Secţiunea 2 - Lucrari Civile - Anexa 2/2012 Documentaţii standardizate aferente contractelor de achiziţie de lucrări publice pentru ''execuţie de reţele de canalizare şi reţele de alimentare cu apă''

M.Of. 410 bis

În vigoare

Versiune de la: 20 Iunie 2012

SECŢIUNEA 2:Lucrari Civile

PARTEA 1:Cerinţe Specifice Proiectului

CUPRINS

1. GENERAL 103

1.1. Amendamente 103

1.2. Adaugiri 103

2. MATERIALE 104

2.1. Amendamente 104

2.2. Adaugiri 104

3. LUCRĂRI DE DEMOLARE ŞI DEFRIŞARE 105

3.1. Amendamente 105

3.2. Adaugiri 105

4. LUCRĂRI DE TERASAMENTE 106

4.1. Amendamente 106

4.2. Adaugiri 106

5. BETONUL ŞI COFRAJELE 107

5.1. Amendamente 107

5.2. Adaugiri 107

6. ARMĂTURI DIN OŢEL 108

6.1. Amendamente 108

6.2. Adaugiri 108

7. LUCRARI PENTRU CONFECTII METALICE 109

7.1. Amendamente 109

7.2. Adaugiri 109

8. LUCRARI PENTRU HIDROIZOLATII 110

8.1. Amendamente 110

8.2. Adaugiri 110

9. LUCRĂRI HIDROTEHNICE - APĂRĂRI DE MALURI 111

9.1. Amendamente 111

9.2. Adaugiri 111

10. ARHITECTURA ŞI CLĂDIRILE 112

10.1. Amendamente 112

10.2. Adaugiri 112

11. LUCRARI DE ZIDĂRIE 113

11.1. Amendamente 113

11.2. Adaugiri 113

12. LUCRĂRI DE ÎNVELITORI ŞI ŞARPANTE 114

12.1. Amendamente 114

12.2. Adaugiri 114

13. TENCUIELI INTERIOARE 115

13.1. Amendamente 115

13.2. Adaugiri 115

14. ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII 116

14.1. Amendamente 116

14.2. Adaugiri 116

15. TÂMPLĂRIE DIN PVC 117

15.1. Amendamente 117

15.2. Adaugiri 117

16. PARDOSELI DIN MOZAIC TURNAT 118

16.1. Amendamente 118

16.2. Adaugiri 118

17. REALIZAREA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII 119

17.1. Amendamente 119

17.2. Adaugiri 119

18. CONDUCTE ŞI LUCRĂRI AUXILIARE 120

18.1. Amendamente 120

18.2. Adaugiri 120

19. TESTAREA ŞI DEZINFECTAREA 121

19.1. Amendamente 121

19.2. Adaugiri 121

20. REABILITAREA CONDUCTELOR 122

20.1. Amendamente 122

20.2. Adaugiri 122

21. REABILITAREA RETELELOR DE CANALIZARE 123

21.1. Amendamente 123

21.2. Adaugiri 123

22. RENOVAREA REŢELELOR DE APĂ 124

22.1. Amendamente 124

22.2. Adaugiri 124

23. REALIZAREA LUCRARILOR LA TUNELE ŞI CHESOANE 125

23.1. Amendamente 125

23.2. Adaugiri 125

24. LUCRĂRI DE DRUMURI 126

24.1. Amendamente 126

24.2. Adaugiri 126

25. ÎMPREJMUIRI ŞI SISTEMATIZAREA LUCRĂRILOR 127

25.1. Amendamente 127

25.2. Adaugiri 127

1.GENERAL

2.MATERIALE

3.LUCRĂRI DE DEMOLARE ŞI DEFRIŞARE

4.LUCRĂRI DE TERASAMENTE

5.BETONUL ŞI COFRAJELE

6.ARMĂTURI DIN OŢEL

7.LUCRARI PENTRU CONFECTII METALICE

8.LUCRARI PENTRU HIDROIZOLATII

9.LUCRĂRI HIDROTEHNICE - APĂRĂRI DE MALURI

10.ARHITECTURA ŞI CLĂDIRILE

11.LUCRARI DE ZIDĂRIE

12.LUCRĂRI DE ÎNVELITORI ŞI ŞARPANTE

13.TENCUIELI INTERIOARE

14.ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII

15.TÂMPLĂRIE DIN PVC

16.PARDOSELI DIN MOZAIC TURNAT

17.REALIZAREA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII

18.CONDUCTE ŞI LUCRĂRI AUXILIARE

19.TESTAREA ŞI DEZINFECTAREA

20.REABILITAREA CONDUCTELOR

21.REABILITAREA RETELELOR DE CANALIZARE

22.RENOVAREA REŢELELOR DE APĂ

23.REALIZAREA LUCRARILOR LA TUNELE ŞI CHESOANE

24.LUCRĂRI DE DRUMURI

25.ÎMPREJMUIRI ŞI SISTEMATIZAREA LUCRĂRILOR

PARTEA 2:Cerinte Generale

CUPRINS

1. General 145

1.1. Introducere 145

1.2. Standarde şi normative 145

1.3. Lista standardelor şi normativelor romaneşti aplicabile 145

1.4. Nivel şi cote de nivel 145

1.5. Dimensiuni 145

1.6. Trasarea lucrărilor 146

1.7. Execuţia şi calitatea execuţiei 146

1.8. Specificaţii cu privire la standarde 146

1.9. Standarde pe şantier 147

1.10. Aspectele care nu sunt acoperite de standarde 147

1.11. Planuri şi calcule 147

1.12. Propunerile de proiectare 147

1.13. Propuneri de construcţie 147

1.14. Planurile reţelei de apă şi canalizare 148

1.15. Planuri de lucru şi calcule 148

1.16. Reţele de conducte: 148

1.17. Proiecte civile şi de rezistenţă 148

1.18. Arhiva Planurilor 149

1.19. Procedura de realizare a Proiectelor de Lucru şi a Calculelor 149

2. MATERIALE 150

2.1. Condiţii generale 150

2.2. Beton 150

2.2.1. Apă 150

2.2.2. Ciment 150

2.2.3. Depozitarea cimentului 150

2.2.4. Agregate pentru beton 150

2.2.5. Depozitare agregatelor 150

2.2.6. Armare, oţel precomprimat şi dispozitive de fixare 151

2.2.7. Bară de armătură şi cofraj distanţier 151

2.2.8. Aditivi pentru beton 151

2.2.9. Membrane protectoare lichide 152

2.2.10. Profile hidroizolante 152

2.2.11. Materiale de umplere pentru rosturi de expansiune 152

2.2.12. Materiale de etanşare a rosturilor 153

2.2.13. Protecţia betonului 153

2.2.14. Strat de acoperire mortar pentru structuri de reţinere a apei 154

2.2.15. Membrane flexibile din bitum/polietilenă 155

2.2.16. Tencuieli fără contracţii 155

2.2.17. Cofraje 156

2.3. Material conducte 156

2.3.1. Conducte din fontă ductilă 156

2.3.2. Fitinguri din fontă ductilă 157

2.3.3. Îmbinări 157

2.3.4. Căptuşirea interioară a conductelor şi a racordurilor din fontă ductilă 158

2.3.5. Căptuşire exterioară pentru conducte şi racorduri din fontă ductilă 159

2.3.6. Conducte din beton prefabricat 159

2.3.7. Conducte din mase plastice armate cu fibra de sticlă 159

2.3.8. Conducte PVC 160

2.3.9. Conducte şi racorduri PEID 160

2.3.10. Îmbinări mobile şi adaptoare flanşelor 160

2.3.11. Garnituri de etanşare din cauciuc şi lubrifianţi pentru conducte 160

2.3.12. Benzi, mastic şi pastă pentru îmbinări metale feroase 161

2.3.13. Rame cămine din beton prefabricat 161

2.3.14. Capace şi rame destinate căminelor 161

2.3.15. Trepte din fier pentru cămine 161

2.3.16. Suprafeţe cutii de protecţie 161

2.3.17. Capace rigole şi rame 161

2.4. Confecţii metalice 161

2.4.1. Structuri metalice 161

2.4.2. Grinzi pod rulant şi structuri de susţinere 161

2.4.3. Limite de deviaţie 162

2.4.4. Balustrade, trepte, scări, lanţuri de siguranţă 162

2.4.5. Şuruburi, buloane, piuliţe şi şaibe 162

2.4.6. Sudare 162

2.4.7. Fabricare 163

2.4.8. Măsuri normale de protecţie anti-corozivă 163

2.4.9. Măsuri speciale de protecţie anticorozivă 163

2.4.10. Strat de protecţie pentru părţile sub apă 164

2.5. Material pentru realizarea patului conductelor 164

2.5.1. Materiale pentru realizarea patului conductelor 164

2.6. Lucrări de şantier 164

2.6.1. Material de umplere 164

2.6.2. Membrane geotextile 164

2.6.3. Strat de fundaţie şi strat de bază 164

2.6.4. Asfalt 165

2.6.5. Borduri 165

2.6.6. Dale de pavaj din beton prefabricat 165

3. LUCRĂRI DE DEMOLARE ŞI DEFRIŞARE 166

3.1. Aprobarea 166

3.2. Gardurile şi barierele temporare 166

3.3. Condiţii cu privire la trafic 166

3.4. Curăţarea şantierului 166

3.5. Protecţii 166

3.6. Dotări ale drumurilor 166

3.7. Depozitare 166

3.8. Exploziile 167

3.9. Umplerea terenului şi finisarea suprafeţei 167

3.10. Protecţia obiectelor existente 167

3.11. Umplerea şi sigilarea conductelor abandonate 167

4. LUCRĂRI DE TERASAMENTE 168

4.1. Proiectare 168

4.2. Durabilitate 168

4.3. Materiale de umplutură 168

4.4. Excavaţiile vor fi umplute cu material granular 168

4.5. Proiectarea rambleului 169

4.6. Proiectul de fundaţie 169

4.7. Presiunea exercitata de apă 169

4.8. Investigaţii suplimentare pe şantier 169

4.9. Raportul de Investigaţie a Solului 170

4.10. Proiectarea lucrărilor de terasamente 170

4.10.1. Durabilitate 171

4.10.2. Tratarea terenului 171

4.10.3. Raportul Proiectului Geotehnic 171

4.11. Notificarea de începere a lucrărilor 172

4.12. Lucrări de terasamente pe linii şi nivele 172

4.13. Mărimea excavaţiilor 172

4.14. Gropi de împrumut 172

4.15. Teste preliminare efectuate asupra materialului de umplutura compactat 172

4.16. Compactarea materialului de umplutura 173

4.17. Excavarea materialului necorespunzător 173

4.18. Alunecări, prăbuşiri şi excavaţii excesive 173

4.19. Excavaţiile care vor fi protejate împotriva infiltrării apei 173

4.20. Metoda de execuţie a excavaţiilor 174

4.21. Ramblee şi pante 174

4.22. Curăţarea suprafeţei solului 174

4.23. Gropile de sondaj 174

4.24. Inspecţiile efectuate de către Inginer 174

4.25. Intersectarea cursurilor de apă 175

4.26. Evacuarea apei 175

4.27. Excavarea conform aliniamentelor şi nivelelor 175

4.28. Testele cu privire la apa subterană 175

4.29. Testele cu privire la nivelul formaţiunilor 175

4.30. Evacuarea surplusului de material excavat 175

4.31. Excavarea în plus 175

4.32. Excavaţiile pentru conducte 176

4.33. Compactarea manuală a nivelului de platformă 176

4.34. Realizarea umpluturii fără punerea în pericol a structurilor 176

4.35. Selectarea şi compactarea materialului de umplutură 176

4.36. Umplerea Excavaţiilor realizate sub Drumuri 177

4.37. Nivelarea zonelor 177

4.38. Acoperirea şi sprijinirile 178

4.39. Refacerea şoselelor 178

4.39.1. Generalităţi 178

4.39.2. Restabilirea şoselelor, trotuarelor, potecilor, aleilor pentru biciclişti şi acostamentelor. 178

4.39.3. Restabilirea bordurilor, canalelor, marginilor şi a ancadramentelor 178

4.40. Refacerea drumurilor distruse şi a aleilor 178

4.41. Refacerea şoselelor şi a drumurilor cu beton spongios 178

4.42. Refacerea spaţiilor verzi 179

4.42.1. Generalităţi 179

4.42.2. Garduri, Garduri vii şi Ziduri 179

4.42.3. Acostamente 179

4.42.4. Copacii 179

4.42.5. Drenarea terenului 180

4.42.6. Rambleierea 180

4.42.7. Demolarea 181

4.42.8. Întreţinerea reparaţiilor 181

4.42.9. Defrişarea zonei 181

4.42.10. Aşezarea şi compactarea cenuşii de combustibil pulverizate (PFA) 181

4.42.11. Peisagistică 181

5. BETONUL ŞI COFRAJELE 184

5.1. BETONUL 184

5.2. Prevederi generale aplicabile lucrărilor de beton armat 185

5.3. Prevederi specifice realizării elementelor din beton armat şi a materialelor componente 186

5.4. Turnarea betonului 187

5.4.1. Prevederi Generale Privind Betonarea 187

5.5. Betonul preparat in staţie 188

5.6. Adaosuri de beton 189

5.7. Amestecurile de probă 190

5.8. Adaosuri de beton ce conţin PFA 190

5.9. Betonul ciclopian 190

5.10. Beton cu antrenare de aer 190

5.11. Conţinutul de cloruri 190

5.12. Dozarea şi amestecarea 191

5.13. Lucrabilitatea betonului 191

5.14. Transportarea, turnarea şi compactarea 191

5.15. Turnarea betonului la temperaturi mici 192

5.16. Turnarea betonului pe timp calduros 192

5.17. Turnarea betonului pe vreme nefavorabilă 193

5.18. Temperatura betonului 193

5.19. Tratarea betonului dupa turnare 193

5.20. Controlul calităţii lucrărilor 194

5.21. Decofrarea 194

5.22. Blocurile de testare 195

5.23. Compactarea betonului 195

5.24. Rosturile de lucru 196

5.25. Turnarea betonului pe lucrări executate anterior 196

5.26. Protecţia şi întărirea betonului 196

5.27. Lucrări defectuoase 197

5.28. Betonul de egalizare 197

5.29. Încărcarea structurilor de beton 197

5.30. Rosturi de contracţie şi dilatare din structuri 197

5.30.1. Proiectarea 197

5.30.2. Tolele de etanşare 197

5.30.3. Materialul de umplutură al rostului 198

5.30.4. Stratul de etanşare al rostului 198

5.31. Tratament de remediere a suprafeţelor de beton 198

5.32. Mortarul uscat 199

5.33. Fundaţiile, facilităţile de construcţii şi montarea echipamentelor 199

5.34. Localizarea şi aliniamentul 199

5.35. Înregistrări ale betonării 199

5.36. Clasificarea structurilor de beton 200

5.37. Coduri şi Standarde 200

5.38. Metodele de Proiectare 200

5.39. Încărcări luate în calculul structurilor 200

5.40. Presiunea exercitată de apa freatică 201

5.41. Proiectul de rezistenţă 201

5.42. Organizarea producerii betonului pe şantier 201

5.43. Materiale şi testare - Tipul de Ciment 201

5.44. Testarea cimentului 201

5.45. Livrarea şi depozitarea cimentului 202

5.46. Cimentul măsurat prin cântărire 203

5.47. Respingerea cimentului 203

5.48. Calitatea apei 203

5.49. Agregatele grosiere şi fine 203

5.50. Sortarea agregatelor 204

5.51. Depozitarea agregatelor 204

5.52. Teste preliminare cu privire la agregate 205

5.53. Teste de lucru pentru agregate 205

5.54. Livrarea Probelor 205

5.55. Amestecul şi testarea 205

5.55.1. Clasele de beton 205

5.55.2. Proporţiile materialelor 208

5.55.3. Proiectarea amestecului de beton 208

5.55.4. Testele Amestecului Preliminar 208

5.55.5. Amestecurile de Beton de probă 209

5.56. Testarea betonului 209

5.57. Calitatea şi testarea 209

5.58. Eşantionarea cuburilor 210

5.59. Rezultatele rezistenţei cubului 210

5.60. Alte teste 211

5.61. Contaminarea 211

5.62. Finisajele suprafeţelor produse fără cofraje 211

5.63. Finisajele suprafeţelor produse cu cofraje 211

5.64. Finisarea betonului de rezistenţă înaltă 211

5.65. Toleranţa pentru suprafeţele de beton 211

5.66. Toleranţa pentru suprafeţele din beton 213

5.66.1. Cerinţele de conformare pentru beton 214

5.66.2. Amestecurile neaprobate 215

5.66.3. Testarea nucleelor de beton 215

5.66.4. Conţinutul de apă şi Testele de tasare 215

5.66.5. Dozare prin cântărire şi amestecare 215

5.67. Elementele de beton prefabricat 217

5.67.1. Generalităţi 217

5.67.2. Calitatea betonului şi testele asupra betonului 217

5.67.3. Părţile încastrate 217

5.67.4. Transportul, depozitarea şi montajul 218

5.67.5. Montarea elementelor de beton prefabricat 218

5.67.6. Producerea în fabrica 218

5.67.7. Programul de lucru şi metoda de execuţie 218

5.68. Marcarea componentelor din beton prefabricat 219

5.69. Lucrari pentru fundatii directe 219

5.70. Fundaţii din beton simplu 220

5.71. Fundaţii din beton armat 220

5.72. Prevederi de execuţie 220

5.72.1. Generale 220

5.72.2. Prevederi specifice 221

5.72.3. Recepţia lucrărilor de fundaţii 222

5.73. Piloţi 222

5.73.1. Informaţii de ordin general 222

5.73.2. Generalităţi 223

5.73.3. Tipuri de piloţi, proiectul piloţilor 223

5.73.4. Piloţii pentru testele preliminare 224

5.73.5. Lungimi şi toleranţe 224

5.73.6. Succesiunea operaţiilor 225

5.73.7. Îngroparea piloţilor 225

5.73.8. Repararea şi lungirea piloţilor 226

5.73.9. Armarea 226

5.73.10. Suporturile piloţilor 227

5.73.11. Înregistrările 227

5.73.12. Piloţi din beton armat prefabricaţi 227

5.73.13. Piloţi foraţi 228

5.73.14. Testele de încărcare a piloţilor 228

5.73.15. Piloţi în compresiune 232

5.73.16. Piloţi în tensiune 234

5.73.17. Supravegherea construcţiei 234

5.74. COFRAJUL 235

5.74.1. Generalităţi 235

5.74.2. Ungerea cofrajelor 236

5.74.3. Depozitarea 236

5.74.4. Condiţii de montaj 236

5.74.5. Toleranţe 236

5.74.6. Planuri şi calcule 236

5.74.7. Materiale pentru cofraj 237

5.74.8. Construcţia cofrajelor 237

5.74.9. Curăţarea şi tratarea cofrajelor 238

5.74.10. Dezasamblarea cofrajului 238

5.74.11. Cofrajele în pantă 239

6. ARMĂTURI DIN OŢEL 240

6.1. Tipuri, calitate şi depozitare 240

6.2. Grafice de îndoire şi tăiere 240

6.3. Protecţie şi curăţare 240

6.4. Tăierea şi îndoirea armăturii 240

6.4.1. Fasonarea 241

6.4.2. Toleranţă 241

6.4.3. Fixarea armăturilor 241

6.4.4. Stratul de acoperire din beton 242

6.4.5. Tăierea plaselor sudate 242

6.4.6. Înnădirea prin suprapunere a barelor şi a plaselor 242

6.4.7. Fixarea armăturii 242

6.4.8. Oţeluri pentru armături 243

6.4.9. Controlul calităţii 243

6.5. Sudarea armăturii 243

6.6. Aprobarea înainte de betonare 244

7. LUCRARI PENTRU CONFECTII METALICE 245

7.1. Aspect (defecte de suprafaţă) şi defecte interioare 245

7.2. Abateri limită de la formă şi dimensiuni 245

7.3. Abateri limită la trasare 245

7.4. Trasare 245

7.5. Tăiere 246

7.6. Protecţia anticorozivă 246

7.7. Montajul construcţiilor din otel 246

7.8. Reguli si metode de verificare a calităţii 247

7.9. Depozitare, livrare si transport 247

7.10. Pregătirea materialelor 248

7.11. Procedee de sudare 248

7.12. Remedierea defectelor 249

7.13. Controlul execuţiei 249

8. LUCRARI PENTRU HIDROIZOLATII 251

8.1. Hidroizolaţii la fundaţii (orizontale) 251

8.2. Hidroizolaţii verticale pe pereţi 251

8.3. Hidroizolaţii speciale 251

8.4. Hidroizolaţii la bazine şi rezervoare 251

9. LUCRĂRI HIDROTEHNICE - APĂRĂRI DE MALURI 253

9.1. Generalităţi 253

9.2. Trasarea lucrărilor 253

9.3. Verificări calitative 253

9.4. Îmbrăcăminţi 254

9.4.1. Îmbrăcăminţi vegetale (înierbări) 254

9.4.2. Îmbrăcăminţi din piatră 254

9.4.3. Îmbrăcăminţi din dale de beton 254

9.5. Straturi filtrante 254

9.6. Reazeme pentru îmbrăcăminţi 255

9.7. Fundaţii pentru apărări de maluri 255

9.8. Gabioane 255

9.9. Materiale utilizate la apărări de maluri 255

9.9.1. Piatră 255

9.9.2. Lemn 256

9.9.3. Beton 256

9.9.4. Pământ 256

10. ARHITECTURA ŞI CLĂDIRILE 257

10.1. Prevederi de ordin general 257

10.2. Zidăria 257

10.3. Acoperişuri 257

10.4. Pereţii exteriori 257

10.5. Aspectul interior 257

10.6. Precizia Lucrărilor de Construcţii 258

10.7. Acoperişul 258

10.7.1. Generalităţi 258

10.7.2. Evacuările pentru apă meteorică 258

10.7.3. Tabla de oţel galvanizat 258

10.7.4. Materialul de etanşare a îmbinărilor mobile 258

10.8. Pardoseli interioare 258

10.8.1. Pardoselile cu structură granulară 258

10.8.2. Protecţia pardoselilor 258

10.9. Pereţi, tavane şi zugrăveală 259

10.9.1. Faianţarea pereţilor 259

10.9.2. Tencuiala de ciment 259

10.9.3. Zugrăveala peretelui 259

10.9.4. Tencuiala cu finisaj simplu 259

10.9.5. Suportul de metal, metalul expandat şi plasă de sârmă 259

10.10. Grătare şi capace sau platelaje din tablă striată 260

10.11. Casa scării 260

11. LUCRARI DE ZIDĂRIE 261

11.1. Generalităţi 261

11.2. Livrare, depozitare, manipulare 261

11.3. Executarea lucrărilor 261

11.3.1. Operaţiuni pregătitoare 261

11.3.2. Alcătuirea zidăriilor 261

11.3.3. Tehnologia de executie a zidăriilor. 262

11.3.4. Protejarea lucrărilor 262

11.4. Verificări in vederea recepţiei 264

11.4.1. Verificări de efectuat pe parcursul executării lucrărilor 264

11.4.2. Verificarea calităţii execuţiei zidăriilor 265

12. LUCRĂRI DE ÎNVELITORI ŞI ŞARPANTE 266

12.1. Generalităţi 266

12.2. Materiale si produse. 266

12.3. Livrare, depozitare, manipulare. 268

12.3.1. Ţigle si coame 268

12.3.2. Materiale de lipit 268

12.4. Executarea lucrărilor 268

12.4.1. Operaţiuni pregătitoare 268

12.5. Descrierea lucrărilor de bază 269

12.6. Prescripţii, recomandări, standarde, normative pentru execuţia de detaliu 269

12.7. Verificări in vederea recepţiei 269

12.7.1. Suportul învelitorii 270

13. TENCUIELI INTERIOARE 271

13.1. Generalităţi 271

13.2. Livrare, depozitare, manipulare 271

13.3. Execuţia lucrărilor 271

13.3.1. Operaţiuni pregătitoare 271

13.3.2. Stratul suport 271

13.3.3. Trasarea suprafeţelor 271

13.3.4. Amorsarea 271

13.3.5. Grundul 272

13.3.6. Stratul vizibil (Tinci) 272

13.3.7. Protejarea lucrărilor 272

13.3.8. Terminarea lucrărilor 272

13.4. Materiale 273

14. ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII 274

14.1. Generalităţi 274

14.2. Lucrări pregătitoare 274

14.3. Pregătirea suprafeţelor 274

14.4. Condiţii de execuţie 275

14.5. Zugrăveli cu lapte de var 275

14.6. Vopsitorii cu vopsea de ulei 276

14.7. Vopsitorii cu vopsele emailate 276

15. TÂMPLĂRIE DIN PVC 278

15.1. Generalităţi 278

15.2. Tehnologia de execuţie 278

15.3. Controlul montajului şi recepţia lucrărilor 278

16. PARDOSELI DIN MOZAIC TURNAT 279

16.1. Generalităţi 279

16.2. Livrare, depozitare, manipulare 279

16.3. Execuţia lucrărilor 279

16.3.1. Operaţiuni pregătitoare 279

16.4. Stratul suport 279

16.5. Turnarea mozaicului 279

16.6. Protejarea lucrărilor 280

16.7. Terminarea lucrărilor 280

16.8. Verificări în vederea recepţiei 281

17. REALIZAREA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII 282

17.1. Construcţiile din cărămidă şi cele din piatră, generalităţi 282

17.2. Construcţiile din cărămidă şi cele din piatră, îmbinarea şi joantarea 282

17.3. Pereţii cu goluri 283

17.4. Rândul rezistent la umezeală 283

17.5. Crearea consolei 283

17.6. Aderenţă la beton 284

17.7 Subzidirea 284

17.8. Cintrele şi protejarea 284

17.9. Construirea cu cărămizi sau piatră pe vreme rece 284

17.10. Pregătirea pentru tencuială 284

17.11. Fixarea panourilor de tencuială 284

17.12. Tencuiala 285

17.13. Tencuiala în vreme rece 285

17.14. Finisajele pardoselilor de beton 285

17.15. Placarea pardoselii 285

17.16. Material pentru mozaic 285

17.17. Tencuirea exterioară 285

17.18. Placarea pereţilor 285

17.19. Dulgheria şi tâmplăria 285

17.20. Lucrările de structuri metalice 286

17.21. Acoperişurile 286

17.22. Pardoseli din lemn 286

17.23. Cadrele uşilor 286

17.24. Ferestrele 287

17.25. Geamurile 287

17.26. Vopsirea 287

17.27. Faianţa şi gresia 287

17.28. Acoperişul din beton uşor 287

17.29. Asfaltarea acoperişului 287

17.30. Acoperirea cu un strat de bitum 287

17.31. Ţevile 287

17.32. Deschizăturile din pereţi, pardoseli şi tavane 288

17.33. Toleranţele pentru lucrările la clădiri 288

17.34. Instalaţiile electrice 288

17.35. Rosturile în construirea clădirilor 288

17.36. Articole încastrate 288

17.37. Jgheaburile şi burlanele 288

17.38. Uşile exterioare 288

17.39. Uşile interioare 289

17.40. Lucrări de şlefuire 289

17.41. Specificaţii asupra lucrărilor structurale în oţel 289

17.41.1. General 289

17.41.2. Materiale 289

17.41.3. Proiectul 289

17.41.4. Proiectul 290

17.41.5. Fabricarea 290

17.41.6. Sudură 292

17.41.7. Tratamentul De Protejare 294

18. CONDUCTE ŞI LUCRĂRI AUXILIARE 298

18.1. Asigurarea calităţii 298

18.1.1. Certificare 298

18.1.2. Inspecţii 298

18.1.3. Raportări 298

18.1.4. Aprobarea materialelor 298

18.2. Transportul, manipularea si depozitarea conductelor 298

18.3. Pozarea conductelor 299

18.3.1. Aşezare pe beton şi şapă (când este aplicabil) 300

18.3.2. Materiale granulare pentru patul de pozare 301

18.3.3. Pat de pozare şi fixare pentru conducte flexibile 301

18.3.4. Retragerea elementelor de susţinere 301

18.3.5. Montarea conductelor 301

18.3.6. Tăierea conductelor 302

18.4. Realizarea umpluturilor 302

18.5. Îmbinarea conductelor - conditii generale 302

18.6. Îmbinări la conductele de plastic 302

18.6.1. Sudarea cap la cap 303

18.6.2. Îmbinarea prin electrofuziune 303

18.7. Îmbinări cu mufa 303

18.8. Îmbinări cu flanşă 304

18.9. Îmbinări sudate 304

18.10. Umplerea cu pământ 305

18.11. Drenaj teren 305

18.12. Protectia conductelor 305

18.12.1. Prevederi generale 305

18.12.2. Protecţia conductelor din oţel 305

18.12.3. Protejarea îmbinărilor din fontă şi fontă ductilă realizate mecanic 305

18.12.4. Tuburi de protectie din polietilenă 305

18.12.5. Protecţie catodică pentru conducte din oţel 306

18.13. Conectarea conductelor 306

18.13.1. Joncţiuni şi îmbinări în formă de şa la canale 306

18.13.2. Racordare clădiri şi guri de scurgere la canalizare 306

18.13.3. Rigole 306

18.14. Cămine de vizitare şi structuri auxiliare 306

18.14.1. Camine din plastic 306

18.14.2. Cămine din beton 307

18.14.3. Radier şi trepte cămine de vizitare 307

18.14.4. Capace cămine 307

18.14.5. Coloane de ventilare 307

18.14.6. Marcaje şi indicatoare 307

18.14.7. Fixare în beton 308

18.14.8. Conducte construite în interiorul clădirilor 308

18.15. Montajul armaturilor in instalatii 308

18.16. Montajul fitingurilor in instalatii 309

18.17. Montajul contoarelor 309

19. TESTAREA ŞI DEZINFECTAREA 310

19.1. Verificarea canalelor şi căminelor de vizitare - condiţii generale 310

19.2. Testarea sistemelor de canalizare 310

19.3. Verificarea vizuală a conductelor 310

19.4. Testarea căminelor de vizitare şi a camerelor 310

19.5. Verificarea infiltraţiilor în colectoare 310

19.6. Verificare racorduri laterale 310

19.7. Curăţarea canalelor colectoare 311

19.8. Verificarea finală a canalelor colectoare 311

19.9. Verificarea conductelor aflate sub presiune 311

19.9.1. Parametrii de probă 312

19.9.2. Proba de presiune a armăturilor 313

19.9.3. Probe hidraulice preliminare 313

19.9.4. Probe hidraulice finale 313

19.9.5. Verificari şi probe după efectuarea probei de presiune 314

19.10. Deviaţii conducte flexibile 314

19.11. Curăţarea conductelor principale de apă 314

19.12. Verificarea conductelor de gaz 315

19.13. Spalarea si dezinfectarea conductelor principale de apă 315

20. REABILITAREA CONDUCTELOR 317

20.1.1. Reabilitarea conductelor prin alte metode decât înlocuirea ei. 317

20.1.2. Executia lucrarilor prin metoda "relining" cu conducte din tuburi din PAFSIN 317

20.1.3. Lansarea, imbinarea si impingerea conductelor din PAFSIN 319

20.1.4. Reabilitarea conductelor de canalizare prin metoda "Liner" 320

20.1.5. Reabilitarea racordurilor 321

21. REABILITAREA RETELELOR DE CANALIZARE 322

21.1. Izolarea debitelor de apa 322

21.2. Sondaj pregătitor 322

21.3. Pregătirea canalizărilor 322

21.4. Îmbinarea în general 322

21.5. Conexiunile 322

21.6. Căminele 322

21.7. Inspectarea după renovare 323

21.8. Proiectul căptuşirii (blindajului) şi execuţia 323

21.9. Repararea: canalizări cu acces al persoanelor 323

21.10. Şlefuirea căptuşelilor( blindajelor) 323

21.11. Tratarea capetelor şi marginilor căptuselilor (blindajelor) din pe şi pp 323

21.12. Blindaje reparate pe loc 323

21.13. Căptuşeli (blindaje) grp/grc 323

21.14. Instalarea şi performanţa căptuselilor (blindajelor) din răşină din poliester/epoxidică 324

21.15. Tencuirea şi cimentarea/reparaţii locale prin rostuire şi cimentare 324

22. RENOVAREA REŢELELOR DE APĂ 326

22.1. Izolarea debitelor 326

22.2. Releveu preliminar 326

22.3. Pregătirea reţelelor de apă 326

22.4. Căptusirea (blindarea) cu răşină epoxidică 326

22.5. Bransamentele 327

22.6. Inspectarea conductelor dupa reabilitare 327

22.7. Blindarea retelelor de apa 327

22.8. Introducerea in uz reţelelor de apă reabilitate 328

23. REALIZAREA LUCRARILOR LA TUNELE ŞI CHESOANE 329

23.1. Tunele 329

23.2. Forajele/ Chesoanele 329

23.3. Deschiderile din chesoane şi tunele 329

23.4. Chesonul segmentat şi căptusirile (blindajele) tunelului 329

23.5. Segmentele din beton ale tunelului neambinate 329

23.6. Căptuşirile (blindările) segmentale din beton prinse în şuruburi 329

23.7. Cimentarea segmentelor 330

23.8. Ştemuirea 330

23.9. Rostuirea încheieturilor 330

23.10. Căptuşeli (blindajele) secundare la segmente 330

23.11. Chesoanele şi tunelele trebuie să fie impermeabile 331

23.12. Controlul apei subterane 331

23.13. Metoda de subtraversare prin împingerea tuburilor (pipe jacking) 331

23.14. Săparea de microtuneluri 332

23.15. Ventilarea tunelurilor şi chesoanelor 332

23.16. Lucrul cu aer comprimat 332

23.17. Înregistrarea informaţiilor 333

23.18. Toleranţe pentru chesoane şi tunele 333

23.19 Proceduri de săpare a tunelurilor şi siguranţă 333

24. LUCRĂRI DE DRUMURI 334

24.1. Lucrările de terasament pentru drumuri 334

24.2. Finisarea şi protecţia terenului de fundare 334

24.3. Formaţiunile de drumuri 334

24.4. Construcţia sub-bazei 335

24.5. Amestec ud de macadam pentru constructie 337

24.6. Beton simplu pentru constructie 337

24.7. Aşternerea macadamului bitumat 337

24.8. Pavajele asfaltice 337

24.8.1. Pavajele asfaltice de acoperire 337

24.8.2. Betonul asfaltic amestecat la cald 337

24.8.3. Limitări determinate de condiţiile meteorologice. 338

24.8.4. Pregătirea 338

24.8.5. Transportul 338

24.8.6. Amplasarea 338

24.8.7. Amplasarea bordurilor 340

24.8.8. Aleile 340

24.8.9. Testarea 341

24.9. Subturnarea impermeabilă pentru şoseaua din beton 341

24.10. Armarea şoselelor din beton 341

24.11. Turnarea şoselelor din beton 341

24.12. Aşezarea bordurilor şi canalelor 341

24.13. Fundaţiile pentru trotuare 342

24.14. Aşezarea dalelor din beton pentru pavare 342

24.15. Aşezarea blocurilor de pavaj 342

24.16. Toleranţe pentru suprafeţele şoselelor finisate 342

24.17. Fixarea rigolelor 342

24.18. Trotuarele din beton 342

24.19. Traversări de drum si cai ferate 342

25. ÎMPREJMUIRI ŞI SISTEMATIZAREA LUCRĂRILOR 344

25.1. Documente înaintate 344

25.2. Materiale 344

25.2.1. Stratul de sol vegetal 344

25.2.2. Iarba 344

25.2.3. Copaci şi arbuşti 344

25.2.4. Pietrişul 344

25.3. Montarea gardurilor şi porţilor 344

25.4. Amenajarea peisagistică 344

25.4.1. Tăierea pomilor 344

25.4.2. Inspecţia pomilor păstraţi 344

25.4.3. Protejarea copacilor păstraţi 344

25.4.4. Întreţinerea copacilor păstraţi 345

25.4.5. Pregătirea terenului 345

25.4.6. Cultivarea terenului 345

25.4.7. Perioada pentru plantare 346

25.4.8. Plantarea ierbii 346

25.4.9. Irigarea 346

25.4.10. Întreţinerea 346

25.4.11. Înlocuirea 346

25.4.12. Testarea solului

Anexe

Anexa A: Normative, Reglementări Şi Instrucţiuni 347

Anexa B: Standarde Aplicabile 351

Anexa C: Formular A 377

Anexa D: Formularul B 379

Anexa E: Formular C 380

Anexa F: Formular D 382

346

1.General

1.1.Introducere

1.2.Standarde şi normative

1.3.Lista standardelor şi normativelor romaneşti aplicabile

1.4.Nivel şi cote de nivel

1.6.Trasarea lucrărilor

1.Lucrările vor fi marcate şi relaţionate in sistemul Naţional de Coordonate. Antreprenorul va poziţiona cote de nivel temporare şi staţii de investigaţii în locaţiile corespunzătoare din cadrul Şantierului de Lucrări şi, în perioadă de execuţie a Lucrărilor, va verifica periodic nivelele bornelor şi coordonatele staţiilor în raport cu liniile şi nivelele de referinţa furnizate de către Inginer. Bornele temporare şi staţiile de investigare vor fi amplasate în afară Lucrărilor de construcţii, cu excepţia cazului în care se specifica contrar.

1.7.Execuţia şi calitatea execuţiei

1.8.Specificaţii cu privire la standarde

1.9.Standarde pe şantier

1.10.Aspectele care nu sunt acoperite de standarde

1.Orice materiale sau orice execuţie de lucrări care nu sunt specificate în/sau acoperite de standarde, Ghiduri şi Manuale vor fi de asemenea tip şi de o asemenea calitate încât să fie în măsura să asigure executarea unei lucrări de prima clasa. În astfel de cazuri, Inginerul va determina dacă toate materialele sau unele dintre cele oferite sau livrate pe şantier sunt corespunzătoare pentru a fi utilizate în realizarea Lucrărilor, iar hotărârea Inginerului în aceasta privinţa va fi definitivă şi fără echivoc.

1.11.Planuri şi calcule

1.12.Propunerile de proiectare

1.13.Propuneri de construcţie

1.16.Reţele de conducte:

1.17.Proiecte civile şi de rezistenţă

1.19.Procedura de realizare a Proiectelor de Lucru şi a Calculelor

2.MATERIALE

2.2.3.Depozitarea cimentului

1.Dacă cimentul este furnizat de mai multe surse, vor fi asigurate locuri de depozitare separate. Orice ciment contaminat de un alt ciment provenind dintr-o sursă diferită va fi respins. Imediat după recepţie, cimentul va fi depozitat fie în silozuri speciale fie în structuri ce garantează un mediu uscat, etanş, aerisit corespunzător cu podeaua la cel puţin 500 mm deasupra nivelului solului. Toate spaţiile de depozitare vor permite accesul facil în scopul verificării şi identificării.

2.2.4.Agregate pentru beton

2.2.5.Depozitare agregatelor

2.2.6.Armare, oţel precomprimat şi dispozitive de fixare

2.Dispozitivele de fixare din oţel precomprimat vor fi aprobate şi adecvate pentru tipul de sârmă şi cabluri. Antreprenorul va colecta şi, la cerere, va furniza Angajatorului certificate de la producători confirmând că oţelul şi celelalte elemente componente furnizate sunt conforme cu normativele si standardele in vigouare din Romania. Oţelul nu va conţine ulei, vopsea, tunder de la laminare, murdărie, rugină, sulfaţi, cloruri sau alt agent ce poate afecta îmbinarea sau poate conduce la apariţia coroziunii.

2.2.7.Bară de armătură şi cofraj distanţier

2.2.8.Aditivi pentru beton

2.2.9.Membrane protectoare lichide

8.Profilele hidroizolante folosite pentru rosturile de expansiune pentru a acomoda mişcarea între cele două secţiuni din beton vor fi dintre tipurile recomandate de producător si inaintate de catre Antreprenor spre Autoritatea Contractanta spre aprobare..Toate îmbinările cu excepţia îmbinărilor cap la cap între profilele de acelaşi tip vor fi prefabricate. Îmbinările dintre profilele hidroizolante cu membrană de cauciuc vor fi executate prin metode adecvate de vulcanizare sau netezire. Îmbinările pentru profilele PVC vor fi executate printr-o tehnică de sudare cu placă fierbinte.

4.Dopurile de bitum pentru umplere vor fi folosite pentru îmbinări în structuri de reţinere a apei şi a apei menajere, suprafeţe trafic, acoperişuri şi pardoseli. Materialele de umplere vor fi non-absorbante, non-extrudate; produse din granule din plută cu bitum şi capsulate în fetru bituminat. Materialul de umplere va suporta o compresiune de până la 50 % din grosimea iniţială şi revenire rapidă până la 80 %, în contact cu umezeala. Vor fi acceptate materiale de umplere din polietilenă reticulată.

3.Acesta va fi făcut din polisulfuri sau va avea o compoziţie similară cu valorile potrivite pentru aplicarea rosturilor orizontale şi verticale. Materialul de etanşare va avea o durată de viaţă estimată la minim 15 ani. Materialul de etanşare va avea o aderenţă bună la beton conform informaţiilor furnizate de producător. Va fi potrivit pentru imersiune în apă şi va fi rezistent la acizi diluaţi şi alcalii, la grăsimi animale, vegetale şi minerale. Materialele de etanşare în contact direct cu apa reziduală menajeră, nămolul de canalizare sau apa de scurgere vor fi rezistente la atacul biologic. Toate îmbinările structurilor de reţinere a apei vor fi amorsate conform indicaţiilor producătorului înainte de aplicarea materialului de etanşare.

2.3.1.Conducte din fontă ductilă

10.Dacă nu se precizează, toate conductele din fontă ductilă furnizate vor fi cu îmbinare manşon şi mufă. Va fi responsabilitatea Antreprenorului să comande un procent (minimum 2%) din lungimea totală per diametru a conductelor calibrate pentru a fi folosite la tăiere etc. Aceste conducte vor fi marcate în mod clar şi nu vor fi folosite pentru instalaţii obişnuite de conducte decât dacă se stabileşte că nu mai sunt necesare în scopul tăierii. Cantitatea ce trebuie comandată va ţine cont de orice schimbare în traseu ce poate surveni pe durata lucrărilor din orice motiv.

2.3.2.Fitinguri din fontă ductilă

2.3.3.Îmbinări

2.3.4.Căptuşirea interioară a conductelor şi a racordurilor din fontă ductilă

2.3.5.Căptuşire exterioară pentru conducte şi racorduri din fontă ductilă

7.Acolo unde este specificat un strat de izolare netoxic, este necesar un certificat eliberat de un laborator independent recunoscut internaţional care să certifice că materialul nu reprezintă un pericol pentru serviciul de apă potabilă. Toate straturile speciale de izolare pentru conducte şi racorduri vor fi suspuse verificărilor de grosime efectuate de inginer în orice moment îşi doreşte precum şi testelor pe teren pentru a confirma faptul că straturile de izolare sunt în limitele specificate şi că nu există pori de suprafaţă.

2.3.6.Conducte din beton prefabricat

1.Conductele din beton prefabricat şi elementele de conducte vor fi conform Standardelor româneşti. Toate conductele cu diametru nominal mai mare de 300 mm vor fi armate. Îmbinările vor fi de tip flexibil, cu mufă şi capăt drept cu inel de etanşare din cauciuc. Conductele vor fi făcute din ciment rezistent la sulfaţi. Conductele de canalizare din beton vor avea un strat de acoperire de protecţie anticorozivă polimer-silice (sau materiale compuse pe bază de silicat de sodiu lichid) sau PE legat de beton prin dispozitive de prindere în T. Grosimea materialului de acoperire polimer-silice (sau) pe bază de silicat de sodiu lichid va fi de aproximativ 8 - 12 mm. Acoperirea va fi făcută prin tehnici de pulverizare sau metoda de turnare prin centrifugare pentru aplicarea in-situ a stratului din materiale polimer-silice.

2.3.7.Conducte din mase plastice armate cu fibra de sticlă

1.Conductele şi racordurile din mase plastice armate cu sticlă (PAFSIN) vor fi folosite pentru reţeaua de conducte pentru apă brută,aducţiuni sub presiune (sau) canale colectoare gravitaţionale. Conductele pentru aducţiuni sub presiune vor avea presiune PN 10 sau o clasă superioară. Aceste conducte şi racorduri vor fi furnizate de un producător agrementat. Vor fi în formă de filet sau filate centrifug la maşină automată, capabile să execute un produs de calitate, să menţină o toleranţă apropiată de locaţiile proiectate şi proporţiile de răşină, sticlă şi material de umplere din peretele conductei precum şi să reducă aerul captat. Toţi constituenţii materie primă vor fi măsuraţi pe durata fabricării. Durata de funcţionare proiectată va fi de 50 ani dacă nu există alte precizări.

2.Conductele vor avea o barieră internă primară pe bază de răşină cu grosime minimă 2 mm. Stratul interior de 0,5 mm va conţine minim 90 % răşină (10 % sticlă); restul grosimii conţine minim 65 % răşină (35 % sticlă). Răşina folosită în stratul de barieră interior va fi de tip poliesterică izoftalică, sau pentru risc ridicat de coroziune, aplicări de ester vinilic sau bisphenol A. Răşina folosită în partea principală a conductei va fi de tip poliesterică izoftalică.

5.Racordurile PAFSIN vor fi fabricate din conducte drepte tăiate sau teşite care au fost deja testate, îmbinarea teşită fiind izolată cu mat de rovinguri ţesute din material şi fibre scurte de sticlă impregnate cu răşină. Proiectarea şi fabricarea racordurilor va avea o rezistenţă egală cu cea a conductei drepte şi aceleaşi proprietăţi anticorozive. Nu vor fi instalate conducte până ce copii ale certificatelor de fabrică conform standardelor de fabricare corespunzătoare conductelor nu vor fi disponibile pe teren.

2.3.9.Conducte şi racorduri PEID

2.Adaptoarele flanşelor vor acoperi jumătate din valorile de deviaţie menţionate mai sus. Îmbinările vor fi capabile să se acomodeze la o mişcare repetată a conductei de 9 mm şi adaptatoarele flanşelor 4,5 mm între conducte adiacente fără scurgere. Îmbinările şi adaptatoarele flanşelor vor fi capabile să susţină 6 metri de conductă plină cu apă când este instalată la suprafaţa solului pe piloni şi restul de etanşare. Îmbinările şi flanşele adaptatoare vor fi căptuşite prin fabricare cu un strat de finisare din nailon cu o grosime minimă de până la 200 microni.

2.4.2.Grinzi pod rulant şi structuri de susţinere

2.4.3.Limite de deviaţie

1.La verificarea valorilor de deviaţie ale unei structuri, se vor lua în calcul combinaţia realistă cea mai nefavorabilă şi factorii de solicitare neprevăzuţi. Deviaţia unei clădiri sau a unei părţi din clădire va fi limitată pentru a nu slăbi rezistenţa sau buna funcţionare a clădirii sau a componentelor acesteia, sau pentru a nu avea un aspect neplăcut sau să dăuneze finisajului sau să provoace inconveniente ocupanţilor acesteia. Deviaţia elementelor cuprinse în tabelul de mai jos nu va depăşi limitele prezentate doar dacă Antreprenorul poate demonstra Angajatorului că valori mai mari nu vor fi în detrimentul calităţii construcţiei.

2.4.5.Şuruburi, buloane, piuliţe şi şaibe

2.4.6.Sudare

1.Toate operaţiile de sudură executate pe durata fabricării în fabrică şi instalare pe teren vor respecta condiţiile tehnice indicate în desenele de detaliu ale Antreprenorului care au fost aprobate. Detaliile procedurilor de sudare propuse vor fi înaintate spre aprobare Reprezentantului Angajatorului în acelaşi timp cu desenele de detaliu. Toate îmbinările vor fi sudate astfel încât legăturile finite să fie curate şi netede şi să fie pregătite pentru vopsit. Vor fi îndepărtate toate resturile de zgură şi orice proeminenţă ascuţită va fi nivelată. Înainte de începerea sudării, fie în fabrică fie pe teren, procedurile de sudare vor fi testate conform Standardelor româneşti.

2.4.7.Fabricare

2.4.8.Măsuri normale de protecţie anti-corozivă

2.4.9.Măsuri speciale de protecţie anticorozivă

2.5.1.Materiale pentru realizarea patului conductelor

1.Material granular pentru pat conducte pentru conductele rigide va fi nisip sau pietri^o Cu scurgere, fără impurităţi sau praf. Materialul trece printr-o sită cu ochiuri de 25 mm dar rămâne pe o sită cu ochiuri de 5 mm. Pentru conductele cu diametrul de 300 mm sau mai mic, materialul va trece printr-o sită cu ochiuri de 12 mm dar rămâne pe o sită cu ochiuri de 5 mm. Pentru a preveni intruziunile de nămol în solurile ude, microgranulare, va fi adăugată o parte nisip grosier la două părţi din materialul menţionat mai sus sau poate fi folosit un material echivalent cu scurgere cu compoziţie granulometrică echivalentă.

3.Materiale selectate pentru umplere vor cuprinde material agrementat selectat din materialul excavat pe şantier. Materialul va avea un grad de uniformitate acceptabil şi fără bulgări de argilă reţinuţi pe o sită cu ochiuri de 75 mm, fără pietre etc., reţinute de o sită cu ochiuri de 25 mm şi fără materii vegetale, moloz din construcţii şi metale. În lipsa unei aprobări speciale, materialul folosit pentru pat conducte şi conductele din beton neprotejate adiacente nu va conţine mai mult de 0,3% sulfat sub formă de trioxide de sulf şi nu va fi obţinut de pe un teren unde apa subterană conţine mai mult de 0,01 % sulf.

3.LUCRĂRI DE DEMOLARE ŞI DEFRIŞARE

3.1.Aprobarea

3.3.Condiţii cu privire la trafic

3.8.Exploziile

3.10.Protecţia obiectelor existente

3.11.Umplerea şi sigilarea conductelor abandonate

4.LUCRĂRI DE TERASAMENTE

4.1.Proiectare

4.2.Durabilitate

1.Pentru toate proiectele geotehnice trebuie estimate, în etapă de proiectare, toate condiţiile de mediu externe şi interne cu scopul de a se evalua semnificaţia lor în raport cu durabilitatea şi pentru a se facilita stabilirea prevederilor necesare pentru protecţie sau rezistenţa corespunzătoare a materialelor. În cazul în care anumite parţi ale lucrărilor permanente sau temporare pot fi semnificativ afectate de substanţe chimice, se vor efectua analize chimice ale apei circulante.

4.3.Materiale de umplutură

4.4.Excavaţiile vor fi umplute cu material granular

4.6.Proiectul de fundaţie

4.7.Presiunea exercitata de apă

4.Determinarea presiunii proiectate exercitata de apă asupra structurilor cu retenţii de sol va ţine cont de nivelul apei peste nivelul terenului şi nivelul apei subterane freatice. În cazul structurilor care reţin sol de permeabilitate medie sau scăzuta (nisip şi argila), presiunea apei va fi prezumată a acţiona în spatele peretelui şi corespunzătoare unui nivel al apei subterane freatice nu mai mic de limita superioara a materialului cu permeabilitate scăzuta cu excepţia situaţiei în care este instalat un bun sistem de drenaj sau infiltraţiile sunt prevenite.

5.Vor fi incluse în proiect betoanele de lestare, ancorate de radierele bazinelor (dacă este cazul) pentru protecţia împotriva fenomenului de plutire (ridicarea structurii bazinului de pe terenul de fundare, atunci când acesta este gol, datorita presiunii apelor freatice - legea lui Arhimede -) vor ţine seama de toate situaţiile previzibile care pot apărea pe durata de viaţă a lor, inclusiv cele cu privire la coroziune şi cedare. Rezistenţa ancorajului la greutatea suportata va fi evaluata pe baza rezultatelor testelor şi experienţei locale.

4.8.Investigaţii suplimentare pe şantier

4.9.Raportul de Investigaţie a Solului

4.10.Proiectarea lucrărilor de terasamente

3.Raportul Proiectului Geotehnic va include un plan de supervizare şi monitorizare, după caz. Aspectele care necesita verificare în perioadă de construcţie vor fi identificate clar în raport. Atunci când se efectuează verificări în timpul construirii, acestea vor fi înregistrate intr-un addendum la raport. Un extras din Raportul Proiectului Geotehnic, conţinând cerinţele cu privire la supervizare, monitorizare şi întreţinere a structurii finalizate va fi furnizat Autorităţii Contractante.

4.12.Lucrări de terasamente pe linii şi nivele

4.13.Mărimea excavaţiilor

3.Lăţimea maximă a şanţului va fi restricţionată la cea indicată în proiectul şi planurile aprobate ale reţelei de conducte. În cazul în care se excavează un şanţ pentru pozarea conductelor, având marginile în taluz sau în trepte, acea porţiune a şanţului care se extinde din formaţiune până la un punct situat la 300 mm deasupra generatoarei conductei va fi modelat cu margini verticale având dimensiunile indicate în Planuri, cu excepţia cazului în care se aprobă altfel de către Inginer.

4.Excavaţiile pentru celelalte structuri, măsurate la nivelul formaţiunii, vor fi limitate la linia conturului structurii plus 1 m pe toate laturile. Nu vor fi permise excavaţiile în taluz pe şoselele publice, grădini private sau intr-o raza de 30 m fata de clădiri sau alte structuri. În cazul în care Antreprenorul adopta metoda de excavare în taluz, obligaţia sa de a asigura suportul acestora va fi cea specificată în clauza intitulata “Alunecări, Prăbuşiri şi Excavarea excesiva".

4.14.Gropi de împrumut

2.Antreprenorul va obţine aprobarea Inginerului atât pentru zonele, cât şi pentru materialele pe care propune a le utiliza. În cazul în care se stipulează sau se dau indicaţii în acest sens de către Inginer, materialul de umplutura care urmează să fie încorporat în Lucrări va fi obţinut din gropi de împrumut, aprobate după ce au fost realizate testele care să confirme ca materialul este adecvat pentru utilizare. La finalizarea lucrărilor de excavaţii, Antreprenorul va nivela sau va lăsa groapa de împrumut intr-o stare de curăţenie satisfăcătoare pentru Inginer şi, în cazul în care este instruit în acest sens, va realiza, fără a fi plătit suplimentar, lucrările de terasamente necesare pentru a preveni acumularea apei în zona.

4.16.Compactarea materialului de umplutura

4.17.Excavarea materialului necorespunzător

4.18.Alunecări, prăbuşiri şi excavaţii excesive

1.Antreprenorul va lua toate măsurile de precauţie pentru a preveni alunecările şi prăbuşirea terenului sau a altor materiale excavate. În situaţia alunecărilor şi prăbuşirilor sau în cazul în care s-au efectuat excavaţii peste limita minimă necesară sau practicabilă pentru construirea lucrărilor, golurile astfel formate vor fi umplute. În cazurile în care golurile astfel formate vor reprezenta suportul pentru lucrări permanente sau structuri şi servicii adiacente după umplere, atunci aceste goluri vor fi umplute cu beton simplu, pe cheltuiala Antreprenorului.

4.19.Excavaţiile care vor fi protejate împotriva infiltrării apei

4.20.Metoda de execuţie a excavaţiilor

4.21.Ramblee şi pante

4.22.Curăţarea suprafeţei solului

4.26.Evacuarea apei

2.Se va analiza dacă schema de evacuare a apei adoptată permite ca părţile laterale ale excavaţiei să rămână permanent stabile şi să nu apără ridicarea excesivă sau ruptura bazei. Mai mult, trebuie luate măsuri de precauţie pentru a se preveni situaţia în care reapariţia apei subterane va rezulta în prăbuşirea solului cu o structura fragilă, ca de ex. nisipul neconsolidat. Metodele de protejare a excavaţiei de apă şi de evacuare a apei vor fi supuse aprobării Inginerului. În cazul în care, o structură este predispusă la flotare, Antreprenorul va reduce presiunea apei subterane, astfel încât structura să fie stabilă pe toată perioadă executării construcţiei. Antreprenorul va asigura disponibilitatea permanentă pe şantier a unor utilaje de rezervă pentru a se evita întreruperea operaţiunii continue de epuisment.

4.30.Evacuarea surplusului de material excavat

4.32.Excavaţiile pentru conducte

4.33.Compactarea manuală a nivelului de platformă

4.34.Realizarea umpluturii fără punerea în pericol a structurilor

4.35.Selectarea şi compactarea materialului de umplutură

4.36.Umplerea Excavaţiilor realizate sub Drumuri

4.37.Nivelarea zonelor

4.38.Acoperirea şi sprijinirile

4.39.Refacerea şoselelor

4.42.Refacerea spaţiilor verzi

3.Suprafeţele ce urmează a fi acoperite cu iarbă vor fi pregătite ca pentru însămânţare. Gazonul aprobat va fi aşezat, îmbinat, unit şi bătătorit, iar marginile vor fi umplute cu sol fin nisipos. Pe suprafaţa în pantă, unde există posibilitatea de alunecare, gazonul va fi aşezat în diagonală. Orice tasare ce are loc trebuie efectuată corect prin ridicarea gazonului, umplerea cu sol nisipos şi reaşezarea gazonului în modul specificat mai sus. Orice gazon care se usucă va fi înlocuit cu unul nou.

1.Acolo unde lucrările traversează linia gardurilor, se va îndepărta cu grijă, depozita pe durata lucrărilor şi reinstala gardurile pe locul lor original sau după îndrumări. Orice gard avariat în timpul acestei operaţiuni va fi înlocuit. Acolo unde lucrările traversează linia gardurilor vii sau a zidurilor, acestea vor fi îndepărtate, iar orice plante sau materiale corespunzătoare pentru refolosire vor fi depozitate în scopul refolosirii. Gardurile vii şi zidurile vor fi restabilite cât mai aproape posibil de locul lor original.

Acolo unde urmează a fi plantaţi copaci individuali sau arbuşti, se va pregăti o zonă circulară de 1,2 m în diametru, iar această zonă va fi cultivată până la o adâncime de 100 mm. Se vor îndepărta toate buruienile şi rădăcinile dăunătoare şi se va excava o groapă potrivită pentru plantare în centrul zonei cultivate. Acolo unde se vor crea zone cu arbuşti sau copăcei, se va pregăti întreaga arie de plantare în mod similar şi se vor realiza găuri de plantare pentru fiecare arbust sau copac individual.

Plantarea de gard viu va fi efectuată în condiţii meteo adecvate. Gardul viu va fi format dintr-o specie locală aprobată. Gardurile vor fi plantate la 500 mm distanţă sau la o altă distanţă cerută, în două sau trei rânduri la 600 mm distanţă pentru întreaga lungime a gardului viu. Gropile de plantare vor fi săpate la o dimensiune suficientă pentru a permite rădăcinile plantelor să se răspândească sau bulbilor să se acomodeze. Plantele din gardul viu ce sunt livrate în condiţii meteo nepotrivite vor fi păstrate înăuntru (dacă condiţiile o permit) şi vor fi protejate de îngheţ sau ploaie folosind baloţi de paie şi/sau prelate (care vor fi îndepărtate de câte ori şi cât de mult este posibil pentru a evita lipsa lemnului) sau vor fi udate în timpul secetei. Orice plante care arată semne de deteriorare vor fi respinse

Gropile de plantare vor fi săpate la o dimensiune suficientă pentru a permite rădăcinile plantelor să se răspândească sau bulbilor să se acomodeze. Adâncimea fiecărei gropi va fi astfel încât copacul sau arbustul să fie plantat la aceeaşi adâncime ca aceea în care a crescut în pepinieră sau în recipient. Groapa va fi umplută cu solul conţinând un îngrăşământ potrivit aplicat în conformitate cu recomandările producătorului. Planta va fi scuturată pe măsură ce are loc umplerea pentru a asigura că rădăcinile intră în contact cu solul şi minimalizează orice spaţii goale şi vor fi compactate în straturi în nivelul existent al solului.

5.BETONUL ŞI COFRAJELE

5.1.BETONUL

5.2.Prevederi generale aplicabile lucrărilor de beton armat

5.3.Prevederi specifice realizării elementelor din beton armat şi a materialelor componente

5.4.1.Prevederi Generale Privind Betonarea

8.Durata maximă de timp admisă între turnarea a două straturi succesive se va aprecia în funcţie de compoziţia betonului, condiţiile de mediu şi dimensiunile elementului, astfel încât să existe garanţia ca stratul nou de beton turnat poate fi vibrat împreună cu stratul turnat anterior. Dacă Antreprenorul consideră că, din diferite motive, nu poate asigura turnarea straturilor de beton în timpul necesar asigurării continuităţii elementelor, atunci la prepararea betoanelor, pe lângă aditivul de bază, se va folosi şi aditiv întârzietor (hexametafosfat de sodiu).

5.5.Betonul preparat in staţie

5.6.Adaosuri de beton

5.7.Amestecurile de probă

5.14.Transportarea, turnarea şi compactarea

5.15.Turnarea betonului la temperaturi mici

5.16.Turnarea betonului pe timp calduros

8.Se atrage atenţia Antreprenorului cu privire la prevederile standardelor şi normativelor naţionale aplicabile, în vigoare. Metodele Antreprenorului se vor conforma la recomandările conţinute în acel document, cu modificările şi completările următoare. Antreprenorul va avea grija să prevină fisurarea sau crăparea betonului în condiţii de temperaturi ridicate. Antreprenorul va face aranjamentele ca betonul să fie turnat dimineaţa devreme sau seara târziu, după cum dispune Inginerul.

5.17.Turnarea betonului pe vreme nefavorabilă

5.18.Temperatura betonului

5.19.Tratarea betonului dupa turnare

5.20.Controlul calităţii lucrărilor

1.În fazele procesului de execuţie a lucrărilor de beton simplu şi beton armat, majoritatea acestor lucrări devin ascunse, astfel încât verificarea calităţii lor trebuie să fie consemnată în "procese - verbale" de recepţie calitativă. Procesele verbale de lucrări ascunse vor fi încheiate între Inginer şi Antreprenor şi vor fi aduse la cunoştinţa proiectantului. Nu se admite trecerea la o nouă fază de execuţie înainte de încheierea procesului verbal referitor la faza anterioară.

5.21.Decofrarea

5.22.Blocurile de testare

1.Înainte de a se începe turnarea betonului în straturi mari, Antreprenorul va construi trei blocuri de testare cubice cu o mărime a laturii de 2.0 m. Temperatura betonului la momentul fabricării blocurilor nu va depăşi 15^oC, cu excepţia condiţiilor de temperatura ridicată, caz în care se aplica cerinţele specificate de clauza “Betonarea la temperaturi ridicate". Materialele utilizate la fabricarea betonului pentru blocurile de testare, împreună cu armătura, cofrajul şi materialele utilizate pentru protejarea suprafeţelor superioare vor fi de acelaşi tip şi din aceeaşi sursa ca cele ce se intenţionează a fi utilizate la turnarea în straturi mari.

5.23.Compactarea betonului

5.Vibratoarele vor fi introduse în betonul necompactat, vertical şi la intervale regulate. Acolo unde betonul necompactat este intr-un strat de deasupra unui beton proaspăt compactat, se va permite ca vibratorul să pătrundă vertical la aproximativ 100 mm în stratul anterior. Vibratoarele vor fi retrase uşor din masa de beton pentru a se evita lăsarea de goluri. Vibratoarele de tip intern nu vor fi amplasate în beton la întâmplare sau de o manieră periculoasă, iar betonul nu va fi mutat dintr-o parte a lucrării în alta cu ajutorul vibratoarelor. Vibraţiile nu se vor aplica direct sau prin armătura secţiunilor sau straturilor de beton ce s-a întărit intr-un grad la care betonul încetează să mai fie plastic prin vibrare. Nu vor fi utilizate pentru a determina formarea de debite de beton în cofraj pe distanţe atât de mari încât să cauzeze separarea, iar vibratoarele nu vor fi utilizate pentru transportul betonului în cofraj.

5.24.Rosturile de lucru

1.Rosturile de lucru vor fi formate pe planuri orizontale sau verticale. Poziţionarea exactă a rosturilor de lucru, în cazul în care nu este indicată în Planuri, va fi convenită cu Inginerul înainte de începerea betonării. Rosturile de lucru se vor realiza în general pe planurile cu forfecare minima şi vor fi în plus amplasate astfel încât cantitatea de beton dispusă printr-o singură operaţiune să fie limitată ca mărime şi formă pentru a se minimiza contractarea şi consecinţele temperaturii.

2.Cofrajul pentru rosturile de lucru se vor realiza astfel încât să asigure o îmbinare etanşa. Marginile exterioare ale îmbinărilor de construcţie vor fi formate prin margini bătătorite învelite, securizate în cofraj astfel încât să se asigure un finisaj perfect drept. Capetele vor fi fixate bine şi etanşe la pasta de ciment şi ajustate la armătura şi alte elemente fixate. Propunerea Antreprenoruluii cu privire la poziţionarea, numărul şi proiectarea rosturilor de lucru va face obiectul aprobării Inginerului înainte de începerea lucrărilor.

5.25.Turnarea betonului pe lucrări executate anterior

5.26.Protecţia şi întărirea betonului

8.Membranele lichide de întărire nu vor fi utilizate acolo unde se aplica mortar, mortar cu răşină sau substanţa de sigilare a îmbinării. Vor fi disponibile suficiente metode care să permită protecţia deplina a stratului de beton turnat la locaţia lucrării, înainte de începerea betonării. În condiţii de vreme toridă, Antreprenorului i se poate solicita să răcească cofrajul ce conţine beton prin pulverizarea de apă şi acest lucru se va aplica acolo unde se dispune, indiferent de orice alte măsuri luate de Antreprenor pentru întărirea betonului.

5.27.Lucrări defectuoase

5.29.Încărcarea structurilor de beton

5.30.Rosturi de contracţie şi dilatare din structuri

1.Tolele de etanşare vor fi din policlorura de vinil (PVC) conform prevederilor standardelor şi normativelor naţionale aplicabile, în vigoare. Tolele de etanşare de tip integrat vor avea o lăţime minima 230 mm. Tolele de etanşare fără dispozitive de legare la armătură vor avea o grosime minimă a inimii de 10 mm. Tolele de etanşare cu astfel de dispozitive vor avea o grosime minimă a inimii de 4 mm. Tolele de etanşare de suprafaţa vor avea o lăţime minimă de 230 mm şi un minim al celor două şipci de acoperire a îmbinărilor aprobat de Inginer.

5.31.Tratament de remediere a suprafeţelor de beton

5.32.Mortarul uscat

4.Materialul uscat va fi dispus şi compactat în straturi cu o grosime ce nu depăşeşte 15 mm. Conexiunea se va realiza cu ajutorul unui băţ de lemn dur şi a unui ciocan şi se va întinde pe toată suprafaţa stratului, o atenţie specială acordându-se compactării mortarului din jurul marginilor găurii. După conexiune, suprafaţa fiecărui strat va fi zgâriată înainte să se depună alte materiale libere. Găurile nu vor fi supraîncărcate şi suprafaţa va fi finisată prin plasarea unui bloc de lemn dur pe umplutura uscată şi lovirea blocului de câteva ori. Nu se vor utiliza unelte de finisaj din oţel şi nu se va adăuga apă pentru facilitarea finisajului.

5.33.Fundaţiile, facilităţile de construcţii şi montarea echipamentelor

5.34.Localizarea şi aliniamentul

1.Atunci când componentele separate ale echipamentului interconectat, cum ar fi: motoare, cupluri, cutii de viteze şi altele similare, depind de un aliniament corect pentru o operare satisfăcătoare, fiecare dintre aceste componente trebuie localizată pozitiv în poziţia de operare corecta cu ajutorul diblurilor, pivoţilor de localizare, şuruburilor de păsuire sau a altor mijloace aprobate, astfel încât re-alinierea corectă să poată fi uşor realizată atunci când se reasamblează componentele ce au fost scoase pentru revizuirea generală.

5.36.Clasificarea structurilor de beton

5.37.Coduri şi Standarde

5.38.Metodele de Proiectare

5.39.Încărcări luate în calculul structurilor

5.40.Presiunea exercitată de apa freatică

5.42.Organizarea producerii betonului pe şantier

5.43.Materiale şi testare - Tipul de Ciment

5.44.Testarea cimentului

4.Cimentul de la nici un transport nu va fi utilizat fără aprobarea Inginerului, iar Antreprenorul va ţine o evidentă a amplasamentului cimentului din fiecare transport, evidenta ce va fi pusă la dispoziţia Inginerului pentru verificare. În situaţia în care, pentru orice motiv, în orice moment al derulării Contractului, Antreprenorul decide să schimbe sursa, ţara sau producătorul pentru orice tip de ciment, care au fost deja aprobate de către Inginer, acesta îl va notifica pe Inginer cu privire la orice asemenea variaţie şi va efectua toate testele solicitate de către Inginer prin aprobarea în scris a variaţiei, înainte de a comanda materialul de la o sursă sau furnizor nou.

5.45.Livrarea şi depozitarea cimentului

5.47.Respingerea cimentului

5.48.Calitatea apei

5.49.Agregatele grosiere şi fine

6.În cazul în care, în opinia Inginerului, agregatele nu se conformează sau există dubii cu privire la uniformitatea conformării la cerinţele specifice, acesta va dispune ca agregatele să fie spălate înainte de a fi utilizate la executarea Lucrărilor. Atunci când se dispune spălarea, se va utiliza apă de calitatea stipulată prin clauză referitoare la "Calitatea apei" şi prin metode şi cu utilaje aprobate în prealabil de către Inginer, iar toate costurile ocazionate de aceasta vor fi suportate de către Antreprenor.

5.50.Sortarea agregatelor

5.52.Teste preliminare cu privire la agregate

5.54.Livrarea Probelor

5.55.Amestecul şi testarea

Tabelul F.1.1	Valorile limită recomandate pentru compoziţia şi proprietăţile betonului pentru clasele de expunere X0, XC, XD şi XS
Tabelul F.1.2	Valorile limită recomandate pentru compoziţia şi proprietăţile betonului pentru clasele de expunere XF, XA şi XM
Tabelul F.2.1	Domenii de utilizare pentru cimenturi conform standardelor SR EN 197-1, SR 3011, STAS 10092, SR 7055 şi SR EN 206-1
Tabelul F.2.2	Domenii de utilizare pentru cimentul de tip II M conform standardelor cu SR EN 197 - 1 şi SR EN 206-1
Tabelul F.2.3	Exemple de utilizare a unor tipuri de cimenturi pentru diferite combinaţii de clase de expunere
Tabelul F.2.4	Exemple privind utilizarea cimenturilor de tip CEM II-M (funcţie de componenţa principalilor constituenţi), fabricate în conformitate cu standardul SR EN 197-1

Clasa Cadrii	Tipul construcţiei	Tipul betonlui	Înălţimea coloanei de apa din bazin (m)	Clase minimale de expunere	Clase minima de beton	Raport maxim apa/ciment recomandat
Clasa 1	Cladiri parter sau cu maxim doua nivele, caldri tip hala	Beton simplu si fara piese metalice inglobate	-	X0	C6/7.5	0.55
		Beton armat in structura	-	XC1; C3	C16/20	0.50
		Beton armat prefabricat in structura	-	XC1; C3	C20/25	0.50
	Diverse constructii ingropate total sau partial in pamant (camine, statii de pompare etc)	Beton simplu si fara piece metalice inglobate	-	X0	C6/7.5	0.50
		Beton armat in structura	-	XC1; XC3	C16/20	0.50
Clasa 2	Constructii supraterane, expuse intemperiilor (Elemente ale podurilor, ziduri de sprijin, expuse stropirii apei continand cloruri. Sosele, dalele arcajelor de stationare a vehiculelor) Bazine purtatoare de apa, apele contin cloruri, apa subterana prezinta agresivitate sulfatica medie	Beton armat	-	DD3; XF3; XM3	C35/45	0.50
		Beton simplu si fara piece metalice inglobate	-	X0	C6/7.5	0.55
		Beton armat in structura	< 4	XC2; XC4	C16/20	0.60
		Beton armat in structura	> 4, < 12	XC2; XC4	C25/30	0.45
	Bazine purtatoare de apa, apele contin cloruri, apa subterana prezinta agresivitate sulfatica medie	Beton simplu si fara piece metalice inglobate	-	X0	C6/7.5	0.55
		Beton armat in structura	< 4	XC2; XC4	C35/45	0.50
		Beton armat in structura	> 4, < 12	XA2; XC2; XC4	C35/45	0.50

1.Proporţiile de agregat, de ciment şi apă, determinate de către Antreprenor în proiectele sale de amestec, vor fi utilizate în amestecurile preliminare de beton, executate în prezenţa Inginerului şi testate cu privire la rezistenţa, prelucrabilitate şi finisare a suprafeţei în condiţii de laborator cu respectarea cerinţelor Clauzei denumite aici "Testarea Betonului", şi aceste calităţi trebuie să fie considerate satisfăcătoare de către Inginer. Amestecurile preliminare vor fi repetate în proporţii ajustate, atât cât este necesar până când se realizează amestecurile de beton ce întrunesc cerinţele relevante stipulate în clauza intitulata aici "Proiectarea amestecului de beton" ce sunt supuse aprobării Inginerului.

2.Prelevarea de probe şi testarea amestecurilor de probă se va realiza în conformitate cu secţiunile relevante ale Clauzei intitulata aici "Testarea Betonului". Pentru fiecare categorie de beton se vor realiza trei doze separate. Fiecare doză nu va conţine mai puţin de 0.5 m³ de beton, cu excepţia cazului în care se aprobă contrar de către Inginer. Rezistenţa medie a nouă cuburi realizate pentru fiecare categorie de beton şi testate după 28 de zile va depăşi rezistenţa caracteristică specificată cu cel puţin Coeficientul de siguranţă Curent minus 3.5 N/mm².

6.În momentul în care s-a finalizat procesul de întărire, formele de probă vor fi decofrate, iar betonul astfel dezvelit va fi supus aprobării Inginerului. Din momentul aprobării amestecului propus, nu se vor face niciun fel de variaţii cu privire la proporţiile de amestec, sau tipul, mărimea, aria de sortare sau sursa oricăreia dintre componente, fără consimţământul Inginerului, care poate solicita efectuarea unor alte amestecuri de probă. În situaţia în care Antreprenorul intenţionează să achiziţioneze unităţi de beton prefabricate, amestecurile de probă pot lipsi, cu condiţia să se dovedească Inginerului, că fabrica produce în mod obişnuit beton ce se conformează Specificaţiilor. Dovada va include detalii cu privire la proporţiile de amestec, raportul apă/ciment, prelucrabilitatea şi rezistenţa obţinută după 28 de zile.

5.56.Testarea betonului

5.58.Eşantionarea cuburilor

5.59.Rezultatele rezistenţei cubului

5.62.Finisajele suprafeţelor produse fără cofraje

5.63.Finisajele suprafeţelor produse cu cofraje

3.Finisajul lucrat neted: acest finisaj se va obţine prin realizarea unui finisaj neted şi apoi prin umplerea tuturor defectelor de suprafaţă cu mortar de ciment şi agregate fine, proaspăt pregătit în timp ce betonul este încă proaspăt acolo unde este posibil. După ce betonul a fost tratat corespunzător, feţele vor fi frecate, dacă este nevoie, pentru a obţine o suprafaţă netedă şi uniformă. Dacă suprafaţa va fi expusă în lucrarea finală, orice efort trebuie să fie făcut pentru a potrivi culoarea betonului.

5.65.Toleranţa pentru suprafeţele de beton

Tipul structurii	Dimensiunea măsurată	Toleranţa (mm)
		Finisaj produs cu cofraj		Finisaj produs fără cofraj
		Neted	Neted lucrat	Riglare	Lemn/Oţel
Beton îngropat	Poziţie Aliniament Înălţime până la 5m Grosime Rectiliniaritate în 5m Verticalitate per 5m (Limită) Pas deplasare	± 25 ± 15 ± 25 ± 10 ± 15 20 (30) 10	- - - - - - -	± 25 ± 15 ± 15 ± 10 ± 10 - 10	- - - - - - -
Beton expus în mod curent	Poziţie Aliniament Înălţime până la 5m Grosime Rectiliniaritate în 5m Verticalitate per m (Limită) Deplasare treptată	- - - - - - -	± 20 ± 10 ± 10 ± 5 ± 10 3 (15) 3	± 10 ± 10 - ± 5 ± 10 - 5	± 10 ± 3 - ± 5 ± 10 - 0
Beton expus (acolo unde o instalaţie mecanică trebuie instalată), Beton prefabricat Riglare**	Poziţie Aliniament nălţime până la 5m Grosime Rectiliniaritate în 5m Verticalitate per m (Limită) Deplasare treptată	- - - - - - -	± 5 ± 3 ± 5 ± 5 ± 3 3 (5) 0	± 3 ± 3 - ± 5 ± 5 - 3	± 3 ± 2 - ± 5 ± 3 - 0
Aparate de măsură (deversoare, etc.)	Poziţie Aliniament Rectiliniaritate 1m Verticalitate per m (limită) Deplasare treptată	- - - - -	± 2 ± 2 ± 2 2 (2) 0	- - - - -	± 2 ± 2 ± 2 - 0
^** Acest grup are scopul de a fi utilizat acolo unde utilajul mecanic reazemă direct pe beton. Acolo unde utilajul este urcat pe suporturi, cu pene de fixare sau altele de acest gen, lucrările vor fi efectuate cu toleranţele specificate pentru betonul expus obişnuit.
Definiţii ale dimensiunile măsurate
Poziţia	relaţia cu poziţia, în linie, pantă sau nivel arătat în desene
Aliniament	relaţie cu orice parte a structurii ce coincide sau este alăturată
Înălţime	dimensiunea verticală
Grosime	dimensiunea dintre feţele opuse măsurată pe desene
Rectiliniaritate	abaterea de la un şablon de 5 m ce poate fi drept sau curbat, după caz, aşezat orizontal şi/sau vertical;
Fir de plumb	verticalitatea reală
Deplasare distanţată	deplasare abruptă a oricărei feţe sau suprafeţe

5.66.Toleranţa pentru suprafeţele din beton

9.Cantitatea de beton reprezentata de orice grup de rezultate a patru teste consecutive va include amestecurile de unde au fost prelevate prima şi ultima probă, împreună cu toate amestecurile intermediare. În situaţia în care un rezultat nu se conformează la cerinţa d) de mai sus, numai acel amestec din care a fost prelevata probă va fi în pericol. În cazul în care rezultatele testelor pe cuburi nu se conformează ambelor cerinţe c) şi d) de mai sus, Antreprenorul va elimina betonul reprezentat de cuburile neconforme sau va lua alte măsuri dispuse de Inginer. Inginerul poate solicita Antreprenorului să efectueze testarea suplimentară, prin una sau mai multe metode dintre cele stipulate în prevederile standardelor şi normativelor naţionale aplicabile, în vigoare, a betonului reprezentat de cuburile neconforme cu această clauză.

3.Acolo unde este posibil raportul înălţime/diametru egal cu doi, factorul de corecţie indicat în prevederile standardelor şi normativelor naţionale aplicabile, în vigoare se va aplica pentru a se afla rezistenţa echivalentă a cilindrului având raportul specificat mai sus. În situaţia în care rezistenţa la compresiune a nucleelor, ajustată în privinţa raportului înălţime/diametru şi vârstei, nu atinge rezistenţa caracteristică specificată după 28 de zile, porţiunea de beton suspectată va fi secţionată, îndepărtată şi înlocuită cu beton corespunzator, fără costuri suplimentare.

1.Înainte de începerea turnării betonului se va verifica conţinutul în umiditate al agregatului. În scopul estimării cantităţii de apă liberă care va fi adăugată în mixer, Antreprenorul va produce un grafic care va relaţiona conţinutul în umiditate al agregatului cu apă ce va fi adăugată la amestecarea tuturor categoriilor de beton utilizate, grafic a cărui copie va fi înaintată Inginerului spre aprobare. Cantitatea de apă introdusă în amestec va fi strict controlată şi va reprezenta cantitatea minimă corespunzătoare unei legături complete.

3.Se vor efectua teste frecvente de tasare conform prevederilor standardelor şi normativelor naţionale aplicabile, în vigoare, pe probe de beton prelevate imediat înainte de turnare, cu scopul de a se determina consistenţa betonului. Tasările amestecurilor de beton de probă vor fi înregistrate în scop de identificare şi pentru utilizarea ulterioară ca verificare de rutină a calităţii. Totuşi, testele de tasare nu vor fi utilizate ca măsurători oficial acceptabile ale prelucrabilităţii betonului.

15.Aranjamentul la evacuare a dispozitivului de măsurare va fi astfel încât între cinci şi zece procente din apă să între în mixer înaintea celorlalte materiale şi alte cinci - zece procente să între în mixer după celelalte materiale. Restul de apă va fi adăugat intr-o proporţie uniformă cu celelalte materiale. Dispozitivul de măsurare a apei va fi uşor ajustabil astfel încât cantitatea de apă adăugată în mixer să poată varia, dacă este cazul, pentru fiecare dozare.

16.Orice adaos ce va fi utilizat va fi măsurat separat în dozatoare calibrate. Acurateţea utilajelor de cântărire, dispozitivelor de măsurare a apei şi dozatoarelor de adaos va fi verificată înainte de a se efectua amestecurile de probă, înainte de includerea primului amestec în Lucrări, după fiecare reparaţie sau ajustare a utilajului de amestecare şi în orice caz cel puţin o data pe lună. Înainte de a începe operaţiunile de betonare la o anumită secţiune de Lucrări, Antreprenorul va asigura Inginerul de existenţa unor utilaje suficiente în stare de funcţionare, inclusiv a unui echipament adecvat de rezerva, pentru a se asigura amestecarea corespunzătoare a betonului necesară pe perioada turnării. Prima doza de materiale pentru beton introdusă în mixer va conţine o cantitate suficientă de ciment, nisip şi apă în exces pentru a înveli interiorul tamburului fără să reducă conţinutul necesar de mortar al amestecului.

21.Inginerul poate interzice, la libera sa alegere, amestecarea sau turnarea betonului dacă consideră că temperatura ambientală este prea ridicată. Antreprenorului i se poate dispune de către Inginer să efectueze o curăţare frecventă a echipamentului pentru a îndepărta depozitele de beton întărit sau uscat care se acumulează rapid la temperaturi atmosferice ridicate. În anumite condiţii, Inginerul poate consimţi la amestecarea manuală a betonului simplu, în acest caz betonul realizându-se pe o platformă plană impermeabilă dintr-o zonă adecvată.

5.67.Elementele de beton prefabricat

5.Transportarea elementelor prefabricate, pe şantier va fi permisă numai în una din următoarele condiţii: 28 zile după fabricare, sau după ce rezistenţa la comprimare specificată în Tabelul Amestecurilor de Beton Proiectate va fi atinsa. Acolo unde instalarea elementelor de beton prefabricate în cadrul unei anumite structuri se face astfel încât faţadele unitarii vor fi expuse intern sau extern, suprafeţele expuse ale elementelor aşa cum sunt finisate vor fi uniforme în ceea ce priveşte culoarea şi textura.

1.În orice moment şi până la finalizarea Lucrărilor, elementele prefabricate vor fi protejate în mod adecvat pentru a se conserva toate suprafeţele şi părţile permanent expuse. Protecţia nu va marca sau nu va deforma în nici un mod betonul. Transportul, depozitarea şi montajul elementelor de beton prefabricat se vor realiza astfel încât să se evite deteriorarea lor şi să se păstreze suprafeţele elementelor fără mizerie sau alte urme nedorite. Încărcarea şi descărcarea, depozitarea şi montajul elementelor prefabricate de beton pe şantier se vor realiza de către muncitori calificati şi sub supravegherea unui supraveghetor competent. Elementele de beton prefabricate care se constată că sunt crăpate, deteriorate sau de o calitate inferioară fie înainte, fie după montaj vor fi respinse şi vor fi înlocuite de către Antreprenor.

5.69.Lucrari pentru fundatii directe

5.71.Fundaţii din beton armat

5.72.Prevederi de execuţie

1.La recepţiile pe faze de lucrări si recepţiile preliminare, comisiile respective vor efectua in afara de examinarea actelor încheiate pe parcurs, in ce priveşte frecventa, conţinutul si încadrarea in prevederile proiectantului si prescripţiile tehnice, in limita abaterilor admisibile - si o serie de sondaje, in numărul pe care-l vor aprecia ca necesar, pentru a se convinge de corectitudinea verificărilor anterioare, in special in ce priveşte poziţiile, formele si dimensiunile geometrice si calitatea corpului fundaţiilor.

5.73.Piloţi

2.Săpătura, betonul, armarea cu oţel şi carcasa din oţel acolo unde este cazul, se vor conforma Clauzelor Specificaţiilor. Cu cel puţin 21 de zile înainte ca Antreprenorul să înceapă lucrările de pilonare la şantier, acesta va cere acordul Inginerului, trimiţându-i detalii asupra sistemului sau de pilonare, inclusiv tipul şi dimensiunile piloţilor, detalii asupra armării şi proiectul în întregime precum şi calculele. Detaliile ce vor fi trimise vor include propunerile Antreprenorului pentru echipament, lucrări temporare şi metode de construcţie.

15.Dacă pilotul preliminar de testare nu îndeplineşte cerinţele Specificaţiilor, sistemul de pilonare propus va fi considerat nesatisfăcător. Antreprenorul va trimite apoi propuneri revizuite şi calcule pentru a obţine acordul Inginerului. Dacă nu se stabileşte altfel de către Inginer, orice pilot de testare care a picat testul preliminar va fi respins, iar Inginerul poate cere Antreprenorului să furnizeze unul sau mai mulţi piloţi de testare şi teste pentru a proba sistemul său modificat, pe cheltuiala sa.

1.Succesiunea operaţiilor de construcţie a piloţilor va fi aprobată de către Inginer şi va fi aranjată pentru a minimaliza deplasarea verticală şi laterală a piloţilor deja instalaţi. Nivelurile capetelor piloţilor alăturaţi sau ale structurilor efectuate pe aceştia sau orice alte structuri vor fi măsurate la intervale, în timp ce este instalat un pilot. Piloţii bătuţi în pământ care s-au ridicat, vor fi rebătuţi în pământ şi forţaţi în jos până la rezistenţa originală.

8.Barele principale longitudinale de armare din piloţi ce nu depăşesc 12 m în lungime vor fi într-o lungime continuă dacă nu se specifică altfel în altă parte. In piloţii ce depăşesc 12 m în lungime, se vor permite îmbinări în barele longitudinale la intervale de 12 m. Îmbinările din barele alăturate vor fi amplasate la cel puţin 1 m depărtare de-a lungul lungimii pilotului. Îmbinările vor fi in aşa fel încât întreaga rezistenţă a barei să fie eficientă pe îmbinare.

(a)Piloţii foraţi vor fi în conformitate cu cerinţele Specificaţiilor. Tasarea pentru beton va fi stabilită cu Inginerul înainte de betonarea piloţilor preliminari de testare. Betonul din piloţii foraţi va fi turnat în mod continuu. Îndepărtarea cofrajelor temporare trebuie finalizată înainte ca betonul turnat să-şi piardă lucrabilitatea pentru a asigura că betonul nu se ridică, dar turnarea betonului trebuie ţinută în avans faţă de retragerea cofrajului pentru a preveni "gâtuirea".

22.Aparatele de măsură sunt conectate la un aparat de înregistrare şi procesare a datelor. In timpul loviturilor asupra pilotului, semnalele din aparate sunt înregistrate şi procesate pentru evaluarea capacităţii de susţinere a pilotului. Procesarea datelor va fi de două feluri: una simplă (CASE sau metoda analog) şi una mai exactă, bazată pe potrivirea semnalelor (CAPWAP (CONTROLUL ŞI APROVIZIONAREA PUNCTELOR DE ACCES FARA FIR) sau programul analog). Metoda simplă oferă rezultate pe loc, în timp ce potrivirea semnalelor consumă mai mult timp (ore).

37.Antreprenorul va pregăti partea superioară a pilotului şi dacă este necesar va îmbunătăţi integritatea structurală a părţii superioare a pilotului pentru a rezista la o forţă puternică de impact. Tot betonul desprins de la suprafaţa pilotului va fi îndepărtat. Porţiunea superioară a pilotului forat va fi prelungită cu o lungime de cel puţin 2 ori mai mare decât diametrul pilotului forat cu acelaşi diametru ca şi pilotul forat. Porţiunea extinsă a pilotului forat va fi turnată din beton având o rezistenţă minimă la compresiune de 40 Mpa.

În mod normal, testul de încărcare furnizează testul de încărcare a pilotului versus tasare şi timp versus diagrame de tasare fără a face deosebire între rezistenţa punctuală şi a puţului. Prin urmare, deseori nu este posibil să se facă distincţia între factori parţiali ai evaluării valorii de proiect a rezistenţei de bază şi a rezistenţei puţului. In schimbul unui factor parţial de rezistenţă a pilotului Rcc pot fi luate pentru valorile gts cele oferite în tabelul de valori de mai sus.

10.Testele dinamice şi evaluarea lor poate fi folosită pentru a evalua capacitatea de rezemare a piloţilor individuali de compresiune. Validitatea evaluării va fi fost demonstrată de dovezi anterioare ale performanţei acceptabile sau de teste de încărcare statice asupra aceluiaşi tip de pilot de lungime şi secţiune transversală similare şi în aceleaşi condiţii ale solului. Nivelul energiei introduse în timpul testării dinamice va fi suficientă pentru a permite o interpretare adecvată a capacităţii pilotului la un nivel corespondent suficient de ridicat de efort.

6.Dacă observaţiile la faţa locului sau inspectarea înregistrărilor aduc la lumină incertitudini cu privire la calitatea piloţilor instalaţi, se vor efectua cercetări suplimentare pentru a stabili starea reală din construcţie a piloţilor şi dacă sunt necesare măsuri de remediere. Aceste investigaţii vor include fie testele de reintroducere sau de integritate a piloţilor, în combinaţie cu testele de mecanică a solului din jurul piloţilor suspecţi şi teste statice de încărcare a piloţilor.

8.Testele de integritate dinamice la tensiune scăzută pot fi folosite pentru o evaluare globală a piloţilor ce pot avea defecte importante sau care este posibil să fi cauzat o pierdere importantă de putere în sol în timpul construcţiei. De vreme ce defecte precum calitatea insuficientă a betonului şi grosimea acoperirii cu beton a armăturii, ce afectează performanţa pe termen lung a unui pilot, nu se găsesc deseori prin teste dinamice, poate fi nevoie de alte teste, precum teste sonice, teste de vibraţii sau carotare, pentru a superviza executarea.

5.74.COFRAJUL

6.Legături metalice sau ancore în cadrul cofrajelor vor fi construite sau manşonate pentru a permite îndepărtarea lor completă până la o adâncime de cel puţin a stratului de acoperire de la faţă, fără deteriorări ale betonului. Toate garniturile pentru legăturile metalice vor fi astfel construite încât, după înlăturare, cavităţile lăsate să fie cât mai mici posibile. Cavităţile datorate fie îndepărtării parţiale sau complete a legăturilor vor fi înăsprite şi umplute cu un material aprobat de către Inginer.

6.ARMĂTURI DIN OŢEL

6.1.Tipuri, calitate şi depozitare

6.2.Grafice de îndoire şi tăiere

6.4.Tăierea şi îndoirea armăturii

6.4.1.Fasonarea

6.4.2.Toleranţă

6.4.3.Fixarea armăturilor

6.Armătura va fi ţinută în poziţie pe durata turnării betonului prin folosirea pieselor de distanţare, distanţierelor sau altor metode aprobate de Inginer. Numai distanţierii aprobaţi pot fi folosiţi în lucrările permanente. Înainte ca distanţierii să fie aprobaţi pentru folosire în lucrări, trebuie demonstrată capacitatea lor de a menţine ranforsarea în siguranţă în poziţie pe durata betonării fără a afecta turnarea betonului, compactarea sau durabilitatea acestuia.

6.4.6.Înnădirea prin suprapunere a barelor şi a plaselor

6.4.7.Fixarea armăturii

9.Toată armătura care este probabil să fie expusa la condiţiile meteorologice pe o perioadă îndelungata înainte de a se începe betonarea, va fi acoperita cu polietilenă, bandă oarbă, pastă de ciment sau alte materiale satisfăcătoare pentru Inginer cu scopul de a se preveni ruginirea excesivă sau pătarea betonului înconjurător. În situaţia în care, în ciuda acestor măsuri de precauţie, apar pete de rugină pe suprafeţele vizibile în permanentă, acestea vor fi îndepărtate imediat intr-un mod satisfăcător pentru Inginer.

6.4.8.Oţeluri pentru armături

7.LUCRARI PENTRU CONFECTII METALICE

7.1.Aspect (defecte de suprafaţă) şi defecte interioare

7.2.Abateri limită de la formă şi dimensiuni

7.3.Abateri limită la trasare

7.5.Tăiere

4.Piesele care prezintă după tăierea termica neregularitatea locale mai mari decât cele prescrise pentru clasa de calitate respectiva a tăieturii, pot fi utilizate numai daca aceste neregularităţi nu depăşesc dublul valorii prescrise si cu condiţia remedierii lor. Remedierea tăieturii, sau prin încărcare cu sudura. Aceasta din urma se admite numai cu condiţia respectării tehnologiei de sudare pentru remedieri prescrise in documentaţia tehnica de execuţie, iar in cazul marginilor libere ale elementelor din categoria de execuţie A este necesar si acordul scris prealabil al proiectantului.

7.6.Protecţia anticorozivă

7.7.Montajul construcţiilor din otel

7.8.Reguli si metode de verificare a calităţii

9.Verificarea poziţiei in plan si a nivelului fetei superioare a fundaţiilor (inclusiv şuruburile de ancoraj sau golurile pentru şuruburi), sau a zonelor de rezemare pentru elementele construcţiei din otel se face pentru ca acestea sa corespunda datelor din documentaţia tehnica de execuţie. In cazul când abaterile depăşesc valorile admise, se vor executa de către întreprinderea de construcţii toate remedierile necesare. Atât verificările, cat si remedierile efectuate vor fi consemnate obligatoriu in procese verbale.

7.9.Depozitare, livrare si transport

7.10.Pregătirea materialelor

7.11.Procedee de sudare

7.12.Remedierea defectelor

7.13.Controlul execuţiei

8.LUCRARI PENTRU HIDROIZOLATII

8.2.Hidroizolaţii verticale pe pereţi

8.3.Hidroizolaţii speciale

8.4.Hidroizolaţii la bazine şi rezervoare

9.LUCRĂRI HIDROTEHNICE - APĂRĂRI DE MALURI

9.1.Generalităţi

9.2.Trasarea lucrărilor

9.3.Verificări calitative

9.4.1.Îmbrăcăminţi vegetale (înierbări)

9.4.2.Îmbrăcăminţi din piatră

9.4.3.Îmbrăcăminţi din dale de beton

9.5.Straturi filtrante

9.6.Reazeme pentru îmbrăcăminţi

9.7.Fundaţii pentru apărări de maluri

9.8.Gabioane

9.9.1.Piatră

9.9.2.Lemn

10.ARHITECTURA ŞI CLĂDIRILE

10.1.Prevederi de ordin general

10.5.Aspectul interior

10.7.Acoperişul

10.8.Pardoseli interioare

10.9.Pereţi, tavane şi zugrăveală

10.10.Grătare şi capace sau platelaje din tablă striată

11.LUCRARI DE ZIDĂRIE

11.2.Livrare, depozitare, manipulare

11.3.Executarea lucrărilor

1.Zidăria simplă se alcătuieste din cărămizi sau blocuri aşezate pe lat sau pe cant (cu excepţia celor cu goluri verticale, care se aşează numai pe lat) rânduri orizontale si paralele. La alcătuirea zidăriilor din cărămizi pline si goluri verticale, pe lângă cărămizile întregi se folosesc si fracţiuni, necesare realizării ţeserii legăturilor, ramificaţiilor si colturilor. La ziduri de grosime de 1/2 caramida si de o caramida se admite folosirea caramizilor sparte (jumătăţi sau mai mari) in proporţie de cel mult 15%.

La dimensiunile zidurilor la grosimea de execuţie a zidurilor
din cărămizi si blocuri ceramice	ziduri cu grosimea < 63 mm la zidurile provenite din demolări abaterile limita se pot majora cu 50%	± 3 mm
	ziduri cu grosimea de 90 mm	± 4 mm
	ziduri cu grosimea de 115 mm	± 4 mm
	ziduri cu grosimea de 140 mm	± 4 mm
	ziduri cu grosimea de 240 mm	± 6 mm
	ziduri cu grosimea > 240 mm	± 10 mm
din blocuri de beton cu agregate usoare	ziduri cu grosimea < 240 mm	± 4 mm
	ziduri cu grosimea de 290 mm	± 5 mm
	ziduri cu grosimea > 365 mm	± 10 mm

La suprafeţe si muchii
La plantarea suprafetelor	pentru ziduri portante	3 mm/ m
	pentru ziduri neportante	5 mm/ m
	pentru ziduri aparente, portante si neportante	2 mm/ m
La rectilinitatea muchiilor	pentru ziduri portante	2 mm/ m
	pentru ziduri neportante	4 mm/ m
	Cel mult 20 mm pe lungimea neîntrerupta a zidului
La verticalitatea suprafetelor si muchiilor	pentru ziduri portante	3 mm/ m
	Cel mult 10 mm pe etaj si 30 mm pe inaltimea cladirii
	pentru ziduri neportante	6 mm/ m
	Cel mult 10 mm pe etaj
	pentru ziduri aparente
	portante si neportante	2 mm/ m
	Cel mult 5 mm pe etaj si cel 20 mm pe întreaga inaltime a cladirii.

11.4.Verificări in vederea recepţiei

12.LUCRĂRI DE ÎNVELITORI ŞI ŞARPANTE

12.2.Materiale si produse.

Forma si materiale

De baza

(forme si dimensiuni)

Auxiliare

(cond. generale, verificari, etc.)

Dimensiuni

Ţigla solzi

- din argila arsa

- din sticla

515 - 89

2863/ - 80

514 - 78

2863/ 1 - 80

350 x 170

Ţigla cu jgheab trasa

- din argila arsa

- din mortar de ciment

515 - 89

514 - 78

390 x 220

380 x 230

Ţigla cu jgheab presata

- din argila arsa

- din sticla

515 - 89 2863/ 2 - 80

514 - 78

2863/ 1 - 80

480 x 230

390 x 220

Olane presate acoperis

- din argila arsa

513 - 74

450 x 180

Coame presate din

- argila arsa - mari

- mici

- mortar de ciment

515 - 89

5547 - 64

514 - 78

380 x 250

320 x 206

450 x 220

Forma si materiale	De baza (forme si dimensiuni)	Auxiliare (cond. generale, verificari, etc.)	Dimensiuni
Scanduri rasinoase	952 - 86	1949 - 86	24 x 300 x 3000
Sipci din lemn de brad	942 - 86	1949 - 86	28 x 38 24 x 48
Mortar de ciment - var marca25	1030 - 85	2634 - 80
Colorant miniu de plumb sau de fier	429 - 85
Cuie cu cap plat pentru tabla si carton	2111 - 90
Sarma moale zincata 1 - 2 mm	889 - 89
Tabla de 0,40 x 750 x 1500mm	2028 - 80
Materiale de lipit - aliaj tip Lp - 30 - clorura de amoniu (tipirig) - staniu, plumb.	96 - 87
Amoniac tehnic tip 20 sau 25 - acid azotic tehnic - carton bituminat - tabachere	448/ 2 - 84 447 - 80 138 - 80 137 - 78	11853 - 83
Jgheaburi si burlane cu sectiune rotunda	2389 - 77		154 mm L = 750 ± 2 mm
Coturi	2274 - 88		154 mm R = 385 ± 2 mm
Carlige	2274 - 88
Receptoare pentru colectarea apelor de pe terase si acoperisuri	2742 - 86	2583 - 80

7.Impermeabilitatea, capacitatea portanta si rezistenta la inghet - dezghet conform STAS 515 - 89 - 2.2. Forma ţiglelor si coamelor trebuie sa fie reglata si fara valuri. Se admit abateri de la planeitatea fetelor si rectilinitatea muchiilor de 4 mm la tiglele profilate cu jgheaburi, denivelarea colturilor de maxim 4 mm. Ştirbituri la colturi, muchii si pe fete - una la colturi cu adâncimea de maxim 5 mm si lungimea maxima de 20 mm. La muchii si pe fete cu adâncimea de maxim 3 mm si lungimea totala maxima 10 mm turtiri la colturi se admit pe maxim 1/3 din inaltime. Nu se admit crapaturi. Bavuri nu se admit. Se admit mici variatii de nuanta. Glazura trebuie sa fie aplicate uniform si sa nu prezinte exfolieri.

12.3.Livrare, depozitare, manipulare.

12.4.Executarea lucrărilor

12.5.Descrierea lucrărilor de bază

12.6.Prescripţii, recomandări, standarde, normative pentru execuţia de detaliu

12.7.Verificări in vederea recepţiei

1.Verificarea constă in examinarea proceselor verbale încheiate la terminarea fazei la terminarea fazei de lucrări din care face parte suportul si măsurarea - prin sondaj a elementelor geometrice ale acestuia (pante, planitate, rectilinitate, distanta intre axe), distanta minima 10 cm intre cosurile de fum si pârtile lemnoase sau combustibile ale suportului. Abaterile de la planeitate măsurate cu dreptarul de 3 m, trebuie sa nu depaseasca 5 mm in lungul pantei si 10 mm perpendicular pe acesta.

13.TENCUIELI INTERIOARE

13.2.Livrare, depozitare, manipulare

13.3.Execuţia lucrărilor

14.ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII

14.2.Lucrări pregătitoare

14.3.Pregătirea suprafeţelor

14.4.Condiţii de execuţie

14.5.Zugrăveli cu lapte de var

14.6.Vopsitorii cu vopsea de ulei

14.7.Vopsitorii cu vopsele emailate

15.TÂMPLĂRIE DIN PVC

15.1.Generalităţi

15.2.Tehnologia de execuţie

16.PARDOSELI DIN MOZAIC TURNAT

16.2.Livrare, depozitare, manipulare

16.3.Execuţia lucrărilor

16.5.Turnarea mozaicului

16.6.Protejarea lucrărilor

16.7.Terminarea lucrărilor

16.8.Verificări în vederea recepţiei

17.REALIZAREA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII

17.1.Construcţiile din cărămidă şi cele din piatră, generalităţi

2.Cărămizile din fiecare rând se vor îmbina în mod corect cu cărămizile de dedesubt. Rândurile vor fi aşezate paralel cu îmbinările de grosime uniformă şi vor fi menţinute drepte sau curbate, după necesitate. Straturile de cărămidă vor fi măsurate pentru a se ridica cu înălţimea de 300 mm în 4 rânduri. Îmbinările verticale vor fi în aliniament, aşa cum este cerut de către aderenţă şi vor avea o grosime medie de 10 mm. Cărămizile ce formează praguri, unghiuri interne sau externe, vor fi alese pentru rectangularitate şi verticalitate. Cărămizile cu o singură orientare vor fi aşezate cu aceasta în sus.

3.Construcţiile din cărămidă şi cele din piatră se vor ridica uniform; colţurile şi celelalte lucrări avansate vor fi retrase şi nu vor fi ridicate deasupra nivelului general cu mai mult de 1 m. Nici o lucrare din cărămidă nu va fi ridicată cu mai mult de 1,5 m pe zi. Nu vor fi introduse cărămizi sfărâmate în lucrare decât dacă este necesar pentru împănare. Acolo unde este nevoie de blocuri de piatră tăiate, toate tăierile se vor efectua folosind un tăietor cu disc mecanic.

17.2.Construcţiile din cărămidă şi cele din piatră, îmbinarea şi joantarea

17.3.Pereţii cu goluri

17.4.Rândul rezistent la umezeală

17.6.Aderenţă la beton

17.9.Construirea cu cărămizi sau piatră pe vreme rece

17.10.Pregătirea pentru tencuială

17.11.Fixarea panourilor de tencuială

17.12.Tencuiala

17.14.Finisajele pardoselilor de beton

17.19.Dulgheria şi tâmplăria

2.Întreaga tâmplărie va fi tăiată şi îmbinată cât mai repede posibil după începerea lucrărilor. Se vor lăsa 3 mm pentru fiecare faţă lucrată, cu excepţia locurilor unde munca este descrisă în contract ca fiind finalizată. Cadrele, cofrajele şi alte materiale de tâmplărie vor fi securizate în cutii din lemn tare construite special pentru aceasta. Acolo unde nu au fost asigurate cutii din lemn tare, suprafeţele primitoare vor fi astupate cu cepuri din lemn tare sau cu dopuri aprobate.

17.20.Lucrările de structuri metalice

17.22.Pardoseli din lemn

17.26.Vopsirea

17.31.Ţevile

17.35.Rosturile în construirea clădirilor

17.36.Articole încastrate

17.40.Lucrări de şlefuire

17.41.Specificaţii asupra lucrărilor structurale în oţel

1.Toate materialele vor fi în conformitate cu standardele europene sau locale. Antreprenorul va trimite detalii amănunţite asupra tuturor tipurilor de oţel, secţiuni de oţel şi factori de asamblare spre aprobarea Inginerului cu cel puţin 6 săptămâni înainte de fabricare. Se vor furniza certificate pentru a arăta gradul, standardul de calitate şi sursa tuturor materialelor cu cel puţin 2 săptămâni înainte de fabricare. Toate tipurile de oţel vor fi testate în conformitate cu standardele de calitate ale materialelor.

Partea A:	Inspecţia vizuală: înainte de Testarea Non Distructiva (NDT), toate sudurile trebuie inspectate vizual de către o persoană calificată.
Partea B:	Grosimea plăcuţei mai groase unită cînd Testarea Non Distructiva (NDT) devine obligatorie pentru oţelul de 43 de grade (toate dimensiunile sunt in milimetri)
Tipul sudurii	Încheietură
Tipul îmbinării	în linie	În T şi în cruce	În colţ
MPI	t < 10	t > 20	t > 20
U/S	t > 10	t > 12	t > 30
Tipul sudurii	Filet
Tipul îmbinării	suprapusă	În T şi în cruce
MPI	t > 20	t > 20
U/S	Nu este obligatorie	Lungimea gîtului > 20
Partea C:	Frecvenţa testării încheieturilor în Partea B
	Zonele de conexiune ale sudurilor din atelier	Primele 5 încheieturi identificate din fiecare tip, avînd aceleaşi dimensiuni de bază, grade ale materialului, geometrie a sudurii. Apoi, o încheietură din 5 de acelaşi tip.
	Zonele de conexiune ale sudurilor la faţa locului	Toate încheieturile identificate

	Parametru	Tipul sudurii	Condiţii speciale	Cerinţe de acceptare	Acţiune de remediere
Geometria sudurii	Locaţie	Toate		Per desene	Reparare
	Tipul sudurii	Toate		Per desene	Raportare la inginer
	lungime	Toate		Per desene	Reparare
Profil	Gat	încheietură/filet		Per desene	Reparare
	Lungime picior	Filet		Per desene	Reparare
	Nealiniere	Toate	Încheietură în cruce	Per desene
Discontinuităţi ale suprafeţei	Subtăietură	Toate			Reparare
Discontinuităţi ale suprafeţei	Crăpături	Toate		Nepermisă	Reparare & mărire MPI la 100%
Discontinuităţi ale sub-suprafeţei	Crăpături	Toate		Nepermisă	Reparare & mărire U/S la 100%

23.Zonele mici de avarii ale straturilor galvanizate cu un diametru mai mic de 10 mm pot fi reparate cu vopsea bogată în zinc. Pentru zonele mai mari avariate, Antreprenorul va propune un sistem de vopsire ce poate fi aplicat pentru a asigura proprietăţi similare şi compatibilitate cu tratamentul suprafeţei. Orice astfel de reparaţie va fi trimisă Inginerului pentru aprobare. Acolo unde sistemul de vopsire este avariat de sudarea la faţa locului, sistemul de protecţie împotriva coroziunii trebuie reparat în întregime.

Element	abatere (în mm)
Element	în nivel	în profunzime	în locaţie
Fundaţie	+0/-30	-	-
Perete vertical, la suport al construcţiei din oţel	-	-	± 25
Surubul fundaţiei cu reglare minimă de 25 mm.	-	+25/-5	20
Surubul fundaţiei, nereglabil	3	+45/-5	3
Poziţia la baza primului stâlp ridicat	-	-	5
Dimensiunile generale ale planului: Lungime, L < 30 metri Lungime, L > 30metri	- -	- -	20 20+0.25(L-30)
Vericalitatea coloanei pe înălţimea etajului. Un singur etaj Mai multe etaje Pentru h < 3m toleranţă permisă 5mm Pentru h > 15m toleranţă permisă 25mm	-	-	) ± h/600 ) Min 5 ) Max 25
Distanţa dintre suprafeţele de rezemare	-	-	1.5
Alinierea stâlpilor din perimetrele adiacente	-	-	10
Grinzile planşeului, nivel specificat	± 10	-	-
Grinzile planşeului, nivel la fiecare capăt	5	-	-
Grinzi adiacente, nivel	± 10	-	-
Alinierea grinzilor (min. 5mm)	-	-	h/600

18.CONDUCTE ŞI LUCRĂRI AUXILIARE

18.1.Asigurarea calităţii

18.2.Transportul, manipularea si depozitarea conductelor

11.Conductele vor fi depozitate în zone ferite de lumina directă a soarelui şi în conformitate cu recomandările producătorului. La depozitarea pe şantier, terenul va fi neted, fără pietre. Depozitarea se face pe sortimente, in locuri special amenajate, avandu-se grija sa nu fie puse in contact cu substante chimice agresive pentru materialul conductei (combustibil de motor, solvenţi sau alte lichide similare) sau cu materiale abrazive. Nu sunt admise zgârieturi sau striatiuni cu o adâncime mai mare de 10% din grosimea peretelui conductei.

18.3.Pozarea conductelor

10.După pozare şi îmbinare, secţiunea finalizată dintre cămine va forma un tub continuu susţinut pe toată lungimea sa, cu radierul în conformitate cu aliniamentul şi înclinaţia prezentate în Desene. Fiecare secţiune dintre cămine este verificată extern dacă este dreaptă, cu ajutorul unui fir paralel cu cota proiectată a radierului şi cu susţinere pe intervale care nu depăşesc 7,5 m şi de asemenea este verificată intern cu ajutorul razei de lumină (fascicul laser sau lumină solară reflectată de o oglindă).

17.În momentul în care fiecare conductă este amplasată în poziţia sa finală şi este îmbinată, tranşeea va fi umplută, lăsând doar îmbinările neacoperite. Materialele utilizate pentru umplere şi plasarea şi compactarea lor vor fi în conformitate cu Desenele cu cerinţele Angajatorului şi cu cerinţele Specificaţiilor. Îmbinările vor rămâne neacoperite până sunt îndeplinite cu succes testele hidrostatice şi Inginerul şi-a dat aprobarea pentru acoperirea îmbinărilor.

2.Înainte de instalarea şapei sau a mediului adiacent, conductele vor fi susţinute la fiecare îmbinare de blocuri sau cărămizi din beton prefabricat, cu o membrană impermeabilă în două straturi sau prin altă metodă adecvată. Suprafaţa elementelor de susţinere va fi perfect netedă cel puţin 75 mm x 75 mm sub conductă şi mărimea blocurilor va fi capabilă să susţină conducta. Pentru susţinere laterală pot fi folosite pene din lemn de esenţă tare. Betonul va fi vibrat, bătut şi lucrat sub şi în jurul conductei, urmând să aibă contact direct cu partea inferioară a conductei. Betonul nu va fi turnat până ce şanţul nu a fost verificat şi conductele şi îmbinările nu au fost verificate, testate şi aprobate. Antreprenorul va lua toate precauţiile necesare pentru a se asigura că conductele şi rosturile de expansiune nu se mişcă când este turnat betonul sub şi în jurul lor, iar betonul va fi turnat, acolo unde este posibil, într-o singură etapă.

1.După ce partea inferioară a şanţului a fost nivelată şi consolidată, un pat de pozare cu grosimea necesară, care în general va fi de 1/4 din diametrul exterior al conductei, minim 200 mm, va fi amplasat pe întreaga lăţime a şanţului şi compactat în straturi ce nu depăşesc 150 mm grosime cu ajutorul unui compactor vibrator adecvat. Suprafaţa compactată a patului de pozare va avea un nivel puţin mai înalt decât cel al nivelului cerut al radierului interior al conductelor. Conductele vor fi aşezate şi vor fi aduse la nivelul cerut prin îndepărtarea cantităţii necesare de pat de fundare compactat.

1.În timpul aşezării patului de pozare, toate materialele de împrejmuire sau fixare, elementele de susţinere laterale temporare şi de acoperire vor fi ridicate progresiv, ca şi în cazul amplasării acestora, cu excepţia cazurilor când există indicaţii să fie lăsate în acelaşi loc. Întreaga lăţime va fi umplută cu material granular de umplere, elemente de împrejmuire sau fixare şi compactat adecvat pentru a elimina golurile dar şi pentru a obţine susţinerea proiectată a conductei.

1.Verificate înainte de acceptare, gulerele, capacele sau discurile de protecţie de la capetele flanşelor, elementelor încorporate/speciale de îmbinare sau fitingurile nu vor fi îndepărtate până când conductele, elementele încorporate/speciale sau fitingurile urmează să fie coborâte în şanţ. Înainte ca o conductă să fie coborâtă în şanţ, va fi verificată cu atenţie pentru a se asigura că straturile de acoperire exterioară sau căptuşire interioară sau de izolare nu sunt deteriorate. Acolo unde este necesar, interiorul conductelor, al elementelor încorporate şi al fitingurilor va fi curăţat cu atenţie. Orice conducte avariate sau orice deteriorare a straturilor de acoperire sau căptuşire vor fi reparate sau respinse conform indicaţiilor.

18.4.Realizarea umpluturilor

18.5.Îmbinarea conductelor - conditii generale

1.Îmbinările se vor realiza în conformitate cu instrucţiunile producătorului. Societatea responsabilă de realizarea proiectului va folosi serviciile de consultanţă tehnică oferite de producători pentru a instrui executanţii îmbinărilor în metoda de îmbinare. Dacă producătorii recomandă folosirea unor garnituri de îmbinare, Societatea responsabilă de realizarea proiectului le va folosi pentru efectuarea tuturor îmbinărilor de conducte. Înainte de a face orice îmbinare, toate garniturile vor fi curăţate şi uscate atent şi menţinute în această condiţie, folosind un lubrifiant recomandat de producătorul de conducte până când îmbinările au fost complet realizate sau asamblate.

18.6.Îmbinări la conductele de plastic

18.7.Îmbinări cu mufa

18.8.Îmbinări cu flanşă

18.9.Îmbinări sudate

18.10.Umplerea cu pământ

1.Umplerea cu pământ trebuie realizată conform cerinţelor capitolului 3 (lucrări de pământ) al acestei specificaţii şi cerinţelor producătorului de conducte. După ce materialul de umplere sau de pozare a fost aşezat până la 300 mm deasupra coroanei conductei, materialul normal de umplere va fi apoi aşezat în straturi ce nu depăşesc 300 mm grosime fiecare şi compactat pe întreaga lungime a conductei înainte de reumplere. În cazul unui pat de pozare din beton, umplerea cu pământ nu va începe până ce betonul nu este suficient de matur. Nu va fi folosit un echipament de compactare mecanic până ce nu a fost aşezat un strat suficient pentru a proteja conducta de echipament. Nu se va aşeza material de umplere în şanţuri cu apă.

18.11.Drenaj teren

1.Drenurile vor fi din conducte perforate pentru drenaj din beton, PVC sau PE. Conductele pentru drenaj din beton poros vor fi îmbinate cap la cap cu breşe de 5 mm. Toate conductele vor fi aşezate şi aliniate pe un pat de pozare granular. Şanţul va fi umplut cu un material de umplere din agregate grosiere monogranulare de 25 mm până la cel puţin 150 mm deasupra coroanei conductei. Materialul de filtrare va fi izolat cu o ţesătură geotextilă adecvată pentru a împiedica intruziunea materialelor fine.

18.12.Protectia conductelor

1.Finalizarea acţiunii de protejare interioară şi exterioară a conductelor din oţel şi a elementelor încorporate va fi efectuată conform procedurilor standard cu un material de protecţie adecvat furnizat de producătorul de conducte. Lămpile de lipit nu vor fi folosite pe straturi bituminoase pentru conductele din oţel sau elemente încorporate; se vor folosi doar aparate de sudură cu flacără de gaz de mică putere. La îmbinările cu flanşe la conductele din oţel cu diametru mare va fi aplicat material furnizat de producătorul de conducte după ce îmbinările au fost realizate, acolo unde a fost posibil, de către un muncitor care intră în conductă şi umple golurile dintre capetele conductei cu material de reparaţie.

2.Acolo unde diametrul conductei depăşeşte 600 mm, Antreprenorul va furniza un cărucior cu roţi de cauciuc de dimensiuni adecvate pe care muncitorii şi materialele vor intra şi vor fi scoşi de pe conductă pentru fiecare grup de conducte. Căruciorul va fi echipat cu un şnur de o lungime şi rezistenţă adecvate şi va fi construit astfel încât suprafaţa interioară a conductelor să nu fie avariată de acesta sau de oamenii care se deplasează în acest mod. Antreprenorul va asigura şi menţine lămpi electrice de verificare corespunzătoare.

1.Sistemele de protecţie catodică vor fi eficiente, comandate de la furnizori cu reputaţie. Sistemul va include toţi anozi (plăcile anodice) corodaţi catodic prin galvanizare, încărcăturile, cablurile şi echipamentul asociat necesar. Anozii vor fi furnizaţi complet cu un certificat ce indică producătorul, compoziţia aliajului, numărul de sarcină, analiza chimică, recomandările de instalare şi alte informaţii relevante. Formarea anozilor va fi fără bavuri, proeminenţe excesive sau alte defecte contrare bunei practici de turnare. Anozii vor fi suficient de legaţi de conductă pentru a rezista solicitărilor apărute în timpul montării conductelor şi forţelor de tasare a pământului. Componentele structurale ale fiecărui anod şi suprafeţele deteriorate ale stratului de acoperire a conductei vor fi tratate cu un strat de protecţie aprobat compatibil cu materialul de acoperire a conductei.

18.13.Conectarea conductelor

1.Acolo unde conductele de canalizare sunt la adâncime, legătura va fi de tip “vertical/orizontal". Ramificaţia verticală va avea un diametru minim de 150 mm (160 mm pentru PVC) şi va fi racordată la canalizare cu un teu. Secţiunea înclinată va fi racordată la cea verticală la un nivel conform instrucţiunilor cu un teu etanşat cu dop sau capac. Racordurile laterale realizate din conducte din materiale rigide cu mai puţin de 500 mm strat acoperire şi secţiunile verticale vor fi înconjurate cu 150 mm de beton Clasa C 20/25. O mare atenţie trebuie acordată pentru a preveni pătrunderea betonului la capătul conductei, prin folosirea de sisteme adecvate de închidere.

2.Dacă conducta este din PVC sau alt material sintetic, racordările la deviaţiile de conducte cu mai puţin de 750 mm strat acoperire vor fi prevăzute cu un radier pe tot şanţul peste patul de aşezare din material granular. Secţiunile verticale vor fi îngropate în material de pozare granular şi în cazul canalelor, care au mai mult de 5 metri faţă de radierul interior al conductelor şi ramificaţia verticală vor fi îngropate în beton Clasa C 30/37I la o înălţime de 500 mm deasupra colectorului de canalizare.

18.14.Cămine de vizitare şi structuri auxiliare

3.În timpul manipulării, depozitării şi la punerea în operă se va evita stivuirea căminelor unul peste altul sau aşezarea de greutăţi peste acestea, acest lucru putând duce la deformări şi prejudicia conformitatea produsului. Aceleasi cerinţe se aplică şi la mutarea dintr-un loc în altul, situaţie în care se interzice contactul cu suprafeţe care pot zgâria sau deteriora produsul. Transportul se va face cu mijloace acoperite, iar in timpul operaţiilor de incarcare/descărcare se înterzice trântirea şi/sau lovirea cu corpuri contondente sau ascuţite care pot prejudicia produsul şi deteriora montajul.

7.Partea superioară a secţiunii din plastic a căminelor va fi protejată de trafic şi alte încărcări de către o placă de beton cu diametrul minim de 1,80 m. Această placă de acoperire va fi proiectată astfel încât să evite transferul sarcinilor asupra secţiunii din plastic. Aceasta se va sprijini numai pe sol neperturbat şi/sau pe umplutură compactată. Rama şi capacul căminului vor fi încastrate în această placă de acoperire. Placa va fi din beton C12/15 armat corespunzător

1.Fundaţia, treptele şi pereţii vor fi construiţi in-situ peste nivelul celei mai înalte conducte folosind betonul specificat in proiectul de specialitate. Betonul va fi turnat imediat în excavarea proaspăt nivelată sau peste cofraje temporar sau permanent în exterior şi la interiorul cofrajelor. Nu vor fi instalate rame pentru gurile de vizitare până când fundaţia nu este terminată. Cadrele căminelor de vizitare din beton prefabricat şi planşeul de dale vor fi făcute din nisip/mortar de ciment 2:1 şi, când este terminată, faţa interioară va fi netezită şi ajustată. Cadrul din beton prefabricat va fi înconjurat de beton Clasa C 30/37 cu o grosime de minim 150 mm format exterior cu formă circulară aprobată. Fiecare turnare se va termina la mijlocul distanţei dintre inelele de etanşare, iar acolo unde este cerut în dreptul inelelor de etanşare (vezi şi Capitolul 2.3.11 Trepte din fier pentru cămine de vizitare).

2.Acolo unde radierele sunt indicate în desen ca fiind turnate in-situ fără tencuială din mortar, se va folosi beton de clasa specificata in proiectul de specialitate.Pentru a obţine conturul exact al radierului, se va folosi un cofraj. Dacă nu există alte indicaţii, radierul va avea laturi verticale până la scafa conductelor şi va fi rostogolit peste trepte care vor avea o înclinaţie de 12 la 1. O tencuială de mortar de ciment de 12 mm grosime va fi aplicată pe treptele excavate şi finisată într-o suprafaţă rezistentă la alunecare.

1.Ramele vor fi betonate, vor fi montate capace cu decupaj adânc şi orice ajustări vor fi făcute înainte de turnarea betonului. Partea superioară a capacelor este utilizabilă la nivelul străzii în funcţie de suprafaţa existentă şi pe teren la un nivel conform indicaţiilor. Suprafaţa umpluturii din beton pentru capacele cu decupaj adânc va fi netezită cu o mistrie din oţel sub presiune fermă şi fără urme de la mistrie cu excepţia interiorului clădirilor unde stratul de finisare se va potrivi pardoselii. (Vezi şi Capitolul 2.3.10 Capace şi rame cămine vizitare).

4.Acolo unde elementele de fixare pe traseului unei conducte în cursul lucrărilor de construcţie nu este posibilă, vor fi prevăzute deschideri temporare sau guri de ieşire, pentru ridicarea ulterioară a conductelor. Se va monta un cofraj special etanş fără risc de dărâmare aproape de exteriorul conductei şi de gurile de ieşire. În structurile de reţinere a apei subterane sau de suprafaţă, gurile de ieşire vor fi dispuse în formă romboidală pentru a facilita turnarea cu beton special şi pentru a reduce riscul de combinare în formă de faguri sub ele. Fixarea de membrane de tip apa-stop în gurile de ieşire este considerata esenţială.

18.15.Montajul armaturilor in instalatii

18.16.Montajul fitingurilor in instalatii

19.TESTAREA ŞI DEZINFECTAREA

19.1.Verificarea canalelor şi căminelor de vizitare - condiţii generale

19.2.Testarea sistemelor de canalizare

1.Conductele pentru canalizare cu diametrul de până la 750 mm inclusiv vor fi testate după montare şi iarăşi după finalizarea umpluturii. Dopuri sau membrane hidroizolatore aplicate ferm vor fi inserate în capătul inferior al canalului şi la racorduri dacă este necesar, urmate de umplerea conductei cu apă. Pentru conductele mai mici, o articulaţie de cot poate fi adăugată temporar la capătul superior cu o lungime a conductei verticale îmbinate suficientă pentru a permite efectuarea testării pentru capăt.

2.Un test de presiune de încercare cu înălţimea coloanei de apă de 1,2 metri deasupra nivelului canalului va fi efectuat la capătul superior dar nu mai mult de 6 metri la capătul inferior pe o conductă verticală. Canalele construite în pantă vor fi testate în etape pentru că înălţimea maximă a coloanei este depăşită dacă întreaga secţiune ar fi testată într-o singură etapă. Va fi alocată o perioadă de o oră pentru absorbţie. Va fi măsurată pierderea de apă pe o perioadă de 30 de minute prin adăugarea apei dintr-un vas de măsurat la intervale regulate de 10 minute şi se va nota cantitatea necesară pentru a obţine nivelul iniţial din conducta verticală. Cantitatea de apă adăugată nu va depăşi 0,5 litri pe oră per metru linear per diametru interior al conductei. Testarea provizorie cu aer a colectoarelor cu diametrul de până la 450 mm poate fi permisă, dar conducta finalizată va fi supusă testului de etanşeitate cu apă înainte de acceptare.

19.4.Testarea căminelor de vizitare şi a camerelor

19.5.Verificarea infiltraţiilor în colectoare

3.Toate canalele, căminele şi camerele de vizitare vor fi testate pentru infiltraţii după verificarea etanşeităţii la apă conform specificaţiilor şi după realizarea umpluturii şi construirea canalului pe lungimea completă. Toate orificiile de intrare în sistem vor fi închise. Infiltraţia nu va depăşi 2,5 litri pe oră per metru linear per diametru interior al conductei şi o limită totală de 1 litru pe oră per metru linear per diametru interior al conductei măsurată pe întreaga conductă inclusă în Contract.

19.8.Verificarea finală a canalelor colectoare

1.Înainte de finalizarea lucrării, toate conductele de canalizare şi căminele de vizitare vor fi verificate vizual. Fiecare canal va fi verificat vizual pe toată lungimea de la un cămin la altul. O lampă va fi aşezată pe fundul căminului astfel încât raza de lumină să coincidă cu centrul conductei. Raza de lumină a lămpii va fi observată de la următorul cămin pentru a se asigura că acesta este curat, liber şi corect executat ca aliniament şi nivel. Canalele, care nu trec testul de etanşeitate la apă, infiltraţiile şi verificarea vizuală vor fi scoase şi reaşezate.

19.9.Verificarea conductelor aflate sub presiune

14.Încercarea se considera reusita, daca dupa trecerea intervalului de 90 minute de la realizarea presiunii de incercare, scaderea presiunii la tronsonul incercat nu depaseste 10% din presiunea de incercare si nu apar scurgeri vizibile de apa. Rezultatele probei de presiune pot fi influentate de catre aerul care nu a fost complet evacuat din conducta, sau de variatiile de temperatura ale mediului. Se recomanda ca probele sa se efectueze in zile in care nu exista o variatie mare de temperatura. In perioadele reci (sub 0^o), dupa efectuarea probei, golirea se face imediat.

19.10.Deviaţii conducte flexibile

1.După efectuarea umplerii şanţului, deviaţia verticală a conductelor va fi verificată pentru conformitate cu limitele de proiectare ţinând cont de creşterea deviaţiei în timp. Dacă aceste deviaţii nu se încadrează în limitele de proiectare atunci montarea conductelor va înceta şi se vor folosi materiale de pozare şi/sau metode de compactare alternative pentru a reduce deviaţiile. După confirmarea din partea producătorului de conducte că conductele nu au fost avariate permanent, conductele deja montate cu deviaţii prea mari pot fi aduse la limitele de deviaţie admise prin excavarea şi recompactarea laterală a pământului.

3.Pentru conducte cu diametrul mai mic de 600 mm şi mai mare de 150 mm, măsurarea deviaţiei verticale se va face folosind un dispozitiv de măsurare patentat aprobat montat pe un suport cu roţi şi tras prin conductă cu un cablu pentru troliu, astfel va fi transmisă o înregistrare continuă a diametrului vertical către un dispozitiv localizat la nivelul solului. O altă verificare a deviaţiei va fi făcută la un an după montare sau înainte de punere în funcţiune, oricare dintre aceste etape are loc prima.

19.11.Curăţarea conductelor principale de apă

1.După încheierea verificării hidraulice, toate conductele principale de apă vor fi curăţate prin trecerea unui curăţitor cu spumă. Când începe montarea conductelor principale de apă, un curăţitor va fi introdus imediat în aval de prima vană. Curăţitoare vor fi introduse şi pe partea din aval a vanelor ce controlează toate ramificaţiile conductei principale. Un hidrant terminal va fi instalat de Antreprenor la capătul fiecărei conducte principale. Dacă acest lucru nu apare în desene ca instalaţie permanentă, va fi montat un hidrant temporar.

19.13.Spalarea si dezinfectarea conductelor principale de apă

20.REABILITAREA CONDUCTELOR

11.În cazul in care traseul conductei existente este rectiliniu, se recomanda amplasarea gropilor de lansare la distante de 250-300 m. Aceasta distanta s-a ales avandu-se in vedere capacitatea de impingere a utilajelor din dotarea executantului. Tuburile GRP Dn 600 au o greutate de 40 kg/m ceea ce inseamna ca pentru a lansa un tronson de 300 m, considerand un coeficient de frecare metal/beton de 0,25 este necesara o forta de impingere de cel putin 3,0 to. (F > µxG; unde G = Lx45kg/ m si µ = 0,25). S-a considerat frecarea metal/beton deoarece fiecare tub care se lanseaza are prevazut un asa numit inel de glisare care are rolul de a usura alunecarea tuburilor, centreaza tuburile GRP in interiorul tuburilor existente si protejeaza in acelasi timp inelele de cuplare ale tuburilor (vezi etapa de lansare a tuburilor).

14.Sapaturile pentru punctele de injectie se vor executa manual, dimensiunile sapaturii fiind de 1x1xHa, unde Ha reprezinta acoperirea peste conducta existenta. Punctele de injectie se amplaseaza la distante de 50 m, prin ele urmand a se face injectia cu beton pentru umplerea golului dintre conducte. Punctele de injectie se vor executa premergator lansarii conductelor GRP. Dupa executia gropilor pentru punctele de injectie se va penetra complet conducta existenta, deasupra golului rezultat se va monta un tub din PVC Dn 200 prin care ulterior se va introduce furtunul pompei de beton (vezi capitolul umplere).

2.Fiecare tub GRP este prevazut cu un inel de glisare furnizat de producatorul de tuburi. In plus, furnitura include un asa numit cap de inaintare confectionat din otel, care are o forma conica, rolul lui fiind de a permite dirijarea corespunzatoare a tuburilor si trecerea peste obstacolele si denivelarile mici ale conductei existente. Tuburile sunt depozitate langa transeea de lansare astfel ancat utilajul de ridicat si manipulat sa efectueze o singura operatie pentru a aseza tuburile in pozitia de lansare.

4.În acest fel tubul nr. 1 este pozitionat pentru imbinare cu tubul nr. 2. Pentru realizarea imbinarii intre tuburile GRP, este necesar ca tubul nr. 1 sa fie fix pentru a nu se deplasa in timpul in care se efectueaza imbinarea. Fixarea tubului se face prin intermediul unor pene din lemn care se pozitioneaza intre tubul existent si tubul GRP, (3 pene din lemn, 2 pe generatoarele orizontale si 1 pe generatoarea superioara fiind suficiente pentru a fixa tubul). Se va actiona cu utilajul de impins asupra capatului tubului 2 cu forta necesara imbinarii, pana cand se va realiza imbinarea dintre cele 2 tuburi. Dupa ce se realizeaza imbinarea, se indeparteaza penele de fixare si se imping cele 2 tuburi, pastrandu-se o portiune de 50 cm neimpinsa din cel de-al doilea tub, pentru realizarea imbinarii cu urmatorul tub. Se repeta operatia de fixare, imbinare si impingere pana cand, dupa introducerea a zece tuburi, fixarea inaintea imbinarii nemaifiind necesara deoarece forta de frecare data de tuburile deja lansate este suficient de mare pentru a se realiza imbinarea fara fixare.

7.Antreprenorul va alege un utilaj de impins care sa permita impingerea unui tronson de tuburi GRP pe o distanta de 300 m. Pentru un control mai precis al realizarii imbinarilor si a impingerii tuburilor GRP, se recomanda folosirea unui troliu actionat manual sau electric, cu capacitate mai mare de 3 to. Troliul va avea infasurat pe tambur doua cabluri din otel prevazute cu carlige de agatare la capete. Troliul va fi amplasat la capatul transeei de lansare pe un postament din beton. Printr-un sistem de scripeti, cele doua cabluri vor fi intinse de-a lungul tubului PAFSIN ce urmeaza a fi lansat, carligele de la capetele cablurilor fiind prinse de urechile de agatare ale unui profil U200 din otel care are prevazut in interiorul U-ului o rigla de lemn de esenta moale cu rolul de a actiona direct asupra inelului de cuplare al tubului GRP. Actionarea troliului conduce la infasurarea cablurilor pe tambur si implicit la impingerea tubului GRP in interiorul tuburilor existente.

21.REABILITAREA RETELELOR DE CANALIZARE

21.2.Sondaj pregătitor

21.3.Pregătirea canalizărilor

3.Întreaga suprafaţă a canalizării ce trebuie renovată va fi curăţată prin împroşcare cu un jet de apă la presiune scăzută sau prin altă metodă similară aprobată. Metoda va fi capabilă să desprindă mortarul deteriorat, crustele, murdăria, unsorile sau alte materii organice. Toate materialele desprinse trebuie îndepărtate din canalizare la cel mai jos punct ce trebuie renovat. Nu este permisă obstrucţionarea canalizării sau deplasarea impuritatilor în aval de punctul de renovarea canalizării în renovare.

21.5.Conexiunile

21.7.Inspectarea după renovare

21.13.Căptuşeli (blindaje) grp/grc

21.14.Instalarea şi performanţa căptuselilor (blindajelor) din răşină din poliester/epoxidică

21.15.Tencuirea şi cimentarea/reparaţii locale prin rostuire şi cimentare

22.RENOVAREA REŢELELOR DE APĂ

22.2.Releveu preliminar

22.3.Pregătirea reţelelor de apă

22.6.Inspectarea conductelor dupa reabilitare

22.7.Blindarea retelelor de apa

23.REALIZAREA LUCRARILOR LA TUNELE ŞI CHESOANE

23.1.Tunele

23.5.Segmentele din beton ale tunelului neambinate

23.6.Căptuşirile (blindările) segmentale din beton prinse în şuruburi

6.Antreprenorul va asigura că garniturile şi feţele îmbinărilor sînt păstrate curate pe perioada instalării şi că nici un material străin nu va rămâne fără zona îmbinată când suprafeţele sânt unite. Nici un material în afară de garnitura din neopren nu va fi încastrat fie în îmbinarea longitudinală, fie în cea circumferenţială pentru a corecta construcţia, aliniamentul sau pentru orice alt scop. Inelele prinse vor fi furnizate pentru a păstra aliniamentul corect prin rotirea inelului şi negocierea curbelor la razele necesare.

23.7.Cimentarea segmentelor

23.8.Ştemuirea

23.11.Chesoanele şi tunelele trebuie să fie impermeabile

23.13.Metoda de subtraversare prin împingerea tuburilor (pipe jacking)

11.La finalizarea introducerii, staţiile intermediare vor fi lăsate închise în întregime. Toate presele, proptelele, inelele de forţă şi întăritoarele vor fi îndepărtate, capetele conductelor vor fi curăţate, un nou inel de întărire va fi lipit feţei primitoare, iar încheietura va fi parţial închisă. Un sigiliu sub formă de O va fi apoi introdus în încheietura culisantă, iar aceasta va fi complet închisă. Ordinea închiderii staţiilor va fi cea inversă lucrărilor, de la scut înapoi.

23.16.Lucrul cu aer comprimat

23.18.Toleranţe pentru chesoane şi tunele

24.LUCRĂRI DE DRUMURI

24.1.Lucrările de terasament pentru drumuri

24.2.Finisarea şi protecţia terenului de fundare

24.3.Formaţiunile de drumuri

5.Fundaţia va fi compactată astfel încât densitatea uscată a celor 150 mm de deasupra pământului să nu fie mai mică de 95% din densitatea uscată maximă. Acolo unde subgraful este în pământ natural, compactarea se va efectua la sau în apropierea conţinutului natural de umiditate din pământ. Orice neregularităţi sau depresiuni care se formează în timpul compactării fundatiei vor fi corectate prin degajarea suprafeţei acestor locuri şi prin adăugarea, îndepărtarea sau înlocuirea materialului şi recompactarea astfel încât suprafaţa a fie netedă şi uniformă. Orice zonă de subgrad care va deveni nămoloasă, fărâmitată sau slăbită datorită condiţiilor meteo sau se va avaria în alt mod va fi corectată şi pregătită din nou de către contractant după cum se specifică mai sus.

24.4.Executia patului de fundare

21.Maturarea se va realiza fie prin acoperirea cu un înveliş de plastic impermeabil, asigurat împotriva vânturării de pe suprafaţa cu îmbinări suprapuse pe cel puţin 300 mm şi stabilizate astfel încât să se evite pierderea de umiditate sau în conformitate cu clauzele din Specificatie ce se refera la beton, sau prin pulverizare cu un compus de maturare aprobat. În ciuda celor menţionate anterior, Antreprenorul va construi baza drumului conform condiţiilor şi specificatiilor emise de Autoritatea sau Municipalitatea în cauza. Specificatia care a fost inclusa aici va fi aplicată numai în absenta unor condiţii speciale ale acestor autorităti

Tipul utilajului de compactare

Categorie

Număr de treceri pentru straturi nu mai groase de

110 mm

150 mm

225 mm

Cilindru compresor neted

Lăţimea cilindrului masa per metru:

Peste 2700 kg până la 5400 kg

peste 5400 kg

Nepotrivit

Compresor cu roţi pneumatice

Masa pe roată:

Peste 4000 kg până la 6000 kg

Peste 6000 kg până la 8000 kg

Peste 8000 kg până la 12000 kg

Peste 12000 kg

Nepotrivit

Compresor cu vibraţii

Masa per metru lăţimea roţii vibratoare:

Peste 700 până la 1300 kg

Peste 1300 kg până la 1800 kg

Peste 1800 kg până la 2300 kg

Peste 2300 kg până la 2900 kg

Peste 2900 kg până la 3600 kg

Peste 3600 kg până la 4300 kg

Peste 4300 kg până la 5000 kg

Peste 5000 kg

Nepotrivit

Compresor cu plăcuţă vibratoare

Masa per unitate a plăcuţei de bază:

Peste 1400 kg/m2 până la 1800 kg/m2

Peste 1800 kg/m2 până la 2100 kg/m2

Peste 2100 kg/m2

Nepotrivit

Berbec

Masă:

100 kg - 500 kg

peste 500 kg

Nepotrivit

24.6.Beton simplu pentru constructie

24.8.Pavajele asfaltice

16.Testele de conformitate în ceea ce priveste netezimea vor fi efectuate imediat după compactarea iniţiala, iar deviatiile în exces de la toleranţele stipulate vor fi corectate prin degajarea suprafeţei fierbinti cu sisteme de raclaj şi îndepărtare sau adăugare de material, după cum se dispune, înainte de continuarea cilindrării. În general, cilindrarea se va executa astfel încât să rezulte o suprafaţa netedă şi va fi continuată până ce se va obţine o densitate de cel puţin 100%.

5.Bordurile dispuse pe un pavaj stabilizat vor fi încastrate intr-un strat de 2:1 mortar nisip-ciment, cu o grosime de 150 mm şi căptusite cu beton, turnat peste şi în jurul panelor de fixare din oţel anterior inserate în pavajul crud şi modelate la secţiunea transversală dorită. Bordurile care sunt amplasate altfel decât pe pavajul de beton vor fi încastrate intr-un strat de 2:1 mortar nisip-ciment, cu o grosime de 150 mm, căptusite cu beton şi modelate la secţiunea transversală dorită.

24.10.Armarea şoselelor din beton

24.11.Turnarea şoselelor din beton

24.12.Aşezarea bordurilor şi canalelor

1.Bordurile, marginile, canalele şi sectoarele dinţate vor fi aşezate şi fixate pe un strat de mortar clasa M1, fie pe şoseaua de beton, fie pe o fundaţie din beton gradul C20. Vor fi aşezate cap la cap dacă nu se specifică altfel în contract; acolo unde au fost aşezate pe şosele din beton, ele vor fi dotate cu rosturi ce coincid cu rosturile de mişcare ale şoselei, de lăţimea şi cu chit identic cu cel folosit în rosturile din şosele. Toate bordurile vor fi fixate cu beton gradul C20.

24.16.Toleranţe pentru suprafeţele şoselelor finisate

24.19.Traversări de drum si cai ferate

25.ÎMPREJMUIRI ŞI SISTEMATIZAREA LUCRĂRILOR

25.2.Materiale

25.4.Amenajarea peisagistică

1.Copacii şi arbuştii păstraţi vor fi întreţinuţi pe perioadă de execuţie a Contractului şi curăţaţi la finalizarea acestuia, ţinându-se cont de perioada anului potrivită pentru realizarea acestei operaţiuni. Întreţinerea va include îndepărtarea cioturilor, ramurilor sau frunzelor uscate, etanşarea cavitarilor şi irigarea copacilor, după cum se specifică, pentru a se asigura sănătatea perpetuă a plantaţiilor existente. În cazul în care copacii şi arbuştii păstraţi sunt deterioraţi sau au murit ca urmare a operaţiunilor de construcţie, vor fi înlocuiţi de către Contractor cu un copac sau arbust matur de acelaşi tip.

4.Antreprenorul va recultiva apoi cei 250 mm de strat de sol vegetal gros. Orice deficienţă a solului vegetal va fi remediată cu sol vegetal importat. Înainte de înlocuirea zonelor cu sol vegetal de pe şantier care sunt pregătite pentru iarbă, plantele şi rădăcinile vor fi smulse cu atenţie prin greblare adâncă şi transversală până la o adâncime de 450 mm. Stratul vegetal păstrat poate fi folosit ca umplutură până la nivelul final al terenului, cu obţinerea în prealabil a aprobării Inginerului.

PARTEA 4:

A.Anexa A: Normative, Reglementări şi Instrucţiuni

B.Anexa B : Standarde Aplicabile

C.Anexa C: Formular A

Formular A - Programul cerinţelor specifice pentru amestecurile proiectate a fi folosite in baza contractului
Aceste amestecuri vor fi furnizate ca amestecuri proiectate în conformitate cu clauzele relevante din SR EN 206-1:2000 Părţile 2, 3 şi 4.
1.Referinţa amestecului
2.Gradul de rezistenţă
3.Mărimea maximă nominală a agregatului
4. Tipul de agregat (cele permise)			Brut	SR EN 12620:2002+A1:2008	SR EN 12620:2002+A1:2008	SR EN 12620:2002+A1:2008	SR EN 12620:2002+A1:2008
(cele permise)				SR EN 1047-2:2010	SR EN 1047-2:2010	SR EN 1047-2:2010	SR EN 1047-2:2010
			Altul

			Fin	SR EN 12620:2002+A1:2008	SR EN 12620:2002+A1:2008	SR EN 12620:2002+A1:2008	SR EN 12620:2002+A1:2008

			Altul

5.Clasa sulfaţilor				Clasa 2	Clasa 2	Clasa 2	Clasa 2
(dacă este cazul, inelul unu)				Clasa 3	Clasa 3	Clasa 3	Clasa 3
				Clasa 4	Clasa 4	Clasa 4	Clasa 4
6.Tipul de ciment sau combinaţii conforme cu:
(cele permise)	SR EN 197-1:2002			PC	PC	PC	PC
	SR EN 197-1:2000			PBFC	PBFC	PBFC	PBFC
	SR EN 588-2:200288			PPFAC	PPFAC	PPFAC	PPFAC
	SR EN 197-1:2002			SRPC	SRPC	SRPC	SRPC
	Altul
7. Conţinut minim de ciment kg/m
8. Raportul maxim apă/ciment
9. Cerinţe de asigurare a calităţii
10.Rata eşantionării stabilită de către angajator pentru testul de rezistenţă (informativ)
11.Alte cerinţe (ex. clor maxim, alcali etc., numai dacă este cazul)
Rubrica va fi completată numai de cumpărătorul betonului proaspăt
12. Utilitate (introduceţi metoda şi oferiţi ţinta)
		Tasare (mm)
		Factorul de compactare
		Verbe(s)
		Flux mm
13. Metoda de turnare (informativ)
14. Alte cerinţe din partea cumpărătorului betonului proaspăt (numai dacă este cazul)

D.Anexa D: Formularul B

Formularul B - Programul cerintelor specifice pentru amestecurile proiectate a fi folosite in baza contractului
Aceste amestecuri de mai jos vor fi furnizate ca amestecuri standard în conformitate cu clauzele relevante din SR EN 206-1:2000 Părţile 2, 3 şi 4.
1.Referinţă amestec
2.Tipuri şi clase standard ale rezistenţei cimentului sau combinaţiilor
3. Mărimea maximă nominală a agregatului
4. Tipul agregatului (inelarea celor permise)	Aspru
4. Tipul agregatului (inelarea celor permise)
	Fin

5. Proporţii în amestec	Ciment kg

	Agregat fin kg

	Agregat aspru kg

	Adaosuri

	Altele

6.Utilitate (introduceţi metoda şi oferiţi ţinta)	Tasare (mm)
6.Utilitate (introduceţi metoda şi oferiţi ţinta)
	Factor compactare

	Vebe(s)

	Flux (mm)

7.Cerinţe de asigurare a calităţii
8. Metoda de conformare şi ritmul eşantionării (informativ)
9. Alte cerinţe
(ex. nivelul maxim de clor, alcali etc, numai dacă este cazul)

E.Anexa E: Formular C

Formular C - Programul cerinţelor specifice ale amestecurilor standard pentru folosirea în baza contractului
Amestecurile de mai jos vor fi furnizate ca amestecuri standard în conformitate cu clauzele relevante ale SR EN 206-1:2000 Părţile 2, 3 şi 4.
1.Amestec cerut
(inelul celor cerute)	ST1		ST2		ST3		ST4		ST5
2.Clasa betonului
(inelul unu)	Nearmat		Nearmat		Nearmat		Nearmat		Nearmat
(pt informare)			Armat		Armat		Armat		Armat
3.Tipul de ciment sau combinaţii în conformitate cu (inelul celor cerute)
SR EN 197-1:2002	PC		PC		PC		PC		PC
SR EN 197-1:2000	PBFC		PBFC		PBFC		PBFC		PBFC
SR EN 588-2:200288	PPFAC		PPFAC		PPFAC		PPFAC		PPFAC
SR EN 197-1:2002							SRPC		SRPC
SR EN 197-1:2002							LASRPC		LASRPC
4. Mărimea maximă nominală a agregatului mm (inelul unu)	40 20		40 20		40 20		40 20		40 20
5.Tipuri de agregate (inelul celor permise)
Brut	SR EN 12620:2002+A1:2008	SR EN 12620:2002+A1:2008		SR EN 12620:2002+A1:2008		SR EN 12620:2002+A1:2008		SR EN 12620:2002+A1:2008
	SR EN 1047-2:2010	SR EN 1047-2:2010		SR EN 1047-2:2010		SR EN 1047-2:2010		SR EN 1047-2:2010
Fin	SR EN 12620:2002+A1:2008	SR EN 12620:2002+A1:2008		SR EN 12620:2002+A1:2008		SR EN 12620:2002+A1:2008		SR EN 12620:2002+A1:2008
Toate (doar ST1, ST2, ST3)	SR EN 12620:2002+A1:2008	SR EN 12620:2002+A1:2008		SR EN 12620:2002+A1:2008		-
6. Scăderea utilităţii (ring one)	Foarte mică
(Urmează a fi completat de către utilizatorul betonuli)	75 mm 125 mm	75 mm 125 mm		75 mm 125 mm		75 mm 125 mm		75 mm 125 mm
7.Cerinţe de asigurare a calităţii

8.Alte cerinţe (numai dacă este cazul)

Referirile trebuie făcute conform SR EN 206-1:2000 Partea 1 1990 înainte de a specifica aceste tipuri de ciment

F.Anexa F: Formular D

Formular D - Program cerinţelor specifice pentru amestecurile desemnate a fi folosite în baza contractului
Amestecurile de mai jos vor fi furnizate ca amestecuri proiectate în conformitate cu clauzele relevante ale SR EN 206-1: 2000 Părţile 2, 3 şi 4. Amestecurile standard stabilite ca echivalent vor fi acceptabile/inacceptabile (ştergeţi după caz) ca amestecuri alternative la cele de mai jos.
1.Desemnarea amestecului
Dacă amestecul FND include un adaos pentru aciditate (da/nu)	da/nu	da/nu	da/nu	da/nu
2.Utilizarea betonului (numai inelul unu)
Pentru beton nearmat	U	U	U	U
Pentru beton armat	R	R	R	R
Pentru beton armat care va fi tratat la căldură	HR	HR	HR	HR
Pentru beton pretensionat	PS	PS	PS	PS
3.Mediul (v Tabel 5 din SR EN 206-1:2000 Partea 1 1997)
(inelul corespunzător)
Rezistenţa la clor	CB	CB	CB	CB
Rezistenţa non-clor	NCB	NCB	NCB	NCB
Ingheţ/dezgheţ sever	F/T	F/T	F/T	F/T
4.Mărimea maximă nominală a agregatului (mm) (10 sau 40, sau lăsaţi gol pentru 20 mm)
5.Alte cerinţe (dacă este cazul)
6.Utilitatea	50	50	50	50
Tasarea (mm) (inelul mm sau valoarea dată)	75	75	75	75
Altul (se va completa de către cumpărătorul betonului proaspăt)	125	125	125	125
7.Metoda de turnare (numai pentru informare)
8.Metoda de finisare (numai pentru informare)

Notă:Cumpărătorul trebuie să asigure că atunci cînd se specifică amestecurile FD, amestecul indicat include modificările recomandate în Tabelele 7c şi 7d din SR EN 206-1:2000 Partea 1 1997 dacă este cazul. Dacă amestecul FND are inclusă o reglare pentru aciditate (v. tabelul 7d din SR EN 206-1: 2000 Partea 1 1997) aceasta trebuie specificată.

diametru (mm)	deviaţie unghiulară
până la 1200 mm	plus sau minus 3°
1200 - 1800 mm	plus sau minus 2°
1 800 mm şi peste	plus sau minus 1°

Grinzi	Deviaţii date de sarcini mobile
Pereţi şi dale	1 - 50 sau 1 - 20
Grinzi în console	Lungime/180
Grinzi cu tencuială de mortar	Întindere/360
Grinzi pentru acoperiş fără tencuială de mortar	Întindere/200
Pene şi şine laminate	Potrivire cu proprietăţile de laminare

Coloane	Deviaţie orizontală
Fiecare etaj, vârf de coloană, placări cu cărămidă sau mortar	Înălţime/300

Beton din ciment Portland, sau combinaţii cu PFA.	0.3%
Beton fabricat cu ciment rezistent la sulfaţi.	0.2%
Beton uscat cu aburi şi beton precomprimat	0.1%

Normativ P 73-94	Instrucţiuni tehnice pentru proiectare şi execuţia recipientelor pentru lichide, din beton armat sau comprimat
CR2-1-1.1-2005	Cod de proiectare a construcţiilor cu pereţi structurali de beton armat
SR EN 1998-4	Proiectarea structurilor pentru rezistenţă la cutremure_Partea a 4 a.silozuri,rezervoare si conducte

Tipul structurii	Eşantion care să reprezinte un volum de (m³)
Structură importantă	10
Structură intermediară	50
Structură grea din beton	100

Rezistenţă cerută N/mm²	Nr. de teste consecutive
Rezistenţă cerută N/mm²	2	3	4
7.5 - 15.0	-	10	20
20.0 sau mai mare	10	20	30

Numărul de teste	1	2	> 2
g_ns în R_cms mediu	1.5	1.35	1.3
g_ns în R_cms minim	1.5	1.25	1.1

Factori componenţi	g_bs	g_ss	g_ts
Piloţi bătuţi	1.3	1.3	1.3
Piloţi foraţi	1.6	1.3	1.5
Piloţi CFA	1.45	1.3	1.4