruburile de fundaţie, punctele de fixare şi ancorare şi celelalte ataşamente vor fi furnizate pentru a sprijini conductele şi echipamentul asociat acesteia, într-o manieră aprobată. Vanele, debitmetrele, filtrele şi celelalte dispozitive montate pe conducte vor fi sprijinite independent de conductele la care sunt conectate.

3.Consolele sau celelalte forme de sprijin care pot fi proiectate cu uşurinţă vor fi construite ca fiind rigide, din secţiuni de oţel, prin nituire sau sudare, de preferinţă faţă de utilizarea turnărilor. Nici un punct de trecere al conductei prin planşee sau pereţi nu va fi utilizat ca punct de sprijin, cu excepţia cazului în care se aproba de către Consultantul Supervizare. Toate consolele şi piesele de fixare vor fi galvanizate prin cufundare la cald conform punctului" Galvanizarea" a acestei secţiuni.

5.13.Manometre

5.14.Hidrofoare

6.REZERVOARE

6.1.Generalităţi

6.2.Rezervoare de oţel cu acoperire de sticlă

6.4.Cupole şi capace - Generalităţi

7.MOTOARE ELECTRICE

7.1.Generalităţi

7.6.Cutii cu terminale

8.FINISAJE PENTRU PROTECŢIA METALELOR

8.8.Aplicarea vopselelor

8.9.Suprafeţe galvanizate

8.10.Pregătirea suprafeţei

1.Suprafeţele de fier şi oţel vor fi curăţate conform EN ISO 8501-3 înainte de aplicarea oricăror acoperiri de protecţie. Suprafeţele de oţel vor fi degresate şi sablate la standardul de calitate Sa 2.5 cu o amplitudine de suprafaţă de 50 - 75 microni pentru eliminarea ruginii şi arsurilor de laminare. Praful şi impurităţile vor fi îndepărtate cu un aspirator, aer comprimat sau perie. Sudurile şi zonele învecinate vor fi curăţate prin sablare şi pregătite în mod similar. Defectele de suprafaţă vor fi eliminate în conformitate cu EN 10163.

8.13.Acoperire epoxy cu aplicare prin fuziune

8.15.Defecte

8.16.Sisteme de protecţie

9.POMPE

9.1.Generalităţi

9.2.1.Generalităţi

9.2.2.Carcasa elicoidală

9.2.3.Rotoare

9.2.5.Arbori şi manşoane

9.2.9.Racorduri pentru manometre

9.3.1.Generalităţi

9.3.2.Carcasa elicoidală

9.3.3.Rotoare

9.4.1.Generalităţi

9.5.1.Pompe submersibile pentru apă uzată

9.5.2.Pompele submersibile de epuisment

9.6.Pompe cu cavităţi progresive

9.Rotoarele pompelor vor fi realizate din material rezistent la coroziune cu înveliş dur sau oţel de scule întărit, rezistent la abraziune. Ofertantul va selecta materialul adecvat pentru aplicaţie şi va oferi detalii complete, împreună cu oferta depusă. Sistemul de transmisie va cuprinde fie un arbore flexibil, fie un arbore îmbinat cu rotorul pompei şi mecanismul de acţionare. Arborele flexibil va fi realizat din oţel cu rezistenţă mare la tracţiune cu acoperire impermeabilă termoplastică pentru a asigura rezistenţa la abraziune. Etanşarea arborelui va fi mecanică, potrivită pentru condiţii de funcţionare în mediu abraziv.

19.Placa de bază va fi proiectată astfel încât să prevină încastrarea de pungi de aer în timpul cimentării, iar apă şi reziduurile să nu se poată acumula atunci când unitatea va fi în funcţiune. Materialul din care va fi realizată carcasa pompei va fi adecvat condiţiilor de mediu şi manipulării fluidelor. Va fi capabil să suporte presiunile care pot fi generate în condiţiile normale de operare a pompei şi încărcările de şoc care pot fi generate de solidele din debitul pompat.

9.7.Pompe cu şurub (elicoidale)

9.Lagărul superior constă dintr-un rulment sferic axial cu role montat într-o carcasă de perete potrivită pentru transmiterea sarcinilor axiale şi radiale la structură. Acesta trebuie să fie echipat cu un dispozitiv de etanşare pentru a preveni pătrunderea de praf, nisip sau a altor materii străine. Carcasa suportului trebuie să fie reglabilă şi va include sisteme de fixare corespunzătoare. In cazul schimbării suportului şurubul trebuie să rămână pe poziţie. Lubrifierea trebuie să fie făcută prin distribuitoare automate de lubrifiant.

10.Lagărul inferior va fi de tipul cu bile sau cu role cilindrice proiectat pentru a primi sarcini radiale, inclusiv de plutire şi miscarea axială. Acesta trebuie să fie echipat cu etanşare dublă pentru a preveni pătrunderea lichidului pompat, a prafului, nisipului sau a altor materii străine. Pivotarea în plan vertical şi axial, trebuie să fie concepută pentru a facilita demontarea şi înlocuirea pentru mentenanţă fără a afecta rotorul pompei. Rulmenţii vor fi capsulaţi, fără a necesita ungere si întreţinere periodica, cu durata de viaţa de minim 5 ani.

9.8.Pompe dozatoare

9.9.Fitingurile pompelor şi auxiliarele

10.VENTILAŢIE ŞI AER CONDIŢIONAT

10.1.Sistem de ventilaţie cu ventilatoare

10.2.Sistem de ventilaţie cu aer condiţionat

5.Aparatul de aer condiţionat trebuie setat să introducă o cantitate de aer proaspăt echivalentă cu 10 % din volumul total de aer manipulat cu minim 6 schimburi de aer pe oră. Sistemul trebuie să menţină o presiune internă pozitiva de 6mm coloană de apă. Grilele trebuie aranjate astfel încât o rezervă uniformă de aer este menţinută in componentele sistemului de aer condiţionat. Turul si returul sistemului de distribuţie aer trebuie să fie in concordanţă cu DW/144 şi toate testele pentru aplicarea DW 143 şi ghidurile CIBSE.

10.3.Canale colectoare de ventilaţie

11.BALUSTRADE, PASARELE, PARDOSELI ŞI SCĂRI

11.1.Generalităţi

11.2.Balustrade

5.Balustradele şi piesele de fixare vor fi proiectate să suporte o forţă orizontală la nivelul balustradei de 740 N/m în lungime. Deviaţia traverselor nu va depăşi 0.8 % din distanţa între stâlpi, iar deviaţia stâlpilor nu va depăşi 0.8 % din înălţimea lor. Balustradele în pantă vor fi asemănătoare celor orizontale, dar cu partea de sus la 900 mm vertical deasupra liniei înclinării longitudinale şi cu stâlpi verticali şi spaţiaţi la cel mult 1500 mm, măsuraţi paralel cu linia înclinaţiei longitudinale. Toate flanşele de montaj vor fi bine construite, cu flanşele orizontale găurite pentru cel puţin trei şuruburi, dintre care două dintre ele situate paralel şi pe partea cu pasarela a liniei balustradei şi doua flanşe verticale găurite pentru cel puţin două şuruburi, liniile ce trec printre şuruburi fiind verticale. Fitingurile vor fi înşurubate sau fixate cu şuruburi autofiletante. Stâlpii de susţinere vor fi amplasaţi la cel mult 1500 mm. Atunci când sunt livrate pe secţiuni, balustradele vor fi îmbinate cu fitinguri realizate în acest scop, fixate cu şuruburi sau şuruburi autofiletante.

11.3.Scări fixe şi pasarele

3.Pasarelele vor avea cel puţin lăţimea specificată în SR-EN 14122. Grătarul suprafeţei va respecta prevederile BS 4592. Se vor prevedea pe pasarele plăcuţe de asigurare a piciorului nu mai mici de 150mm înălţime. Panourile de grătar vor fi dimensionate să nu cântărească mai mult de 25 kg dacă sunt ridicate de o persoană, sau, dacă este loc suficient în jurul panoului (aşa cum se defineşte în Regulamentul de operaţii executate manual, 1992), 35 kg dacă sunt ridicate de 2 persoane.

11.4.Scări mobile

8.Scările vor fi fabricate din oţel moale galvanizat la cald după fabricaţie. Grinzile longitudinale vor avea secţiunea plată, cu cel puţin dimensiunea de 65 mm x 13 mm, spaţiate la 380 mm distanţă şi vor fi prevăzute cu flanşe şi găurite la ambele capete. Grinzile longitudinale vor fi distanţate spre vârf, unde se vor situa la cel puţin 600 mm distanţă. Scările cu o lungime de peste 3000 mm vor avea suporturi intermediare la cel mult 2500 mm. In caz că se va folosi oţel inox, se va alege oţel inox austenitic.

11.5.Pardoseala de tip reţea deschisă şi tablă striată

7.Pardoselile vor fi furnizate având dimensiuni adecvate pentru ridicarea şi înlocuirea de către o persoana şi cu decupajele corespunzătoare pentru a permite îndepărtarea lor fără a deranja sau a demonta axele, consolele de reazem, cablurile sau conductele. De asemenea, vor fi prevăzute şi fixate cu şuruburi încastrate adecvate şi elemente portante intermediare, pentru a se conferi rigiditatea necesară marginilor secţiunilor individuale de planşee care sunt montate peste deschideri şi rigole mai largi. Elementele portante vor fi de asemenea detaşabile pentru a permite accesul liber la deschideri sau rigole. Costul acestor elemente portante şi de fixare va fi inclus obligatoriu în tarifele şi preţurile din Contract.

12.SUDURA

12.1.Generalităţi

1.Toate lucrările de sudare se vor aplica în cele mai convenabile condiţii de muncă, utilizând echipament eficient, modern şi cele mai recente tehnologii de sudură. Toate lucrările de sudură vor fi efectuate de sudori calificaţi şi experimentaţi în tipul special cerut de sudură. Sudorii vor fi testaţi potrivit SR EN 287 SR EN ISO 9606 sau alt standard echivalent. Va fi responsabilitatea Contractorului să asigure că toţi operatorii sudori sunt calificaţi corespunzător şi competenţi să îndeplinească toate lucrările de sudură cerute pe teren.

12.4.Sudarea oţelului inoxidabil

13.GALVANIZAREA

2.Se va acorda atenţie componentelor, conform SR-EN ISO 14713. Toate defecţiunile de suprafaţă, inclusiv fisuri, exfolieri, suprapuneri şi îndoituri vor fi îndepărtate, conform EN 10025-1. Toate perforaţiile, tăieturile, sudurile, elementele turnate, componentele şi subansamblele trebuie să fie complete înainte ca structurile să fie galvanizate. Procedura de galvanizare nu va fi aplicată în şantier ci doar in atelierele specializate în băi de galvanizare, inclusiv remedierile după sudare sau alte operaţiuni.

3.Suprafetele structurilor metalice ce vor fi galvanizate vor fi curăţate de urme de sudură, vopsea, uleiuri, grăsimi sau alte impurităţi. Piesele vor fi decapate cu acid sulfuric diluat urmată de clătire cu apă şi decapare cu acid fosforic. Acestea vor fi spălate şi cufundate în zinc topit şi periate, astfel încât întreaga suprafaţă metalică să fie uniform acoperită şi greutatea suplimentară după cufundare să nu fie mai mică de 610g/m2 de suprafaţă galvanizată, cu excepţia tuburilor conform SR-EN 10255 când nu va fi mai mică de 460g/m2.

14.STINGĂTOARE PORTABILE

14.1.Descriere

15.GENERATOR DE REZERVA

15.4.Comenzile generatorului

15.5.Alternator

15.6.Motor diesel

15.7.Rezervor de combustibil

(a)Va fi prevăzut un rezervor de stocare pentru o capacitate echivalentă cu necesarul a cinci zile de funcţionare la sarcină maximă sau conform eventualelor specificaţii particulare. Rezervoarele vor fi prevăzute cu conducte de intrare, ieşire, robinete de golire, supape de aerisire, inele de ridicare, picioare de suport, circuit de împământare şi indicator de nivel local cu alarmă sonoră de nivel maxim şi buton de confirmare a alarmei. Indicaţia de nivel va fi transmisă panoului de comandă şi va putea fi conectat la dispozitivele externe de telemetrie. Rezervorul va fi înconjurat de diguri.

15.8.Protecţia motorului

15.9.Pornire

15.10.Eşapament şi tobă de eşapament

15.11.Sistem de răcire

16.TESTAREA

16.1.Generalităţi

1.Întreaga instalatie cuprinsă în acest contract va fi supusă inspectării şi testării de căre Inginer în timpul fabricării, execuţiei şi după finalizare. Costul testelor şi inspectării vor fi suportate de către Contractant. Costurile Inginerului pentru retestare datorată defectării utilajului, sau pregătirii necorespunzătoare de către Contractant, raportat la testele iniţiale, vor fi suportate de asemenea de către Contractant. Aceastea nu vor include costurile Inginerului legate de testele din faza iniţială.

2.Obiectele vor fi de asemenea supuse testării pe toată durata perioadei de notificare a defectelor, conform unui plan de testare. Contractantul va oferi îndrumare angajatorului pentru regimul de eşantionare şi pentru testele ce urmează a fi efectuate. Contractantul va asista la testele efectuate, iar reprezentantul său va avea experienţă similară în efectuarea de astfel de teste şi în interpretarea rezultatelor obţinute. Costurile asociate asistării vor fi suportate de către Contractant.

5.Contractantul va trimite spre aprobare un plan de testare ce acoperă toate etapele inspectării şi testării pentru toate elementele staţiei. Planul va include detalii întregi ale metodelor de inspectare/testare şi ale procedurilor împreună cu programele corespunzătoare pentru a înregistra toate rezultatele. Nu se va efectua nici o inspecţie sau testare până când planul nu este aprobat. Programele de inspectare/testare vor fi finalizate la fiecare etapă, cu arătarea rezultatelor întregi ale tuturor inspecţiilor/testelor şi vor fi semnate de toate părţile.

6.Contractantul va fi răspunzător pentru trimiterea către Inginer a tuturor utilajelor pentru inspectarea la faţa locului şi pentru testare, după cum o cere Inginerul. În timpul execuţiei, Inginerul va avea acces deplin la inspectarea progresului lucrărilor şi la verificarea preciziei sale, după cum poate fi cazul. La finalizarea execuţiei, toate părţile de presiune vor fi supuse unui test hidraulic adecvat, iar contractantul, asistat de Inginer va efectua teste asupra întregii staţii pentru a demonstra că echipamentul montat in şantier este pe deplin corespunzător pentru utilizare comercială.

16.2.Testarea la fabrica producătorului

(b)Ventilatoarele vor fi supuse unui test de funcţionare de 4 ore. Testul va fi o simulare a condiţiilor aşteptate. Elicea va fi testată la o simulare a modului de funcţionare. Pe perioada de testare şi a fluxului, presiunea de livrare şi presiunea la gura de acces vor fi monitorizate şi înregistrate. Sistemele auxiliare ca apa de răcire şi uleiul lubrifiant vor fi de asemenea monitorizate şi înregistrate. Factorii de corecţie şi calculele asociate vor fi menţionate în procedurile de testare ale contractantului; şi

16.3.Teste la finalizare şi punere în funcţiune

17.LISTA STANDARDELOR ROMÂNEŞTI APLICABILE

1.În sensul celor menţionate anterior la capitolul “Standarde" al cestui document se vor avea în vedere standardele româneşti menţionate mai jos; Lista nu este exhaustivă. Toate proiectele, materialele şi lucrările se vor baza pe standardele naţionale aplicabile, în vigoare la data proiectării. Daca nu există standarde naţionale relevante aplicabile, Contractorul va utiliza standarde străine aplicabile (EU-DIN, BS etc.) caz în care va ataşa documentaţiei proiectului norma respectivă, împreună cu traducerea corespunzătoare în limba română.

SR EN 10243-2:2002	Piese de oţel forjate prin matriţare. Toleranţe la dimensiuni. Partea 2: Piese executate la cald pe maşini orizontale de forjat;
SR EN 10243-1:2003/AC:2005	Piese de oţel forjate prin matriţare. Tolerante la dimensiuni. Partea 1: Piese executate la cald pe ciocane matriţoare sau prese verticale
SR EN 10243-2:2002/AC:2005	Piese de oţel forjate prin matriţare. Toleranţe la dimensiuni. Partea 2: Piese executate la cald pe maşini orizontale de forjat.
SR EN 10250-4:2002	Piese forjate din oţel pentru uz general. Partea 4:Oţeluri inoxidabile.
SR EN 10250-3:2002	Piese forjate din oţel pentru uz general. Partea 3: Oţeluri aliate speciale.
SR EN 10250-2:2002	Piese forjate din oţel pentru uz general. Partea 2:Oţeluri nealiate de calitate şi oţeluri speciale.
SR EN 10250-1:2002	Piese forjate din oţel pentru uz general. Partea 1: Condiţii generale
STAS 1097/2-91	Piese forjate din oţel carbon de calitate şi aliate pentru cazane şi recipiente sub presiune. Condiţii tehnice generale de calitate.
STAS 2171/2-84	Piese de oţel forjate liber. Adaosuri de prelucrare şi abateri limita pentru piese forjate pe ciocane.
STAS 11520-89	Bare forjate din oţel. Conditii tehnice generale de calitate
STAS 11519-89	Blocuri forjate din oţel. Conditii tehnice generale de calitate
STAS 6092/1-83	Piese forjate din oţel. Clasificarea şi terminologia defectelor
SR EN 29104:1997	Masurarea debitelor fluidelor în conducte închise. Metode de evaluare a performantei debitmetrelor electromagnetice utilizate pentru lichide;
SR EN ISO 748:2008 ver.eng.	Hidrometrie. Măsurarea debitelor de fluide în canale deschise cu debitmetre sau flotoare
SR ISO 1190-1:1993	Cupru si aliaje de cupru. Cod de simbolizare. Partea 1: Simbolizarea stărilor.
SR EN 13835:2003	Turnătorie. Fontă austenitică
SR EN 586-3:2002	Aluminiu si aliaje de aluminiu. Piese forjate. Partea 3: Tolerante la dimensiuni şi de formă
SR EN 586-2:2001	Aluminiu şi aliaje de aluminiu. Piese forjate. Partea 2: Caracteristici mecanice si proprietati speciale
SR EN 586-1:2001	Aluminiu şi aliaje de aluminiu. Piese forjate. Partea 1: Condiţii tehnice de inspecţie şi de livrare
SR EN 601:2004	Aluminiu şi aliaje de aluminiu. Piese turnate. Compoziţia chimică a pieselor turnate utilizate în contact cu produsele alimentare
STAS 198/2:1992	Aliaje cupru-aluminiu turnate în piese
SR EN 604-1:2002	Aluminiu şi aliaje de aluminiu. Semifabricate turnate pentru forjare. Partea 1: Conditii tehnice de inspectie şi de livrare
SR EN 1706:2010	Aluminiu si aliaje de aluminiu. Piese turnate. Compozitie chimică şi caracteristici mecanice.
SR EN 1559-4:2000	Turnătorie. Conditii tehnice de livrare. Partea 4: Condiţii suplimentare pentru piesele turnate din aliaje de aluminiu
SR ISO 10049:1995	Piese turnate din aliaje de aluminiu. Metoda vizuală de evaluare a Porozităiiţ
SR EN 604-2:2002	Aluminiu şi aliaje de aluminiu.Semifabricat turnat pentru forjare.
STAS 8589-70	Culori conventionale pentru identificarea conductelor care transporta fluide în instalatii terestre şi navale.
SR 13354:1996	Manometre, vacuummetre şi monovacuummetre înregistratoare cu element elastic.
SR 3589-8:1994	Manometre, vacuummetre si manovacuummetre indicatoare cu element elastic. Verificari de receptie.
SR EN 62271-107:2006	Aparataj de înalta tensiune. Partea 107: Întreruptoare de current alternativ cu sigurante fuzibile pentru tensiuni nominale mai mari de 1 kV si mai mici de 52 kV inclusive
SR EN ISO 6603-2:2001	Materiale plastice. Determinarea comportării la soc prin perforare a materialelor plastice rigide. Partea 2: Incercarea la soc instrumental
SR EN ISO 6603-1:2001	Materiale plastice. Determinarea comportării la soc prin perforare a materialelor plastice rigide. Partea 1: Incercarea la soc neinstrumental
SR EN ISO 179-1/A1:2006	Materiale plastice. Determinarea proprietăţilor de soc Charpy. Partea 1: Incercarea neinstrumentală la soc.Amendament 1.
SR EN ISO 4589-3:2000	Materiale plastice. Determinarea comportării la foc cu ajutorul indicelui de oxigen. Partea 3: Incercarea la temperatură ridicată.
SR EN 12680-3:2003	Turnatorie. Examinarea cu ultrasunete. Partea 3: Piese turnate din fontă cu grafit nodular.
SR EN 1564:1999/A1:2006	Turnatorie. Fonta bainitica.
SR EN 1172:2001 ver.eng	Cupru şi aliaje de cupru. Tablă si bandă pentru construcţii
SR EN 13347:2003	Cupru şi aliaje de cupru. Bare şi sârme pentru sudare şi pentru lipire tare
SR EN 12164:2003/ver.eng	Cupru şi aliaje de cupru. Semifabricat pentru prelucrare mecanică simplă.
SR EN 13601:2003	Cupru ăi aliaje de cupru. Bare şi sârme de cupru pentru aplicaţii electrice generale.
SR EN 12167:2002	Cupru şi aliaje de cupru. Profile şi bare dreptunghiulare pentru aplicaţii generale.
SR EN 12163:2002	Cupru şi aliaje de cupru. Bare pentru aplicaţii generale.
STAS 2841-80	Bare rotunde turnate din aliaje cupru-staniu şi din aliaje cupru-zinc.
SR EN 12420:2002	Cupru şi aliaje de cupru. Piese forjate.
SR EN 10293:2005/AC:2008. ver. eng	Oţeluri turnate pentru utilizări generale.
SR EN 13157:2004+A1:2010	Instalatii de ridicat. Securitate. Echipament de ridicat cu actionare manuală
SR EN 607:2006	Jgheaburi de streasina şi racorduri din PVC-U. Definitii, cerinte şi metode de încercare
SR EN 13245-1:2005	Materiale plastice. Profile de policlorură de vinil neplastifiată (PVCU) pentru utilizări în constructii. Partea 1: Codificarea profilelor de culoare deschisă
SR EN ISO 15493:2004	Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru aplicatii industriale. Acrilonitril-butadien-stiren (ABS), policlorură de vinil neplastifiată (PVC-U)ti policlorură de vinil clorurată (PVC-C). Specificatii pentru componenteti sistem. Serie metrică.
SR EN 13598-1:2004	Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru bransamente sisteme de evacuare îngropate, fără presiune. Policlorură de vinil neplastifiată (PVC-U), polipropilenă (PP)ti polietilenă (PE). Partea 1: Specificatii pentru fitinguri auxiliare, incluzând camere de inspectie de mică adâncime.
SR EN 13566-3:2004 ver. eng.	Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru repararea retelelor de evacuare îngropate, fără presiune. Partea 3: Tubare fortată, cu tevi continue.
SR EN 12842:2004	Racorduri de fontă ductilă pentru sisteme de canalizare de PVC-U sau PE. Conditiiti metode de încercare.
SR EN 580:2004	Sisteme de canalizare de materiale plastice. Ţevi de policlorură de vinil neplastifiată (PVC-U). Metoda de încercare a rezistenţei la diclormetan, la o temperatură dată (DCMT.
SR EN 607:2006	Jgheaburi de scurgere şi racorduri din PVC-U.Definitii, cerinţe şi metode de încercare.
SR EN 1905:2003 ver.eng.	Sisteme de canalizare din materiale plastice. Ţevi, fitinguri materiale de policlorură de vinil neplastifiată (PVC-U). Metoda de evaluarea a continutului de PVC pe bază conţinutului total de clor.
SR EN 1452-5:2010	Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apă. Policlorură de vinil neplastifiată (PVC-U). Partea 5.
SR EN 1452-4:2010	Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apa. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 4: Robinete şi echipamente auxiliare.
SR EN 1452-3:2010	Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apă. Policlorura de vinil neplastifiată (PVC-U). Partea 3: Fitinguri.
SR EN 1452-2:2010	Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apa. Policlorură de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 2: Ţevi.
SR EN 1452-1:2010	Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apă. Policlorura de vinil neplastifiată (PVC-U). Partea 1: Generalităţi
SR EN 1401-1:2009	Sisteme de canalizare din materiale plastice îngropate pentru bransamente şi sisteme de evacuare fără presiune. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 1: Specificaţii pentru ţevi, fitinguri şi sistem.
SR ENV 1401-3:2002	Sisteme îngropate de ţevi de materiale plastice pentru scurgeri şi canalizări, fără presiune. Policlorură de vinil neplastifiată (PVC-U). Partea 3: Ghid pentru instalare.
SR ENV 1329-2:2002, ver. eng	Sisteme de ţevi de materiale plastice pentru evacuarea apelor uzate (la temperatură scăzută şi ridicată) din interiorul structurii clădirilor. Policlorură de vinil neplastifiată (PVC-U). Partea 2: Ghid pentru evaluarea conformităşii.
SR EN ISO 13783:2002	Sisteme de canalizare de materiale plastice. Mufe de legătură duble de policlorură de vinil neplastifiată (PVC-U), rezistente la sarcină axială. Metodă de încercare a etanşeităşii a rezistentei la tracţiune, cu solicitare la încovoieri presiune internă.
SR ENV 1401-2:2001, ver. eng	Sisteme de canalizare de materiale plastice îngropate pentru bransamente şi sisteme de evacuare fără presiune. Policlorură de vinil neplastifiată (PVC-U). Partea 2: Ghid pentru evaluarea conformităşii.
SR ENV 1452-7:2001, ver. eng	Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru policlorură de vinil neplastifiată (PVC-U). Partea 7: Ghid pentru evaluarea conformităţii.
SR EN 1453-1:2001, ver. eng.	Sisteme de canalizare din materiale plastice de ţevi cu pereţi structurati pentru evacuarea apelor menajere şi apelor uzate (la temperatura joasă şi la temperatură ridicată) din interiorul clădirilor. Policlorura de vinil neplastifiată (PVC-U). Partea 1: Specificaţii pentru ţevi şi sistem.
SR EN 12200-1:2001, ver. eng.	Sisteme de canalizare de materiale plastice neîngropate, pentru scurgerea apelor pluviale, destinate utilizării în exterior. Policlorură de vinil neplastifiată (PVC-U). Partea 1: Specificaţii pentru ţevi, fitinguri i sistem.
SR ENV 1453-2:2001, evr. eng.	Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru ţevi cu pereţi structurati pentru evacuarea apelor menajere (la temperatură joasă la temperatură ridicată) în interiorul clădirilor. Policlorură de vinil neplastifiată (PVC-U). Partea 2: Ghid pentru evaluarea conformităţii.
SR EN ISO 13844:2001, ver. eng.	Sisteme de canalizare din materiale plastice. Îmbinări cu etanşare de policlorură de vinil neplastifiată pentru utilizare cu şevi de PVC-U. Metoda de încercare a etanşeităşii la presiuni negative.
SR EN 580:2004	Sisteme de canalizare din materiale plastice. Ţevi de policlorură de vinil neplastifiată (PVC-U). Metodă de încercare a rezistentei la diclormetan la o temperatură dată (DCMT).
SR EN 922:1996	Sisteme de canalizare, tuburi de protectie din materiale plastice. Ţevi şi fitinguri din policlorură de vinil neplastifiată (PVC-U). Prepararea unei probe pentru determinarea indicelui de vîscozitate şi calculul valorii K.
SR EN ISO 1452-2:2010 ver.eng.	Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apă, pentru branşamente şi evacuare, îngropate şi de suprafaţă, sub presiune. Policlorură de vinil neplastifiată (PVC-U). Partea 2: Ţevi
SR EN ISO 1452-5:2010 ver.eng.	Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apă, pentru branşamente şi evacuare, îngropate şi de suprafaţă, sub presiune. Policlorură de vinil neplastifiată (PVC-U). Partea 5: Aptitudine de utilizare a sistemului
SR EN ISO 1452-3:2010 ver.eng.	Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apă, pentru branşamente şi evacuare, îngropate şi de suprafaţă, sub presiune. Policlorură de vinil neplastifiată (PVC-U). Partea 3: Racorduri.
SR EN ISO 1452-1:2010,ver.eng.	Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apă, pentru branşamente şi evacuare, îngropate şi de suprafaţă, sub presiune. Policlorură de vinil neplastifiată (PVC-U). Partea 1: Generalităţi.
SR EN ISO 1452-4:2010,ver.eng.	Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apă, pentru branşamente şi evacuare, îngropate şi de suprafaţă, sub presiune. Policlorură de vinil neplastifiată (PVC-U). Partea 4: Robinete.
STAS 6371-73	Filete metrice ISO de uz general. Profilul nominal.
STAS 981-74	Filete metrice ISO de uz general. Diametre nominale şi paşi.
STAS 2980/2-85	Filete metrice ISO. Calibre şi contracalibre pentru verificarea filetelor metrice de uz general. Simbolizare şi clasificare
STAS 8417/2-90	Filete metrice ISO de uz general. Calibre si contracalibre pentru filete metrice cilindrice. Tolerante de execuţie şi limite de uzură
SR ISO 2902:1996	Filete metrice trapezoidale ISO. Vedere de ansamblu
SR ISO 2903:1996	Filete metrice trapezoidale ISO. Toleranţe
SR ISO 2904:1996	Filete metrice trapezoidale ISO. Dimensiuni de bază
SR ISO 2901:1996	Filete metrice trapezoidale ISO. Profil de bază şi profiluri la maximum de material
SR ISO 724:1996	Filete metrice ISO de uz general. Dimensiuni de bază
SR EN 61058-1:2003	Întreruptoare pentru aparate. Partea 1: Reguli generale
SR EN ISO 4375:2004 ver.eng.	Măsurarea debitului fluidelor în canale deschise. Sisteme de suspendare prin cabluri aeriene pentru măsurarea pe cursuri de apă.
SR ISO 9826:2001	Măsurarea debitului de lichide în canale deschise. Canale de măsurare Parshall si Saniiri.
SR ISO/TR 9823:1998	Măsurarea debitului de lichid în canale deschise. Metoda explorării câmpului de viteze care utilizează un număr redus de verticale.
SR EN 1759-1:2005 ver. eng.	Flanşe si asamblările lor. Flanşe rotunde pentru ţevi, robinete, racorduri şi accesorii, desemnate Clasa. Partea 1: Flanse de oţel, NPS 1/2 pâna la 24.
SR EN ISO 2361:2009	Pompe pentru lichide şi agregate de pompare. Cod de încercare la zgomot. Clasele de exactitate 2 si 3
STAS 12476-86	Pompe centrifuge, diagonale şi axiale. Nivele admisibile de vibraţii
SR EN ISO 15493:2004:	Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru aplicaţii industriale. Acrilonitril-butadien-stiren (ABS), policlorură de vinil neplastifiată (PVC-U) şi policlorură de vinil clorurată (PVC-C). Specificaşii pentru componente şi sistem. Serie metrică
SR EN 62305 - 1: 2006	Protecţia împotriva trăsnetului. Partea 1: Principii generale.
SR EN 62305 - 3: 2006	Protecţia împotriva trăsnetului. Partea 3: Avarii fizice ale structurilor şi punerea în pericol a vieţii.
SR EN 14525:2005 ver. eng.	Racorduri intermediare pentru flanşe şi manşoane cu tolerante mari din fontă ductilă destinate a fi utilizate la conducte din diferite materiale: fonta ductilă, fontă cenusie, oţel, PVC-U, PE, fibre-ciment
SR EN 877:2004/A1:2007/AC:2008	Tuburi şi racorduri din fontă, elemente de legătură şi accesorii destinate evacuării apei din clădiri. Cerinţe, metode de încercare şi asigurarea calităţii
SR EN 598+A1:2009 ver.eng.	Tuburi, racorduri şi accesorii din fontă ductilă şi asamblările lor pentru lucrări de canalizare. Condiţii şi metode de încercare.
SR EN 10029:1995	Table de oţel laminate la cald, cu grosimi mai mari sau egale cu 3 mm. Toleranţe la dimensiuni, de formă şi la masă
SR EN 10025-1:2005	Produse laminate la cald din oţeluri pentru constructii. Partea 1: Condiţii tehnice generale de livrare
SR EN 10025-3:2004:	Produse laminate la cald din oţeluri de construcţii. Partea 3: Conditii tehnice de livrare pentru oţeluri de construcţii sudabile cu granulaţie fină în stare normalizată/laminare normalizată
SR EN 10025-5:2005:	Produse laminate la cald din oţeluri pentru construcţii. Partea 5: Condiţii tehnice de livrare pentru oţeluri de construcţii cu rezistenţă îmbunatăţită la coroziunea atmosferică
SR EN 10210-2:2006/AC:2007	Profile cave finisate la cald pentru construcţii, din oţeluri de construcţie nealiate şi cu granulaţie fină. Partea 2: Dimensiuni, toleranţe la dimensiuni şi caracteristici ale profilului
SR EN 10210-1:2006	Profile cave finisate la cald pentru construcţii, din oţeluri de construcţie nealiate şi cu granulaţie fină. Partea 1: Condiţii tehnice de livrare
SR EN 10210-2:2006/AC:2007	Profile cave finisate la cald pentru construcţii, din oţeluri de construcţie nealiate şi cu granulaţie fină. Partea 2: Dimensiuni, toleranţe la dimensiuni şi caracteristici ale profilului
SR EN ISO 898-6:2002	Caracteristici mecanice ale elementelor de asamblare. Partea 6: Piuliţe cu sarcini de probă indicate. Filete cu pas fin
SR EN ISO 898-5:2002	Caracteristici mecanice ale elementelor de asamblare executate din oţel carbon si oţel aliat. Partea 5: stifturi filetate şi elemente de asamblare filetate similare care nu sunt supuse eforturilor la tracţiune
SR EN ISO 898-1:2009 ver.eng.	Caracteristici mecanice ale elementelor de asamblare executate din oţel carbon şi oţel aliat. Partea 1: Şuruburi parţial şi complet filetate şi prezoane de clase de calitate specificate. Filete cu pas normal şi filete cu pas fin.
SR EN ISO 1461:2009	Acoperiri termice de zinc pe piese fabricate din fontă şi oţel. Specificaţii şi metode de încercare.
SR EN 10220:2003 ver. eng.	Tevi de oţel sudate şi fără sudură. Dimensiuni şi mase liniare
STAS 7335/3-86	Proteţtia contra coroziunii a construcţiilor metalice îngropate. Izolarea exterioară cu bitum a conductelor din oţel
SR EN 10300:2006	Tevi şi racorduri de oţel pentru conducte subterane şi imersate. Materiale de bitum pentru acoperiri exterioare aplicate la cald
SR EN 1011-3:2002/A1:2004 ver.eng.	Sudare. Recomandari pentru sudarea materialelor metalice. Partea 3: Sudarea cu arc electric a oţelurilor inoxidabile.
SR 13259:1996	Ţevi de oţel inoxidabil austenitic, sudate longitudinal, pentru utilizari generale
SR ISO 1127:1996/A99:2002	Ţevi de oţel inoxidabil. Dimensiuni, tolerante si mase liniare convenţionale
STAS 10321-88	Ţevi rotunde fără sudură, extrudate la cald, din oţeluri inoxidabile şi refractare
STAS 10358-88	Ţevi rotunde fără sudură, trase sau laminate la rece, din oţeluri inoxidabile şi refractare
SR EN 1124-2:2008 ver.eng.	Tuburi şi racorduri de tub pentru reţele de canalizare sudate longitudinal, de oţel inoxidabil cu mufă şi capăt drept. Partea 2: Sistem S. Dimensiuni
SR ISO 1127:1996/A99:2002	Tevi de oţel inoxidabil. Dimensiuni, toleranţe şi mase liniare convenţionale
SR EN 10020:2003	Definirea şi clasificarea mărcilor de oţel
SR EN 10312:2003/A1:2005	Tevi de oţel inoxidabil sudate pentru transportul lichidelor apoase, inclusiv apa potabilă. Condiţii tehnice de livrare
SR EN 10216-5:2005/AC:2008	Ţevi de oţel fără sudură utilizate la presiune. Condiţii tehnice de livrare. Partea 5: Ţevi de oţel inoxidabil
SR EN 1124-1:2002/A1:2005	Tuburi şi racorduri de tub pentru retele de canalizare de oţel inoxidabil, sudate longitudinal, cu mufa şi capat drept. Partea 1: Cerinşe, încercări, control de calitate
SR EN 10217-7:2005	Tevi de oţel sudate utilizate la presiune. Condiţii tehnice de livrare. Partea 7: Ţevi de oţel inoxidabil
SR EN 10088-1:2005	Oţeluri inoxidabile. Partea 1: Lista oţelurilor inoxidabile

SECŢIUNEA 4:Lucrari Electrice şi ICA

PARTEA 1:Cerinţe Specifice Proiectului

CUPRINS

1. Scopul lucrărilor 473

1.1. Amendamente 473

1.2. Adaugiri 473

2. Specificaţii Tehnice Generale Pentru Lucrări De Instrumentaţie, Automatizări Şi Scada 474

2.1. Amendamente 474

2.2. Adaugiri 474

3. Instrumentaţie (AMC-uri) 475

3.1. Amendamente 475

3.2. Adaugiri 475

4. Testarea - Cerinţe Generale 476

4.1. Amendamente 476

4.2. Adaugiri 476

5. Testarea La Uzina Producătorului 477

5.1. Amendamente 477

5.2. Adaugiri 477

6. Teste Asupra Finalizării - Pre - Inaugurarea şi Inaugurarea 478

6.1. Amendamente 478

6.2. Adaugiri 478

7. Teste După Terminare - Operaţiunea De Testare 479

7.1. Amendamente 479

7.2. Adaugiri 479

1.SCOPUL LUCRĂRILOR

2.SPECIFICAŢII TEHNICE GENERALE PENTRU LUCRĂRI DE INSTRUMENTAŢIE, AUTOMATIZĂRI ŞI SCADA

3.INSTRUMENTAŢIE (AMC-URI)

4.TESTAREA - CERINŢE GENERALE

5.TESTAREA LA UZINA PRODUCĂTORULUI

6.TESTE ASUPRA FINALIZĂRII - PRE - INAUGURAREA ŞI INAUGURAREA

7.TESTE DUPĂ TERMINARE - OPERAŢIUNEA DE TESTARE

PARTEA 2:Cerinţe Generale

Cuprins

1. Scopul lucrărilor 486

1.1. Coduri şi standarde 486

1.2. Condiţii de funcţionare 487

1.3. Compatibilitate electromagnetică 487

1.4. Documentaţie 488

1.5. Consideraţii de mediu 488

1.6. Transformatoare de putere 489

1.6.1. Generalităţi 489

1.6.2. Izolatori 489

1.6.3. Configuraţia conexiunilor 489

1.6.4. Uleiul izolator 489

1.6.5. Cerinţe suplimentare 490

1.6.6. Instalare 490

1.7. Aparatajul de medie tensiune (MT) 490

1.7.1. Generalităţi 490

1.7.2. Standarde 490

1.7.3. Construcţie 490

1.7.4. Întreruptoare automate de putere 491

1.8. Cablare 492

1.8.1. Generalităţi 492

1.8.2. Cabluri de putere de medie şi joasă tensiune 492

1.8.3. Cabluri flexibile 493

1.8.4. Cabluri pentru aparatura de masurare şi control 493

1.8.5. Instalare 493

1.9. Instalaţii de legare la pământ 498

1.9.1. Generalităţi 498

1.9.2. Electrozii prizei de pământ 498

1.9.3. Conductoare de legare la pământ 498

1.9.4. Conexiuni 499

1.9.5. Confecţii metalice exterioare 499

1.10. Echipamente electrice exterioare 500

1.11. Prize de alimentare cu energie electrică 500

1.12. Tablouri de distribuţie 500

1.13. Protecţii şi finisaje 500

1.14. Instalaţii de iluminat 501

1.14.1. Generalităţi 501

1.14.2. Lămpi de iluminat 501

1.14.3. Nivele de iluminare 502

1.14.4. Iluminatul de urgenţă (siguranţă) 503

1.14.5. Iluminatul exterior 503

1.14.6. Zonele interne ale instalaţiei 503

1.15. Tablourile electrice (TE) 504

1.15.1. Cerinţe generale 504

1.15.2. Construcţie 504

1.15.3. Bare de distribuţie 505

1.15.4. Echipamente de încălzire şi ventilare 505

1.16. Cablarea interioară a tablourilor 505

1.16.1. Terminaţiile cablurilor 506

1.16.2. Şiruri de cleme 506

1.16.3. Legarea la pământ a TE 507

1.16.4. Izolarea TE 507

1.16.5. Măsurarea parametrilor energiei electrice 508

1.16.6. Contactoare şi demaroare de motoare 509

1.16.7. Generalităţi 509

1.16.8. Tipuri de contactoare şi demaroare de motoare 510

1.16.9. Separarea contactoarelor şi demaroarelor de motoare 510

1.16.10. Contactoare 510

1.16.11. Protecţie şi resetare 510

1.16.12. Comutator de selecţie a comenzii 511

1.16.13. Contoare de număr de ore de funcţionare 511

1.16.14. Butoane 511

1.16.15. Plecări de fideri 511

1.16.16. Siguranţe fuzibile 511

1.16.17. Circuite de comandă şi echipamente 512

1.16.18. Instrumente indicatoare 513

1.16.19. Etichetele 513

1.16.20. Oprire - Blocare/ Separare 514

1.16.21. Generatoare de rezervă - facilităţi de conectare 514

1.17. Standarde pentru lucrări de instalaţii electrice 515

2. Specificaţii Tehnice Generale Pentru Lucrări de Instrumentaţie, Automatizări Şi Scada 520

2.1. Automatizari şi SCADA 520

2.2. Scopul lucrărilor 520

2.3. Funcţionarea instalaţiei 520

2.3.1. Semnalizări 520

2.3.2. Alimentarea cu energie electrică, cablare 521

2.4. Abrevieri pentru lucrări de automatizare şi control 521

2.4.1. Abrevieri 521

2.5. Privire de ansamblu asupra sistemului 522

2.6. Hardware-ul sistemului Dispecer 523

2.6.1. Generalităţi 523

2.6.2. Disponibilitatea sistemului. Generalităţi 523

2.6.3. Sursa de curent ne-întreruptibilă (UPS) 523

2.6.4. Întreţinere 523

2.6.5. Echipamentul de comunicare 524

2.6.6. Stocarea informaţiilor 524

2.6.7. Spaţii de lucru operationale 524

2.6.8. Dispozitive de tiparire 524

2.6.9. Transferul de date 524

2.7. Elemente ale sistemului de transmitere la distanţă 524

2.7.1. Generalităţi 524

2.7.2. Accesul în sistem 525

2.7.3. Grafice color 525

2.7.4. Diagrame de simulare 525

2.7.5. Prezentarea variabilelor 525

2.7.6. Proprietăţile prezentării 526

2.7.7. Crearea imaginilor 526

2.7.8. Paginile de "ajutor" 526

2.7.9. Grafice 526

2.7.10. Listele cu alarme şi evenimente ce au avut loc 527

2.7.11. Configurarea sistemului 527

2.7.12. Pornirea/ oprirea 527

2.8. Gestionarea alarmelor 527

2.8.1. Generalităţi 527

2.8.2. Priorităţi de alarmare 527

2.8.3. Anunţarea alarmei 528

2.8.4. Selectarea alarmelor 528

2.8.5. Alarme secundare 528

2.9. Informaţii istorice 528

2.9.1. PLC-uri 528

2.9.2. Staţia principală 528

2.9.3. Controale 528

2.9.4. Înregistrarea sistemului 529

2.9.5. Generarea raportului 529

2.9.6. Configurarea bazei de date a sistemului de măsurare la distanţă 529

2.9.7. Timpul de răspuns al sistemului 529

2.10. Echipamentul PLC 530

2.10.1. Generalităţi 530

2.10.2. Cerinţele sursei de energie 531

2.10.3. Cerinţe de intrari digitale 531

2.10.4. Cerinţe de ieşiri digitale 531

2.10.5. Cerinţe de intrari analoge 531

2.10.6. Cerinţe de ieşiri analoge 531

2.10.7. Porturile de comunicare 531

2.10.8. Protocoale 531

2.10.9. Contor de impuls de mare viteză 532

2.11. Comunicaţii 532

2.11.1. Generalităţi 532

2.11.2. Legătura cu Angajatorul 532

2.11.3. Transmisia şi protocolul 532

2.11.4. Echipament electronic 532

2.11.5. Protecţia împotriva traznetului 532

2.11.6. Configurarea bazei de date SCADA 532

2.11.7. Configurarea imaginii 533

2.11.8. Colectarea de informaţii 533

2.11.9. Controlul de supraveghere 533

2.11.10. Tratarea alarmei/ evenimentului 533

2.11.11. Evenimente 533

2.11.12. Testul de acceptare a sistemului 534

2.12. Documentaţia de punere în funcţiune şi întreţinere 534

2.12.1. Generalităţi 534

2.13. Livrarea şi instalarea 535

2.13.1. Scopul 535

2.13.2. Livrarea 535

2.13.3. Instalarea 535

2.14. Recuperarea datelor sistemului 535

2.15. Consumabilele 535

2.16. Rezerve şi echipament de testare 535

3. Instrumentaţie (AMC-uri) 536

3.1. Generalităţi 536

3.2. Masurarea debitului 536

3.2.1. Generalităţi 536

3.2.2. Debitmetre electromagnetice 536

3.2.3. Debitmetre în canal deschis 536

3.2.4. Debitmetrele pentru aer 537

3.3. Măsurarea nivelului 537

3.3.1. Măsurarea nivelului cu ultrasunete 537

3.3.2. Măsurarea prin conductivitate a nivelului 537

3.3.3. Întreruptoare cu flotor 538

3.3.4. Tuburi de liniştire (amortizare) 538

3.4. Măsurarea Oxigenului Dizolvat (OD) 538

3.5. Masurarea conţinutului de solide în suspensie (CSS) 539

3.6. Măsurarea temperaturii 539

3.7. Turbidimetre 539

3.8. Monitorizarea grosimii stratului de nămol 539

3.9. Manometre, transmiţătoare şi întreruptoare 540

3.10. Protecţia împotriva loviturilor de trăznet 540

3.11. Semnalele standard 540

3.12. Unităţi 541

4. Testarea - Cerinţe Generale 543

5. Testarea La Uzina Producătorului 544

5.1. Generalităţi 544

5.2. Certificarea şi documentaţia de testare 544

5.3. Echipamentele electrice 545

5.3.1. Precizia echipamentului de măsurare 545

5.3.2. Tipuri de teste 545

5.3.3. Testele de rutină - Generatoarele 545

5.3.4. Teste de rutină - motoarele electrice 546

5.3.5. Teste de rutină - Panourile de control şi de comenzi 546

5.3.6. Teste de rutină asupra tablourilor de distribuţie şi a panourilor de comandă pentru motoare 546

5.3.7. Transformatoarele de putere 547

6. Teste Asupra Finalizării - Pre - Inaugurarea şi Inaugurarea 549

6.1. Generalităţi 549

6.2. Partea electrică 549

6.2.1. General 549

6.2.2. Cablajele 549

6.2.3. Împământarea 550

6.2.4. Panourile de control şi de comutare sau aparataj conexiune 550

6.2.5. Instalaţia rotativă 551

6.2.6. Transformatoarele 551

6.2.7. Generatoarele de rezervă şi unităţile CHP 552

7. Teste După Terminare - Operaţiunea De Testare 553

1.SCOPUL LUCRĂRILOR

1.1.Coduri şi standarde

1.Toate echipamentele, materialele şi lucrările electrice executate trebuie să se conformeze cerinţelor standardelor emise de organizaţiile europene IEC, EN, CEN, CENELEC şi ETSI, standardelor naţionale cum ar fi ASRO, DIN, AFNOR, BSI sau în situaţia în care niciunul din acestea nu este aplicabil în conformitate cu standardele celei mai buni practici. La toate echipamentele, materialele şi lucrările electrice executate trebuie să se aibe în vedere cerinţele minime a standardelor româneşti.

1.2.Condiţii de funcţionare

1.4.Documentaţie

1.6.1.Generalităţi

1.6.4.Uleiul izolator

(c)Protecţia la supratemperatură a înfăşurărilor - va fi realizată prin intermediul un termometru cu scală gradată destinat să indice temperatura înfăşurărilor şi prevăzut cu două contacte reglabile menite să declanşeze o alarmă la distanţă şi să declanşeze întreruptorul de medie tensiune. Anclanşarea alarmei şi a declanşării ei va fi indicată de către un releu cu steguleţ mecanic de memorare resetabil manual instalat pe tabloul (celula) întreruptorului de medie tensiune respectiv.

1.6.5.Cerinţe suplimentare

1.7.3.1.Generalităţi

1.Celulele vor fi cu montaj pe pardoseală, complet închise şi blindate, cu intrare a cablurilor pe la partea inferioară. Accesul pentru exploatare şi întreţinere se va face numai prin partea frontală. Accesul prin partea din spate se va face numai pentru instalare, cablare sau reparaţii capitale. Compartimentele vor fi extensibile la ambele capete. Dacă pentru constituirea unui tablou sunt asamblate mai multe module, acestea vor fi alese din aceeaşi gama de înălţime. Vopseaua de finisare va fi cea standard a producătorului.

1.7.3.4.Barele de distribuţie şi conexiunile acestora

1.7.4.1.Generalităţi

2.Întreruptoarele automate de putere vor fi cu mediu de stingere a arcului electric în hexafluorură de sulf (SF6) sau vid, după cum este specificat. Echipamentul va îndeplini ultimile cerinţe ale standardelor şi va fi adaptat condiţiilor ambientale specificate. Întreruptoarele de circuit vor fi capabile să declanşeze în orice condiţii defavorabile aparute în sistem fără să aducă prejudicii ale echipamentelor sau personalului. Întreruptoarele de circuit de acelaşi model şi caracteristici vor fi interschimbabile.

10.Siguranţele fuzibile vor fi din tip cu percutor iar performanţele lor vor fi conforme cu cele mai noi revizii a standardelor SR EN 60282-1 şi SR EN 60644 şi vor fi adecvate pentru pornirea motoarelor. Percutorul va fi acţionat (ejectat) în exteriorul capătului siguranţei atunci când elementul fuzibil se topeşte şi va acţiona un întreruptor/ comutator în circuitul de comandă al contactorului pentru a-l deschide. Întreruperea unui circuit dintr-un demaror prin topirea oricărei siguranţe fuzibile va produce o indicaţie vizuală pe panoul frontal al dulapului (celulei) şi va oferi un semnal fără tensiune (voltage free) pentru indicare la distanţă.

1.8.1.Generalităţi

1.Cablurile şi conductorii vor fi obligatoriu din cupru şi vor fi furnizate de către un producător aprobat şi unde va fi posibil se va folosi un singur producător pentru toate cablurile şi conductorii. Fiecare tambur sau colac de cabluri va fi însoţit de un certificat referitor la numele fabricantului, clasa cablului, rezulate şi date ale testelor. Cablurile fabricate cu mai mult de 12 luni înainte de furnizare nu vor fi acceptate. Toate cablurile vor fi furnizate cu terminaţii de cablu etanşe. În cazul în care un cablu este taiat de pe un tambur, ambele capete vor fi imediat etanşeizate pentru a preveni intrarea umezelii. Cablurile nu vor fi transportate spre şantier în colaci desfăcuţi dar un număr de cabluri de lungime mică pot fi trasportate cu acelaşi tambur. Antreprenorul va fi responsbil în totalitate de achiziţionarea şi/ sau costurile tuturor tamburilor de cabluri.

4.Cablurile care vor îndeplini cerinţele standardelor BS, IEC, sau a standardelor echivalente aprobate, vor fi acceptate, dovedind că toate cablurile furnizate pentru o tensiune de operare specifică sunt supuse aceluiaşi standard naţional. Fiecare cablu va fi în concordanţă cu standardul conform aplicaţiei. Standardele specificate în urmatoarele clauze vor indica tipul de cablu ce trebuie folosit în proiectare. În cazul în care Antreprenorul doreşte să folosească cabluri supuse unui standard alternativ atunci vor fi înaintate Inginerului pentru aprobare detalii ale capacităţii de transport, factorii de subregim etc.

1.8.2.Cabluri de medie şi joasă tensiune

1.Cablurile vor fi conforme cu ultimele standarde: XLPE/ SWA/ PVC - articulaţie densitate joasă, izolaţie polietilenă, conductor de cupru multifilar, stratificaţie PVC extrudat, armatură de fire din oţel galvanizat sau manta de oţel, manta totală din PVC negru inhibitor de flacără, valabile pentru a fi folosite la sistemul de legare la pământ pentru tensiunea specifică de 0.6/1kV şi până la 1.9/3.3kV, dupa cum e specificat. Temperatura conductorului nu va creşte peste 250şC în cazul operării continue.

1.8.4.Cabluri pentru aparatura de masurare şi control

1.8.5.1.Generalităţi

1.8.5.2.Suporturile de cablu

1.8.5.3.Canale şi jgheaburi de cabluri

5.Jgheaburile de cabluri vor fi manufacturate fie din oţel moale fie din plastic şi vor fi conforme cu SR EN 50085 şi SR EN 61537. Jgheaburile (paturile) de cabluri vor fi confecţionate din oţel moale. Canalele de cabluri şi jgheaburile (paturile) de cabluri confecţionate din oţel moale vor fi galvanizate obligatoriu la cald (baie de zinc topit). În orice loc unde, în urma unor intervenţii cum ar fi operaţiile de debitare, găurire sau sudare, acoperirea galvanică a jgheabului (patului) de cabluri este deteriorată, ea va trebui refacută şi adusă la starea iniţială cu vopsea sau spray de vopsea pe bază de zinc. Numarul de cabluri pozate în jgheaburi (paturi) va fi cel recomandat de standardul IEC 60364 iar factorul de umplere nu va depăşi 45 %.

1.8.5.4.Sisteme de tuburi

3.Tuburile (ţevile) de protecţie a cablurilor pentru instalaţiile interioare şi exterioare vor fi realizate fie din policlorură de vinil neplastifiată (uPVC) de tip greu ce vor fi asamblate cu adezivi pe bază de solvenţi fie din oţel moale galvanizat la cald conform cu EN 60439-1clasa 4, ce vor fi asamblate prin intermediul unor racorduri (mufe) filetate. În orice loc unde, în urma unor intervenţii cum ar fi operaţiile de debitare, găurire sau sudare, acoperirea galvanică este deteriorată, ea va trebui refacută şi adusă la starea iniţială.

1.8.5.5.Reţele electrice subterane - Cabluri îngropate

4.Cablurile vor fi roluite de pe tambur într-o asemenea manieră încât să fie evitate buclele sau încovoierea, şi se vor lua măsuri de precauţie în cazul pozării sau a tragerii prin piesele de trecere pentru evitarea afectării armăturii prin trecerea peste obstacole ascuţite, colţuri sau pietre. Cablurile trase fie de maşini, fie manual vor fi trase folosind role pentru a preveni contactul dintre cablu şi pământ. Cablurile vor fi conduse sinuos în şanţ pentru a evita tensiunile din cabluri din momentul acoperirii cu umplutura de pământ sau a unei aşezări ulterioare. După pozare, cablurile vor fi acoperite cu minimum 100mm de nisip compactat sau pământ cernut. Deasupra cablurilor, la o distanţă de 0,3m de cota terenului se va poza o bandă de marcare.

1.8.5.6.Tuburile (ţevile) de protecţie a cablurilor

1.8.5.7.Canale de cabluri

1.8.5.8.Identificarea cablurilor

1.La capătul fiecărui cablu, într-o poziţie uniformă şi vizibilă, se va fixa de cablu o etichetă (marcă) conform jurnalului de cabluri ce va indica numărul şi traseul cablului, numărul şi dimensiunea conductoarelor. Etichetele vor fi făcute din fîşii de alama, aluminiu, plumb sau cupru, inscripţionate şi susţinute de fire rezistente la rugină sau coroziune, firele de legătură fiind trecute prin două găuri fixe, câte una la fiecare capăt al etichetei. Dacă mufa cablului nu este în mod normal vizibilă, atunci eticheta va fi fixată înăuntru tabloului prin şuruburi.

1.9.1.Generalităţi

3.Continuitatea împământării în zonele ce nu aparţin staţiei electrice va fi în mod normal realizată la faţa metalelor, flanşelor conductelor, articulaţiilor metalice şi a dispozitivelor de fixare metalice. Cleme ale împământării legate la secţiunile conductelor vor fi furnizate în zonele în care rezistenţa pământului este mare sau există pericol de coroziune sau similar, ceea ce poate conduce la viitoare creşteri ale rezistenţei şi efecte asupra continuităţii împământării.

1.9.2.Electrozii prizei de pământ

1.9.3.Conductoare de legare la pământ

3.Pentru conectarea conductoarelor de legare la pământ se vor utiliza conectori de capăt (papuci) asamblaţi prin sertizare/ presare. Interconexiunile dintre conductoarele de împământare vor fi realizate cu conectori de ramură de tip compresiune sau vor fi sudate prin procedeu Cadwell. Toate părţile libere ale conductoarelor de legare la pământ montate îngropat vor fi protejate în mod corespunzător împotriva contactului direct cu solul, astfel încât să se prevină coroziunea electrolitică a acestora.

1.9.4.Conexiuni

1.11.Prize de alimentare cu energie electrică

1.12.Tablouri de distribuţie

1.Tablourile electrice vor fi executate de furnizori specializaţi şi autorizaţi şi vor fi conforme cu SR EN 60439. Elementele cu care acestea sunt echipate vor fi conforme, la rândul lor, cu cele mai noi revizii ale standarde corespunzătoare (de exemplu, separatoarele cu siguranţe vor fi conforme cu SR EN 60947-3, disjunctoarele magnetotermice cu SR EN 60898, etc.). Suporturile siguranţelor fuzibile vor fi uşor detaşabile pentru a facilita cablarea. Va fi prevăzut un număr de minim două circuite de rezervă.

1.13.Protecţii şi finisaje

1.14.Instalaţii de iluminat

1.Componentele refractare vor fi din material GRP (poliester armat cu fibră de sticlă) sau acril extrudat inhibitor de flacără. Vor fi de tip semitransparent sau prismatic, conform specificaţiei. O garnitură va fi prevazută între dispozitivul refractiv şi corp pentru a forma o etanşeizare efectivă. Lămpile vor fi conforme ultimelor standarde. Dacă nu este altfel specificat, lămpile vor fi colorate "alb" pentru folosinţă industrială. Capetele lămpilor vor fi de tip bi-poli. Durata de viaţă minim garantată va fi de 8000 ore.

1.15.Tablourile electrice (TE)

4.În interior compartimentarea modulelor va fi realizată cu pereţi rigizi rezistenţi, care să permită separarea individuală a compartimentelor şi a acestora de compartimentul barelor de distribuţie. Aceasta va împiedica atât căderea accidentală a obiectelor în compartimentele inferioare aflate sub tensiune, cât şi propagarea defectului dintr-un compartiment într-altul. Înălţimea totală a modulelor TE (inclusiv plinta) nu va depăşi 2300 mm. Mânerele separatoarelor, comutatoarelor, butoanele, lămpile indicatoare şi instrumentaţia se vor afla la o înălţime cuprinsă între 500 şi 1750 mm faţă de nivelul pardoselii finite.

2.Cu excepţia compartimentelor barelor de distribuţie, toate compartimentele care conţin aparataj capabil să genereze căldură în condiţii de funcţionare normală vor fi echipate cu sisteme de ventilare forţată. Ventilatoarele vor fi echipate cu filtre capabile să menţină nivelul de protecţie împotriva intrării apei şi prafului în interiorul TE. Ventilatoarele vor porni automat în momentul când echipamentele generatoare de căldură sunt pornite. Pe uşa compartimentului/ secţiunii vor fi prevăzute indicatoare de avarie pentru ventilatoare şi de supratemperatură în interiorul compartimentului.

1.16.Cablarea interioară a tablourilor

4.Când în interiorul unui compartiment izolat prin intermediul propriului său separator sau disjunctor există terminale care se mai află sub tensiune, acestea vor fi prevăzute cu capace de protecţie transparente cu inscripţii de avertizare corespunzătoare care să indice existenţa pericolului de electrocutare (Pericol de moarte! Sub tensiune!) precum şi valoarea tensiunii periculoase. Capacele de protecţie vor fi dimensionate astfel încât să acopere complet terminalele de cablu (papucii) aflate sub tensiune şi vor fi fixate ferm cu şuruburi.

2.Într-o secţiune oarecare a unui TE, bara de legare la pământ va fi o piesă continuă (dintr-o singură bucată). Discontinuităţile sunt permise numai în locurile unde din construcţie bara a fost secţionată din considerente de transport şi montaj. În locurile de discontinuitate, bara de legare la pământ va fi îmbinată cu ajutorul a două eclise prinse cu cel puţin două şuruburi. Eclisele şi zonele de contact ale barelor vor fi decapate şi cositorite (stanate). La ambele capete, bara de legare la pământ va fi conectată la reţeaua generală de legare la pământ.

(c)pentru alimentări de peste 250 A se va instala suplimentar un multimetru digital (centrală de măsură) prevăzut cu bloc de scurtcircuitare a bornelor secundare ale transformatoarelor de curent şi siguranţe fuzibile. Multimetrul va trebui să măsoare, cel puţin, valorile următoarelor mărimi electrice: curent, tensiune, putere activă, puterea reactivă, putere aparentă, factor de putere şi frecvenţă. Multimetrul va trebui să furnizeze semnale pentru pentru sistemul de comandă şi gestiune a sistemului de alimentare cu energie electrică şi sistemului SCADA.

4.Secţiunile de comandă ale CCM vor fi prevăzute cu un sistem de temporizare, care să prevină pornirea simultană a două motoare atât în condiţii normale de exploatare cât, mai ales, la restabilirea tensiunii de alimentare după o întrerupere temporară a alimentării cu energie electrică. Sistemul de temporizare va permite pornirea motoarelor într-o ordine prestabilită. Perioada de timp dintre două porniri consecutive ale motorului trebuie să ţină seama de metoda de pornire a motorului. Pentru demaroarele prevazute cu control automat programabil prin PLC, această funcţie va fi implementată în PLC.

(c)cu turatie variabilă - Aceste acţionari vor fi de tipul cu invertor de curent alternativ comandat pe principiul modulaţiei în durată a impulsurilor de comandă şi vor trebui să poată comanda turaţia, cuplul la arbore şi curentul motoarelor asincrone clasice cu rotor în colivie. Acţionările vor fi cu 12 pulsuri şi vor fi astfel alese încât armonicile generate în sistemul de alimentare cu energie electrică să se situeze în limitele admise şi să nu provoace interferenţe cu alte echipamente şi instalaţii conectate la sistem. Dacă acţionările cu turaţie variabilă nu îndeplinesc cerinţele referitoare la emisiile armonice, ele vor fi echipate cu filtre pentru armonici. Secţiunile contactoarelor şi demaroarelor care conţin echipamente de acţionare cu turaţie variabilă vor mai include o lampă de avarie a invertorului şi un aparat de indicare a frecvenţei;

1.Toate circuitele de comandă vor fi astfel proiectate astfel încât, după restabilirea alimentării cu energie electrică, echipamentele aflate sub comandă automată şi cele aflate sub comandă manuală care trebuie să funcţioneze în mod continuu şi erau în funcţiune în momentul avariei să repornească automat. Repornirea echipamentelor componente ale instalaţiei va fi decalată, astfel încât să nu se depăşească valorile maxime admisibile ale curentului şi, respectiv, puterii electrice simultan absorbite.

2.Descărcătoarele nu vor fi montate în tablourile principale decât dacă acestea au o secţiune complet separată prevăzută cu o bară de legare la pământ proprie. Această bară de legare la pământ va fi conectată la priza de pământ a instalaţiei de protecţie împotriva trăsnetului (în cazul prizelor de pământ separate) sau la priza de pământ comună folosită atât de către instalaţiile electrice de joasă tensiune interioare, cât şi de către instalaţia de protecţie împotriva trăsnetului.

(ii)În tabloul principal de distribuţie sau în Centru de Comandă a Motoarelor (CCM) va fi prevăzut un comutator dimensionat corespunzător şi etichetat "Normal/ Rezervă (Bypass)". Comutatorul va trebui să poată fi blocat în poziţia Bypass. La punctele de conectare şi pe modulul generator vor fi montate plăci de avertizare cu textul "Înainte de executarea operaţiilor de întreţinere sau înainte de îndepărtarea (mutarea) generatorului asiguraţi-vă că comutatorul de comandă este blocat în poziţia bypass".

1.17.Standarde pentru lucrări de instalaţii electrice

Numar standard	Lista standardelor, normativelor şi ghidurilor de proiectare de referinţă
Seria SR CEI 60364	Instalaţii electrice în construcţii.
Seria SR HD 384	Instalaţii electrice în construcţii.
SR EN 61557-1:2007	Securitate electrică în reţele de distribuţie de joasă tensiune de 1000 V c.a. şi 1500 V c.c. Dispozitive de control, de măsurare sau de supraveghere a măsurilor de protecţie. Partea 1: Prescripţii generale.
SR CEI 60502-2:2006	Cabluri de energie cu izolaţie extrudată şi accesoriile lor pentru tensiuni nominale de la 1 kV (Um = 1,2 kV) până la 30 kV (Um = 36 kV). Partea 2: Cabluri pentru tensiuni nominale de la 6 kV (Um = 7,2 kV) până la 30 kV (Um = 36 kV).
SR EN 50262:2002/A2:2005	Intrări de cablu (presetupe) cu pas metric pentru instalaţii electrice.
SR EN 61537	Sisteme trasee de cabluri şi sisteme scară de cabluri pentru poziţionarea cablurilor.
SR EN 50085-1	Sisteme de jgheaburi şi de tuburi profilate pentru instalaţii electrice.
SR EN 50086	Sisteme de tuburi de protecţie pentru instalaţii electrice.
SR EN 60352-2:2006	Conexiuni fără lipire. Partea 2: Conexiuni prin sertizare fără lipire. Prescripţii generale, metode de încercare şi ghid de utilizare.
SR EN 60352-5:2002	Conexiuni fără lipire. Partea 5: Conexiuni prin presare fără lipire. Prescripţii generale, metode de încercare şi ghid de utilizare.
SR EN 60947-6-2:2004	Aparataj de joasă tensiune. Partea 6: Echipamente cu funcţii multiple. Secţiunea 2: Aparate (sau echipament) de comutaţie, de comandă, de protecţie (ACP).
SR HD 60364-4-14:2007	Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 4: Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii. Capitolul 41: Protecţia împotriva şocurilor electrice.
SR HD 60364-5-54:2007 (CEI 60364-5-54)	Instalaţii electrice de joasa tensiune. Partea 5-54: Alegerea şi montarea echipamentelor electrice. Sisteme de legare la pamânt, conductoare de protecţie şi conductoare de echipotentializare.
SR EN 61140:2002/A1:2007	Protecţie împotriva şocurilor electrice. Aspecte comune în instalaţii şi echipamente electrice.
SR EN 60204-1:2000	Securitatea maşinilor. Echipamentul electric al maşinilor. Partea 1: Cerinţe generale.
Normativ I7-2011	Normativ privind proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor electrice aferente clădirilor
SR EN 50164-2:2003/A1:2007	Componente de protecţie împotriva trăsnetului (CPT). Partea 2: Prescripţii pentru conductoare şi electrozi de pământ.
SR EN 60439-1:2001	Ansambluri de aparataj de joasă tensiune. Partea 1: Ansamblu prefabricat de aparataj de joasă tensiune şi ansamblu derivat dintr-un ansamblu prefabricat de aparataj de joasă tensiune.
SR EN 60439-2:2001	Ansambluri de aparataj de joasă tensiune. Partea 2: Prescripţii particulare pentru canale de cabluri prefabricate.
SR EN 60439-3:2001/A1:2001	Ansambluri de aparataj de joasă tensiune. Partea 3: Prescripţii particulare pentru ansambluri de aparataj de joasă tensiune destinate instalării în locuri accesibile persoanelor neautorizate în timpul utilizării lor. Tablouri de distribuţie.
SR EN 60439-4:2001/A2:2001	Ansambluri de aparataj de joasă tensiune. Partea 4: Prescripţii particulare pentru ansambluri pentru santier.
SR EN 60529:1995/A1:2003	Grade de protecţie asigurate prin carcase (Cod IP).
SR EN 60269-1:2008	Siguranţe fuzibile de joasă tensiune. Partea 1: Prescripţii generale.
SR EN 60309-4:2008	Prize de curent pentru uz industrial. Partea 4: Prize de curent şi prize mobile cu întreruptor, cu sau fără dispozitiv de interblocare.
SR EN 60898+A1:1995	Întreruptoare automate pentru protecţia la supracurenţi pentru instalaţii casnice şi similare.
SR EN 60947-1:2001	Aparataj de joasă tensiune.
SR EN 60947-2:2007	Aparataj de joasă tensiune. Partea 2: Întreruptoare automate.
SR EN 60947-3:2001/A1:2003	Aparataj de joasă tensiune. Partea 3: Întreruptoare, separatoare, întreruptoare-separatoare şi combinaţii cu fuzibile.
SR EN 60445:2007	Principii fundamentale şi de securitate pentru interfaţa om-maşină, marcare şi identificare. Identificarea bornelor echipamentelor şi a capetelor conductoarelor.
SR EN 60446:2008	Principii fundamentale şi de securitate pentru interfaţa om-maşină, marcare şi identificare. Identificarea conductoarelor prin culoare sau prin reper numeric.
SR EN 60044-1:2002/A2:2003	Transformatoare de măsură. Partea 1: Transformatoare de curent.
SR EN 60129+A1:1996/A2:2004	Separatoare şi separatoare de legare la pământ de curent alternativ.
SR EN 60947-4-1:2001	Aparataj de joasă tensiune. Partea 4-1: Contactoare şi demaroare de motoare. Contactoare şi demaroare electromecanice.
SR EN 60947-4-2:2001/A2:2007	Aparataj de joasă tensiune. Partea 4-2: Contactoare şi demaroare de motoare. Controlere şi demaroare cu semiconductoare pentru motoare de curent alternativ.
SR EN 10210-1:2006	Profile cave finisate la cald pentru construcţii, din oţeluri de construcţie nealiate şi cu granulaţie fină. Partea 1: Condiţii tehnice de livrare.
SR EN 10067:1999	Oţel lat cu bulb laminat la cald. Dimensiuni şi toleranţe la formă, la dimensiuni şi la masă.
SR EN ISO 1461:2002	Acoperiri termice de zinc pe piese fabricate din fontă şi oţel. Specificaţii şi metode de încercare.
SR EN 61558-2-9:2003	Transformatoare de separare a circuitelor şi transformatoarelor de securitate. Prescriptii.
SR EN 60051	Aparate de măsurat electrice indicatoare analogice cu acţiune directă şi accesoriile lor.
SR EN 61921:2004	Condensatoare de putere. Baterii de condensatoare pentru compensarea factorului de putere la joasă tensiune.
SR EN 60931-1:2001/A1:2004	Condensatoare şunt de putere neautoregeneratoare destinate a fi instalate în reţele de curent alternativ cu tensiunea nominală până la 1 kV inclusiv. Partea 1: Generalităţi. Caracteristici funcţionale, încercări şi valori nominale. Reguli de securitate - Ghid pentru instalare şi exploatare.
SR EN 60044-1:2002/A1:2002	Transformatoare de măsură. Partea 1: Transformatoare de curent.
SR EN 60073:2003	Principii fundamentale şi de securitate pentru interfaţa om-maşină, marcare şi identificare. Principii de codificare pentru indicatoare şi organe de comandă.
SR EN 60076-1+A11:2001	Transformatoare de putere. Partea 1: Generalităţi.
SR HD 428.1 S1:2002	Transformatoare trifazate de distribuţie imersate în ulei, 50 Hz, de la 50 până la 2500 kVA, cu tensiunea cea mai înaltă pentru echipament care nu depăşeşte 36 kV. Partea 1: Prescripţii generale şi prescripţii pentru transformatoare cu tensiunea cea mai înaltă pentru echipament care nu depăşeşte 24 kV.
SR HD 428.2.3 S1:2003	Transformatoare trifazate de distribuţie imersate în ulei, 50 Hz, de la 50 până la 2500 kVA, cu tensiunea cea mai înaltă pentru echipament care nu depăşeşte 36 kV. Partea 2: Transformatoare de distribuţie cu cutii de cablu pe partea de medie tensiune şi/ sau pe partea de joasă tensiune. Secţiunea 3: Cutii de cablu de tip 2 destinate utilizării pe transformatoare de distribuţie conforme cu HD 428.2.1.
SR HD 538.1 S1:2003/A1:2003	Transformatoare trifazate de distribuţie uscate, 50 Hz, de la 100 până la 2500 kVA, cu tensiunea cea mai înaltă pentru echipament care nu depăşeşte 36 kV. Partea 1: Prescripţii generale şi prescripţii pentru transformatoare cu tensiunea cea mai înaltă pentru echipament care nu depăşeşte 24 kV.
SR HD 538.2 S1:2004	Transformatoare trifazate de distribuţie uscate, 50 Hz, de la 100 până la 2500 kVA, cu tensiune cea mai înaltă pentru echipament care nu depăşeşte 36 kV. Partea 2: Prescripţii suplimentare pentru transformatoare cu tensiune cea mai înaltă pentru echipament egală cu 36 kV.
SR HD 538.3 S1:2004	Transformatoare trifazate de distribuţie uscate, 50 Hz, de la 100 până la 2500 kVA, cu tensiunea cea mai înaltă pentru echipament care nu depăşeşte 36 kV. Partea 3: Determinarea caracteristicii de putere a unui transformator cu curenţi de sarcină nesinusoidali.
SR EN 61558-2:2002	Securitatea transformatoarelor, blocurilor de alimentare şi dispozitivelor analoage.
SR EN 62271-200:2004	Aparataj de medie tensiune. Partea 200: Aparataj în carcasă metalică, de curent alternativ şi tensiuni nominale peste 1 kV şi până la 52 kV inclusiv.
SR EN 60470:2003	Contactoare de curent alternativ de medie tensiune şi demaroare cu contactoare pentru motoare.
SR EN 60947-4-1:2001	Aparataj de joasă tensiune. Partea 4-1: Contactoare şi demaroare de motoare. Contactoare şi demaroare electromecanice.
SR EN 60282-1:2006	Siguranţe fuzibile de medie tensiune. Partea 1: Siguranţe fuzibile limitatoare de curent.
SR EN 60644:2002	Specificaţie referitoare la elementele de înlocuire de medie tensiune destinate circuitelor ce conţin motoare.
SR EN 54	Sisteme de detectare şi de alarmă la incendiu.
Legea 319/2006	Legea securităţii şi sanătăţii în muncă.
NTE 007/08/00	Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri electrice.
Legea 307/2006	Privind apărarea împotriva incendiilor.
SR EN ISO 6416:2006	Hidrometrie. Măsurarea debitului cu metoda ultrasonică (acustică).
SR EN ISO 6817:1997	Măsurarea debitului unui lichid conductor în conducte închise. Metoda cu debitmetre electromagnetice.
SR EN ISO 4375:2004	Măsurarea debitului fluidelor în canale deschise. Sisteme de suspendare prin cabluri aeriene pentru măsurarea pe cursuri de apă.
SR ISO 9826:2001	Măsurarea debitului de lichide în canale deschise. Canale de masurare Parshall şi Saniiri.
SR ISO/TR 9823:1998	Măsurarea debitului de lichid în canale deschise. Metoda explorării câmpului de viteze care utilizează un numar redus de verticale.
SR EN ISO 7027:2001	Calitatea apei. Determinarea turbidităţii.
SR EN 50131	Sisteme de alarmă. Sisteme de alarmă împotriva efracţiei.
SR EN 50132	Sisteme de alarmă. Sisteme de supraveghere TVCI care se utilizează în aplicaţiile de securitate.
SR HD 22.12 S2:2007	Conductoare şi cabluri izolate cu materiale reticulate de tensiune nominală până la 450/750 V inclusiv. Partea 12: Cabluri flexibile cu izolaţie de EPR rezistenţă la caldură.
SR HD 22.13 S2:2007	Conductoare şi cabluri izolate cu materiale reticulate de tensiune nominală până la 450/750 V inclusiv. Partea 13: Cabluri flexibile fără halogeni cu emisie redusă de fum.
SR EN 60099-4:2005	Descărcătoare. Partea 4: Descărcătoare cu oxizi metalici fără eclatoare pentru reţele de curent alternativ.

2.SPECIFICAŢII TEHNICE GENERALE PENTRU LUCĂRI DE INSTRUMENTAŢIE, AUTOMATIZĂRI ŞI SCADA

2.2.Scopul lucrărilor

1.Tot sistemul SCADA se subordonează concepţiei de conducere automată a procesului, monitorizare la distanţă şi comunicare asigurată prin Internet şi/ sau GSM către unul sau mai mulţi factori responsabili care nu se află neaparat în incinta staţiei de epurare. Operatorul autorizat aflat la distanţă, înafara staţiei de epurare, trebuie sa poată face modificări "on line" prin comanda de la distanţă, să poată corecta o avarie sau să facă manevrele de proces necesare funcţionării în bune condiţii a procesului automatizat.

2.3.Funcţionarea instalaţiei

2.3.2.Alimentarea cu energie electrică, cablare

2.4.1.Abrevieri

Abreviere	Descrierea abrevierii
A	amper
c.a.	curent alternativ
CD	compact disc
CPU	Unitate Centrală de Procesare - Procesor (Central Processing Unit)
c.c.	curent continuu
OD	oxigen dizolvat (Dissolved Oxygen - DO)
EEPROM	memorie ROM programabilă cu ştergere electrică (Electrically Erasable Programmable Read-Only Memory)
MT	Medie tensiune
Hz	hertz
ICA	instrumentaţie, comandă şi automatizare
IP	grad de protecţie mecanică oferit de carcase (Ingress Protection)
LED	diodă electroluminiscentă (Light Emmiting Diode)
jt	joasă tensiune
mA	miliamper
MB	megabyte
MCC	Centru de Comandă a Motoarelor (Motor Control Center - MCC)
mg/l	miligram/ litru
CSS	conţinutului de solide în suspensie (Mixed Liquor Suspended Solids - MLSS)
mV	milivolt
P&ID	schema tehnologică cu aparatura de automatizare (Process & Instrumentation Diagram)
pH	potenţialul ionilor de hidrogen (hidroniu)
PC	computer personal
PLC	automat programabil (Programmable Logic Controller)
RFI	Interferenţe de radiofrecvenţă
ROM	Memorie doar pentru citire (Read-Only Memory)
SCADA	Control de supervizare şi achiziţie de date (Supervisory Control And Data Acquisition)
UPS	Sursa neîntreruptibilă de alimentare (Uninterruptible Power Supply - Uninterruptible Power Source - Uninterruptible Power System)
VDU	unitatea de afişare (ecran) video (Video Display Units)
V	Volt

2.5.Privire de ansamblu asupra sistemului

4.Prin PLC-uri (controloare de programare logică) - în condiţii normale de operare - se vor monitoriza şi controla mecanismul de funcţionare a instalaţiilor şi echipamentelor pentru respectarea graficelor stabilite şi se vor înregistra informaţiile operaţionale/ de performanţă ale instalaţiei, pornirea/ oprirea echipamentelor, reglarea debitului la intrare, a nivelelor din bazine, etc..PLC-urile vor trebui să aiba limite programabile distincte de alarmare, pentru situaţiile care impun acest lucru. Aceasta se va aplica ambelor valori reale şi derivate.

2.6.1.Generalităţi

2.6.2.Disponibilitatea sistemului. Generalităţi

2.6.3.Sursa de curent ne-întreruptibilă (UPS)

2.6.6.Stocarea informaţiilor

2.6.7.Spaţii de lucru operationale

2.6.8.Dispozitive de tiparire

2.7.2.Accesul în sistem

2.7.5.Prezentarea variabilelor

2.7.6.Proprietăţile prezentării

2.7.9.Grafice

2.8.1.Generalităţi

2.8.2.Priorităţi de alarmare

1.Pentru a indica importanţa alarmei, fiecărei situaţii de alarmare generată în interiorul sistemului de preluare a datelor la distanţă îi va fi alocată o prioritate. Cu toate că un punct digital va avea doar o singură prioritate de alarmare, un punct analogic va avea trei. Acest lucru va permite importanţei relative a primului şi celui de al doilea stadiu de alarmare (mare şi mare-mare) sau (mic şi mic-mic) să fie reglat. Alarma cu întaietate este folosită în legătură cu zona de interes a utilizatorilor conectaţi la sistem pentru a determina unde şi când este anunţată o nouă alarmă. Întâietatea unei alarme se va schimba dacă este necesar, depinzând de ora şi dată.

2.8.4.Selectarea alarmelor

2.9.3.1.Controlul manual

2.9.4.Înregistrarea sistemului

2.9.5.Generarea raportului

2.9.6.Configurarea bazei de date a sistemului de măsurare la distanţă

2.9.7.Timpul de răspuns al sistemului

Descriere	Raspuns (secunde)
De la schimbarea de situaţie a complexului detectată de către PLC	0,5
De la schimbarea situaţiei detectată de către Dispecer la actualizarea bazei de date SCADA	0,5
De la actualizarea bazei de date SCADA la actualizarea listei de alarmare	0,5
De la actualizarea bazei de date SCADA la actualizarea simulării active	0,5
Toate cererile de prezentare a simularilor, listelor de alarme şi pagini de ajutor	3
Toate cererile de prezentari şi liste de evenimente din momentul comenzii operatorului	10
Timpul de retenţie a imaginii pe ecran dupa ultima comandă a operatorului	30

2.10.Echipamentul PLC

2.11.Comunicaţii

2.12.Documentaţia de punere în funcţiune şi întreţinere

2.13.Livrarea şi instalarea

3.INSTRUMENTAŢIE (AMC-uri)

3.1.Generalităţi

1.Toate echipamentele de măsurare vor fi conforme cu legile şi reglementările române în vigoare şi în special cu Hotărârea nr. 1055 din 18 octombrie 2001 referitoare la condiţiile de introducere pe piaţă a mijloacelor de măsurare şi cu standardul BS 6739:2009 Instrumentaţia din Sistemele de Comandă a Proceselor: Instalare, Proiectare şi Exploatare. La instalarea şi testarea instrumentelor se vor urmări instrucţiunile şi recomandările producătorului. Echipamentele destinate utilizării în zone periculoase vor fi alese şi instalate în conformitate cu standardele şi cu codurile de procedură relevante.

3.2.2.Debitmetre electromagnetice

1.Debitmetrele electromagnetice cu inducţie vor funcţiona în baza principiului inducţiei electromagnetice şi se vor conforma cerinţelor standardului SR EN ISO 6817. Senzorii vor fi înglobaţi în tuburi din oţel inoxidabil şi prevăzuţi cu o teacă izolatoare corespunzatoare utilizării în ape uzate brute (netratate). Capetele vor fi prevazute cu îmbinări cu flanşe PN 16. Aparatele de masură vor fi prevazute cu inele de legare la pământ rezistente la coroziune. Pentru debitele cuprinse în intervalul 10-100 % din domeniul de măsurare, precizia va fi cel puţin egală cu ± 1% din valoarea capătului de scală. Echipamentele vor furniza un semnal de ieşire izolat de 4-20 mA pentru debite cuprinse între zero şi capătul superior al scalei de măsurare. Erorile de măsurare datorate modificărilor de temperatură nu vor depaşi ± 0,02 % per şC iar eroarea de liniaritate va fi de minim ± 0,1 %. Pentru asigurarea preciziei măsurărilor, debitmetrele electromagnetice vor fi prevăzute în amonte şi în aval cu porţiuni drepte de conducte în conformitate cu cerinţele debitmetrului respectiv. Pentru locaţiile unde îndepărtarea debitmetrului va întrerupe debitul principal se va prevedea, după necesităţi, o rută de ocolire (bypass) prevăzută cu vane.

3.2.3.Debitmetre în canal deschis

2.Amplasamentul efectiv al traductorului depinde de tipul canalului sau deversorului la care este utilizat. Amplasamentele şi procedurile de măsurare vor fi conforme cu standardele SR EN ISO 4375. Traductorul va fi uşor accesibil pentru lucrări de întreţinere şi pentru verificarea preciziei acestuia. Instrumentele pe ultrasunete sunt afectate de spuma formată la suprafaţa lichidului. Metoda de măsurare cu ultrasunete nu va fi utilizată dacă spuma constituie o problemă majoră şi persistentă.

3.2.4.Debitmetrele pentru aer

3.3.1.Măsurarea nivelului cu ultrasunete

3.3.2.Măsurarea prin conductivitate a nivelului

1.Montarea electrozilor în ape uzate sau în instalaţii de canalizare se va face cât mai departe posibil unul de celălalt, pentru a nu fi ancrasaţi şi colmataţi de corpurile solide antrenate de curentul de apă uzată. Electrozii de nivel vor fi imersaţi direct în lichid şi în poziţie verticală. Sondele de conductivitate pentru comutatoarele de nivel vor fi alcătuite din tuburi din oţel inoxidabil încapsulate în într-un manşon din PVC care să depăşească cu 75 mm capătul electrodului. Capetele electrozilor vor fi etanşate.

4.Suporţii de susţinere a sondei vor include un corp turnat din răşini fenolice negre, capabil să permită accesul unei ţevi de 20 mm. Pentru instalarea electrodului vor fi furnizate coliere (brăţări) de susţinere prevăzute cu terminaţii de cabluri. Capacul de susţinere va fi turnat, de asemenea, din răşini fenolice. Între corp şi capac va fi montată o garnitură de etanşare. Corpul va fi prevăzut cu un racord pentru montarea unei ţevi filetate. Suporţii sondei vor permite reglarea nivelelor de lucru de cel puţin 100 mm fără a fi necesară taierea sau prelungirea electrozilor.

5.Electrozii care vor fi montaţi în foraje/ sonde vor fi din oţel inoxidabil cu un cablu etanşat furnizat la lungimea necesară. Electrozii care sunt utilizaţi în fluide cu conductibilitate scăzută sau fluctuantă vor fi echipaţi cu discuri de conductivitate. Electrozii vor fi alimentaţi cu o tensiune electrică alternativă a cărei valoare efectivă nu va depăşi 25 V în circuit deschis. Dacă lungimea electrozilor nu a putut fi stabilită cu exactitate în momentul comandării lor, ei vor fi furnizaţi la o lungime mai mare decât cea necesară şi vor fi tăiaţi la faţa locului la lungimea necesară.

3.3.3.Întreruptoare cu flotor

1.Întreruptoarele cu flotor sunt utilizate pentru detectarea simplă a nivelelor maxime şi minime în toate aplicaţiile cu excepţia celor de canalizare şi de instalaţii de tratare a apelor uzate. Întreruptoarele cu flotor vor fi prevazute cu un cablu de lungime suficientă pentru a permite îndepartarea întreruptorului fără deconectarea cablului. Cablul va fi terminat într-o cutie de jonctiune locală. Se va asigura o rezervă suficientă de cablu pentru a permite variaţia înălţimii de montaj flotorului.

3.4.Măsurarea Oxigenului Dizolvat (OD)

1.Instalaţiile de măsurare a oxigenului dizolvat vor fi realizate prin utilizarea unui sistem cu bila plutitoare. Utilizarea de sonde imersate fără bilă plutitoare va fi considerată adecvată doar în cazul în care s-a dovedit că ancrasarea (colmatarea) cu materii grosiere din apa uzată nu constituie o problemă. Echipamentul va fi instalat într-o poziţie care să permită accesul comod al personalului de operare pentru lucrări de întreţinere şi calibrare. Atunci când sunt disponibile, se vor utiliza elemente de montaj şi susţinere furnizate de către producatorul echipamentelor de măsurare pentru a uşura operaţiile de demontare/ reamplasare a echipamentelor.

2.Transmitatorul va fi montat în apropierea traductorului pentru ca citirile afişajului local să poată fi utilizate pentru procedurile de calibrare/ întreţinere. Presupunând că există o direcţie generală de curgere a apei, trebuie asigurat faptul că traductorul cu bilă plutitoare este montat orientat înspre aval pentru a favoriza auto-curăţirea acestuia. Amplasarea traductorilor de oxigen dizolvat este foarte importantă pentru comanda procesului, motiv pentru care înainte de montarea traductoarelor se va întocmi o schemă detaliată de amplasare a acestora. Instrumentele de măsurare a oxigenului dizolvat se vor conforma urmatoarelor cerinţe:

3.5.Masurarea conţinutului de solide în suspensie (CSS)

1.Densitatea de solide suspendate din amestecul bioactiv (nămol activat, apă uzată şi oxigen) al unui bazin de aerare va fi masurată în domeniul specificat printr-un echipament fix de monitorizare din uzină. Măsurarea se va face prin intermediul unui traductor cu ultrasunete. Semnalul de ieşire va fi izolat de 4 - 20 mA, proporţional cu densitatea de solide suspendate în domeniul specificat. Vor fi furnizate semnale de alarmă de conţinut ridicat şi scăzut de solide ca şi contacte basculante fără tensiune (voltage free) pentru a comuta la valori reglabile ale densităţii de solide în întreg domeniul de măsurare. Va fi prevăzut şi un dispozitiv local de indicare gradat de la 0 la 100 % pentru domeniul de măsurare specificat.

3.6.Măsurarea temperaturii

3.7.Turbidimetre

2.Antreprenorul va furniza toate pompele de eşantionare necesare, supapele de reducere a presiunii, vanele de izolare şi control şi cele pentru reţeaua de conducte de eşantionare de la racordul conductei de apă prin instrument până la punctul de drenaj care va fi stabilit. Toate conexiunile din zona de presiune ridicată a procesului, supapele de reducere a presiunii şi cele izolatoare vor fi din bronz. Reţeaua de conducte va fi din cupru captuşit cu material plastic. Reţeaua de conducte din zona de presiune redusă şi fitingurile vor fi din PVC. Reţeaua de conducte şi cablarea electrică vor fi amplasate pe poduri de jgheaburi care vor fi furnizate prin prezentul Contract.

3.8.Monitorizarea grosimii stratului de nămol

1.Monitorizarea grosimii stratului de nămol se va face prin intermediul unui echipament cu ultrasunete. Echipamentele de monitorizare vor fi fixate pe suporţi adecvaţi în poziţii stabilite pentru a oferi o masurare optimă. Echipamentele de monitorizare vor fi prevăzute cu un cablu suficient de lung pentru a permite reamplasarea şi setarea adâncimii de funcţionare a echipamentului pe parcursul testelor de punere în funcţiune. Cel puţin o dată pe lună va fi efectuată calibrarea şi curăţarea manuală a traductoarelor. Nu vor fi folosite sisteme de autocuraţare sau de curaţare automată.

3.9.Manometre şi pH-metre

3.11.Semnalele standard

Uzina/ Staţia/ Instalaţia	Digital		Analog
Uzina/ Staţia/ Instalaţia	Intrare	Ieşire	Intrare	Ieşire
Sursa de alimentare	Căderea alimentării	-	-	-
Sursa de alimentare	Impulsuri KWh	-	-	-
Motoare	Izolat/ alimentat cu energie	-	-	-
	În funcţiune/ oprit	Start/ stop	Viteză (viteză variabilă)	Cerere de viteză (viteză variabilă)
	Defect/ funcţionare normală	-	-	-
	Disponibil/ indisponibil	-	-	-
Vane/ mecanisme (servo-motoare) de acţionare	Izolat/ alimentat cu energie	-	-
	Deschis/ nul	Deschis/ nul	Poziţie (vană de comandă)	Cerere de poziţionare (vană de comandă cu cerere de poziţionare)
	Închis/ nul	Închis/ nul	-	-
	Defect/ funcţionare normală	-	-
	Disponibil/ indisponibil	-	-	-
Instrumente	Impuls de valoare măsurată (dacă este furnizată)	-	Valoarea măsurată

3.12.Unităţi

Parametru măsurat	Unităţi	Mnemonic
Alcalinitate	mg/litru	mg/l
Aluminiu	mg/litru	mg/l
Amoniac	mg/litru	mg/l
BOD	mg/litru	mg/l
Clor Rezidual	mg/litru	mg/l
COD	mg/litru	mg/l
Culoare	unităţi Hazen	unităţi Hazen
Conductivitate	S/cm	S/cm
Concentraţie	mg/litru	mg/l
Curent	amperi	Amp
Densitate	kg/m3	kg/m3
Oxigen dizolvat	părţi pe milion, % de saturaţie	ppm, % sat
Distanţă	metri	m
Densitatea flocoanelor	kg/m3	kg/m3
Debit	megalitri/zi, litri/secundă	ML/D, l/s
Presiunea gazului	Bar	bar
Pierderea de presiune	metri	m
Umiditate	%	%
Fier	mg/litru	mg/l
Nivel	metri	m
MLSS (conţinut de solide în suspensie)	mg/litru	mg/l
Nitraţi	mg/litru	mg/l
pH	unităţi pH	pH
Fosfaţi	mg/litru	mg/l
Consum de energie	kilowatt/oră	kWh
Presiune	metri (coloană H2O)	m
Cantitate de apă pluvială	milimetri	mm
Potenţial de redox	volţi	V
Densitatea nămolului	kg/m3	kg/m3
Viteză - liniară	metri/sec	m/sec
Viteză - unghiulară	rot. pe min	rot/ min, rpm
concentraţie dioxid de sulf	mg/litru	mg/l
Tensiune electrică	volţi	Volt
Temperatură	grade Celsius	0C
Turbiditate	Unităţi nefelometrice de turbiditate	NTU
Intensitate radiaţii UV	%	%
Poziţia vanei	% deschidere	% deschidere
Masă	kilograme, tone	kg, tone
Viteza vântului	metri/secundă	m/sec

4.TESTAREA - CERINŢE GENERALE

1.Întreaga instalaţie cuprinsă în acest contract va fi supusă inspectării şi testării de către Inginer în timpul fabricării, ridicării şi după finalizare. Costul testelor şi inspectării vor fi suportate de către Antreprenor. Costurile Inginerului pentru retestare datorată defectării utilajului, sau pregătirii necorespunzătoare de către Antreprenor raportat la testele iniţiale, vor fi suportate de asemenea de către Antreprenor. Aceasta nu va include costurile Inginerului legate de testele iniţiale.

2.Lucrările vor fi de asemenea supuse testării pe toată durata perioadei de notificare a defectelor, conform unui plan de testare. Antreprenorul va oferi îndrumare angajatorului pentru regimul de eşantionare şi pentru testele ce urmează a fi efectuate. Antreprenorul va asista la testele efectuate, iar reprezentantul sau va avea experienţă relevantă în efectuarea a astfel de teste şi în interpretarea rezultatelor obţinute. Costurile asociate asistării vor fi suportate de către Antreprenor.

5.Antreprenorul va trimite spre aprobare un plan de testare ce acoperă toate etapele inspectării şi testării pentru toate elementele uzinei. Planul va include detalii întregi ale metodelor de inspectare/ testare şi ale procedurilor împreună cu programele corespunzătoare pentru a înregistra toate rezultatele. Nu se va efectua nici o inspecţie sau testare până când planul nu este aprobat. Programele de inspectare/ testare vor fi finalizate la fiecare etapă, cu arătarea rezultatelor întregi ale tuturor inspecţiilor/ testelor şi vor fi semnate de toate părţile.

6.Antreprenorul va fi răspunzător pentru trimiterea către Inginer a tuturor utilajelor pentru inspectarea la faţa locului şi pentru testare, după cum o cere Inginerul. În timpul ridicării, Inginerul va avea acces deplin la inspectarea progresului lucrărilor şi la verificarea preciziei sale, după cum poate fi cazul. La finalizarea ridicării, toate părţile de presiune vor fi supuse unui test hidraulic adecvat, iar Antreprenorul, asistat de Inginer va efectua teste asupra întregii uzine pentru a demonstra că echipamentul ridicat la şantier este pe deplin corespunzător pentru utilizare comercială.

5.TESTAREA LA UZINA PRODUCĂTORULUI

5.1.Generalităţi

5.2.Certificarea şi documentaţia de testare

5.3.3.Testele de rutină - Generatoarele

5.3.5.Teste de rutină - Panourile de control şi de comenzi

1.Se vor trimite certificate inginerului pentru a dovedi că panourile de control sau de comenzi au fost testate cu succes conform cu cerinţele din EN 60439-1sau conform celor din IEC 60298, fiind dependente de voltajul de funcţionare aplicabil, prin KEMA sau altă autoritate independentă de testare echivalentă şi autorizată. Certificare similară va fi pusă la dispoziţie cu privire la întrerupătoarele de circuit conform cu cerinţele din BS EN 60947-2 sau BS EN 62271-100 depinzând de voltajul de funcţionare aplicabil.

5.3.6.1.Lista testelor pentru tablourile de distribuţie şi a panourilor de comandă pentru motoare

5.3.6.2.Instrumentaţie şi control

5.3.7.Transformatoarele de putere

6.TESTE ASUPRA FINALIZĂRII - PRE - INAUGURAREA ŞI INAUGURAREA

6.1.Generalităţi

6.2.2.Cablajele

Valoarea cablului (kV)	VOLTAJUL DE TESTARE (kV) D.C.
	CABLU NOU		CABLU VECHI
	Între conductori	Conductor - înveliş	Între conductori	Conductor - înveliş
1.9/3.3	10	7	6	4
3.8/6.6	20	15	10	5
6.35/11	34	25	16	8
Notă: Aceste valori sunt bazate pe BS 6480 Izolare cu Hârtie (Paper Insulted) dar pot fi aplicate la cabluri din PVC, EPR şi XLPE. Acolo unde cablul ce urmează a fi testat se află printre cabluri noi şi vechi, voltajul de testare va fi cel specificat pentru cablul vechi. Cablurile de control şi putere auxiliară de 600/1000 volti grad PVC SWA PVC vor avea testată rezistenţa izolaţiei între mijloace şi între mijloace şi pământ la 500 vol

6.2.4.Panourile de control şi de comutare sau aparataj conexiune

6.2.6.Transformatoarele

6.2.7.Generatoarele de rezervă şi unităţile CHP

7.TESTE DUPĂ TERMINARE - OPERAŢIUNEA DE TESTARE

diametru (mm)	deviaţie unghiulară
până la 1200 mm	plus sau minus 3°
1200 - 1800 mm	plus sau minus 2°
1 800 mm şi peste	plus sau minus 1°

Grinzi	Deviaţii date de sarcini mobile
Pereţi şi dale	1 - 50 sau 1 - 20
Grinzi în console	Lungime/180
Grinzi cu tencuială de mortar	Întindere/360
Grinzi pentru acoperiş fără tencuială de mortar	Întindere/200
Pene şi şine laminate	Potrivire cu proprietăţile de laminare

Coloane	Deviaţie orizontală
Fiecare etaj, vârf de coloană, placări cu cărămidă sau mortar	Înălţime/300

Beton din ciment Portland, sau combinaţii cu PFA.	0.3%
Beton fabricat cu ciment rezistent la sulfaţi.	0.2%
Beton uscat cu aburi şi beton precomprimat	0.1%

Normativ P 73-94	Instrucţiuni tehnice pentru proiectare şi execuţia recipientelor pentru lichide, din beton armat sau comprimat
CR2-1-1.1-2005	Cod de proiectare a construcţiilor cu pereţi structurali de beton armat
SR EN 1998-4	Proiectarea structurilor pentru rezistenţă la cutremure_Partea a 4 a.silozuri,rezervoare si conducte

Tipul structurii	Eşantion care să reprezinte un volum de (m³)
Structură importantă	10
Structură intermediară	50
Structură grea din beton	100

Rezistenţă cerută N/mm²	Nr. de teste consecutive
Rezistenţă cerută N/mm²	2	3	4
7.5 - 15.0	-	10	20
20.0 sau mai mare	10	20	30

Numărul de teste	1	2	> 2
g_ns în R_cms mediu	1.5	1.35	1.3
g_ns în R_cms minim	1.5	1.25	1.1

Factori componenţi	g_bs	g_ss	g_ts
Piloţi bătuţi	1.3	1.3	1.3
Piloţi foraţi	1.6	1.3	1.5
Piloţi CFA	1.45	1.3	1.4