Partea 2 - Cerinţe Generale - Anexa 2/2012 Documentaţii standardizate aferente contractelor de achiziţie de lucrări publice pentru ''execuţie de reţele de canalizare şi reţele de alimentare cu apă''

M.Of. 410 bis

În vigoare
Versiune de la: 20 Iunie 2012
PARTEA 2:Cerinţe Generale

Cuprins

1. Scopul lucrărilor 486

1.1. Coduri şi standarde 486

1.2. Condiţii de funcţionare 487

1.3. Compatibilitate electromagnetică 487

1.4. Documentaţie 488

1.5. Consideraţii de mediu 488

1.6. Transformatoare de putere 489

1.6.1. Generalităţi 489

1.6.2. Izolatori 489

1.6.3. Configuraţia conexiunilor 489

1.6.4. Uleiul izolator 489

1.6.5. Cerinţe suplimentare 490

1.6.6. Instalare 490

1.7. Aparatajul de medie tensiune (MT) 490

1.7.1. Generalităţi 490

1.7.2. Standarde 490

1.7.3. Construcţie 490

1.7.4. Întreruptoare automate de putere 491

1.8. Cablare 492

1.8.1. Generalităţi 492

1.8.2. Cabluri de putere de medie şi joasă tensiune 492

1.8.3. Cabluri flexibile 493

1.8.4. Cabluri pentru aparatura de masurare şi control 493

1.8.5. Instalare 493

1.9. Instalaţii de legare la pământ 498

1.9.1. Generalităţi 498

1.9.2. Electrozii prizei de pământ 498

1.9.3. Conductoare de legare la pământ 498

1.9.4. Conexiuni 499

1.9.5. Confecţii metalice exterioare 499

1.10. Echipamente electrice exterioare 500

1.11. Prize de alimentare cu energie electrică 500

1.12. Tablouri de distribuţie 500

1.13. Protecţii şi finisaje 500

1.14. Instalaţii de iluminat 501

1.14.1. Generalităţi 501

1.14.2. Lămpi de iluminat 501

1.14.3. Nivele de iluminare 502

1.14.4. Iluminatul de urgenţă (siguranţă) 503

1.14.5. Iluminatul exterior 503

1.14.6. Zonele interne ale instalaţiei 503

1.15. Tablourile electrice (TE) 504

1.15.1. Cerinţe generale 504

1.15.2. Construcţie 504

1.15.3. Bare de distribuţie 505

1.15.4. Echipamente de încălzire şi ventilare 505

1.16. Cablarea interioară a tablourilor 505

1.16.1. Terminaţiile cablurilor 506

1.16.2. Şiruri de cleme 506

1.16.3. Legarea la pământ a TE 507

1.16.4. Izolarea TE 507

1.16.5. Măsurarea parametrilor energiei electrice 508

1.16.6. Contactoare şi demaroare de motoare 509

1.16.7. Generalităţi 509

1.16.8. Tipuri de contactoare şi demaroare de motoare 510

1.16.9. Separarea contactoarelor şi demaroarelor de motoare 510

1.16.10. Contactoare 510

1.16.11. Protecţie şi resetare 510

1.16.12. Comutator de selecţie a comenzii 511

1.16.13. Contoare de număr de ore de funcţionare 511

1.16.14. Butoane 511

1.16.15. Plecări de fideri 511

1.16.16. Siguranţe fuzibile 511

1.16.17. Circuite de comandă şi echipamente 512

1.16.18. Instrumente indicatoare 513

1.16.19. Etichetele 513

1.16.20. Oprire - Blocare/ Separare 514

1.16.21. Generatoare de rezervă - facilităţi de conectare 514

1.17. Standarde pentru lucrări de instalaţii electrice 515

2. Specificaţii Tehnice Generale Pentru Lucrări de Instrumentaţie, Automatizări Şi Scada 520

2.1. Automatizari şi SCADA 520

2.2. Scopul lucrărilor 520

2.3. Funcţionarea instalaţiei 520

2.3.1. Semnalizări 520

2.3.2. Alimentarea cu energie electrică, cablare 521

2.4. Abrevieri pentru lucrări de automatizare şi control 521

2.4.1. Abrevieri 521

2.5. Privire de ansamblu asupra sistemului 522

2.6. Hardware-ul sistemului Dispecer 523

2.6.1. Generalităţi 523

2.6.2. Disponibilitatea sistemului. Generalităţi 523

2.6.3. Sursa de curent ne-întreruptibilă (UPS) 523

2.6.4. Întreţinere 523

2.6.5. Echipamentul de comunicare 524

2.6.6. Stocarea informaţiilor 524

2.6.7. Spaţii de lucru operationale 524

2.6.8. Dispozitive de tiparire 524

2.6.9. Transferul de date 524

2.7. Elemente ale sistemului de transmitere la distanţă 524

2.7.1. Generalităţi 524

2.7.2. Accesul în sistem 525

2.7.3. Grafice color 525

2.7.4. Diagrame de simulare 525

2.7.5. Prezentarea variabilelor 525

2.7.6. Proprietăţile prezentării 526

2.7.7. Crearea imaginilor 526

2.7.8. Paginile de "ajutor" 526

2.7.9. Grafice 526

2.7.10. Listele cu alarme şi evenimente ce au avut loc 527

2.7.11. Configurarea sistemului 527

2.7.12. Pornirea/ oprirea 527

2.8. Gestionarea alarmelor 527

2.8.1. Generalităţi 527

2.8.2. Priorităţi de alarmare 527

2.8.3. Anunţarea alarmei 528

2.8.4. Selectarea alarmelor 528

2.8.5. Alarme secundare 528

2.9. Informaţii istorice 528

2.9.1. PLC-uri 528

2.9.2. Staţia principală 528

2.9.3. Controale 528

2.9.4. Înregistrarea sistemului 529

2.9.5. Generarea raportului 529

2.9.6. Configurarea bazei de date a sistemului de măsurare la distanţă 529

2.9.7. Timpul de răspuns al sistemului 529

2.10. Echipamentul PLC 530

2.10.1. Generalităţi 530

2.10.2. Cerinţele sursei de energie 531

2.10.3. Cerinţe de intrari digitale 531

2.10.4. Cerinţe de ieşiri digitale 531

2.10.5. Cerinţe de intrari analoge 531

2.10.6. Cerinţe de ieşiri analoge 531

2.10.7. Porturile de comunicare 531

2.10.8. Protocoale 531

2.10.9. Contor de impuls de mare viteză 532

2.11. Comunicaţii 532

2.11.1. Generalităţi 532

2.11.2. Legătura cu Angajatorul 532

2.11.3. Transmisia şi protocolul 532

2.11.4. Echipament electronic 532

2.11.5. Protecţia împotriva traznetului 532

2.11.6. Configurarea bazei de date SCADA 532

2.11.7. Configurarea imaginii 533

2.11.8. Colectarea de informaţii 533

2.11.9. Controlul de supraveghere 533

2.11.10. Tratarea alarmei/ evenimentului 533

2.11.11. Evenimente 533

2.11.12. Testul de acceptare a sistemului 534

2.12. Documentaţia de punere în funcţiune şi întreţinere 534

2.12.1. Generalităţi 534

2.13. Livrarea şi instalarea 535

2.13.1. Scopul 535

2.13.2. Livrarea 535

2.13.3. Instalarea 535

2.14. Recuperarea datelor sistemului 535

2.15. Consumabilele 535

2.16. Rezerve şi echipament de testare 535

3. Instrumentaţie (AMC-uri) 536

3.1. Generalităţi 536

3.2. Masurarea debitului 536

3.2.1. Generalităţi 536

3.2.2. Debitmetre electromagnetice 536

3.2.3. Debitmetre în canal deschis 536

3.2.4. Debitmetrele pentru aer 537

3.3. Măsurarea nivelului 537

3.3.1. Măsurarea nivelului cu ultrasunete 537

3.3.2. Măsurarea prin conductivitate a nivelului 537

3.3.3. Întreruptoare cu flotor 538

3.3.4. Tuburi de liniştire (amortizare) 538

3.4. Măsurarea Oxigenului Dizolvat (OD) 538

3.5. Masurarea conţinutului de solide în suspensie (CSS) 539

3.6. Măsurarea temperaturii 539

3.7. Turbidimetre 539

3.8. Monitorizarea grosimii stratului de nămol 539

3.9. Manometre, transmiţătoare şi întreruptoare 540

3.10. Protecţia împotriva loviturilor de trăznet 540

3.11. Semnalele standard 540

3.12. Unităţi 541

4. Testarea - Cerinţe Generale 543

5. Testarea La Uzina Producătorului 544

5.1. Generalităţi 544

5.2. Certificarea şi documentaţia de testare 544

5.3. Echipamentele electrice 545

5.3.1. Precizia echipamentului de măsurare 545

5.3.2. Tipuri de teste 545

5.3.3. Testele de rutină - Generatoarele 545

5.3.4. Teste de rutină - motoarele electrice 546

5.3.5. Teste de rutină - Panourile de control şi de comenzi 546

5.3.6. Teste de rutină asupra tablourilor de distribuţie şi a panourilor de comandă pentru motoare 546

5.3.7. Transformatoarele de putere 547

6. Teste Asupra Finalizării - Pre - Inaugurarea şi Inaugurarea 549

6.1. Generalităţi 549

6.2. Partea electrică 549

6.2.1. General 549

6.2.2. Cablajele 549

6.2.3. Împământarea 550

6.2.4. Panourile de control şi de comutare sau aparataj conexiune 550

6.2.5. Instalaţia rotativă 551

6.2.6. Transformatoarele 551

6.2.7. Generatoarele de rezervă şi unităţile CHP 552

7. Teste După Terminare - Operaţiunea De Testare 553

1.SCOPUL LUCRĂRILOR
1.Specificaţiile electrice generale trebuie îndeplinite de către toate componentele, echipamentele şi instalaţiile electrice care fac obiectul acestui Contract.
2.Staţiile de epurare/ tratare/ pompare apă uzată necesită realizarea unor instalaţii complet noi. Cerinţele specifice fiecărei locaţii sunt detaliate în Specificaţii electrice particulare. În termeni generali, o furnizare completă de echipamente şi lucrări va fi descrisă în detaliu în cele ce urmează.
3.Categoriile de lucrări electrice sunt urmatoarele:
(a)tablouri electrice pentru distribuţia energiei electrice de medie tensiune (MT) şi joasă tensiune (jT), comandă şi protecţie;
(b)cabluri de energie de MT şi jT pentru alimentarea echipamentelor şi instalaţiilor, cabluri de comandă, control, instrumentaţie, semnalizare şi automatizare;
(c)trasee de cabluri pozate subteran, aparent în jgheaburi inclusiv toate tipurile de elemente de fixare;
(d)instalaţii de iluminat interior şi exterior;
(e)cablarea circuitelor de energie (forţă), circuite de comandă, control, instrumentaţie, semnalizare şi curenţi slabi;
(f)instalaţii de protecţie împotriva trăsnetelor;
(g)instalaţii de pământare şi legături de echipotenţializare pentru realizarea unei prize de pământare generală pentru toată staţia;
(h)sistem de automatizare a proceselor bazat pe utilizarea unui sistem standardizat industrial ce utilizează automate programabile (PLC - Programmable Logic Controller);
(i)instrumentaţie;
(j)sistem de supraveghere centralizată - Dispecer - echipat cu o interfaţă de utilizator standard de calculator personal (PC - Personal Computer);
(k)sistem de alimentare neîntreruptibil bazat pe surse de alimentare neîntreruptibile (UPS - Uninterruptible Power Supply/ Source) pentru PC-uri şi PLC-uri.
Alte lucrări vor fi incluse după cum urmează:
(l)execuţia tuturor lucrărilor de civile necesare pentru realizarea traseelor instalaţiilor electrice, cât şi fixării/ susţinerii traseelor de cabluri, componentelor şi echipamentelor electrice pe elementele structurale ale clădirilor;
(m)lucrări de săpătură şi de umplere a şanţurilor pentru cablurile îngropate;
(n)procurarea şi montajul echipamentelor de instrumentaţie necesare;
(o)asigurarea calităţii tuturor lucrărilor;
(p)calibrarea traductoarelor şi transmiţătoarelor;
(q)testări şi puneri în funcţiune;
(r)documentaţie tehnică referitoare la toate lucrările efectuate;
(s)pregătirea şi instruirea personalului.
1.1.Coduri şi standarde
1.Toate echipamentele, materialele şi lucrările electrice executate trebuie să se conformeze cerinţelor standardelor emise de organizaţiile europene IEC, EN, CEN, CENELEC şi ETSI, standardelor naţionale cum ar fi ASRO, DIN, AFNOR, BSI sau în situaţia în care niciunul din acestea nu este aplicabil în conformitate cu standardele celei mai buni practici. La toate echipamentele, materialele şi lucrările electrice executate trebuie să se aibe în vedere cerinţele minime a standardelor româneşti.
2.Componentele de orice fel vor fi din categoria produselor uzinate pe scară largă, având caracteristici conforme cu standarde de calitate recunoscute pe plan internaţional.
3.Toate componentele vor purta marcajul de conformitate europeană CE.
4.Documentele menţionate mai jos reprezintă cele mai importante documente cu care lucrările de instalaţii electrice trebuie să fie conforme:
(a)Directiva de Joasă Tensiune 2006/95/EC (identică cu Directiva 73/23/EEC) Echipamente electrice proiectate pentru utilizarea în anumite limite de tensiune;
(b)Directiva de Compatibilitate Electromagnetică 2004/108/EC (identică cu Directiva 89/336/EEC) de armonizare a legilor statelor membre referitoare la compatibilitate electromagnetică;
(c)Directiva de maşini industriale 89/392/EEC, ulterior completată şi modificată de Directivele 91/368/EEC, 93/44/EEC, 93/68/EEC şi 98/37/EC de armonizare a legilor statelor membre referitoare la maşini industriale;
(d)Seria de standarde SR EN 60034-1 - SR EN 60034-14 Maşini electrice rotative;
(e)Seria de standarde SR EN 60204 Securitatea maşinilor. Echipamentul electric al maşinilor;
(f)Seria de standarde SR EN 60439 Ansambluri de aparataj de joasă tensiune;
(g)Seria de standarde SR EN 60076 Transformatoare de putere;
(h)Seria de standarde SR CEI 60364 Instalaţii electrice în construcţii împreună cu seria de standarde SR HD 384 Instalaţii electrice în construcţii;
(i)IEC 60364 Electrical Installations for Buildings (Instalatii electrice pentru cladiri);
(j)IEC 60617 Graphical symbols for diagrams (SR EN 60617 Simboluri grafice pentru scheme electrice);
(k)SR EN 61131 Automate programabile;
(l)SR CEI 61024-1 Protecţia structurilor împotriva trăsnetului. Partea 1: Principii generale;
(m)SR EN 61557 Securitate electrică în reţelele de distribuţie de joasă tensiune de 1 kV c.a. şi 1,5 kV c.c. Dispozitive de control, de măsurare sau de supraveghere a măsurilor de protecţie;
(n)Cerinţele ANRE (Agenţia Naţională pentru Reglementare în domeniul Energiei);
(o)Orice alte reglementări româneşti în domeniu, cum sunt normativele NP I7/2011, I18/1, I18/2, I43, NP 061, NP 062, NTE 007/08/00 etc..
5.Acolo unde un alt standard, normativ, reglementare sau ghid de proiectare român este mai restrictiv decit documentele mentionate mai sus, standardul sau normativul roman are prioritate.
1.2.Condiţii de funcţionare
1.Toate echipamentele, componentele şi materialele:
(a)Trebuie să fie produse din gama standardizată a unui producător recunoscut pentru funcţionarea corespunzătoare a produselor sale în condiţii de exploatare şi de mediu similare celor din contract. Se va minimiza numărul de producători pentru echipamentele şi aparatele electrice;
(b)Trebuie să fie proiectate şi executate să funcţioneze corespunzător în condiţii de exploatare şi de mediu cel puţin la fel de solicitante ca şi cele prezentate în acestă documentaţie;
(c)Trebuie sa conducă la minimizarea costurilor de întreţinere (mentenanţă). În cadrul proiectului nu vor fi utilizate decât echipamente, componente şi materiale noi.
1.3.Compatibilitate electromagnetică
1.Compatibilitatea electromagnetică (CEM) reprezintă capabilitatea componentelor, circuitelor, echipamentelor şi sistemelor de a funcţiona în mod corespunzător într-un mediu electromagnetic, fără să producă interferenţe (emisii) inacceptabile cu alte echipamente şi sisteme sau fără să fie afectate de către alte sisteme care funcţionează în acelaşi mediu electromagnetic.
1.4.Documentaţie
1.Antreprenorul este responsabil pentru întocmirea proiectelor de execuţie pentru toate specialităţile electrice şi pentru toate obiectele incluse în prezentul Contract. Întocmirea proiectelor se va face conform cu legislaţia naţională, respectând prevederile Legii nr. 10/24.03.1995 publicată în Monitorul Oficial nr. 12/1995 cu privire la Calitatea în Construcţii, cu modificările şi completările ulterioare.
2.Toate proiectele vor fi supuse verificării unui verificator atestat şi vor fi analizate şi aprobate de Consultant.
3.Atât în etapa de proiectare, cât şi în procesul de realizare fizică, toate instalaţiile şi echipamentele electrice vor fi marcate în conformitate cu următoarele standarde de bază:
(a)SR EN 60445 Principii fundamentale şi de securitate pentru interfaţa om-maşină, marcare şi identificare. Identificarea bornelor echipamentelor, a extremităţilor conductoarelor care au un cod de identificare şi reguli generale pentru un sistem alfanumeric;
(b)SR EN 60446:2003 Principii fundamentale şi de securitate pentru interfaţa om-maşină, marcare şi identificare. Identificarea conductoarelor prin culoare sau prin reper numeric;
(c)SR EN 60654 Condiţii de funcţionare pentru mijloace de măsurare şi conducere a proceselor industriale;
(d)IEC 60417 Graphical symbols for use on equipment (SR EN 60417 Simboluri grafice utilizate pe echipamente);
(e)IEC 60617 Graphical symbols for diagrams (SR EN 60617 Simboluri grafice pentru scheme electrice);
(f)SR EN 61082 Elaborarea documentelor utilizate în electrotehnică.
4.Documentaţia va trebui să includă următoarele tipuri de desene:
(g)borderou de piese desenate;
(h)planurile instalaţiilor de forţă şi comandă/ semnalizare, planurile instalaţiilor de pământare şi paratrasnet;
(i)planurile traseelor interioare şi exterioare de cabluri;
(j)planuri de amplasament pentru toate componentele şi echipamentele electrice;
(k)lista tuturor consumatorilor electrici (inclusiv instrumentaţie);
(l)schema monofilară generală, scheme monofilare şi scheme de uzinare (desfăşurate), specificaţii de aparataj, liste de conectori, liste de etichete pentru toate tablourile, dulapurile şi cutiile de comandă, calcule de dimensionare pentru transformatoare, cabluri, iluminat, paratrasnet;
(m)jurnale de cabluri de forţă şi comandă/ curenti slabi, tabele I/O pentru PLC-uri;
(n)specificaţii pentru toate componentele şi echipamentele electrice procurate.
5.Alegerea materialelor sau echipamentelor de către Antreprenor va avea în vedere condiţiile atmosferice din zona în care se află şantierul. Echipamentele montate în aer liber vor fi rezistente la schimbarile de temperatura şi nu vor permite colectarea apei în nici o zonă a lor.
6.Lansarea comenzilor de fabricare a echipamentelor şi materialelor nu va fi facută până când nu se va obţine aprobarea scrisă din partea Consultantului pentru desenele relevante.
1.5.Consideraţii de mediu
1.Instalaţiile şi echipamentele electrice trebuie să poată funcţiona în condiţii optime în diverse amplasamente din cadrul obiectivelor acestui contract în interiorul şi, după caz, în exteriorul acestora.
1.6.Transformatoare de putere
1.6.1.Generalităţi
1.Transformatoarele de putere utilizate în posturile de transformare vor fi de tip uscat sau imersate în ulei, racite natural ori forţat. Vor fi construite şi testate conform ultimelor standarde.
2.Transformatoarele vor fi dimensionate pentru operare continuă la valoare nominală maximă în condiţii de ambient specificate. Factorul de încarcare al transformatorului va fi luat ca fiind 70-80% din condiţiile de operare normale.
3.Transformatoarele vor trebui să funcţoneze corespunzător cuplate fiind la o reţea de alimentare cu următorii parametri:
(a)Variaţii de tensiune: ± 6 % din valoarea efectivă nominală a tensiunii;
(b)Variaţii de frecvenţă: ± 2.5 % din valoarea nominală a frecvenţei.
4.Transformatoarele vor fi de tipul agreat şi instalate pentru a fi utilizate în reţelele de distribuţie a distribuitorului local de energie electrică.
5.Transformatoarele vor fi din gama standardizată de produse ale fabricantului şi vor fi capabile să furnizeze puterea de ieşire nominală în condiţiile climatice extreme corespunzătoare zonei de amplasare a acestuia.
1.6.2.Izolatori
1.Izolatorii din porţelan vor trebui să îndeplinească cerinţelor ultimelor standarde corespunzătoare.
2.Porţelanul pentru izolare va trebui să îndeplinească cerinţele ultimelor standarde. Fiecare izolator din porţelan va trebui să aibă marca constructorului şi seria de identificare, care vor fi aplicate înainte de ardere. Suprafaţa de stingere a arcului electric a tuturor izolatorilor din porţelan va fi îngrijită şi fără impurităţi.
1.6.3.Configuraţia conexiunilor
1.Cu excepţia situaţiei când se precizează altfel, grupa de conexiuni a transformatorului va fi Dy11. Punctul central al conexiunii în stea a înfăşurării trifazate de joasă tensiune va fi conectat la instalaţia exterioară de legare la pământ.
1.6.4.Uleiul izolator
1.Uleiul izolator va trebui să îndeplinească ultimele cerinţe ale standardelor. Uleiul izolator va fi prevăzut de către Antreprenor pentru toate echipamentele electrice umplute cu ulei şi un plus de 10% va fi prevăzut pentru completarea conservatoarelor de ulei.
2.Se vor asigura următoarele protecţii:
(a)Protecţie la defect de punere limitată la pământ - punctul central al conexiunii în stea a înfăşurării trifazate secundare va fi cuplat la instalaţia exterioară de legare la pământ printr-o piesă de conexiune demontabilă cu izolaţie în aer, care să permită instalarea unui transformator de curent. Piesa de conexiune şi transformatorul de curent vor fi instalate într-o incintă (cutie) adecvată dotată cu uşă de acces şi placă cu presetupe demontabilă.
(b)Supapă de suprapresiune - transformatoarele etanşe vor fi prevăzute cu o supapă cu arc resetabilă şi reglabilă acţionată de suprapresiunea din cuva transformatorului. Deschiderea supapei va detemina acţionarea unui întreruptor/ comutator resetabil manual care, la rândul său, va da un semnal de decuplare a alimentării transformatorului şi va declanşa o alarmă.
(c)Protecţia la supratemperatură a înfăşurărilor - va fi realizată prin intermediul un termometru cu scală gradată destinat să indice temperatura înfăşurărilor şi prevăzut cu două contacte reglabile menite să declanşeze o alarmă la distanţă şi să declanşeze întreruptorul de medie tensiune. Anclanşarea alarmei şi a declanşării ei va fi indicată de către un releu cu steguleţ mecanic de memorare resetabil manual instalat pe tabloul (celula) întreruptorului de medie tensiune respectiv.
1.6.5.Cerinţe suplimentare
1.Transformatoarele de putere vor mai fi prevăzute cu:
(a)placă inscriptionată cu parametrii şi grupa de conexiuni a transformatorului;
(b)terminal filetat de legare la pământ de cel puţin 12 mm diametru prevăzut cu piuliţe şi şaibe din alamă;
(c)orificiu pentru umplere cu ulei prevăzut cu dop;
(d)indicator de nivel din sticlă;
(e)robinet de golire, cu blind şi tabliţă de avertizare;
(f)indicator temperatură a uleiului şi întreruptor/ comutator;
(g)cutii pentru terminalele (bornele) de jT şi MT, dimensionate corespunzător în funcţie de cablurile utilizate. Pentru conductoare individuale vor fi prevăzute presetupe din materiale nemagnetice. Conexiunile vor fi realizate cu ansambluri filetate fie în cutiile pentru terminale, fie în cutii separate pentru ca testarea cablurilor să poată fi făcută fără demontarea acestora.
2.Transformatoarele vor fi însoţite de certificate de teste tip.
1.6.6.Instalare
1.Transformatoarele vor fi instalate în incinte separate, ventilate în mod adecvat pentru o funcţionare continuă a transformatorului la sarcină nominală în condiţii de temperatură maximă. Incinta va fi echipată cu o başă pentru uleiul scurs accidental.
1.7.Aparatajul de medie tensiune (MT)
1.7.1.Generalităţi
1.Această secţiune acoperă cerinţele standard pentru aparatajul de medie tensiune (MT) de interior care funcţionează la tensiuni de până la 20 kV inclusiv. Aceasta include aparatajul de distribuţie şi sistemele auxiliare. Tablourile speciale vor fi alcătuite din dulapuri standard aşa cum sunt descrise în această secţiune, alese să furnizeze funcţiile şi valorile nominale solicitate pentru aplicaţia particulară respectivă.
1.7.2.Standarde
1.Aparatajul detaliat în cadrul acestei Specificaţii vor fi produse şi testate în conformitate cu cele mai noi revizii ale seriei de standarde SR EN 62271 şi ale standardului SR EN 60470.
2.Ele vor trebui să fie agreate de furnizorul local de energie electrica.
1.7.3.Construcţie
1.7.3.1.Generalităţi
1.Celulele vor fi cu montaj pe pardoseală, complet închise şi blindate, cu intrare a cablurilor pe la partea inferioară. Accesul pentru exploatare şi întreţinere se va face numai prin partea frontală. Accesul prin partea din spate se va face numai pentru instalare, cablare sau reparaţii capitale. Compartimentele vor fi extensibile la ambele capete. Dacă pentru constituirea unui tablou sunt asamblate mai multe module, acestea vor fi alese din aceeaşi gama de înălţime. Vopseaua de finisare va fi cea standard a producătorului.
1.7.3.2.Gradul de protecţie
1.Gradul de protecţie minim al ansamblurilor de celule va fi IP4X aşa cum este definit în SR EN 60529 SR EN 60529 (CEI 529) şi IP3X pentru compartimentele interne.
1.7.3.3.Panouri mobile de siguranţă
1.Celulele vor fi echipate cu capace metalice de siguranţă prevăzute cu facilităţi de blocare, pentru ecranarea barelor de distribuţie aflate sub tensiune atunci când un întreruptor, transformator sunt debroşate. Obloanele vor fi etichetate indicând dacă acestea acoperă bare de distribuţie sau circuite.
1.7.3.4.Barele de distribuţie şi conexiunile acestora
1.Barele de distribuţie şi conexiunile acestora vor fi produse din cupru de înaltă conductivitate, vor avea secţiunea transversală constantă în cadrul aceluiaşi tablou şi vor fi capabile să suporte valorile curentului de defect (scurtcircuit) proiectat.
2.Barele de distribuţie şi conexiunile acestora vor fi încapsulate în răşină şi incluse într-un compartiment izolat în aer. Accesul la compartiment va fi realizat prin intermediul unor capace detaşabile din tablă de oţel fixate cu şuruburi şi piuliţe şi prevăzute cu etichete de avertizare "MEDIE TENSIUNE“.
3.Îmbinările barelor de distribuţie vor fi cositorite (stanate) asamblate cu şuruburi şi izolate cu manşoane turnate corespunzătoare umplute cu răşină sau cu capace de îmbinare preformate.
1.7.4.Întreruptoare automate de putere
1.7.4.1.Generalităţi
1.Fiecare întreruptor automat de putere va fi alcătuit din întreruptoare, mecanisme de acţionare, contacte auxiliare şi conectori de MT. Întreruptoarele automate de putere cu aceiaşi parametri nominali amplasaţi în acelaşi tablou vor fi interschimbabili.
2.Întreruptoarele automate de putere vor fi cu mediu de stingere a arcului electric în hexafluorură de sulf (SF6) sau vid, după cum este specificat. Echipamentul va îndeplini ultimile cerinţe ale standardelor şi va fi adaptat condiţiilor ambientale specificate. Întreruptoarele de circuit vor fi capabile să declanşeze în orice condiţii defavorabile aparute în sistem fără să aducă prejudicii ale echipamentelor sau personalului. Întreruptoarele de circuit de acelaşi model şi caracteristici vor fi interschimbabile.
3.Toate întreruptoarele de circuit vor fi prevăzute cu încuietori pentru a preveni:
(a)Întreruptorul de circuit nu poate fi deplasat din poziţiile de lucru sau pus la pământ atâta timp cât este închis. Tentativele de scoatere a întreruptorului de circuit închis nu vor cauza operaţiunea de declanşare;
(b)Întreruptorul de circuit va putea fi pus în poziţiile: operare, împământare sau izolare;
(c)Întreruptorul de circuit nu poate fi închis în poziţia de operare fără închiderea circuitelor auxiliare dintre porţiunile fixe şi în mişcare;
(d)Atunci când întreruptorul de circuit este închis în poziţia la pământ, declanşarea poate fi efectuată prin dispozitivele manuale ale mecanismului de operare.
4.Atunci când mecanismul de zăvorâre este actionat, declanşarea unui întreruptor de circuit închis nu va fi efectuată până când nu se va îndepărta mecanismul de închidere.
5.Selectarea oricărui circuit sau a barei de transport va fi posibilă doar după ce întreruptorul de circuit va fi complet izolat.
6.Mijloacele mecanice de blocare ramân operative atunci când întreruptorul de circuit este în oricare din poziţiile de împământare.
7.Pe toate întreruptoarele de circuit de alimentare sau plecare vor fi prevazute facilităţi de legare la pământ a circuitelor. Pe cel puţin un panou al întreruptoarelor de circuit, în oricare secţiune a barei de transport, vor fi prevazute mijloace pentru legarea la pământ.
8.Obturatoarele barelor de transport vor fi colorate în roşu şi inscripţionate "Bare transport" cu litere albe. Obturatoarele de circuit vor fi colorate în galben.
9.Obturatoarele din zona unităţii barelor vor fi colorate în roşu şi inscripţionate cu o săgeata de culoare albă ce indică direcţia secţiunii barelor înspre care sunt legate contactele.
10.Siguranţele fuzibile vor fi din tip cu percutor iar performanţele lor vor fi conforme cu cele mai noi revizii a standardelor SR EN 60282-1 şi SR EN 60644 şi vor fi adecvate pentru pornirea motoarelor. Percutorul va fi acţionat (ejectat) în exteriorul capătului siguranţei atunci când elementul fuzibil se topeşte şi va acţiona un întreruptor/ comutator în circuitul de comandă al contactorului pentru a-l deschide. Întreruperea unui circuit dintr-un demaror prin topirea oricărei siguranţe fuzibile va produce o indicaţie vizuală pe panoul frontal al dulapului (celulei) şi va oferi un semnal fără tensiune (voltage free) pentru indicare la distanţă.
11.Contactoarele vor fi adecvate pentru pornire în montaj direct la tensiunea reţelei a motoarelor asincrone cu rotorul în scurtcircuit (în colivie) şi vor fi selectate pentru a îndeplini următoarele condiţii operaţionale:
(a)regim de funcţionare - neîntrerupt;
(b)durata de viaţă - peste 500.000 cicluri;
(c)categoria de utilizare - AC4.
12.Demaroarele vor fi prevăzute cu mijloace de separare faţă de barele de distribuţie. Pentru asigurarea funcţionării separatoarelor exclusiv fără sarcină vor fi prevăzute interblocări mecanice şi electrice. Separatoarele vor fi prevăzute cu facilităţi de zavorâre în poziţia deschis.
1.8.Cablare
1.8.1.Generalităţi
1.Cablurile şi conductorii vor fi obligatoriu din cupru şi vor fi furnizate de către un producător aprobat şi unde va fi posibil se va folosi un singur producător pentru toate cablurile şi conductorii. Fiecare tambur sau colac de cabluri va fi însoţit de un certificat referitor la numele fabricantului, clasa cablului, rezulate şi date ale testelor. Cablurile fabricate cu mai mult de 12 luni înainte de furnizare nu vor fi acceptate. Toate cablurile vor fi furnizate cu terminaţii de cablu etanşe. În cazul în care un cablu este taiat de pe un tambur, ambele capete vor fi imediat etanşeizate pentru a preveni intrarea umezelii. Cablurile nu vor fi transportate spre şantier în colaci desfăcuţi dar un număr de cabluri de lungime mică pot fi trasportate cu acelaşi tambur. Antreprenorul va fi responsbil în totalitate de achiziţionarea şi/ sau costurile tuturor tamburilor de cabluri.
2.Antreprenorul va înainta un plan al cablurilor referitor la: aprobare, dimensiuni detaliate, mărimi, lungimi, metode de instalare şi funcţionare ale tuturor cablurilor individuale.
3.Cablurile şi conductoarele vor fi adecvate clasei de curent transportate în condiţii normale şi de scurtcircuit la tensiunile specificate. Când se calculeaza clasa şi secţiunea transversală a cablurilor şi conductoarelor, următorii factori vor fi luaţi în considerare:
(a)Căderea de tensiune maximă admisă la pornire şi în funcţionarea de durată;
(b)Densitatea de curent pentru regimul nominal şi la pornire;
(c)Tipul şi amplitudinea suprasarcinii;
(d)Nivelul şi durata scurtcircuitului funcţie de releele protecţiei circuitului şi a siguranţelor;
(e)Setarea la supracurent a releelor;
(f)Lungimea traseului, tipul de pozare, numărul de cabluri, temperatura ambientală.
4.Cablurile care vor îndeplini cerinţele standardelor BS, IEC, sau a standardelor echivalente aprobate, vor fi acceptate, dovedind că toate cablurile furnizate pentru o tensiune de operare specifică sunt supuse aceluiaşi standard naţional. Fiecare cablu va fi în concordanţă cu standardul conform aplicaţiei. Standardele specificate în urmatoarele clauze vor indica tipul de cablu ce trebuie folosit în proiectare. În cazul în care Antreprenorul doreşte să folosească cabluri supuse unui standard alternativ atunci vor fi înaintate Inginerului pentru aprobare detalii ale capacităţii de transport, factorii de subregim etc.
1.8.2.Cabluri de medie şi joasă tensiune
1.Cablurile vor fi conforme cu ultimele standarde: XLPE/ SWA/ PVC - articulaţie densitate joasă, izolaţie polietilenă, conductor de cupru multifilar, stratificaţie PVC extrudat, armatură de fire din oţel galvanizat sau manta de oţel, manta totală din PVC negru inhibitor de flacără, valabile pentru a fi folosite la sistemul de legare la pământ pentru tensiunea specifică de 0.6/1kV şi până la 1.9/3.3kV, dupa cum e specificat. Temperatura conductorului nu va creşte peste 250şC în cazul operării continue.
2.Cablurile vor fi conforme cu ultimele standarde: PVC/ SWA/ PVC - izolaţie PVC, stratificaţie PVC extrudat, armatură din fire de oţel galvanizat sau manta de oţel, manta totală din PVC negru inhibitor de flacără, valabile pentru a fi folosite la sistemul de legare la pământ pentru tensiunea specifică de 0.6/1kV. Temperatura conductorului nu va creste peste 70°C în cazul operării continue.
1.8.3.Cabluri flexibile
1.Se vor utiliza pentru conectarea echipamentelor şi aparatelor mobile. Cablurile vor fi cu manta din PVC, conductor de cupru multifilar izolat PVC, normat pentru 300/500V în conformitate cu ultimele standarde.
1.8.4.Cabluri pentru aparatura de masurare şi control
1.Cablurile de semnal analog vor fi izolate cu polietilena sau PVC, pozate în pereche torsadate cu ecranări individuale sau colective, izolare cu PVC extrudat, armatură din fire de cupru şi manta exterioară din PVC. Conductoarele cablurilor vor fi din cupru multifilar.
2.Cablurile vor fi normate pentru 300/500V şi vor îndeplini ultimele cerinţe ale standardelor. Cablurile cu ecranare colectivă vor fi permise pentru folosirea în cazurile în care semnalul are de transportat un nivel înalt (ex: 4-20mA) şi traseul nu este mai lung de 30m. În cazurile în care traseul este mai lung de 30m sau semnalul este de nivel scăzut cablurile vor avea deopotrivă ecranări individuale şi colective sau vor fi cabluri speciale pentru instrumentaţie.
3.Pentru semnalele analogice, în cazurile în care semnalul nu are o tensiune mai mare de 24V c.c. şi curentul maxim ce circulă prin buclă este de 20mA, atunci cablurile de tip analog pot fi folosite.
1.8.5.Instalare
1.8.5.1.Generalităţi
1.Cablurile cu manta din PVC şi armatură metalică de oţel pot fi instalate în toate amplasamentele inclusiv să fie îngropate direct în pământ, protejate în conducte subterane sau montate direct la suprafaţă ori în canale de cabluri ne-acoperite.
2.Firele simplu izolate fară manta vor fi instalate doar în conducte de protecţie de oţel zincat sau canale de cabluri. Cablurile cu manta dar fără nici o formă de armatură vor fi instalate doar în amplasamente protejate interioare, cum ar fi treceri prin pardoseală, conducte sau trasee de cabluri şi scări acoperite.
3.Cablurile cu conductor simplu nu vor fi folosite decât dacă e absolut necesar (de ex: cablurile de alimentare de la transformatoare la tabloul general de distribuţie sau de la generatorul de avarie la tabloul general de distribuţie. Acolo unde metoda de instalare necesită armarea, acesta va fi de tipul ne-magnetic, formate din fire sau fâşii de aluminiu. Nici un cablu cu conductor simplu nu va fi îngropat direct în pământ.
4.În situaţia în care vor fi pozate mai multe cabluri în acelaşi canal, sanţ sau conductă va trebui să se ţină cont de încălzirea lor deci implicit încărcarea maximă de curent. Intersecţiile vor trebui evitate pe cât de mult posibil. Cablurile de curenţi mari şi tensiuni peste 24V (de ex: cele care transportă mai mult de 50A), şi cablurile de semnalizare vor fi pozate separat pentru a minimaliza interferenţele cu respectarea lui I7-2011 şi I18.
5.Accesul cablurilor într-un echipament se va face prin acelaşi loc, de preferabil din aceeaşi direcţie. Nu se admit intrari/ plecari la acelaşi tablou electric şi pe sus şi pe jos, ci numai printr-un singur loc.
6.La pozare cablurile vor fi complete cu toate accesoriile, suporţi, scoabe, cleme, canale, scări, şuruburi, piuliţe, şaibe, pachete, piese de trecere, nisip, capace de beton, bandă de marcat şi etichete de marcat traseul.
7.Pentru semnalizarea traseului subteran se va utiliza o bandă de marcat ce va fi plasată în pământ deasupra cablurilor pozate direct pe pământ sau în conducte. Banda va avea laţimea de 150mm, şi se va amplasa la 0,3m de suprafaţa terenului.
8.Se vor evita prelungirile cablurilor iar acolo unde este cazul vor fi instalate mufe de prelungire cu aprobarea primită de la Inginer.
9.În cazul montării cablurilor pe trasee expuse acţiunii razelor solare se vor utiliza cabluri cu înveliş rezistent la intemperii.
10.În cazurile în care nu se poate evita, cablurile care vor fi instalate în zone cu soare direct vor fi protejate cu capace pentru a evita încalzirea lor. Metodele de realizare a capacelor pentru umbra vor fi construite după aprobarea Inginerului.
11.Traseele de cabluri interioare vor fi realizate cu cabluri de cupru izolate în PVC instalate aparent sau în canale ce vor fi fixate de perete sau structurile metalice.
12.Pentru instalaţiile de iluminat dimensiunea conductorului de cupru nu va fi mai mică de 1,5 mm2 iar pentru circuitele de priză dimensiunea conductorului de cupru nu va fi mai mică de 2,5 mm2.
1.8.5.2.Suporturile de cablu
1.Jgheaburile (paturile) de cabluri vor fi sprijinite la intervale prevazute în normativul I7-2011. Clemele de prindere a cablurilor vor fi instalate la distanţele recomandate de către producător.
2.Traseele singulare de cabluri armate cu izolaţie şi manta din PVC vor fi sprijinite numai cu coliere din PVC. Traseele multiple de cabluri armate cu izolaţie şi manta din PVC vor fi fixate în jgheaburi sau paturi de cabluri sprijinite cu elemente de reazem din metal galvanizat la cald.
3.Cablurile izolate cu PVC dar nearmate vor fi instalate în tuburi/ ţevi de protecţie sau în canale/ jgheaburi de cabluri.
1.8.5.3.Canale şi jgheaburi de cabluri
1.Jgheaburile de cabluri vor fi confecţionate din profile metalice perforate realizate din oţel moale galvanizat la cald şi vor avea margini dublu îndoite. Jgheaburile (paturile) de cabluri vor fi dimensionate astfel încât să permită adaugarea ulterioară a unui număr suplimentar de cabluri egal cu 25% din cele care vor fi pozate conform condiţiilor contractuale.
2.Jgheaburile (paturile) de cabluri vor fi instalate pe suporţi zincaţi la cald adecvaţi (console) în conformitate cu specificaţiile producătorului acestora sau produşi de către acesta.
3.În spatele jgheaburilor (paturilor) de cabluri distanţa minimă va fi de cel puţin 25 mm şi va fi adecvată pentru a permite fixarea cablurilor cu coliere din PVC.
4.În zona rosturilor de dilatare ale construcţiei, continuitatea mecanică a jgheabului (patului) de cabluri va fi întreruptă iar continuitatea electrică va fi asigurată prin intermediul unui conductor electric flexibil multifilar.
5.Jgheaburile de cabluri vor fi manufacturate fie din oţel moale fie din plastic şi vor fi conforme cu SR EN 50085 şi SR EN 61537. Jgheaburile (paturile) de cabluri vor fi confecţionate din oţel moale. Canalele de cabluri şi jgheaburile (paturile) de cabluri confecţionate din oţel moale vor fi galvanizate obligatoriu la cald (baie de zinc topit). În orice loc unde, în urma unor intervenţii cum ar fi operaţiile de debitare, găurire sau sudare, acoperirea galvanică a jgheabului (patului) de cabluri este deteriorată, ea va trebui refacută şi adusă la starea iniţială cu vopsea sau spray de vopsea pe bază de zinc. Numarul de cabluri pozate în jgheaburi (paturi) va fi cel recomandat de standardul IEC 60364 iar factorul de umplere nu va depăşi 45 %.
6.Pozarea jgheaburilor de cabluri şi a paturilor de cabluri, precum şi instalarea cablurilor în sau pe acestea vor fi efectuate folosind doar accesoriile şi elementele de îmbinare/ fixare aprobate de către producătorul canalelor şi jgheaburilor (paturilor). Aceste accesorii cât şi elementele de îmbinare/ fixare vor fi fie produse din material rezistente la coroziune, vopsite sau tratate în mod adecvat pentru a le face rezistente la coroziune.
7.Toate conexiunile şi îmbinările traseelor de canale şi jgheaburi (paturi) de cabluri vor fi prevăzute cu legături electrice realizate cu conductoare multifilare cu rol de a asigura continuitatea electrică a legării la pământ a canalelor şi jgheaburilor (paturilor) de cabluri.
1.8.5.4.Sisteme de tuburi
1.Montarea tuburilor se va face astfel încât patrunderea apei sau colectarea apei de condensaţie în interiorul lor, sa nu fie posibilă. În situaţii speciale (I7-2011) se montează cu panta de 0,5....1 % între două doze.
2.Tuburile se vor monta pe trasee orizontale sau verticale. Excepţii se admit numai în cazurile în care acest lucru nu este posibil.
3.Tuburile (ţevile) de protecţie a cablurilor pentru instalaţiile interioare şi exterioare vor fi realizate fie din policlorură de vinil neplastifiată (uPVC) de tip greu ce vor fi asamblate cu adezivi pe bază de solvenţi fie din oţel moale galvanizat la cald conform cu EN 60439-1clasa 4, ce vor fi asamblate prin intermediul unor racorduri (mufe) filetate. În orice loc unde, în urma unor intervenţii cum ar fi operaţiile de debitare, găurire sau sudare, acoperirea galvanică este deteriorată, ea va trebui refacută şi adusă la starea iniţială.
4.Sistemele de tuburi (ţevi) de protecţie a cablurilor vor fi conforme, după caz, cu EN 61386, şi SR EN 50086-1 iar numărul de cabluri instalate nu-l va depăşi pe cel recomandat în IEC 60364.
5.Nu se vor folosi tuburi (ţevi) cu diametrul mai mic de 20 mm. Elementele de îmbinare/ fixare şi accesoriile sistemelor de tuburi (ţevi) de protecţie a cablurilor vor fi produse fie din materiale rezistente la coroziune, vopsite sau tratate în mod adecvat pentru a le face rezistente la coroziune.
6.Nu se permit nici un fel de înnădiri în interiorul tuburilor (ţevilor). Cablurile şi conductoarele pozate în tuburi (ţevi) vor fi continue între capetele tubului; Dozele de derivaţie şi tragere vor fi amplasate astfel încât între două doze consecutive să nu există mai mult de două elemente de schimbare a direcţiei (coturi) sau echivalentul acestora, sau o distanţă mai mare de 9 metri una faţă de cealaltă.
7.La montarea tuburilor se vor prevedea elemente de fixare conform normativului I7-2011. Montarea accesoriilor se va face respectând normativul I7-2011. Dacă se utilizează tuburi (ţevi) metalice flexibile, acestea vor fi din oţel zincat cu manta exterioară din PVC şi vor fi prevăzute cu piese de capăt şi racord corespunzătoare. Separat, în tub se pozează şi un conductor din cupru cositorit (stanat) conectat la ambele capete la instalaţia de legare la pământ.
8.Atunci când tuburile (ţevile) de protecţie a cablurilor se termină în tablouri de distribuţie, dulapuri, cutii de comandă sau alte echipamente care nu sunt prevăzute cu racord filetat, tuburilor li se vor adapta mufe filetate din bronz (alamă) prevăzute cu garnitură de etanşare.
9.În zona rosturilor de dilatare ale construcţiei, tuburile (ţevile) de protecţie a cablurilor vor fi îmbinate prin intermediul unor elemente expandabile. În zona de îmbinare a tuburilor (ţevilor) vor fi prevăzute, de asemenea, cutii de vizitare în ambele părţi.
10.Dacă distanţa de la suprafaţa dozelor la suprafaţa peretelui sau tavanului finisat depăşeşte 6,5 mm, vor fi prevăzute inele de extensie.
11.Dozele de derivaţie şi tragere pentru tuburi (ţevi) vor fi fixate de elementele de structură prin intermediul a cel puţin două şuruburi în mod independent de sistemul de tuburi (ţevi). Se vor utiliza şuruburi cu acoperire galvanică rezistentă la coroziune sau de alamă.
12.Elementele de susţinere (suporţii) tuburilor (ţevilor) vor fi prevăzute la distanţa de 300 mm faţă de dozele de derivaţie şi tragere şi la distanţa de 1 metru unul de celălalt pe traseele rectilinii continue.
13.În situaţia în care tuburile (ţevile) urmează să fie montate îngropat în elementele de construcţie, adâncimea canalului practicat trebuie să fie astfel încât să permită aplicarea unui strat de tencuială sau alt finisaj de cel puţin 6 mm peste acestea.
14.Conductoarele şi cablurile vor fi pozate în tuburi numai când temperatura ambientală a înregistrat continuu valori de peste 5o C timp de 24 ore.
15.În principiu, cablarea subcircuitelor finale va fi realizată în buclă, cu efectuarea tuturor conexiunilor în comutatoarele/ întreruptoarele principale, în tablourile de distribuţie, în corpurile de iluminat şi în dozele de distribuţie.
16.Conductoarele de fază şi neutre ale circuitelor individuale vor fi pozate în acelaşi canal (tub profilat).
17.Fitingurile tuburilor (canalelor profilate) vor avea aceeaşi culoare cu cea a a tuburilor (canalelor profilate).
18.Nu este admisă utilizarea coturilor de inspecţie, a elementelor de racordare şi a teurilor ca elemente de configurare a traseelor tuburilor (ţevilor).
19.Executarea legăturilor electrice se va face respectând prevederile normativului I7-2011.
20.Mufele şi dopurile de blindare vor fi confecţionate din alamă. Fitingurile tuburilor (ţevilor) montate îngropat vor fi prevăzute cu capace de acoperire.
21.Reţeaua de tuburi (canale profilate) va avea, obligatoriu, continuitate electrică şi mecanică. Montajul tuburilor (canalelor profilate) se va face astfel încât, după finalizarea acestuia (adică atunci când finisajele pereţilor, tavanelor şi pardoselilor au fost încheiate), operaţiile de cablare electrică să poată fi efectuate comod.
22.Trasee oblice (înclinate) vor fi adoptate doar atunci când acestea sunt paralele cu anumite elemente particulare ale construcţiei.
23.Tuburile (ţevile) vor fi montate îngrijit, într-o dispunere simetrică, cu trasee orizontale sau verticale. Tuburile (canalele profilate) vor fi amplasate la o distanţă de cel puţin 150 mm de conductele de apă sau ale altor utilităţi.
24.Traseele tuburilor (canalelor profilate) vor fi astfel configurate astfel încât apa provenită prin condensare să se poată acumula în zonele joase ale traseelor, de unde aceasta să poată fi evacuată prin întermediul unui ştuţ de drenare.
25.Toate curburile tuburilor (canalelor profilate) metalice se vor executa pe maşini speciale, utilizându-se profile de formare adecvate. Razele de curbură nu vor fi mai mici decât de trei ori diametrul exterior al tubului.
26.În situaţiile în care, în urma unor intervenţii cum ar fi operaţiile de prelucrare sau montaj, acoperirea galvanică a tuburilor (canalelor profilate) metalice este deteriorată, ea va trebui refacută cu grund de zinc şi vopsea de aluminiu şi adusă, astfel, la starea iniţială.
27.Toate filetele expuse vor fi tratate într-o manieră asemănătoare, etanşeitatea îmbinărilor filetate fiind asigurată ca şi pentru îmbinarile conductelor de apă.
28.Toate capetele tuburilor (ţevilor) vor fi debavurate (alezate) şi suprafaţa interioară a tuburilor (ţevilor) şi fitingurilor va fi netedă. Tuburile (ţevile) încastrate în beton vor fi poziţionate în "axa neutră".
29.Conductele metalice îngropate în pământ vor fi preizolate cu bandaj realizat cu bandă bituminoasă suprapusă (la jumătate din lăţime) sau echivalent. Bandajul va depăşi cu 150 mm punctul unde conducta părăseşte pământul.
30.Tuburile metalice îngropate în pamânt cu rol de protecţie a cablurilor nu vor fi utilizate ca electrozi orizontali pentru prizele de pământ.
31.Nu se vor utiliza grăsimi, pulberi sau alţi lubrifianţi în scopul facilitării operaţiilor de pozare/ tragere a conductoarelor şi cablurilor fără acordul prealabil scris al Consultant Supervizorului.
32.Pentru conectarea tuburilor fixe la echipamente care vibrează în decursul funcţionării normale se vor utiliza tuburi flexibile.
1.8.5.5.Reţele electrice subterane - Cabluri îngropate
1.Cablurile în pământ vor fi pozate şerpuit în şanţ pe un strat de pământ sau nisip, şi acoperite cu pământ cernut (granulaţie maximă 2 mm) sau nisip (conform proiectului), cu grosimea totală de la fundul şanţului până la stratul avertizator şi cu protecţie din plăci speciale, benzi cu inscripţie avertizoare, (conform proiectului), de cel puţin 20 cm. Umplutura se va realiza cu pământul rezultat din săpătura.
2.Şanţurile pentru pozarea cablurilor vor fi de adâncime 0,8m dar pot varia în funcţie de prezenta altor cabluri sau utilităţi. Pozarea cablurilor la adâncimi excesive nu va fi acceptată, cu excepţia cazurilor când nu se poate altfel, cablurile nu vor fi pozate sub conducte.
3.Înainte de pozarea cablurilor fundul şanţurilor va fi curăţat de pietre ascuţite sau alte obstacole şi va fi acoperit cu nisip sau pământ sortat fin şi compactat pe o adâncime de 50 mm.
4.Cablurile vor fi roluite de pe tambur într-o asemenea manieră încât să fie evitate buclele sau încovoierea, şi se vor lua măsuri de precauţie în cazul pozării sau a tragerii prin piesele de trecere pentru evitarea afectării armăturii prin trecerea peste obstacole ascuţite, colţuri sau pietre. Cablurile trase fie de maşini, fie manual vor fi trase folosind role pentru a preveni contactul dintre cablu şi pământ. Cablurile vor fi conduse sinuos în şanţ pentru a evita tensiunile din cabluri din momentul acoperirii cu umplutura de pământ sau a unei aşezări ulterioare. După pozare, cablurile vor fi acoperite cu minimum 100mm de nisip compactat sau pământ cernut. Deasupra cablurilor, la o distanţă de 0,3m de cota terenului se va poza o bandă de marcare.
5.În zonele unde cabluri cu tensiuni diferite sunt pozate împreună la acelasi nivel, plăci verticale vor fi folosite pentru desparţirea cablurilor.
6.Cablurile de control, instrumentaţie şi comunicaţii nu vor fi pozate mai aproape de 1000 mm de cablurile de tensiune înaltă.
1.8.5.6.Tuburile (ţevile) de protecţie a cablurilor
1.Pentru protecţia cablurilor pozate în şanţ în pământ, tuburile furnizate conform contractului vor fi de obicei riflate din uPVC sau PP cu etanşări de capăt realizate cu inele de cauciuc şi vor avea diametrul minim de 100 mm. Tuburile (ţevile) de protecţie a cablurilor vor fi prevăzute cu fire de tragere din nylon (min 1 kN). Firele de tragere vor fi rămâne în tub (ţeavă) după instalarea cablurilor.
2.În locurile unde intră în clădiri sau în căminele de tragere, sau unde capătul este vizibil, tuburile (ţevile) de protecţie a cablurilor, dupa terminarea lucrărilor vor fi etanşate la ambele capete folosind spumă poliuretanică impermeabilă la apă, gaze sau dăunători. Lungimea dopului de spumă va fi de cel puţin 300 mm.
3.Capătul tubului (ţevii) va fi încastrat în beton pe toate părţile pe o lungime de 150 mm.
1.8.5.7.Canale de cabluri
1.Acolo unde vor fi utilizate canale de cabluri, Antreprenorul va include pentru instalare, după necesităţi, îndepărtarea şi înlocuirea capacelor acestora. La terminarea instalării cablurilor, intrările şi ieşirile acestora din canalele de cabluri vor fi etanşate folosind o spumă poliuretanică.
2.Etanşeizarea cablurilor la intrarea în cladiri
3.Atunci când cablurile intra sau ies printr-o piesa de trecere aflată la intrarea sau înăuntru unei clădiri, aceste intrări împreună cu orice alta piesă de trecere adiţională va fi îndeajuns de etanşeizată împotriva pătrunderii umezelii. Metoda de etanşeizare trebuie să aibă o rezistenţă la foc de cel puţin 30 minute.
1.8.5.8.Identificarea cablurilor
1.La capătul fiecărui cablu, într-o poziţie uniformă şi vizibilă, se va fixa de cablu o etichetă (marcă) conform jurnalului de cabluri ce va indica numărul şi traseul cablului, numărul şi dimensiunea conductoarelor. Etichetele vor fi făcute din fîşii de alama, aluminiu, plumb sau cupru, inscripţionate şi susţinute de fire rezistente la rugină sau coroziune, firele de legătură fiind trecute prin două găuri fixe, câte una la fiecare capăt al etichetei. Dacă mufa cablului nu este în mod normal vizibilă, atunci eticheta va fi fixată înăuntru tabloului prin şuruburi.
2.Cele trei faze dintr-un cablu vor fi identificate prin L1, L2 şi L3 sau colorate în roşu, albastru şi maro astfel încât înşiruirea secvenţială a celor trei faze să se pastreze de-a lungul întregului sistem.
3.În cazul instalaţiilor rotative unde pentru a obţine direcţia de rotaţie necesară nu este posibilă conectarea conductoarelor fazelor înspre terminaţiile identificate ca potrivite, se vor prevedea manşoane suplimentare pe conductoare pentru a asigura identificarea corectă la finalul conexiunii.
4.Cablurile de comandă vor avea conductoarele identificate individual prin intermediul unor manşoane permanente ce poartă acelaşi număr la ambele capete.
5.Identificarea conductoarelor va putea avea loc în fiecare punct al capetelor terminale folosind un sistem aprobat de manşoane marcate. Dimensiunea manşoanelor marcate va fi astfel încât să poata fi adaptată tuturor diametrelor conductoarelor, inclusiv izolaţia. Numerotarea trebuie citită de la exteriorul capetelor terminale ale tuturor conductoarelor. Fiecare cablu şi conductor vor avea aceeaşi marcă la ambele capete ale cablului şi conductorului respectiv.
1.9.Instalaţii de legare la pământ
1.9.1.Generalităţi
1.Instalaţia de împământare va trebui să corespundă cerinţelor ultimului SR EN 61140, SR HD 60364-4-41 (CEI 60364-4-41), SR HD 60364-5-54 (CEI 60364-5-54), SR EN 50164-2, STAS 12604/4,5 şi Normativului I 20. Antreprenorul va fi responsabil de obţinerea şi îndeplinirea cerinţelor distribuitorului local de energie electrică referitoare la împământare.
2.Lucrările metalice ale tuturor obiectelor staţiei, punctele de nul ale sistemului electric, ecranele cablurilor de comandă şi forţă, parţile metalice exterioare ale staţiei electrice, incluzând lucrările metalice structurale, conducte, garduri şi porţi vor fi legate la instalaţia de împământare.
3.Continuitatea împământării în zonele ce nu aparţin staţiei electrice va fi în mod normal realizată la faţa metalelor, flanşelor conductelor, articulaţiilor metalice şi a dispozitivelor de fixare metalice. Cleme ale împământării legate la secţiunile conductelor vor fi furnizate în zonele în care rezistenţa pământului este mare sau există pericol de coroziune sau similar, ceea ce poate conduce la viitoare creşteri ale rezistenţei şi efecte asupra continuităţii împământării.
4.Antreprenorul va obţine toate aprobările necesare înainte de conectarea alimentării cu energie electrică.
1.9.2.Electrozii prizei de pământ
1.Electrozii prizei de pământ vor fi produse de firmă tip Ol-Zn şi vor fi introduşi în pământ la o adâncime de cel puţin 2400 mm printr-o metodă aprobată de către producătorul electrozilor.
2.Electrozii prizei de pământ vor fi executaţi dintr-un material adecvat care garantează o rezistenţă de valoare scăzută şi o durată mare de viaţă. Electrozii de cupru nu vor fi folosiţi în zone cu protecţie catodică.
3.Dacă condiţiile solului nu permit utilizarea electrozilor verticali, se poate folosi o configuraţie în formă de grilă (electrozi orizontali), alcătuită din platbandă de cupru de minim 15 mm x 4 mm îngropată orizontal. Platbanda se va poza în şanţ la o adâncime de minim 600 mm.
1.9.3.Conductoare de legare la pământ
1.Instalaţia de legare la pământ va fi formată dintr-un inel principal de legare la pământ cu ramuri de interconectare la echipamentele şi structurile care vor fi legate la pământ. Conexiunile la instalaţia de legare la pământ vor fi realizate cu conductoare multifilare din cupru cu izolaţie din PVC de culoare verde/ galben.
2.Piesele pentru instalaţiile de protecţie prin legare la pământ vor corespunde STAS 4102.
3.Pentru conectarea conductoarelor de legare la pământ se vor utiliza conectori de capăt (papuci) asamblaţi prin sertizare/ presare. Interconexiunile dintre conductoarele de împământare vor fi realizate cu conectori de ramură de tip compresiune sau vor fi sudate prin procedeu Cadwell. Toate părţile libere ale conductoarelor de legare la pământ montate îngropat vor fi protejate în mod corespunzător împotriva contactului direct cu solul, astfel încât să se prevină coroziunea electrolitică a acestora.
4.Inelul principal de legare la pământ va avea o secţiune transversală capabilă să îi permită să funcţioneze ca un conductor de protecţie pentru fiecare echipament şi instalaţie conectate la acesta. În punctul de racordare, acesta va fi conectat solid la racordul instalaţiei exterioare de legare la pământ sau la terminalul de legare la pământ al şantierului.
5.Se va realiza o zonă echipotenţială pentru întreaga staţie care să includă structurile din oţel ale clădirilor noi (prize naturale de pământare) şi instalaţiile artificiale de pământare la care se vor conecta instalaţiile din interiorul camerelor tablourilor electrice şi al camerelor de comandă.
6.În exteriorul camerelor tablourilor electrice şi al camerelor de comandă instalaţia electrică şi echipamentele vor fi conectate la un conductor principal extins de legare la pământ. Legăturile dintre elementele metalice exterioare şi structurile metalice de sprijin ale instalaţiilor şi echipamentelor vor fi conectate, de asemenea, la acest conductor principal extins de legare la pământ.
7.Conductoarele de legătură dintre instalaţiile electrice şi echipamente şi conductorul principal de legare la pământ vor fi considerate, acolo unde este cazul, ca fiind conductoare de protecţie, aşa cum este descris în IEC 60364.
8.Armăturile şi bandajele cablurilor nu pot fi utilizate drept conductoare de protecţie.
9.Atunci când se utilizează conductoare plate (platbenzi) din cupru pentru legături sau pentru realizarea continuităţii instalaţiilor de legare la pământ, se vor aplica următoarele:
(a)Toate platbenzile vor fi din cupru moale de înaltă conductivitate;
(b)Acolo unde platbenzile de cupru se fixează pe o structură a clădirii, vor fi folosite clemele sau brăţări/ coliere din alarmă dedicate. Nu este admisă găurirea în scopuri de fixare a platbenzilor de cupru. Găurile practicate pentru conectarea elementelor instalaţiei de legare la pământ nu vor trebui să reducă secţiunea transversală din zona îmbinării;
(c)Acolo unde platbenzile de cupru vor fi pozate în pământ, sau sunt expuse coroziunii, acestea vor fi bandajate cu bandă PVC sau îmbrăcate cu manşoane din PVC;
(d)Platbenzile de cupru vor fi cositorite înainte de îmbinare în zona de contact, iar îmbinările vor fi realizate prin nituire şi apoi lipite solid cu cu aliaj uşor fuzibil;
(e)Fixarea conexiunilor pe platbenzile de cupru va fi făcută cu şuruburi, piuliţe şi şaibe din alamă sau bronz de înaltă rezistenţă.
1.9.4.Conexiuni
1.Conexiunile dintre conductoarele de legare la pământ şi conductorul principal de legare la pământ vor fi realizate prin compresie. Fiecare îmbinare va avea o plăcuţă de avertizare fixată solid, cu următoarea inscripţionare "Conductor de protecţie de legare la pământ. Nu îndepărtaţi".
2.Conductoarele de legare la pământ şi conductoarele de legătură la acestea vor fi, pe cât posibil, continue pe întreaga lor lungime.
3.Suprafeţele de contact ale carcaselor tuturor echipamentelor cu conductoarele de legare la pământ vor fi curăţate de vopsea şi de alte acoperiri neconductive şi vor fi acoperite cu vaselină.
4.Conexiunile la instalaţia de legare la pământ vor fi făcute utilizând conectori de capăt (papuci) de cablu cu gaură de şurub cositoriţi (stanaţi) presaţi sau sertizaţi şi vor fi protejate cu vaselină împotriva contactului direct cu aerul atmosferic.
5.Îmbinările vor fi uşor accesibile pentru inspecţie.
6.Nu se admit conexiuni pe porţiunile îngropate. Acolo unde cablurile şi conductoarele de legare la pământ sunt montate îngropat, îmbinările conductoarelor de legare la pământ vor fi executate în cutii de conexiune montate suprateran.
7.Pentru echipamentele aflate în mişcare de rotaţie şi care sunt alimentate prin sisteme de perii - inele colectoare (de ex. Podurile racloare), se vor respecta următoarele:
(a)Conexiunea la instalaţia de legare la pământ a echipamentelor aflate în mişcare de rotaţie se va face prin intermediul unor inele colectoare şi al unor perii colectoare separate, în acelaşi mod ca şi celelalte conexiuni electrice;
(b)Suplimentar, circuitul de alimentare al echipamentelor aflate în mişcare de rotaţie va fi echipat cu un dispozitiv de protecţie diferenţială dimensionat pentru un curent rezidual de maximum 30 mA şi o durată de deconectare de maximum 0,4 s.
1.9.5.Confecţii metalice exterioare
1.Toate confecţiile metalice situate la o distanţă de până la 2,5 metri de alte structuri (confecţii) metalice, instalaţii şi echipamente aflate sub tensiune sau care fac parte din orice altă zonă prevăzută cu legături de echipotenţializare vor fi conectate la reţeaua generală de legare la pământ (conductorul principal de egalizare a potenţialelor) şi vor fi prevăzute cu o plăcuţă de avertizare fixată solid.
1.10.Echipamente electrice exterioare
1.Pentru echipamentele electrice exterioare gradul de protecţie mecanică minim va fi IP55. Toate intrările de cabluri se vor face pe la partea inferioară a echipamentelor. Echipamentele vor fi prevăzute cu copertine (acoperişuri), ale căror streşini să depăşească marginile echipamentelor, împiedicând, astfel, ca apa de ploaie să se prelingă pe pereţii laterali ai echipamentelor.
1.11.Prize de alimentare cu energie electrică
1.Tipuri de prize de alimentare cu energie electrică
2.Prizele de alimentare cu energie electrică amplasate în exterior, în ateliere, clădiri ale staţiei şi din zonele platformelor de lucru se vor conforma cu CEE 17, IEC 309, SR EN 60309-2 şi vor fi prevăzute cu carcase pentru montaj aparent, după cum urmează:
(a)Prizele pentru 400V vor fi cu 5 poli: 3F+N+PE (3 faze + neutru + neutru de protecţie) prevăzute cu un comutator pornit/ oprit interblocat cu fişa (steckerul) prizei şi cu un dispozitiv de protecţie diferenţială tetrapolar de 30 mA;
(b)Prizele pentru 240V vor fi cu 3 poli: 1F+N+PE (1 fază + neutru + neutru de protecţie) prevăzute cu un comutator pornit/ oprit interblocat cu fişa (steckerul) prizei şi cu un dispozitiv de protecţie diferenţială tripolara de 30 mA;
(c)Prizele de 24V vor fi cu 3 poli: 1F+N+PE (1 fază + neutru + neutru de protecţie);
3.Pentru fiecare priză va fi furnizat un ştecher corespunzător.
4.Circuitele pentru prizele de 24Vca din care se alimentează lămpile portabile se vor alimenta printr-un transformator de separaţie 230/ 24Vca. Conexiunile la bornele secundare ale transformatorului vor fi echipate cu siguranţe fuzibile.
1.12.Tablouri de distribuţie
1.Tablourile electrice vor fi executate de furnizori specializaţi şi autorizaţi şi vor fi conforme cu SR EN 60439. Elementele cu care acestea sunt echipate vor fi conforme, la rândul lor, cu cele mai noi revizii ale standarde corespunzătoare (de exemplu, separatoarele cu siguranţe vor fi conforme cu SR EN 60947-3, disjunctoarele magnetotermice cu SR EN 60898, etc.). Suporturile siguranţelor fuzibile vor fi uşor detaşabile pentru a facilita cablarea. Va fi prevăzut un număr de minim două circuite de rezervă.
2.Componentele metalice din interiorul tablourilor de distribuţie care se află sub tensiune în funcţionarea normală vor fi complet izolate faţă de carcasă.
3.Bara de legare la pământ va avea cel puţin un punct de conexiune pentru fiecare circuit de distribuţie a unităţii (de exemplu, o unitate cu trei circuite 3F+N va avea 9 puncte de conexiune la bara de legare la pământ).
4.Tablourile de distribuţie vor fi prevăzute cu seturi complete de siguranţe fuzibile sau disjunctoare magnetotermice.
5.Tablourile vor fi livrate cu schema electrică desfăşurată (schema de uzinare) a tabloului respectiv tipărită pe un material neinflamabil.
6.Circuitul de alimentare generală pentru tabloul de distribuţie va fi prevăzut cu un disjunctor sau separator dimensionat corespunzător. Fiecare circuit de iluminat şi prize va fi prevăzut cu un dispozitiv de protecţie diferenţială (la un curent rezidual de 30 mA).
1.13.Protecţii şi finisaje
1.Materialele şi componentele metalice din instalaţie vor fi protejate în mod adecvat împotriva coroziunii. Cu excepţia cazurilor justificate pentru care acest lucru nu este posibil, toate structurile metalice vor fi galvanizate la cald. Orice deteriorare a suprafeţei galvanizate va fi imediat remediată. Toate organele de asamblare cum sunt şuruburile, piuliţele şi şaibele vor fi din metale rezistente la coroziune sau vor fi tratate astfel încât să reziste la coroziune.
1.14.Instalaţii de iluminat
1.14.1. Generalităţi
1.Antreprenorul va proiecta şi executa instalaţiile de iluminat în toată zona şantierului în conformitate cu cerinţele descrise în cele ce urmează. Instalaţiile de iluminat vor asigura un nivel de iluminare suficient pentru acces, întreţinere, exploatare şi functionare corectă a instalaţiilor în fiecare zonă.
2.Instalaţiile de iluminat vor fi proiectate în conformitate cu normativele naţionale NP 061-02 şi NP 062-02.
3.Corpurile de iluminat vor fi alese în funcţie de tipul de activitate din zona respectivă. Ori de câte ori este posibil, se vor utiliza de preferinţă corpuri de iluminat cu consum redus de energie şi, după caz, sisteme de comandă pentru optimizarea consumului de energie.
1.14.2. Lămpi de iluminat
1.14.2.1. Corpuri de iluminat interioare
1.Corpurile de iluminat vor fi complet echipate cu toţi suporţii, tijele de susţinere, cabluri flexibile, corpul de iluminat şi prize. Ele vor fi conectate la circuitul principal prin cabluri flexibile rezistente la căldură având miezul de 24/ 0,20mm (0,75mm2). Clasa de protecţie va fi IP 42.
2.Toate corpurile de iluminat vor fi legate la instalaţia de împământare printr-un conductor separat, flexibil. Acolo unde lămpile adiacente sunt conectate la diferite faze ale alimentării, o eticheta va fi prevazută la interior, în vederea atenţionării asupra tensiunii de fază.
3.Corpurile de iluminat nu trebuie să transmită încărcări suplimentare tavanelor suspendate. Dacă nu se poate evita acest lucru atunci corpurile de iluminat vor utiliza suporţii tavanului.
4.În situaţia corpurilor suspendate de structura tavanului conexiunile dintre armături şi circuitele de cabluri fixe se vor face prin prize şi mufe.
5.Suporţii corpurilor de iluminat, cutiile de conectare şi celelalte parţi ale lămpilor vor trebui să fie construite la timp pentru a respecta programul construcţiei clădirii. Articolele de sticlărie, dispozitivile refractive, abajururile, lămpile şi tuburile nu vor fi montate până când toate lucrările construcţiei nu sunt încheiate.
1.14.2.2. Corpuri de iluminat cu lămpi fluorescente
1.Componentele refractare vor fi din material GRP (poliester armat cu fibră de sticlă) sau acril extrudat inhibitor de flacără. Vor fi de tip semitransparent sau prismatic, conform specificaţiei. O garnitură va fi prevazută între dispozitivul refractiv şi corp pentru a forma o etanşeizare efectivă. Lămpile vor fi conforme ultimelor standarde. Dacă nu este altfel specificat, lămpile vor fi colorate "alb" pentru folosinţă industrială. Capetele lămpilor vor fi de tip bi-poli. Durata de viaţă minim garantată va fi de 8000 ore.
2.Lămpile cu fişe metalice (MCFE/U) vor fi folosite în lămpi cu sticlă armată cu poliester sau în zonele în care structura metalică nu este încastrată în lampă 20 mm.
Corpuri de iluminat lămpi incandescente
3.Corpurile de iluminat vor fi construite dintr-un reflector din aliaj de aluminiu şi o carcasă cu goluri de ventilaţie adecvate. O poziţie reglabilă, un corp de lampa BS din porţelan va fi încorporat, un cablu rezistent la încalzire pre-cablat.
4.Suprafaţa corpurilor de iluminat incandescente va fi de tip sticlă albă opal potrivite pentru montarea pe perete sau tavan. Lămpile incandescente vor fi conforme ultimelor standarde. Lămpile pentru serviciu general vor avea un singur filament de până la 150W. Lampa va avea un soclu tip baionetă şi va avea o manta de sticlă mată.
5.Lampile de serviciu general folosite la iluminatul de urgenţă sau iluminatul de operare la tensiuni diferite de tensiunea normală principală, vor fi prevazute cu un soclu cu filet Edison. Lămpile normate pentru 300W şi mai mult vor avea cap filetat tip Goliath Edison.
6.Corpuri de iluminat pentru iluminatul de urgenţă
7.Corpurile de iluminat de urgenţă vor fi de tip autonom, conform specificaţiei. Lămpile vor fi funcţiona automat, asigurând iluminare instantanee în cazul unei avarii principale. Capacitatea acumulatorilor va fi suficientă pentru funcţionarea tuturor lămpilor conectate la sistemul de iluminare de urgenţă pentru o perioadă de 3 ore.
1.14.2.3. Corpuri de iluminat exterioare
1.Toate corpurile de iluminat exterioare vor avea corpuri de iluminat impermeabilizate cu difuzori policarbonaţi pentru protecţie la vandalizare şi având un grad minim de protecţie IP55. Sistemul de iluminat exterior va fi proiectat de tip inaccesibil pentru intruşi.
1.14.3. Nivele de iluminare
1.14.3.1. Generalităţi
1.Toate zonele unde accesul este necesar, indiferent de scop, vor beneficia de un nivel de iluminare mediu de 30 lucşi şi minim de 6 lucşi la nivelul solului/ pardoselii.
2.Iluminatul va fi comandat manual, prin întreruptoare şi comutatoare instalate în locuri accesibile. Se vor utiliza întreruptoare comandate prin fotocelulă (dublate cu comutatoare manuale amplasate pe tabloul general de iluminat), pentru a preveni funţionarea instalaţiilor de iluminat pe timpul zilei.
1.14.3.2. Iluminatul în incinte
1.În toate zonele unde este necesar accesul personalului pentru activităţi de exploatare/ întreţinere, va fi asigurat un nivel de iluminare mediu de 100 lucşi şi un un nivel minim de 50 lucşi la nivelul solului sau căilor de acces.
2.Iluminatul va fi comandat manual, prin întreruptoare şi comutatoare instalate în locuri accesibile.
Iluminatul căilor de acces şi al drumurilor
3.Drumurile de acces din incintă vor beneficia de o iluminare medie de aproximativ 50 lucşi.
4.Iluminatul exterior va beneficia de următoarele opţiuni de comanda printr-un selector Manual/ Oprit/ Automat:
(a)automat - cu fotocelulă (întreruptor crepuscular), care comandă pornirea instalaţiei de iluminat în amurg şi oprirea acesteia după un timp presetat, reglabil de la 0 la 24 ore;
(b)manual - realizat cu întreruptoare separate pe fiecare circuit, întreruptoare care trebuie instalate pe tabloul de distribuţie principal şi la cabina de pază de pe şantier.
1.14.3.3. Iluminatul zonelor tehnologice
1.În toate zonele unde au loc operaţiuni de exploatare/ întreţinere a instalaţiilor tehnologice va fi asigurat un nivel de iluminare mediu de 150 lucşi şi un un nivel minim de 50 lucşi la nivelul solului/ pardoselii.
2.Iluminatul va fi comandat manual, prin întreruptoare şi comutatoare instalate în locaţii adecvate pe căile de acces la zona respectivă.
3.Iluminatul staţiilor şi posturilor de transformare, camerelor de comandă şi camerelor echipamentelor electrice:
(a)Acestea vor beneficia de o iluminare medie de minim 500 lucşi (minim 150 lucşi la nivelul pardoselii) şi minimum 150 lucşi pe suprafeţele verticale ale panourilor de comandă. Nivelurile de iluminat şi indicii de strălucire vor fi în conformitate cu ultimele documente de indicaţii emise de NP 061 - 02; Normativul pentru proiectarea şi executarea sistemelor de iluminat artificial din cladiri
(b)luminatul va fi controlat manual din locaţii adecvate la fiecare dintre intrările în camere.
4.Iluminatul atelierelor
(a)În aceste zone va fi asigurat un nivel de iluminare mediu de 200 lucşi şi un un nivel minim de 50 lucşi la nivelul pardoselii. Nivelurile de iluminat şi indicii de strălucire vor fi în conformitate cu ultimele documente de indicaţii emise de NP 061 - 02; Normativul pentru proiectarea şi executarea sistemelor de iluminat artificial din cladiri. Se vor adăuga surse locale de iluminat suplimentare, după necesităţi.
(b)luminatul va fi controlat manual din locaţii adecvate la fiecare dintre intrările în ateliere.
5.Iluminatul birourilor
(a)Birourile vor beneficia de un nivel de iluminare mediu de 300 lucşi şi un un nivel minim de 100 lucşi la nivelul pardoselii. Nivelurile de iluminat şi indicii de strălucire vor fi în conformitate cu ultimele documente de indicaţii emise de NP 061 - 02; Normativul pentru proiectarea şi executarea sistemelor de iluminat artificial din cladiri.
(b)Iluminatul va fi controlat manual din locaţii adecvate la fiecare dintre intrările în birouri.
1.14.4. Iluminatul de urgenţă (siguranţă)
1.Corpurile de iluminat de urgenţă furnizate vor fi în conformitate cu cerinţele standardului SR EN 60598-2-22 şi au rolul de a permite evacuarea sigură din clădiri în situaţiile de cădere a alimentării cu energie electrică. Corpurile de iluminat de urgenţă vor utiliza, pe cât posibil, corpuri de iluminat normale prevăzute cu sistem de alimentare de rezervă pe baterii şi sursă de alimentare neîntreruptibilă (UPS - Uninterruptible Power Supply).
2.Iluminatul de urgenţă autonom are rolul de a asigura traversarea, evacuarea şi ieşirea în siguranţă din clădiri, structuri şi scării în cazul în care se întrerupe alimentarea normală cu energie electrică.
3.În plus faţă de corpurile de iluminat pentru situaţii de urgenţă menţionate anterior, cel puţin 10 % din corpurile fluorescente ale instalaţiilor de iluminat normal trebuie să aibă şi rolul de corpuri de iluminat de urgenţă. Aceste corpuri vor fi distribuite uniform pe întreaga suprafaţă.
4.În camerele de comandă/ dispecer şi în camerele echipamentelor electrice 30 % din corpurile de iluminat vor fi corpuri de iluminat de urgenţă cu o autonomie de cel puţin 3 ore.
5.Lângă fiecare corp de iluminat de urgenţă va fi montat într-o poziţie accesibilă un comutator de testare manuală a iluminatului de urgenţă.
1.14.5. Iluminatul exterior
1.Instalaţia de iluminat exterior pentru staţie va include stâlpi metalici, console, corpuri de iluminat cu sistem de prindere încorporat, circuite de comandă cu fotocelulă (întreruptor crepuscular) şi instalaţiile electrice de alimentare corespunzătoare.
2.Stâlpii metalici vor fi confecţionaţi din tuburi de oţel fabricate conform standardelor SR EN 10210 şi SR EN 10067. Înăltimea lor va fi de 5 m pentru iluminarea drumurilor de acces şi de 10 metri pentru zonele de exploatare/ întreţinere. Coloanele vor fi prevăzute cu un mecanism de ridicare şi coborâre.
3.Consolele vor avea lungime de 0,5 metri şi înclinare de minim 5 grade. Stâlpii şi consolele vor fi protejate anticoroziv prin galvanizare la cald conform standardului SR EN ISO 1461.
4.Pe suprafaţa de bază a stâlpului până la o înălţime de 250 mm deasupra nivelului solului se va aplica un strat de bitum dur neporos, izolator din punct de vedere electric, în conformitate cu BS 3416. Grosimea stratului aplicat va fi de minimum 0,125 mm în stare uscată.
5.Amplasamentele finale ale stâlpilor de iluminat exterior vor fi stabilite de comun acord cu Consultantul înainte de montajul acestora. Gradul de protecţie al corpurilor de iluminat (în compartimentul lămpii) va fi minim IP 54.
1.14.6. Zonele interne ale instalaţiei
1.Antreprenorul va oferi un nivel de iluminare ridicat în zonele instalaţiei. Iluminatul va cuprinde corpuri de iluminat cu lămpi fluorescente, aplice sau proiectoare, comutatoare şi cablarea electrică.
2.Corpurile de iluminat vor fi montate în poziţii uşor accesibile de la pereţi sau de pe căile de circulaţie intermediare. Accesul la corpurile de iluminat pentru lucrări de întreţinere şi înlocuirea lămpilor nu va necesita schele sau utilizarea de podesturi temporare. Dacă sunt necesare podesturi suplimentare pentru a întreţine corpurile de iluminat, acestea vor constitui o parte din lucrările permanente din şi vor fi furnizate conform contractului.
3.Corpurile de iluminat din zonele tehnologice vor trebui să fie alese astfel încât să funcţioneze în mediu umed şi chiar să admită stropirea/ imersarea ocazională de scurtă durată.
4.În funcţie de înălţimea clădirii, se va alege soluţia de iluminat cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. În clădiri, întreruptoarele şi comutatoarele vor fi instalate lângă uşile de acces (intrare) şi vor fi amplasate la o înălţime de 1400 mm deasupra pardoselii finite.
5.Deasupra fiecărei uşi de acces într-o clădire, în exterior, va fi prevăzut un corp de iluminat (aplică) etanş. Corpurile vor fi echipate cu detectoare (senzori) de mişcare în infraroşu şi cu fotocelulă (întreruptor crepuscular).
1.15.Tablourile electrice (TE)
1.15.1. Cerinţe generale
1.Aceaste cerinţe se vor aplica construcţiei tuturor panourilor tablourilor electrice, făcând referire inclusiv dar nu numai la: panouri de comandă, centre de control ale motoarelor, întreruptoare de circuit, panouri de control, panouri de supraveghere sau monitorizare, tablouri de control - panouri de distribuţie, tablouri triaj, tablouri interfaţă, tablouri de control locale, cutii de comandă locală.
2.Cu excepţia situaţiilor în care se cere altfel, TE vor trebui să fie conforme cu cele mai noi revizii ale standardelor SR EN 60947 şi SR EN 60439-1. Forma de separare a TE va fi Forma 2 şi acestea vor fi dimensionate la nivelurile specificate în Contract pentru funcţionarea la tensiuni de până la 600V, 50 Hz, schema de legare la pământ TN-C şi TN-S.
3.TE vor fi construite astfel încât întreţinerea lor să se facă numai prin partea din faţă. Panourile frontale vor fi prevăzute cu balamale şi dotate cu sisteme de închidere cu cheie comună pentru o aceeaşi secţiune a ansamblului.
4.Modul de intrare a cablurilor precum şi şi alte tipuri de acces vor fi detaliate, după caz, în Specificaţiile electrice particulare.
5.TE de exterior vor fi montate în incinte rezistente la coroziune şi la intemperii. Incintele vor avea un grad de protecţie minim IP 55 şi vor permite un spaţiu de minim 1000 mm în faţa echipamentului.
1.15.2. Construcţie
1.Toate tablourile vor fi cu doar cu acces prin faţă şi vor fi prevăzute cu compartimente de cabluri/ bare cu capace frontale prinse cu şuruburi. Utilizarea şuruburilor vizibile din exterior nu este acceptabilă. Amplasarea traseelor de cabluri direct între secţiuni sau în spatele acestora nu este acceptabilă.
2.Toate TE vor avea o structură modulară care să permită dezvoltări ulterioare. Fiecare secţiune dintr-un tablou va constitui o entitate independentă de celelalte secţiuni şi va fi dotată cu uşă de acces proprie, care va putea fi deschisă la un unghi de cel puţin 90° grade.
3.Carcasele modulare ale TE vor fi realizate din tablă de oţel cu grosimea de minim 2 mm, vor fi construite rigid şi vor avea aceeaşi înălţime. Gradul minim de protecţie va fi IP 54, în conformitate cu standardul SR EN 60529 şi va fi precizat, după caz, în Specificaţiile electrice particulare. Culoarea de finisare va fi cea standard a fabricantului, exceptând cazul în care, în Contract se specifică altfel.
4.În interior compartimentarea modulelor va fi realizată cu pereţi rigizi rezistenţi, care să permită separarea individuală a compartimentelor şi a acestora de compartimentul barelor de distribuţie. Aceasta va împiedica atât căderea accidentală a obiectelor în compartimentele inferioare aflate sub tensiune, cât şi propagarea defectului dintr-un compartiment într-altul. Înălţimea totală a modulelor TE (inclusiv plinta) nu va depăşi 2300 mm. Mânerele separatoarelor, comutatoarelor, butoanele, lămpile indicatoare şi instrumentaţia se vor afla la o înălţime cuprinsă între 500 şi 1750 mm faţă de nivelul pardoselii finite.
5.Modulele TE vor fi dotate la bază cu o plintă înaltă de (100-125) mm, fabricată din oţel şi protejată împotriva coroziunii. Aceasta plintă va fi va fi decalată spre exterior cu (10-12) mm faţă de faţa verticală a tabloului, astfel încât să se creeze o suprafaţă frontală continuă. Plintele de baza vor fi instalate şi fixate înainte ca modulele TE să fie puse pe poziţie şi fixate în partea superioară.
6.Dacă modulele TE sunt prevăzute cu intrarea cablurilor pe la partea inferioară, distanţa dintre partea inferioară a modulelor şi placa cu presetupele de cabluri va fi de minim 200 mm iar distanţa dintre placa cu presetupele de cabluri şi şirurile de cleme va fi, de asemenea, de minim 200 mm. Toate aparatele si componentele interne vor fi instalate pe contrapanouri.
7.Numărul de conductoare şi cabluri pozate într-un canal interior de cabluri va oferi un grad de umplere nu mai mare de 45 %.
1.15.3. Bare de distribuţie
1.Toate barele şi conexiunile primare vor fi din cupru de înaltă conductivitate şi vor îndeplini cele mai recente standarde. Capacitatea mecanică şi dielectrică a barelor şi suporţilor de conexiune vor trebui să suporte fără avarii cele mai dificile condiţii ale trecerii curentului electric ce pot apare într-o instalaţie electrică.
2.Barele de distribuţie vor avea aceeaşi secţiune pe întreaga lungime a unui tablou şi exceptând situaţiile când în Contract se menţionează altfel, vor fi dimensionate la acelaşi curent de calcul ca şi întreruptorul/ separatorul din amonte.
3.Barele de distribuţie vor fi instalate în compartimente separate în conformitate cu IEC 60439 şi nu vor prezenta discontinuităţi în zonele de interfaţă între secţiuni adiacente.
4.Barele de distribuţie secundare vor fi din acelaşi tip constructiv şi vor fi dimensionate la aceleaşi valori ale curentului de scurtcircuit ca şi barele de distribuţie principale.
5.Conexiunile aflate sub tensiune de la şi către barele de distribuţie vor fi complet izolate sau ecranate corespunzător. Toate capacele de protecţie şi panourile de acces către barele de distribuţie şi conexiunile acestora vor purta inscripţii de avertizare corespunzătoare.
6.Pentru a permite extinderi sau conexiuni suplimentare în viitor accesul la barele de distribuţie va trebui să fie comod.
7.Întreruptorul principal şi conexiunile dintre mecanismul întreruptorului principal şi barele de distribuţie precum şi suporţii şi consolele acestora vor fi dimensionate pentru a funcţiona la aceeaşi valoare a curentului de scurtcircuit cu cea specificată pentru sistemul de bare de distribuţie.
8.Compartimentele barelor de distribuţie vor fi proiectate astfel încât să nu necesite ventilaţie forţată pentru funcţionarea în condiţii normale de temperatură ambiantă.
9.Transformatoarele de curent vor fi de tipul cu montaj pe bară şi vor fi conforme cu cea mai recentă revizie a standardului SR EN 60044-1.
1.15.4. Echipamente de încălzire şi ventilare
1.Compartimentele interioare ale tablourilor TE vor fi prevăzute cu un echipament de încălzire controlat prin intermediul unui termostat şi întreruptor pornit/ oprit în scopul evitării fenomenului de condensare a vaporilor de apă. Echipamentul de încălzire anticondens va fi alimentat dintr-un tablou separat, alimentat, la rândul său din tabloul de servicii interne.
2.Cu excepţia compartimentelor barelor de distribuţie, toate compartimentele care conţin aparataj capabil să genereze căldură în condiţii de funcţionare normală vor fi echipate cu sisteme de ventilare forţată. Ventilatoarele vor fi echipate cu filtre capabile să menţină nivelul de protecţie împotriva intrării apei şi prafului în interiorul TE. Ventilatoarele vor porni automat în momentul când echipamentele generatoare de căldură sunt pornite. Pe uşa compartimentului/ secţiunii vor fi prevăzute indicatoare de avarie pentru ventilatoare şi de supratemperatură în interiorul compartimentului.
1.16.Cablarea interioară a tablourilor
1.Cablarea interioară a tablourilor va fi realizată cu conductoare şi cabluri din cupru cu izolaţie din PVC şi vor fi conforme cu standardele SR HD 21 şi SR HD 603. Cablurile vor avea conductoare multifilare. Conductoarele vor avea secţiunea minimă de 1,0 mm2. Pentru cablarea echipamentelor montate pe uşile modulelor TE se admite o secţiune maximă de 2,5 mm2.
2.Codul de culori al cablurilor va fi următorul:
(a)Faze: roşu, albastru, maro;
(b)Nul: albastru deschis;
(c)Control: gri/ negru;
(d)Împământare: verde/ galben.
3.Etichetarea conductoarelor şi cablurilor se va face cu etichete la ambele capete cu tile din mase plastice în conformitate cu schemele electrice desfăşurate (schemele de uzinare) corespunzătoare. Se acceptă identificarea conductoarelor prin marcare directă cu maşini specializate. Nu se admit etichete autocolante în acest scop.
4.Când în interiorul unui compartiment izolat prin intermediul propriului său separator sau disjunctor există terminale care se mai află sub tensiune, acestea vor fi prevăzute cu capace de protecţie transparente cu inscripţii de avertizare corespunzătoare care să indice existenţa pericolului de electrocutare (Pericol de moarte! Sub tensiune!) precum şi valoarea tensiunii periculoase. Capacele de protecţie vor fi dimensionate astfel încât să acopere complet terminalele de cablu (papucii) aflate sub tensiune şi vor fi fixate ferm cu şuruburi.
5.Conductoarele cablurilor de comandă vor fi prevăzute cu capete terminale sertizate izolate. Fiecare conductor va fi echipat cu capete terminale. Conductoarele şi cablurile de tensiuni diferite se vor termina în şiruri de cleme distincte.
6.Atunci când echiparea electrică include mai mult de un TE, sistemul de etichetare va fi unic în cadrul fiecărui TE.
7.Circuitele de energie (forţă) vor fi amplasate distinct de cele de curenţi slabi şi vor fi conforme cu cele mai noi reglementări din domeniul compatibilităţii electromagnetice.
1.16.1. Terminaţiile cablurilor
1.Accesul cablurilor în tablouri se va face cu presetupe. De la presetupe conductoarele cablurilor vor avea o lungime liberă de cel puţin 300 mm pentru realizarea traseului până la clemele de conexiune corespunzătoare. Plăcile cu presetupe vor fi dimensionate astfel încât oricare dintre cabluri să poată fi scos fără a fi necesară îndepărtarea altor cabluri.
2.Deasupra şi dedesubtul plăcii cu presetupe se vor asigura spaţii libere de cel puţin 150 mm necesare accesului comod la presetupe. Dacă este necesar, în interiorul TE vor fi prevăzute canale de cabluri cu rol de rezemare, rutare şi fixare a cablurilor.
3.Toate conductoarele de comandă vor avea capete terminale sertizate şi izolate. Fiecare conductor va fi conectat la o singură clemă. Dacă conductoarele şi cablurile de tensiuni diferite sunt terminate pe acelaşi şir de cleme, ele vor fi separate prin partiţii izolatoare şi marcate corespunzător.
4.Terminaţiile conductoarelor şi cablurilor vor fi astfel dispuse încât să nu genereze eforturi mecanice (tensiuni) în timpul operaţiilor de fixare a echipamentelor şi strângere a elementelor de conexiune electrică. Cablurile şi conductoarele vor fi identificate folosind tile de plastic la ambele capete.
5.Conductoarele de rezervă vor fi terminate in cleme adecvate şi vor avea o lungime suficientă pentru a atinge orice altă clemă de comandă amplasată poziţionat în cadrul aceluiaşi compartiment.
1.16.2. Şiruri de cleme
1.Clemele de legatură vor fi complet izolate, vor asigura un contact mecanic ferm şi vor fi de tipul celor cu montaj pe şină DIN standard.
2.Instrumentele care folosesc pentru conexiune fişe plate, fişe D-sub şi fişe DIN vor fi terminate într-o unitate de interfaţă montată pe o şină DIN cuprinzând conexiunile prizelor şi blocul de conexiuni cu şuruburi cu terminalele etichetate.
3.Acolo unde este cazul vor fi conectate maxim două conductoare într-o clema de preferat utilizând terminaţii (ferule) duble. Pentru instrumentele ce necesită surse de alimentare separate, acestea trebuie să poată fi izolate în mod individual folosind terminale mobile prevăzute cu siguranţe fuzibile.
4.Toate clemele utilizate pentru conductoare şi cabluri aflate la tensiuni mai mari de 110 V c.a. vor fi prevăzute cu etichete de avertizare. În vecinătatea plăcii cu presetupe vor fi prevăzute cleme separate pentru conexiuni de intrare şi de ieşire.
5.Clemele şi şirurile de cleme vor fi etichetate în conformitate cu schemele electrice desfaşurate (schemele de uzinare) corespunzătoare. În perspectiva unei extinderi ulterioare, în fiecare compartiment va fi prevăzut un număr de minimum 10 cleme de rezervă (sau de 15 % din numărul total de cleme - care este mai mare).
1.16.3. Legarea la pământ a TE
1.TE vor fi echipate cu o bara de legare la pământ din cupru dur, amplasată vizibil şi distinct faţă de orice placă cu presetupe şi de traseele de intrare a conductoarelor cablurilor. Bara de legare la pământ va avea o secţiune minimă de 120 mm2 (sau de 50 % din secţiunea barelor de distribuţie - care este mai mare).
2.Într-o secţiune oarecare a unui TE, bara de legare la pământ va fi o piesă continuă (dintr-o singură bucată). Discontinuităţile sunt permise numai în locurile unde din construcţie bara a fost secţionată din considerente de transport şi montaj. În locurile de discontinuitate, bara de legare la pământ va fi îmbinată cu ajutorul a două eclise prinse cu cel puţin două şuruburi. Eclisele şi zonele de contact ale barelor vor fi decapate şi cositorite (stanate). La ambele capete, bara de legare la pământ va fi conectată la reţeaua generală de legare la pământ.
3.Componentele metalice ale carcasei TE precum şi toate părţile metalice care, în condiţii normale, nu sunt utilizate ca şi căi de curent, vor fi ferm conectate la bara de legare la pământ. Uşile metalice ale secţiunilor TE vor fi conectate, de asemenea, la bara de legare la pământ cu ajutorul unor conductoare flexibile dimensionate corespunzător, prevăzute cu conectorii de capăt (papuci) sertizaţi.
4.Legaturile principale la bara de legare la pământ vor fi realizate cu organe de asamblare M8 sau echivalente. În zonele unde echipamentelor vor fi conectate la conductoarele de ramificaţie ale instalaţiei de legare la pământ, suprafeţele de contact vor fi bine curăţate de vopsea şi de orice alte acoperiri izolatoare şi apoi vor fi protejate cu vaselină neutră.
1.16.4. Izolarea TE
1.16.4.1. Cerinţe generale
1.Izolarea (separarea) TE va fi realizată cu separatoare cu rupere în aer sau întreruptoare automate (disjunctoare) compacte în carcasă turnată (MCCB - Moulded Case Circuit Breaker) cu montaj în interiorul tablourilor metalice.
2.Deschiderea uşii sau capacul compartimentului va fi interblocată cu separatorul sau întreruptorul automat (disjunctorul) respectiv, astfel încât uşa dulapului să nu poată fi deschisă atunci când acesta este închis. De asemenea, separatorul sau întreruptorul automat (disjunctorul) respectiv nu va putea fi închis decât dacă uşa sau capacul compartimentului este închis corespunzător.
3.Separatorul sau întreruptorul automat (disjunctorul) va fi prevăzut cu un sistem clar de indicare a poziţiei sale (cum ar fi PORNIT/ OPRIT). Indicatorul trebuie să fie vizibil în mod clar din poziţia normală de operare. Separatoarele sau întreruptoarele automate (disjunctoarele) vor trebui să poată fi blocate numai pe pozitia "DESCHIS".
4.Din raţiuni de întreţinere, contactele lor mobile vor trebui să fie demontabile. Contactele fixe vor trebui să fie complet izolate.
5.Separatoarele sau întreruptoarele automate (disjunctoarele) trebuie să permită ataşarea de contacte auxiliare. Pentru fiecare separator sau întreruptor automat vor fi prevăzute două contacte auxiliare de rezervă.
1.16.4.2. Întreruptoare automate (disjunctoare)
1.Disjunctoarele vor fi conforme cu cea mai recentă revizie a standardului SR EN 60927-2, şi vor fi capabile să suporte curenţii de scurtcircuit specificaţi pentru sistemul respectiv. Disjunctoarele instalate vor trebui să poată suporta în mod continuu curentul maxim de calcul.
2.Disjunctoarele compacte în carcasă turnată (MCCB) vor fi prevăzute cu manete de acţionare rotative. Disjunctoarele vor fi prevăzute cu un sistem de protecţie adecvat.
3.Disjunctoarele compacte în carcasa turnată MCCB al căror curent nominal depăşeşte 100 A vor fi prevăzute cu un dispozitiv termic de suprasarcină care să prezinte o caracteristică curent - timp inversă şi un dispozitiv electromagnetic de decuplare ajustabil. Disjunctoarele compacte în carcasa turnată MCCB vor avea incluse cel puţin următoarele caracteristici:
(e)Interblocare mecanică şi electrică;
(f)Indicator mecanic al stărilor deschis, închis şi declanşat;
(g)Mecanism de declanşare liberă (trip-free);
(h)Cel puţin un contact auxiliar fără tensiune (voltage free), cablat la clemele de ieşire, pentru indicare la distanţă;
(i)Bobină de declanşare şi declaşator de tensiune minimă, acolo unde este necesar.
4.Pentru întreruptoarele cu rupere în aer va fi furnizat un troliu de ridicare, pentru a permite îndepărtarea şi instalarea pentru întreţinere a întreruptoarelor cu rupere în aer.
1.16.4.3. Separatoare, separatoare cu fuzibile
1.Separatoarele de sarcină şi separatoarele de sarcină cu fuzibile vor fi conforme cu cele mai recente revizii a standardelor SR EN 60947-3 şi SR EN 60129 şi vor fi capabile să întrerupă curentul de sarcină nominal dar nu şi pe cel de defect (load break). De asemenea, izolatoarele vor fi capabile să închidă circuitul în condiţii de curent de defect (fault make).
2.Separatoarele de sarcină şi separatoarele de sarcină cu fuzibile vor trebui să permită ataşarea de contacte auxiliare. Pentru fiecare separator sau întreruptor automat vor fi prevăzute două contacte auxiliare de rezervă.
1.16.4.4. Fiderii de alimentare şi sectiunile barelor de distribuţie
1.Circuitele de alimentare şi barele de distribuţie pentru curenţi de peste 800 A vor fi echipate cu întreruptoare tripolare în aer debroşabile echipate cu mecanisme de armare cu motor a arcurilor. Pentru curenţi de până la 800A vor fi utilizate întreruptoare cu fuzibile sau întreruptoare automate (disjunctoare) compacte în carcasa turnată (MCCB).
2.Întreruptoarele automate vor trebui să poată fi comandate local şi de la distanţă. Semnalele de comandă de închidere/ deschidere de la distanţă vor putea fi date din automatul programabil (automat programabil) de gestiune a sistemului de alimentare cu energie electrică şi, implicit, din SCADA.
3.Întreruptoarele automate vor fi echipate cu contacte auxiliare conectate la secţiunea de triere (selecţie) pentru indicarea stării acestora.
4.Întreruptoarele tripolare în aer de pe intrare vor fi echipate cu dispozitive electronice de protecţie la suprasarcină, la pierderea unei faze de alimentare şi inversarea succesiunii fazelor şi la apariţia defectelor de punere la pământ. După caz, va fi furnizată şi protecţia împotriva defectelor de punere limitată la pământ împreună cu facilităţi de declanşare interdependentă bidirecţională.
1.16.5. Măsurarea parametrilor energiei electrice
1.Circuitul de alimentare a unui Centru de Comandă a Motoarelor (CCM) sau a unui tablou de distribuţie va fi echipată în mod obligatoriu cu următoarele:
(a)transformatoare de curent separate pentru sistemele de comandă şi indicare/ măsurare;
(b)un voltmetru echipat cu o cheie de comutare, care să permită indicarea tensiunilor de alimentare de fază şi de linie sau, cel puţin, trei lampi indicatoare care să indice prezenţa tensiunilor de alimentare;
(c)pentru alimentări de peste 250 A se va instala suplimentar un multimetru digital (centrală de măsură) prevăzut cu bloc de scurtcircuitare a bornelor secundare ale transformatoarelor de curent şi siguranţe fuzibile. Multimetrul va trebui să măsoare, cel puţin, valorile următoarelor mărimi electrice: curent, tensiune, putere activă, puterea reactivă, putere aparentă, factor de putere şi frecvenţă. Multimetrul va trebui să furnizeze semnale pentru pentru sistemul de comandă şi gestiune a sistemului de alimentare cu energie electrică şi sistemului SCADA.
1.16.6. Contactoare şi demaroare de motoare
1.16.7. Generalităţi
1.Contactoarele şi demaroarele de motoare reprezintă, în general, secţiuni ale unor tipuri particulare de TE, denumite Centre de Comandă a Motoarelor (CCM). Contactoarele şi demaroarele vor fi conforme cu SR EN 60947-4 şi vor fi din clasa 12, categoria de utilizare AC-3, dacă nu se specifică altfel.
2.Dacă pentru un anumit demaror se cer anumite caracteristici speciale, acestea vor fi detaliate în Specificaţiile particulare.
3.Configuraţia componentelor şi a terminalelor va fi identică pentru fiecare tipo-dimensiune de demaror de motoare. Toate contactoarele pentru pornirea stea/ triunghi, de schimbare a sensului de rotaţie etc. vor fi interblocate mecanic şi electric.
4.Secţiunile de comandă ale CCM vor fi prevăzute cu un sistem de temporizare, care să prevină pornirea simultană a două motoare atât în condiţii normale de exploatare cât, mai ales, la restabilirea tensiunii de alimentare după o întrerupere temporară a alimentării cu energie electrică. Sistemul de temporizare va permite pornirea motoarelor într-o ordine prestabilită. Perioada de timp dintre două porniri consecutive ale motorului trebuie să ţină seama de metoda de pornire a motorului. Pentru demaroarele prevazute cu control automat programabil prin PLC, această funcţie va fi implementată în PLC.
5.Aparatele şi componentele cum ar fi relee, contactoare, temporizatoare, regulatoare, etc. vor avea etichete montate în imediata apropiere şi inscripţionate în conformitate cu denumirile din schemele electrice desfăşurate (scheme de uzinare).
6.Se vor amplasa separat contactoarelor şi demaroarelor pe cât posibil, de secţiunile de comandă. Contactoarele şi demaroarele de motoare vor include ca un minim următoarele echipamente şi facilităţi:
(a)întreruptor automat (disjunctor) tripolar magnetotermic compact în carcasa turnată (MCCB) sau întreruptor-separator cu fuzibile interblocat cu uşa de acces a secţiunii CCM în poziţiile ÎNCHIS şi DESCHIS blocat;
(b)sistem adecvat de pornire directă sau asistată a motoarelor;
(c)monitorizarea stărilor şi semnale de comandă necesare interfaţării cu sistemul automat programabil/ SCADA;
(d)echipament de încălzire anticondens cu termostat controlat comandat prin contactele auxiliare ale contactorului principal. Echipamentul de încălzire anticondens va fi deconectat automat în momentul pornirii motorului şi conectat automat în momentul opririi acestuia;
(e)releu electronic de protecţie la suprasarcină, la pierderea unei faze de alimentare şi inversarea succesiunii fazelor;
(f)şir de cleme principale şi secundare prevăzute cu o rezervă de 15 % din numărul necesar în cadrul contractului;
(g)ampermetre 72 mm x 72 mm, cu scală de 120° şi partea superioară a scalei comprimată pentru cureţi de pornire ai motoarelor montate pe uşa secţiunii pentru motoarele cu puterea mai mare sau egala cu 1,5kW; pentru cele demarate cu convertizor de frecventa sau soft-starter, afişajul va oferi şi indicaţiile Ampermetrului.
(h)indicator neresetabil al numărului de ore de funcţionare cu afişare până la 99.999,9 ore montat pe uşa secţiunii;
(i)butoane de pornire/ oprire-blocare/ resetare suprasarcină montate pe uşa secţiunii;
(j)lămpi indicatoare pentru stările de pornit/ oprit/ disponibil/ avarie montate pe uşa secţiunii;
(k)comutator selecţie manual/ 0/ automat montat pe uşa secţiunii;
(l)siguranţe fuzibile pentru circuitele electrice al rezistenţelor de încălzire a motoarelor acolo unde este cazul;
(m)disjunctoare magnetotermice sau siguranţe fuzibile pe circuitele de comandă.
(n)Pentru fiecare secţiune a contactoarelor şi demaroarelor va fi prevăzut un buton de oprire cu blocare. Acest buton va fi înseriat pe circuitul de alimentare a părţii de comandă. Dacă butonul este deblocat şi eliberat manual, circuitele de comandă din compartimentul respectiv vor fi realimentate, dar separatorul principal va rămâne pe poziţia DESCHIS. Închiderea uşii va reseta automat butonul de oprire. Butonul va fi utilizabil în toate modurile de comandă.
(o)Acţionarea semnalelor de situaţii de urgenţă, de suprasarcină şi de avarie va declanşa instantaneu oprirea instalaţia şi o vor menţine în starea de avarie până când butonul de resetare este acţionat manual.
1.16.8. Tipuri de contactoare şi demaroare de motoare
1.Vor putea fi utilizate următoarele tipuri de contactoare şi demaroare de motoare (pentru tensiuni cu valori de până la 600 V inclusiv):
(a)cu pornire directă la tensiunea reţelei de alimentare - Acestea vor fi conforme cu SR EN 60947-4, şi cu excepţia altor prevederi speciale, vor intra în clasa de sarcină intermitentă 12;
(b)stea/ triunghi - Acestea vor fi conforme cu SR EN 60947-4, iar clasa de utilizare va fi AC-3;
(c)cu turatie variabilă - Aceste acţionari vor fi de tipul cu invertor de curent alternativ comandat pe principiul modulaţiei în durată a impulsurilor de comandă şi vor trebui să poată comanda turaţia, cuplul la arbore şi curentul motoarelor asincrone clasice cu rotor în colivie. Acţionările vor fi cu 12 pulsuri şi vor fi astfel alese încât armonicile generate în sistemul de alimentare cu energie electrică să se situeze în limitele admise şi să nu provoace interferenţe cu alte echipamente şi instalaţii conectate la sistem. Dacă acţionările cu turaţie variabilă nu îndeplinesc cerinţele referitoare la emisiile armonice, ele vor fi echipate cu filtre pentru armonici. Secţiunile contactoarelor şi demaroarelor care conţin echipamente de acţionare cu turaţie variabilă vor mai include o lampă de avarie a invertorului şi un aparat de indicare a frecvenţei;
(d)cu pornire prin soft-starter.
1.16.9. Separarea contactoarelor şi demaroarelor de motoare
1.Fiecare demaror va fi prevăzut cu un întreruptor automat (disjunctor) tripolar magnetotermic compact în carcasa turnată (MCCB) sau întreruptor-separator cu fuzibile interblocat cu uşa de acces sau panoul frontal al secţiunii demarorului. Întreruptorul va fi echipat cu contacte auxiliare pentru a putea separa toate circuitele de alimentare auxiliare care intră în demaror.
2.Atunci când demaroarele sunt alimentate prin disjunctoare sau siguranţe fuzibile separate care aparţin unui tablou de distribuţie, separatorul demarorului va avea terminalele complet izolate. Dacă se utilizează disjunctoare, ele vor avea un contact auxiliar care să poata separa alimentarea circuitului de comandă. Dacă se utilizează siguranţe separate, alimentarea circuitului de comandă se va face prin transformatoare independente în cadrul fiecărei secţiuni.
1.16.10. Contactoare
1.Contactoarele vor fi tripolare, cu rupere în aer, prevăzute cu circuite care împiedică reconectarea automată necontrolată la revenirea tensiunii de comandă după un eveniment de întrerupere a alimentării, şi vor fi conforme cu SR EN 60947, clasa de sarcină intermitentă 12, categoria de utilizare AC-3, şi vor avea cel cel puţin un set de contacte basculante de rezervă.
2.Contactoarele pentru pentru pornirea motoarelor (direct la tensiunea reţelei, stea/ triunghi, etc.) şi de schimbare a sensului de rotaţie vor fi interblocate mecanic şi electric.
1.16.11. Protecţie şi resetare
1.Circuitele contactoarelor şi demaroarelor de motoare vor fi prevăzute cel puţin cu dispozitive electronice (relee) de protecţie la suprasarcină, la pierderea unei faze de alimentare şi inversarea succesiunii fazelor şi la apariţia defectelor de punere la pământ. Releele termice vor trebui să fie reglabile şi vor fi calibrate la valoarea curentului de sarcină nominal al motorului.
2.În general, protecţia motorului va fi ca şi cea descrisă mai jos şi orice modificare de la aceasta va trebui detaliată în contract:
(a)motoare cu putere < 30kW - protecţie termică;
(b)motoare cu putere > = 30 kW - monitorizare electronică cu indicarea avariilor.
3.Pentru indicarea stării, contactoarele vor fi prevăzute cu contacte auxiliare şi se va include cel puţin un set de contacte basculante de rezervă.
4.Releele de suprasarcină vor trebui să poată fi resetate manual prin intermediul unui buton de resetare în caz de supracurent, instalat pe panoul frontal al compartimentului demarorului. Butonul de resetare va reseta electric releul de suprasarcină.
1.16.12. Comutator de selecţie a comenzii
1.Fiecare demaror va fi echipat cu un selector pentru regimul de lucru astfel "Local/ Oprit/Comandă de la distanţă/ Automat".
2.Circuitele cu acţionare manuală vor fi prioritare celor automate cu excepţia circuitelor de protecţie a acţionării.
3.Butoanele Pornit/ Oprit vor trebui să comande instalaţia în ambele moduri, atât local cât şi de la distanţă.
1.16.13. Contoare de număr de ore de funcţionare
1.Contoarele vor fi de tip neresetabil la căderea tensiunii, cu afişare până la 99.999,9 ore, montate pe panoul frontal.
1.16.14. Butoane
1.Butoanele de pornire vor acţiona numai circuitele selectate şi circuitele de comandă primare.
2.Butoanele de blocare/ oprire vor fi active indiferent de poziţia în care se află selectorul.
3.Butonul de resetare va fi operativ numai când avaria a fost înlăturată.
4.Culorile butoanelor de comandă vor îndeplini cerinţele ultimelor standarde şi în particular vor fi:
(a)Rosu: stop, oprit sau urgenţă;
(b)Verde: start sau butoane de funcţionare.
5.Butoanele de comandă pentru oprirea de urgentă vor avea un contact separat. Ele vor fi legate în circuitul de control, deci vor decupla circuitul în orice condiţii. Vor avea clapeta de protectie şi poziţie de blocare.
1.16.15. Plecări de fideri
1.Compartimentele de plecare a fiderilor vor fi prevăzute cu întreruptoare automate (disjunctoare) compacte în carcasă turnată (MCCB) interblocate cu uşa de acces a secţiunii compartimentului.
2.Întreruptoarele automate (disjunctoarele) vor avea protecţii electronice de supracurent şi de defecte de punere la pământ. Întreruptoarele automate (disjunctoarele) nu vor fi, însă, prevăzute cu relee de tensiune minimă.
3.Pe partea inactivă a fiecărui întreruptor (disjunctor) vor fi furnizate câte un ampermetru monofazat şi transformatoare de curent.
1.16.16. Siguranţe fuzibile
1.Tablourile electrice şi panourile de siguranţe vor fi prevăzute cu socluri pentru siguranţe fuzibile cu mare putere de rupere conforme cu SR EN 60947-3.
2.Siguranţele fuzibile de protecţie a circuitelor motoarelor vor fi din clasa 415 AC 80 (curent de rupere de 80 kA la tensiunea de 415 V).
3.Se vor instala etichete care să indice identificarea circuitelor şi valorile nominale ale siguranţelor.
4.Se vor furniza câte trei siguranţe de rezervă din fiecare categorie (dimensiune). Aceste siguranţe vor fi bine fixate pe partea interioară a uşii tabloului de distribuţie sau demarorului.
1.16.17. Circuite de comandă şi echipamente
1.16.17.1. Tensiuni de comandă şi surse de alimentare
1.Circuitele de comandă vor fi alimentate în maximum 48 V (c.c. sau c.a.) de la un transformator coborâtor de tensiune conform standardelor SR EN 60742 şi SR EN 61558-2 sau de surse de tensiune continuă. Unul dintre terminalele înfăşurării secundare va fi conectat la pământ printr-o conexiune demontabilă cu şurub.
2.Transformatoarele vor fi dimensionate astfel încât să poată asigura alimentarea circuitelor demaroarelor precum şi un surplus de 50 % din aceasta. Înfăşurările primare şi secundare ale transformatoarelor vor fi protejate cu siguranţe fuzibile adecvate.
3.Separarea alimentării unuia dintre circuitele de comandă ale unui demaror sau ale unui grup de demaroare nu va trebui să întrerupă alimentările circuitelor de comandă ale celorlaltor demaroare.
4.Antreprenorul va furniza suplimentar un transformator de rezervă, care va fi astfel ambalat încât să permită o conservare pe termen lung.
1.16.17.2. Modalitatea de comandă
1.Logica de functionare va fi realizată în programe soft cu ajutorul automatelor programabile (PLC - automat programabil). Interblocarile de siguranţă (protecţii motoare, suprasarcină, STOP de urgenţă, etc.) vor fi cablate direct pe bara de comandă a releului şi vor fi active indiferent de regimul de funcţionare selectat.
1.16.17.3. Automate programabile
1.Automatele programabile vor fi echipate cu module de intrare/ ieşire, module de interfaţă, module de comunicaţie, surse de alimentare, etc.
2.Orice memorie cu acces aleator (RAM - Random Access Memory) va fi protejată cu baterii capabile să asigure o autonomie de funcţionare de cel puţin 24 ore în cazul căderii generale a alimentării cu energie electrică. Echipamentul va fi prevăzut cu o lampă de avertizare "Baterie descărcată".
3.Stările intrărilor/ ieşirilor vor fi indicate cu LED-uri montate frontal şi vizibile din afara tabloului.
4.În apropierea automatelor programabile sau pe uşile de acces ale tablourilor acestora vor fi prevăzute etichete din materiale noncombustibile pe care vor fi inscripţionate detalii despre fiecare modul de intrări/ ieşiri.
5.Se va asigura un număr minim de intrări/ ieşiri de rezervă de 10 % (sau două intrări/ ieşiri - care este mai mare).
6.Pentru semnale de intrare şi ieşire vor fi furnizate şiruri de cleme (inclusiv cleme de rezervă) montate pe şine DIN. În cazul când modulele de ieşire au ieşiri tip releu, acestea vor fi incluse împreună cu clemele lor într-o unitate modulară montată pe şină DIN.
7.Automatele programabile vor fi utilizate pentru comanda instalaţiei numai în modul automat. Circuitele manuale şi interblocările de protecţie vor fi cablate astfel încât să fie asigurată o funcţionare limitată a instalaţiei în cazul unei avarii a automatelor programabile.
8.Semnalele de oprire de urgenţă vor fi cablate direct în demaroare şi vor fi trimise şi către automatele programabile.
9.Semnalul de avarie va fi iniţiat atât în situaţia de de suprasarcină a motorului cât şi de către o comandă de pornire neonorată a motorului. Acest semnal va putea fi resetat prin intermediul unui buton montat pe panoul frontal al demarororului.
1.16.17.4. Echipamente electromagnetice
1.Toate releele şi temporizatoarele vor fi prevăzute cu etichete care vor indica denumirile acestora în conformitate cu schemele electrice corespunzătoare.
2.În situaţia prezenţei simultane într-o aceeaşi zonă a unor circuite de c.c. şi de c.a. va trebui să nu poată fi posibilă introducerea unui releu de c.c. într-un soclu de releu de c.a şi invers.
3.Echipamentele cu conectare prin soclu vor fi asigurate cu cleme (agrafe) arcuite.
4.Toate releele vor fi prevăzute cu dispozitive de indicare vizuală a stării (anclanşat/ declanşat).
5.Temporizatoarele vor avea scale calibrate liniar marcate în unităţi de timp. Fiecare subdiviziune a scalei va reprezenta maximum 5 % din întreagul domeniu al scalei.
1.16.17.5. Cerinte pentru măsurarea la distanţă
1.În toate panourile şi dulapurile se va asigura spaţiu de rezervă pentru echipamentele de măsurare la distanţă.
2.Semnalele digitale vor proveni de la contactele basculante fără tensiune (voltage free) ale echipamentelor a căror stare este monitorizată şi vor intra într-un şir de cleme amplasat în apropierea dar nu în compartimentul prevăzut pentru echipamentele de măsurare la distanţă. Se va asigura un număr de cleme suplimentar de cel puţin 10 bucăţi (sau 10 % din total - care este mai mare) pentru conexiuni ulterioare.
3.Semnalele analogice vor fi complet izolate cu dispozitive de separare în buclă (loop isolators) pentru eliminarea buclelor de masă, refuzul semnalului de mod comun şi creşterea zgomotelor imunităţii la zgomote.
1.16.17.6. Căderea alimentării cu energie electrică/ repornirea automată
1.Toate circuitele de comandă vor fi astfel proiectate astfel încât, după restabilirea alimentării cu energie electrică, echipamentele aflate sub comandă automată şi cele aflate sub comandă manuală care trebuie să funcţioneze în mod continuu şi erau în funcţiune în momentul avariei să repornească automat. Repornirea echipamentelor componente ale instalaţiei va fi decalată, astfel încât să nu se depăşească valorile maxime admisibile ale curentului şi, respectiv, puterii electrice simultan absorbite.
1.16.17.7. Protecţia împotriva loviturilor de trăsnet
1.Toate echipamentele de comandă şi toată instrumentaţia (AMC-urile) vor beneficia de protecţie împotriva supratensiunilor produse de către loviturile de trăsnet.
2.Descărcătoarele nu vor fi montate în tablourile principale decât dacă acestea au o secţiune complet separată prevăzută cu o bară de legare la pământ proprie. Această bară de legare la pământ va fi conectată la priza de pământ a instalaţiei de protecţie împotriva trăsnetului (în cazul prizelor de pământ separate) sau la priza de pământ comună folosită atât de către instalaţiile electrice de joasă tensiune interioare, cât şi de către instalaţia de protecţie împotriva trăsnetului.
1.16.18. Instrumente indicatoare
1.Indicatoarele luminoase vor fi de un tip uniform, pe cât posibil, pentru a minimiza necesarul de piese de schimb. Lentilele şi becurile vor fi usor de inlocuit fără a fi necesare operaţii deosebite.
2.Indicatoarele luminoase nu vor avea mai putin de 20 mm în diametru şi vor fi astfel proiectate încât să fie observate atât din faţă cât şi din lateralul tabloului electric. Acestea trebuie să fie vizibile şi în condiţii de soare strălucitor. Culoriile lămpilor vor fi conform ultimelor standarde.
3.Toate componentele, uşile şi capacele detaşabile vor fi etichetate. Corpul siguranţelor va fi etichetat cu indicarea valorii siguranţei. Fiecare uşă de tablou va avea o eticheta indicatoare (marimea literei va fi minim 8mm) şi fiecare tablou de comandă şi incinta vor avea o eticheta cu toate informaţiile (marimea literei va fi minim 12 mm).
4.Un buton de testare (sau mai multe) va fi prevăzut pentru testarea lămpilor.
1.16.19. Etichetele
1.Toate etichetele proiectate vor fi de tipul trifoliate sau similar, vopsite în alb şi imprimate cu litere şi numere de culoare neagră. Etichetele vor fi fixate cu şuruburi cadmiate pentru a preveni ruginirea. Indicatoarele de atenţionare şi pericol vor fi dintr-un material similar vopsite în galben şi scris cu litere şi numere roşii. Colţurile etichetelor vor fi rotunjite şi notarea va avea o marime de minim 4 mm.
1.16.20. Oprire - Blocare/ Separare
1.Toate echipamentele acţionate prin intermediul unor motoare electrice vor fi prevăzute cu butoane sau comutatoare de oprire cu blocare pentru separarea electrică montate în imediata vecinătate a echipamentelor respective. Comutatoarele de oprire vor trebui să fie capabile să întrerupă curentul de sarcină nominal dar nu şi pe cel de defect (load break) şi să închidă circuitul în condiţii de curent de defect (fault make).
2.După caz, echipamentele vor fi prevăzute cu tăbliţe de avertizare care să indice că echipamentul poate porni automat. Echipamentul/ instalaţia nu va putea porni decât după deblocarea butonului sau comutatorului de oprire şi, implicit, după resetarea sistemului.
1.16.21. Generatoare de rezervă - facilităţi de conectare
1.16.21.1. Generalităţi
1.Atunci când este necesară prevederea şi conectarea unui generator de energie electrică de rezervă, una din următoarele facilităţi va fi solicitată în contract.
2.Facilitate de comandă furnizată de către alţii
3.În acest caz în sistemul barelor de distribuţie principale vor fi prevăzute legături în imediata apropiere a părţii inactive a echipamentului principal de comutare. Vor fi prevăzute legături la fiecare dintre barele fazelor şi la bara neutră.
1.16.21.2. Facilitate de comandă manuală a generatorului
1.Această facilitate va consta într-unul din următoarele:
(a)un întreruptor cu fuzibile sau întreruptor în aer pentru alimentarea de la generator, interblocat mecanic sau cu cheie cu separatorul/ întreruptorul cu fuzibile al tabloului principal de distribuţie pentru a preveni conectarea în paralel a alimentării de la generator cu alimentarea normală cu energie electrică sau
(b)un comutator basculant capabil să întrerupă curentul de sarcină nominal dar nu şi pe cel de defect (load break) şi să închidă circuitul în condiţii de curent de defect (fault make). Comutatorul va fi etichetat "Alimentare din generatorul de rezervă/ Oprit/ Alimentare (normală) din tabloul de distribuţie". Comutatorul va trebui să poată fi blocat în poziţia Oprit.
Metoda de conectare va fi cea descrisă în contract, cum ar fi prin cutii de conexiune sau ansamblu fişă (ştecher) şi priză trifazată 63A, 3P+N+PE + contact pilot conform cu SR EN 60309-2.
1.16.21.3. Controlul automat al generatoarelor
2.Generatoare permanente fixe:
(a)Dacă nu se specifică altfel, echipamentul de comutare va fi montat în tabloul principal de distribuţie sau într-un Centru de Comandă a Motoarelor (CCM) şi va include unul din următoarele:
(i)întreruptor în aer interblocat mecanic şi electric cu separatorul/ întreruptorul/ disjunctorul tabloului principal de distribuţie sau
(ii)două întreruptoare basculante interblocate mecanic şi electric.
(b)Generatoare mobile sau transportabile:
(i)Cu excepţia situaţiei în care se specifică altfel, echipamentul de comutare va fi montat pe generatorul de rezervă şi va cuprinde două Întreruptoare basculante interblocate mecanic şi electric.
(ii)În tabloul principal de distribuţie sau în Centru de Comandă a Motoarelor (CCM) va fi prevăzut un comutator dimensionat corespunzător şi etichetat "Normal/ Rezervă (Bypass)". Comutatorul va trebui să poată fi blocat în poziţia Bypass. La punctele de conectare şi pe modulul generator vor fi montate plăci de avertizare cu textul "Înainte de executarea operaţiilor de întreţinere sau înainte de îndepărtarea (mutarea) generatorului asiguraţi-vă că comutatorul de comandă este blocat în poziţia bypass".
(c)Comanda alimentării de rezervă:
(i)Comutarea automată va fi iniţiată prin intermediul unui Tablou tip AAR (Anclanşare Automată a Rezervei).
(ii)Pierderea oricăreia dintre fazele alimentării principale cu energie electrică - comutarea alimentării de rezervă.
(iii)Pornirea generatorului va fi întârziată cu 10 secunde pentru a permite restabilirea alimentării din sursa normală de energie electrică. Dacă alimentarea normală continuă să rămână oprită, generatorul porneşte automat.
(iv)Dacă alimentarea normală cu electricitate este restabilită şi stabilă pentru 60 secunde - generatorul este oprit.
(v)Consumatorii revin pe alimentarea normală şi din considerente de răcire, generatorul mai funcţionează un timp setabil (variabil între 0 - 30 minute).
1.17.Standarde pentru lucrări de instalaţii electrice

Numar standard

Lista standardelor, normativelor şi ghidurilor de proiectare de referinţă

Seria SR CEI 60364

Instalaţii electrice în construcţii.

Seria SR HD 384

Instalaţii electrice în construcţii.

SR EN 61557-1:2007

Securitate electrică în reţele de distribuţie de joasă tensiune de 1000 V c.a. şi 1500 V c.c. Dispozitive de control, de măsurare sau de supraveghere a măsurilor de protecţie. Partea 1: Prescripţii generale.

SR CEI 60502-2:2006

Cabluri de energie cu izolaţie extrudată şi accesoriile lor pentru tensiuni nominale de la 1 kV (Um = 1,2 kV) până la 30 kV (Um = 36 kV). Partea 2: Cabluri pentru tensiuni nominale de la 6 kV (Um = 7,2 kV) până la 30 kV (Um = 36 kV).

SR EN 50262:2002/A2:2005

Intrări de cablu (presetupe) cu pas metric pentru instalaţii electrice.

SR EN 61537

Sisteme trasee de cabluri şi sisteme scară de cabluri pentru poziţionarea cablurilor.

SR EN 50085-1

Sisteme de jgheaburi şi de tuburi profilate pentru instalaţii electrice.

SR EN 50086

Sisteme de tuburi de protecţie pentru instalaţii electrice.

SR EN 60352-2:2006

Conexiuni fără lipire. Partea 2: Conexiuni prin sertizare fără lipire. Prescripţii generale, metode de încercare şi ghid de utilizare.

SR EN 60352-5:2002

Conexiuni fără lipire. Partea 5: Conexiuni prin presare fără lipire. Prescripţii generale, metode de încercare şi ghid de utilizare.

SR EN 60947-6-2:2004

Aparataj de joasă tensiune. Partea 6: Echipamente cu funcţii multiple. Secţiunea 2: Aparate (sau echipament) de comutaţie, de comandă, de protecţie (ACP).

SR HD 60364-4-14:2007

Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 4: Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii. Capitolul 41: Protecţia împotriva şocurilor electrice.

SR HD 60364-5-54:2007

(CEI 60364-5-54)

Instalaţii electrice de joasa tensiune. Partea 5-54: Alegerea şi montarea echipamentelor electrice. Sisteme de legare la pamânt, conductoare de protecţie şi conductoare de echipotentializare.

SR EN 61140:2002/A1:2007

Protecţie împotriva şocurilor electrice. Aspecte comune în instalaţii şi echipamente electrice.

SR EN 60204-1:2000

Securitatea maşinilor. Echipamentul electric al maşinilor. Partea 1: Cerinţe generale.

Normativ I7-2011

Normativ privind proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor electrice aferente clădirilor

SR EN 50164-2:2003/A1:2007

Componente de protecţie împotriva trăsnetului (CPT). Partea 2: Prescripţii pentru conductoare şi electrozi de pământ.

SR EN 60439-1:2001

Ansambluri de aparataj de joasă tensiune. Partea 1: Ansamblu prefabricat de aparataj de joasă tensiune şi ansamblu derivat dintr-un ansamblu prefabricat de aparataj de joasă tensiune.

SR EN 60439-2:2001

Ansambluri de aparataj de joasă tensiune. Partea 2: Prescripţii particulare pentru canale de cabluri prefabricate.

SR EN 60439-3:2001/A1:2001

Ansambluri de aparataj de joasă tensiune. Partea 3: Prescripţii particulare pentru ansambluri de aparataj de joasă tensiune destinate instalării în locuri accesibile persoanelor neautorizate în timpul utilizării lor. Tablouri de distribuţie.

SR EN 60439-4:2001/A2:2001

Ansambluri de aparataj de joasă tensiune. Partea 4: Prescripţii particulare pentru ansambluri pentru santier.

SR EN 60529:1995/A1:2003

Grade de protecţie asigurate prin carcase (Cod IP).

SR EN 60269-1:2008

Siguranţe fuzibile de joasă tensiune. Partea 1: Prescripţii generale.

SR EN 60309-4:2008

Prize de curent pentru uz industrial. Partea 4: Prize de curent şi prize mobile cu întreruptor, cu sau fără dispozitiv de interblocare.

SR EN 60898+A1:1995

Întreruptoare automate pentru protecţia la supracurenţi pentru instalaţii casnice şi similare.

SR EN 60947-1:2001

Aparataj de joasă tensiune.

SR EN 60947-2:2007

Aparataj de joasă tensiune. Partea 2: Întreruptoare automate.

SR EN 60947-3:2001/A1:2003

Aparataj de joasă tensiune. Partea 3: Întreruptoare, separatoare, întreruptoare-separatoare şi combinaţii cu fuzibile.

SR EN 60445:2007

Principii fundamentale şi de securitate pentru interfaţa om-maşină, marcare şi identificare. Identificarea bornelor echipamentelor şi a capetelor conductoarelor.

SR EN 60446:2008

Principii fundamentale şi de securitate pentru interfaţa om-maşină, marcare şi identificare. Identificarea conductoarelor prin culoare sau prin reper numeric.

SR EN 60044-1:2002/A2:2003

Transformatoare de măsură. Partea 1: Transformatoare de curent.

SR EN 60129+A1:1996/A2:2004

Separatoare şi separatoare de legare la pământ de curent alternativ.

SR EN 60947-4-1:2001

Aparataj de joasă tensiune. Partea 4-1: Contactoare şi demaroare de motoare. Contactoare şi demaroare electromecanice.

SR EN 60947-4-2:2001/A2:2007

Aparataj de joasă tensiune. Partea 4-2: Contactoare şi demaroare de motoare. Controlere şi demaroare cu semiconductoare pentru motoare de curent alternativ.

SR EN 10210-1:2006

Profile cave finisate la cald pentru construcţii, din oţeluri de construcţie nealiate şi cu granulaţie fină. Partea 1: Condiţii tehnice de livrare.

SR EN 10067:1999

Oţel lat cu bulb laminat la cald. Dimensiuni şi toleranţe la formă, la dimensiuni şi la masă.

SR EN ISO 1461:2002

Acoperiri termice de zinc pe piese fabricate din fontă şi oţel. Specificaţii şi metode de încercare.

SR EN 61558-2-9:2003

Transformatoare de separare a circuitelor şi transformatoarelor de securitate. Prescriptii.

SR EN 60051

Aparate de măsurat electrice indicatoare analogice cu acţiune directă şi accesoriile lor.

SR EN 61921:2004

Condensatoare de putere. Baterii de condensatoare pentru compensarea factorului de putere la joasă tensiune.

SR EN 60931-1:2001/A1:2004

Condensatoare şunt de putere neautoregeneratoare destinate a fi instalate în reţele de curent alternativ cu tensiunea nominală până la 1 kV inclusiv. Partea 1: Generalităţi. Caracteristici funcţionale, încercări şi valori nominale. Reguli de securitate - Ghid pentru instalare şi exploatare.

SR EN 60044-1:2002/A1:2002

Transformatoare de măsură. Partea 1: Transformatoare de curent.

SR EN 60073:2003

Principii fundamentale şi de securitate pentru interfaţa om-maşină, marcare şi identificare. Principii de codificare pentru indicatoare şi organe de comandă.

SR EN 60076-1+A11:2001

Transformatoare de putere. Partea 1: Generalităţi.

SR HD 428.1 S1:2002

Transformatoare trifazate de distribuţie imersate în ulei, 50 Hz, de la 50 până la 2500 kVA, cu tensiunea cea mai înaltă pentru echipament care nu depăşeşte 36 kV. Partea 1: Prescripţii generale şi prescripţii pentru transformatoare cu tensiunea cea mai înaltă pentru echipament care nu depăşeşte 24 kV.

SR HD 428.2.3 S1:2003

Transformatoare trifazate de distribuţie imersate în ulei, 50 Hz, de la 50 până la 2500 kVA, cu tensiunea cea mai înaltă pentru echipament care nu depăşeşte 36 kV. Partea 2: Transformatoare de distribuţie cu cutii de cablu pe partea de medie tensiune şi/ sau pe partea de joasă tensiune. Secţiunea 3: Cutii de cablu de tip 2 destinate utilizării pe transformatoare de distribuţie conforme cu HD 428.2.1.

SR HD 538.1 S1:2003/A1:2003

Transformatoare trifazate de distribuţie uscate, 50 Hz, de la 100 până la 2500 kVA, cu tensiunea cea mai înaltă pentru echipament care nu depăşeşte 36 kV. Partea 1: Prescripţii generale şi prescripţii pentru transformatoare cu tensiunea cea mai înaltă pentru echipament care nu depăşeşte 24 kV.

SR HD 538.2 S1:2004

Transformatoare trifazate de distribuţie uscate, 50 Hz, de la 100 până la 2500 kVA, cu tensiune cea mai înaltă pentru echipament care nu depăşeşte 36 kV. Partea 2: Prescripţii suplimentare pentru transformatoare cu tensiune cea mai înaltă pentru echipament egală cu 36 kV.

SR HD 538.3 S1:2004

Transformatoare trifazate de distribuţie uscate, 50 Hz, de la 100 până la 2500 kVA, cu tensiunea cea mai înaltă pentru echipament care nu depăşeşte 36 kV. Partea 3: Determinarea caracteristicii de putere a unui transformator cu curenţi de sarcină nesinusoidali.

SR EN 61558-2:2002

Securitatea transformatoarelor, blocurilor de alimentare şi dispozitivelor analoage.

SR EN 62271-200:2004

Aparataj de medie tensiune. Partea 200: Aparataj în carcasă metalică, de curent alternativ şi tensiuni nominale peste 1 kV şi până la 52 kV inclusiv.

SR EN 60470:2003

Contactoare de curent alternativ de medie tensiune şi demaroare cu contactoare pentru motoare.

SR EN 60947-4-1:2001

Aparataj de joasă tensiune. Partea 4-1: Contactoare şi demaroare de motoare. Contactoare şi demaroare electromecanice.

SR EN 60282-1:2006

Siguranţe fuzibile de medie tensiune. Partea 1: Siguranţe fuzibile limitatoare de curent.

SR EN 60644:2002

Specificaţie referitoare la elementele de înlocuire de medie tensiune destinate circuitelor ce conţin motoare.

SR EN 54

Sisteme de detectare şi de alarmă la incendiu.

Legea 319/2006

Legea securităţii şi sanătăţii în muncă.

NTE 007/08/00

Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri electrice.

Legea 307/2006

Privind apărarea împotriva incendiilor.

SR EN ISO 6416:2006

Hidrometrie. Măsurarea debitului cu metoda ultrasonică (acustică).

SR EN ISO 6817:1997

Măsurarea debitului unui lichid conductor în conducte închise. Metoda cu debitmetre electromagnetice.

SR EN ISO 4375:2004

Măsurarea debitului fluidelor în canale deschise. Sisteme de suspendare prin cabluri aeriene pentru măsurarea pe cursuri de apă.

SR ISO 9826:2001

Măsurarea debitului de lichide în canale deschise. Canale de masurare Parshall şi Saniiri.

SR ISO/TR 9823:1998

Măsurarea debitului de lichid în canale deschise. Metoda explorării câmpului de viteze care utilizează un numar redus de verticale.

SR EN ISO 7027:2001

Calitatea apei. Determinarea turbidităţii.

SR EN 50131

Sisteme de alarmă. Sisteme de alarmă împotriva efracţiei.

SR EN 50132

Sisteme de alarmă. Sisteme de supraveghere TVCI care se utilizează în aplicaţiile de securitate.

SR HD 22.12 S2:2007

Conductoare şi cabluri izolate cu materiale reticulate de tensiune nominală până la 450/750 V inclusiv. Partea 12: Cabluri flexibile cu izolaţie de EPR rezistenţă la caldură.

SR HD 22.13 S2:2007

Conductoare şi cabluri izolate cu materiale reticulate de tensiune nominală până la 450/750 V inclusiv. Partea 13: Cabluri flexibile fără halogeni cu emisie redusă de fum.

SR EN 60099-4:2005

Descărcătoare. Partea 4: Descărcătoare cu oxizi metalici fără eclatoare pentru reţele de curent alternativ.

2.SPECIFICAŢII TEHNICE GENERALE PENTRU LUCĂRI DE INSTRUMENTAŢIE, AUTOMATIZĂRI ŞI SCADA
2.1.Automatizari şi SCADA
1.În această secţiune sunt cuprinse specificaţiile tehnice generale privind instrumentaţia, echipamentele de automatizare şi sistemul SCADA necesare pentru lucrările dintr-o staţie de epurare. Cerinţele din această secţiune vor fi înţelese ca cerinţe tehnice minime.
2.Sistemul SCADA se va integra cu sistemul existent (dacă există) sau va funcţiona independent de acesta.
2.2.Scopul lucrărilor
1.Tot sistemul SCADA se subordonează concepţiei de conducere automată a procesului, monitorizare la distanţă şi comunicare asigurată prin Internet şi/ sau GSM către unul sau mai mulţi factori responsabili care nu se află neaparat în incinta staţiei de epurare. Operatorul autorizat aflat la distanţă, înafara staţiei de epurare, trebuie sa poată face modificări "on line" prin comanda de la distanţă, să poată corecta o avarie sau să facă manevrele de proces necesare funcţionării în bune condiţii a procesului automatizat.
2.Scopul lucrărilor este achiziţia de date, controlul şi supervizarea proceselor ce se vor desfăşura în instalaţiile propuse.
2.3.Funcţionarea instalaţiei
1.Instalaţia va funcţiona într-unul din următoarele două moduri:
(a)Modul de funcţionare "Manual":
(i)echipamentele din care este compusă instalaţia vor putea fi folosite în modul "Manual" fără altă interventie;
(ii)echipamentele constituiente ale instalaţiei vor rămâne operaţionale chiar în caz de avarie a automatului programabil, comenzile manuale nu vor trece prin automatele programabile;
(iii)în timpul intervenţiei manuale, restul instalaţiei va continua să funcţioneze în modul de comandă automat;
(iv)pentru a preveni deteriorarea instalaţiei - cum sunt protecţia la debit scăzut a pompelor, etc. vor fi instalate dispozitive de interblocare, de siguranţă. Aceste semnale nu vor trece prin automatul programabil şi vor fi cablate direct pe comanda releului de comandă.
(b)Modul de funcţionare "Automat"
(i)oricare automat programabil va putea comanda automat şi autonom toate elementele componente ale instalaţiei (în conformitate cu interblocările de siguranţă, stările şi parametrii măsuraţi, valorile prescrise-presetate de funcţionare memorate, limitele de alarmă şi secvenţele de comandă) generând semnale de ieşire de comandă corespunzătoare;
(ii)în cazul în care unul din automatele programabile a fost avariat, detectat prin semnale "watchdog", operatorul SCADA va primi o alertă urmând efectuarea operaţiei de trecere din modul automat în modul manual de lucru.
2.3.1.Semnalizări
1.Alarmele şi semnalele vor fi transmise către SCADA prin intermediul automatelor programabile.
2.Semnalizarile minime sunt:
(a)alarme de incendiu;
(b)căderea alimentării cu energie electrică;
(c)căderea sistemului de comunicaţii;
(d)semnalele de stare ale echipamentelor şi instalaţiilor tehnologice;
(e)debitele tehnologice;
(f)nivelele în rezervoarele de înmagazinare;
(g)valorile parametrilor tehnologici masuraţi.
2.3.2.Alimentarea cu energie electrică, cablare
1.Automatele programabile vor fi alimentate dintr-o sursă de alimentare cu energie electrică separată. În cazul căderii sistemului de alimentare cu energie, automatele programabile şi sistemul de comunicaţii vor fi alimentate pentru o perioadă de timp de cel puţin 1 oră, energia electrică fiind furnizată de o sursă de alimentare neîntreruptibilă (UPS).
2.Sistemul automat va fi dotat cu toate cablurile de forţă şi de semnal. Cablurile de semnal vor fi ecranate, de tipul perechi de conductoare torsadate sau fibră optică.
2.4.Abrevieri pentru lucrări de automatizare şi control
2.4.1.Abrevieri
1.În acest document sunt utilizate abrevierile din tabelul de mai jos, descrise în cea dea doua coloană.

Abreviere

Descrierea abrevierii

A

amper

c.a.

curent alternativ

CD

compact disc

CPU

Unitate Centrală de Procesare - Procesor (Central Processing Unit)

c.c.

curent continuu

OD

oxigen dizolvat (Dissolved Oxygen - DO)

EEPROM

memorie ROM programabilă cu ştergere electrică (Electrically Erasable Programmable Read-Only Memory)

MT

Medie tensiune

Hz

hertz

ICA

instrumentaţie, comandă şi automatizare

IP

grad de protecţie mecanică oferit de carcase (Ingress Protection)

LED

diodă electroluminiscentă (Light Emmiting Diode)

jt

joasă tensiune

mA

miliamper

MB

megabyte

MCC

Centru de Comandă a Motoarelor (Motor Control Center - MCC)

mg/l

miligram/ litru

CSS

conţinutului de solide în suspensie (Mixed Liquor Suspended Solids - MLSS)

mV

milivolt

P&ID

schema tehnologică cu aparatura de automatizare (Process & Instrumentation Diagram)

pH

potenţialul ionilor de hidrogen (hidroniu)

PC

computer personal

PLC

automat programabil (Programmable Logic Controller)

RFI

Interferenţe de radiofrecvenţă

ROM

Memorie doar pentru citire (Read-Only Memory)

SCADA

Control de supervizare şi achiziţie de date (Supervisory Control And Data Acquisition)

UPS

Sursa neîntreruptibilă de alimentare (Uninterruptible Power Supply - Uninterruptible Power Source - Uninterruptible Power System)

VDU

unitatea de afişare (ecran) video (Video Display Units)

V

Volt

2.5.Privire de ansamblu asupra sistemului
1.În interiorul staţiei de epurare, va fi proiectat şi executat un centru de control. Centrul de control va adaposti echipamentul operat de dispecer şi spaţiile de lucru ale operatorului. Echipamentul SCADA va fi amplasat separat, într-o încăpere special destinată acestui scop, care va fi asigurată împotriva accesului persoanelor neautorizate.
2.Sistemul implementat trebuie să fie capabil să opereze în interiorul strategiei de control descrise, dar va trebui să fie destul de flexibil pentru a fi uşor de extins sau schimbat în situţia schimbării filozofiei de operare.
3.Sistemul propus va trebui să furnizeze o funcţie de procesare Dispecer centralizată, completată cu facilităţi stand-by şi staţii de lucru locale.
4.Prin PLC-uri (controloare de programare logică) - în condiţii normale de operare - se vor monitoriza şi controla mecanismul de funcţionare a instalaţiilor şi echipamentelor pentru respectarea graficelor stabilite şi se vor înregistra informaţiile operaţionale/ de performanţă ale instalaţiei, pornirea/ oprirea echipamentelor, reglarea debitului la intrare, a nivelelor din bazine, etc..PLC-urile vor trebui să aiba limite programabile distincte de alarmare, pentru situaţiile care impun acest lucru. Aceasta se va aplica ambelor valori reale şi derivate.
5.Antreprenorul va trebui să aibe în vedere o facilitate privind alarmele funcţie de priorităţi: mare sau mică (ex: mic, foarte mic, mare, şi foarte mare).
6.În situaţia intervenţiei unor probleme în comunicare datorate diferitelor cauze, PLC-urile vor fi capabile de a pastra informaţii de interes timp de 8 zile, după cum urmează:
(a)semnale analogice, totalizate şi derivate - la schimbările semnificative, la interval de 15 minute;
(b)semnalele digitale - la schimbarile de situaţie.
7.Informaţiile adunate de către PLC-uri vor fi încorporate în baza de date a Dispeceratului şi de asemenea vor fi făcute disponibile programelor de aplicaţii concepute de operator.
8.Acolo unde PLC-urile sunt programate să îndeplinească controlul local al echipamentului, la Dispecerat va fi posibilă vizualizarea programelor, graficelor, situaţiilor statistice etc.
9.Prin centrul de control, utilizatorii de sistem vor avea posibilitatea de a interveni pentru introducerea manuală a datelor în graficul de control al PLC-urilor (ex: pentru a asigura măsuri de acţiune atunci când are loc o alarmă).
10.Sistemul de control SCADA va fi prevăzut cu două nivele, acestea fiind:
(a)controlul local PLC prin informaţiile stocate local la PLC (ex: pornirea pompelor);
(b)controlul de supervizare de la centrul de control.
11.Un utilizator autorizat, la centrul de control va avea posibilitatea să modifice la orice PLC ordinea de control stabilită, prin descarcarea graficelor de control (pornit/ oprit) şi stabilirea unor noi criterii de lucru (ex:creştere/ descreştere flux/ presiune sau operând elemente individuale ale mecanismului, ex: vane deschise/ închise, pompă pornită/ oprită).
12.Va exista o cerinţă de descărcare a programelor de control şi a graficelor de pe Dispecer pe PLC, prin reţeaua de comunicaţii.
13.Comunicarea cu PLC-urile în interiorul instalaţiei de tratare a apei uzate se va efectua fie cu ajutorul fibrei optice, Profibus sau Ethernet. Acest lucru va facilita preluarea datelor, centralizare şi afişarea lor.
14.Ca cerinţe viitoare se vor avea în vedere forme diferite de comunicare pentru amplasamente specifice, echipamentul fiind astfel prevăzut încât să fie capabil să funcţioneze în toate situaţiile, cu minimul de schimbări de software.
15.PLC-urile vor monitoriza şi controla funcţionarea instalaţiilor şi vor înregistra informaţiile operaţionale culese.
16.În cazul apariţiei unei condiţii de alarmă, PLC-urile vor fi capabile imediat de a anunţa alarma şi vor raporta orice informaţie culeasă la Dispecerat.
17.Acolo unde condiţiile de alarmare se produc, va fi disponibilă anunţarea alarmei individuale cu liste de alarme, diagrame tabelate şi simulate şi pagini de ajutor pentru informarea operatorului.
2.6.Hardware-ul sistemului Dispecer
2.6.1.Generalităţi
1.Se impune realizarea unui dispecerat SCADA centralizat, având centrul de control situat în staţia de tratare a apelor uzate, într-o încăpere special amenajată din actualul pavilion administrativ şi asigurată împotriva accesului persoanelor neautorizate.
2.Echipamentul va îndeplini cerinţe de calitate superioară, va fi de ultimă generaţie, va fi flexibil şi va avea un ciclu de viaţă pe termen lung.
3.Oriunde este posibil, echipamentele trebuie să funcţioneze separat, dovedind flexibilitate în cadrul unui sistem SCADA deschis şi pentru a permite altui echipament al producatorului (ex: PLC-uri suplimentare), să fie adaugat sau schimbat.
2.6.2.Disponibilitatea sistemului. Generalităţi
1.Importanţa strategică a sistemului SCADA presupune un nivel înalt de disponibilitate. Acest lucru impune ca funcţionalitatea sistemului să nu fie nu mai mică de 99,9% pentru fiecare an calendaristic.
2.Sistemul SCADA, prin urmare, va fi prevăzut cu un calculator principal aflat în funcţiune permanentă şi unul în rezervă, cel în rezervă fiind actualizat în mod continuu şi care să poata intra automat în funcţiune la 30 de secunde de la înregistrarea unei defecţiuni a calculatorului principal.
3.Sincronizarea bazelor de date ce urmează recuperării sistemului va fi automată şi nu va necesita o intervenţie manuală a operatorului.
2.6.3.Sursa de curent ne-întreruptibilă (UPS)
1.Sistemul de preluare a datelor la distanţă va fi prevazut cu un UPS capabil de a susţine întreg echipamentul computerului principal (unitaţi de procesare centrale, discuri, procesoare de comunicare etc), console de exploatare şi imprimanta de alarmă/ eveniment pentru o perioadă nu mai mică de 60 de minute. Sursa UPC va fi prevazută să furnizeze energie pentru o creştere de 50% a sarcinii fără a fi nevoie de un hardware adiţional.
2.6.4.Întreţinere
1.Echipamentul dispecer va fi supus unui contract de întreţinere/ service unde un inginer competent va fi prezent în staţie într-un interval de 8 ore de la momentul la care a fost raportată o defecţiune, 24 de ore pe zi, 365 zile pe an.
2.6.5.Echipamentul de comunicare
Echipamentul Dispecer va fi prevăzut cu tot echipementul de comunicare necesar pentru a susţine:
(a)toate staţiile de lucru aflate în operare;
(b)toate dispozitivele de printare (tiparire);
(c)reţeaua de comunicaţii cu toate PLC-urile din staţie.
2.6.6.Stocarea informaţiilor
Fiecare calculator principal din Dispecerat va fi prevăzut cu urmatoarea posibilitate de stocarea a datelor:
(a)Acces de memorie aleatorie - pentru a stoca baza de date în timp real/ instantaneu;
(b)Hard disc - pentru a stoca configurarea sistemului, simulările şi bazele de date istorice locale pe termen scurt (70 zile) etc: puncte digitate la schimbarea de situaţie, puncte analogice la interval de 15 minute, puncte derivate;
(c)Disc optic - pentru a stoca baze de date istorice din afară (mai vechi de 70 de zile), refacerile sistemului, transferul de informaţii etc.
2.6.7.Spaţii de lucru operationale
1.Spaţiile de lucru operaţionale (2 la număr), situate în Dispeceratul staţiei de tratare a apelor uzate vor fi principalul mecanism de interfaţă (MMI) şi vor cuprinde 2 calculatoare PC, monitoare de minim 24 inchi (tehnologie LED) capabile de a etala caractere grafice şi alfanumerice în minim 64 culori în toate combinaţiile de prim plan/ fundal.
2.Fiecare monitor va avea o alimentare distinctă, şi o tastatură standard reglată alfanumeric, cu chei de funcţionare numerice şi speciale adiţionale, completate de un mouse.
2.6.8.Dispozitive de tiparire
1.Sistemul SCADA va fi prevăzut cu două tipuri de dispozitive de tipărire:
(a)Imprimantă pentru alarmă/ eveniment (alb-negru);
Pentru a furniza o copie pe suport de hârtie, toate alarmele şi evenimentele importante, centrul de control va fi prevăzut cu o imprimantă laser de viteză medie. Imprimanta va fi capabilă să scrie 300 caractere pe secundă, 132 caractere pe linie, culori multiple (pentru alarme şi nivele de alarmare de la evenimente diferite) şi să opereze continuu.
(b)Imprimanta Color
Pentru a asigura o calitate ridicată a datelor printate în raportul scurt, programul de progres, copii ale etalărilor simulate, îndrumările istorice etc, sistemul SCADA va fi asigurat cu o imprimantă color.
2.6.9.Transferul de date
1.Sistemul SCADA va fi capabil de procesarea informaţiilor primite de la câmpul operaţional din staţie (ex: valorile zilnice minime, maxime şi medii) şi le va inainta în vederea prelucrării la programele deţinute în sistem (ex: Excel).
2.7.Elemente ale sistemului de transmitere la distanţă
2.7.1.Generalităţi
1.Antreprenorul va dota sistemul cu un software performant care poate asigura funcţionalitatea fără intervenţii majore ale operatorului.
2.7.2.Accesul în sistem
1.Utilizatorilor sistemului de preluare a datelor la distanţă li se vor aloca parole individuale, permiţând fiecărui utilizator un nivel de acces potrivit, corespunzător cu însărcinările pe care le are, responsabilităţile, sfera de cunoştinţe şi interes.
2.Trei categorii generale de acces au fost identificate: informaţia, informaţia şi controlul, informaţia şi managementul de sistem.
3.Doar informaţia va fi general valabilă pentru toţi utilizatorii din sistem. Informaţia şi controlul vor fi limitate acelui personal cu cunostinţele şi responsabilitatea de a prelua controlul asupra acţiunilor, iar managementul de sistem va fi accesibil doar personalului cu putere de decizie.
2.7.3.Grafice color
1.Următoarele categorii de expuneri vor fi disponibile în toate culorile de terminale grafice:
(a)diagrame de simulare;
(b)pagini de "ajutor";
(c)grafice;
(d)histograme;
(e)listări cu alarmele şi evenimentele ce au avut loc;
(f)configuraţia sistemului.
2.7.4.Diagrame de simulare
1.Diagramele de simulare sunt necesare pentru a prezenta o interpretare ilustrată a mecanismului în funcţiune şi starea sa prezentă. Caractersiticile cerute sunt după cum urmează:
(a)Prezentarea unui complex de informaţii şi text grafic stabilit (fundal);
(b)Prezentarea unor informaţii variabile (ex: complex de prezentare a situaţiei simbolurilor sau textului);
(c)Crearea de imagini uşoare, posibil utilizând pachetul CAD.
2.7.5.Prezentarea variabilelor
1.Variabilele pot fi considerate ca parametrii digitali on/ off, analogici sau totalizatori.
2.Variabilele digitate pot fi puncte de situaţie (e.g. pornit/ oprit) sau de alarmare, şi vor fi prezentate de către:
(a)schimbarea de text;
(b)schimbarea culorii simbolului;
(c)schimbarea formei simbolului;
(d)clipirea intermitentă a textului sau a simbolului.
3.Trebuie să fie posibilă asocierea a mai mult de un punct digital cu un simbol, astfel încât mai mult de două culori/ forme pot avea înţelesuri operaţionale. De exemplu, o pompă poate fi arătată în patru culori indicând funcţionarea/ oprirea/ eroarea/ nefuncţionarea sa.
4.În plus, va fi posibilă asocierea oricărui număr de simboluri în simulări diferite cu un punct digital particular.
5.Valorile analogice şi totalizatoare vor fi prezentate de către:
(a)valoare numerică;
(b)histogramă;
(c)diagramă.
6.Va fi posibilă prezentarea tuturor acestor trei tipuri de indicatori în diagramele simulate. Schimbările culorilor vor fi folosite pentru a indica informaţii suplimentare despre un punct (ex: dacă o limită de alarmă a fost depăşită).
2.7.6.Proprietăţile prezentării
1.Utilizând facilităţile descrise mai sus, diagramele de simulare vor indica următoarele proprietăţi ale punctelor analogice, digitale şi totalizatoare:

Proprietate

Tip de punct

Situaţia on/ off

Situaţia digitală

Alarmă/ Normal

Alarme digitale

Primul stadiu de alarmare (mic, mare)

Analogice

Al doilea stadiu de alarmare (mare-mare, mic-mic)

Analogice

Erori de comunicări

Toate

Alarmă oprită manual (neoperatională)

Toate

Alarmă oprită automat

Toate

În afara ordinii

Analogice

2.7.7.Crearea imaginilor
1.Trebuie să fie posibilă crearea simbolurilor care ar putea fi utilizabile în orice orientare, mărime şi culoare şi care să creeze o bibliotecă de simboluri, (ex: o parte a unei diagrame care ar putea fi atunci utilizată de mai multe ori). Trebuie să fie posibilă prezentarea de informaţii la distanţă de peste tot din interiorul sistemului de măsurare, în fiecare diagramă de simulare în parte.
2.7.8.Paginile de "ajutor"
1.Paginile de ajutor vor fi disponibile să asiste operatorii în interiorul sistemului, în administrarea condiţiilor de alarmare primite. Aceste pagini vor fi redactate de către managerii staţiei şi vor furniza informaţii cu privire ce personal va fi notificat în situaţii de alarme.
2.Paginile de ajutor ar putea fi prezentate ca pagini individuale accesate la o simulare sau ca o fereastră impusă într-o simulare.
2.7.9.Grafice
1.Reprezentările grafice ale datelor istorice sunt necesare, cu o bază de timp selectabilă şi abilitatea de a afişa pe display până la patru grafice, utilizând culori diferite.
2.Sistemul trebuie să fie uşor de utilizat, cu facilităţi de neîndeplinire automate aşa ca doar un minim de instrucţiuni trebuie să fie date sistemului pentru a obţine fiecare schiţă.
3.Caracteristici ce vor fi necesare sunt:
(a)Prezentări pre-configurate şi orientări ad-hoc;
(b)Abilitatea de a compara grafice din perioade de timp diferite, e.g. fluxul zilei de azi comparat cu fluxul zilei de ieri;
(c)Înregistrarea valorii actuale a unui grafic la un anumit moment;
(d)Abilitatea de a înainta şi înapoia în timp un grafic;
(e)Abilitatea de stabili scala pentru fiecare grafic;
(f)Orientarea graficelor printr-o divizare a variabilelor selectate până la ultima cercetare, şi îmbunătăţirea atunci când o nouă valoare este primită;
(g)Abilitatea de a încorpora un grafic de orientare ca unul viitor într-o diagrama de simulare;
(h)Ieşiri grafice atât ale semnalelor analogice cât şi digitale (reale şi derivate). Semnalele digitale vor produce diagrama unei unde pătrate indicând de exemplu când o pompă a pornit sau s-a oprit;
(i)O auto clasificare doar dacă nu este extinsă automat;
(j)Abilitatea de a prezenta informaţii din situaţii diferite în interiorul aceleiaşi prezentări.
2.7.10. Listele cu alarme şi evenimente ce au avut loc
1.Toate alarmele şi schimbările de situaţie (ex. evenimente digitale) în sistem vor fi înregistrate automat pe disc. Va fi posibilă revocarea acestei informaţii pe ecran printr-un program ales şi selectat. Acest program va sorta şi prezenta informaţii cel puţin pe baza următoarelor puncte de plecare:
(a)sfera de procesare;
(b)tipul situaţiei;
(c)felul situaţiei;
(d)perioada de timp;
(e)numerele de identificare a semnalului;
(f)situaţia semnalului (on/ off);
(g)situaţia alarmei i.e. ştearsă, acceptată şi neacceptată;
(h)sunt cerute incidentele de alarmă sau de situaţie.
2.Oricare dintre parametrii aleşi, neintroduşi, nu se vor referi la "toţi".
2.7.11. Configurarea sistemului
1.Prezentări potrivite ale informaţiilor vor fi furnizate pentru a prezenta toate trăsăturile de organizare ale sistemului de măsurare la distanţă. Aceste prezentări vor fi asociate cu atenţie cu trasăturile de organizare ale sistemului SCADA.
2.7.12. Pornirea/ oprirea
1.Oricărui utilizator al sistemului SCADA i se va da posibilitatea de a-şi conecta terminalul la sistem când doreşte ca să opereze în el. Sistemul va fi conştient de terminalele care sunt conectate şi de drepturile de acces ale utilizatorilor şi din acest motiv va fi conştient de locul unde trebuie să trimită anumite informaţii.
2.8.Gestionarea alarmelor
2.8.1.Generalităţi
1.Punctele digitale din interiorul sistemului de preluare a datelor la distanţă vor fi capabile să opereze atât ca situaţie (ex: funcţionare/ oprire) sau puncte de alarmare (ex: funcţionare normală/ eroare). Un punct de alarmare digitală va face parte din situaţia de alarmare când este ori unul logic "1" ori unul logic "0" aşa cum este proiectat în organizarea sistemului pentru fiecare punct, situaţia contrarie fiind condiţia normală.
2.Punctele analogice vor fi furnizate cu două limite de alarmare ridicate (mare şi mare-mare), şi două limite de alarmare joase (jos şi jos-jos). O valoare analogică trebuie ori să crească ori să scadă dintr-o valoare a unui prim stadiu considerată normală, rezultând o primă condiţie de alarmare. Dacă valoarea va continua să crească (să scadă) atunci va întâmpina al doilea stadiu mare-mare sau mic-mic al limitei de alarmare, rezultând iar o nouă condiţie de alarmare.
2.8.2.Priorităţi de alarmare
1.Pentru a indica importanţa alarmei, fiecărei situaţii de alarmare generată în interiorul sistemului de preluare a datelor la distanţă îi va fi alocată o prioritate. Cu toate că un punct digital va avea doar o singură prioritate de alarmare, un punct analogic va avea trei. Acest lucru va permite importanţei relative a primului şi celui de al doilea stadiu de alarmare (mare şi mare-mare) sau (mic şi mic-mic) să fie reglat. Alarma cu întaietate este folosită în legătură cu zona de interes a utilizatorilor conectaţi la sistem pentru a determina unde şi când este anunţată o nouă alarmă. Întâietatea unei alarme se va schimba dacă este necesar, depinzând de ora şi dată.
2.8.3.Anunţarea alarmei
1.Alarmele vor fi anunţate la operatorul staţiei de lucru, atât vizual cât şi auditiv, având proceduri de semnalizare clare şi fără echivoc. Alarmele de mare prioritate vor fi prezentate pentru acceptare, înaintea celor de mai mică prioritate.
2.8.4.Selectarea alarmelor
1.Sistemul SCADA va avea o “trusă de lucru" care ar putea fi aplicabilă pe puncte individuale în sistem, în scopul prevenirii alertelor de alarme inutile. Acestea vor include în mod tipic:
(a)Analogice - bandă moartă;
(b)Întârzieri înainte de alarma iniţială;
(c)Intervalul minim de repetare a alarmei;
(d)Reprimarea logică a unei noi alarme dacă alte condiţii sunt prezente valorile medii din PLC;
(e)Digitale - întârzieri înainte de alarmă iniţială;
(f)Intervalul minim de repetare a alarmei;
(g)Reprimarea logică a unei noi alarme dacă alte condiţii sunt prezente.
2.Operatorii, vor avea posibilitatea de a anula printr-o comandă manuală o alarmă. În orice caz, comanda de anulare va ramâne obligatoriu înregistrată în lista de evenimente.
2.8.5.Alarme secundare
1.Un pachet logic, combinaţional şi secvenţial este necesar în interiorul sistemului SCADA, permiţând semnalelor să fie combinate pentru a forma alarme secundare. Acestea ar putea fi combinaţii de informaţii analogice şi digitale, obţinute din diferite situaţii (ex: o pompă poate funcţiona la o staţie de pompare, dar nici un debit nu intră în instalaţie, rezultatul fiind o alarmă secundară din cauza unei posibile explozii).
2.9.Informaţii istorice
2.9.1.PLC-uri
1.PLC vor selecta şi depozita valorile parametrilor logici la intervale predeterminate, pentru a preîntâmpina pierderea de informaţii. În mod normal informaţiile vor fi înregistrate automat la intervale de 15 minute, dar intervalele vor avea posibilitatea de a fi configurate şi de către operator, la intervale cuprinse între 1 minut şi 24 de ore.
2.9.2.Staţia principală
1.În completare la informaţiile operaţionale neprelucrate, va fi menţinută o arhivă pe termen lung pentru valori analogice: max/ min/ medii, ore de funcţionare, ore de pompare, etc. Valorile stocate vor fi aşa cum a fost detaliat în Specificaţiile particulare ale SCADA.
2.9.3.Controale
2.9.3.1.Controlul manual
1.Va fi posibilă efectuarea operaţiunilor de control (ex: pornirea/ oprirea pompei de la distanţă) de la oricare din consolele operatorului. Accesul la intervenţii va fi limitat de către drepturile de acces alocate de parolele individuale pentru operaţiuni variate (vezi Accesul la sistem).
2.Emiterea instrucţiunilor de control va avea prioritate în faţa evaluării alarmelor.
3.Este necesară o bună organizare a selecţiei, verificării şi execuţiei sistemului.
2.9.3.2.Control automat
4.Caracteristicile controlului automat vor fi disponibile în interiorul sistemului SCADA şi se vor împărţi în două categorii.
5.Schiţa controalelor tip unde un model de lucru (ex: nivelul într-un bazin sau rezervor) este descărcat în PLC pentru a fi folosit de către sistemul de control local. Dacă se doreşte, noi profile de control ar putea fi trimise în fiecare zi sau săptămână.
2.9.4.Înregistrarea sistemului
1.O înregistrare a tuturor informaţiilor importante intrate în sistem (ca înregistrarea alarmei sau acţiunile de control efectuate în sistem) va fi ţinută separat pe un disc în interiorul sistemului de înregistrare, fără posibilitatea intervenţiei acţiunilor operatorilor. Înregistrarea va include: data şi ora, acţiunea şi operatorul.
2.Aceasta înregistrare va fi recuperabilă din sistem utilizând o rutină similară selectată şi sortată cu cea specificată pentru funcţionalitatea obişnuită.
2.9.5.Generarea raportului
1.Sistemul de preluare şi transmitere a datelor la distanţă va fi capabil de generarea atât a rapoartelor individuale cât şi a celor centralizate. Rapoartele trebuie să fie uşor de configurat şi de citit, în scopul de a le menţine relevante.
2.Un exemplu de raport obişnuit care ar putea fi produs de sistem este următorul (propunere):
(a)Bazinele aflate în serviciu: nivel (%);
(b)Activitatea de tratare: ieşirile zilei anterioare;
(c)Debite: în puncte unde debitele trebuie să fie menţinute la un anumit nivel pentru efectuarea masurătorilor;
(d)Alarmele care au avut loc în timpul nopţii.
2.9.6.Configurarea bazei de date a sistemului de măsurare la distanţă
1.Sistemul de preluare şi transmitere a datelor la distanţă va fi echipat cu o bază de date confidenţială şi sigură, care va asigura funcţionarea chiar şi în situaţia apariţiei unor alarme locale. Orice configurare nu va fi instalată în baza de date activă până nu este terminată, verificată şi autorizată de către operator. O procedura solidă de verificare va fi necesară pentru a preveni crearea în dosare invalide sau ştergerea de dosare în funcţiune.
Funcţionarea sistemului va face posibilă:
(a)Identificarea şi descrierea punctelor fără sens;
(b)Alocarea de puncte grupurilor/ locaţiilor;
(c)Clasificarea valorilor analogice în unităţile proiectate;
(d)Limite/ categorii de alarmare;
(e)Controlul/ frecvenţa verificarilor;
(f)Raportul de control (chiar dacă schimbarea de situaţie va fi conectată la imprimarea alarmei/ evenimentului);
(g)Salvarea controlului (chiar daca valorile vor fi arhivate);
(h)Controlul MIS (chiar dacă valorile ar putea fi transferate la alte sisteme).
2.9.7.Timpul de răspuns al sistemului
1.Dispecerul furnizat sub acest contract va corespunde următoarelor criterii de performanţă:

Descriere

Raspuns

(secunde)

De la schimbarea de situaţie a complexului detectată de către PLC

0,5

De la schimbarea situaţiei detectată de către Dispecer la actualizarea bazei de date SCADA

0,5

De la actualizarea bazei de date SCADA la actualizarea listei de alarmare

0,5

De la actualizarea bazei de date SCADA la actualizarea simulării active

0,5

Toate cererile de prezentare a simularilor, listelor de alarme şi pagini de ajutor

3

Toate cererile de prezentari şi liste de evenimente din momentul comenzii operatorului

10

Timpul de retenţie a imaginii pe ecran dupa ultima comandă a operatorului

30

2.10.Echipamentul PLC
2.10.1. Generalităţi
1.Acolo unde este specificat Schemele de control logic programabile (PLC), vor fi folosite pentru a efectua monitorizarea şi controlul instalaţiilor sau procesului.
2.Ele vor fi capabile să opereze ca orice unitate de sine stătătoare confirmând informaţiile de interfaţă la operatorul local sau să formeze parte a unui sistem supravegheat, completat cu caracteristicile de comunicare.
3.Vor fi unităţi modulare capabile de eventuale extinderi. Vor fi capabile să susţină un minim de 32 intrări/ ieşiri dar vor fi capabile de o eventuală extindere de până la 512 I/O.
4.PLC vor opera dintr-o sursă de tensiune nominală de 230 V, 50 Hz şi vor încorpora propria sursă de putere de 24 VDC pentru a alimenta modulele auxiliare.
5.Aparatul de comandă programabil va fi capabil să preia toate funcţiile necesare sistemului de control, va avea o memorie adecvată şi porturi I/O pentru a primi toate semnalele succesive de control, fiind capabil să acţioneze lămpile indicatoare, releele sau altele, asa cum este necesar pentru efectuarea unui control exact.
6.Situaţia de operare a ieşirilor va fi indicată prin diode emitatoare de lumină (LED-uri) echipamentul fiind capabil să notifice orice eroare internă.
7.Va fi stabilit un mijloc indispensabil de a închide toate ieşirile şi modalitatea de urmărire a operaţiunilor procesorului.
8.PLC va efectua majoritatea funcţiilor secvenţiale şi va conduce, fie direct fie interpunând relee, toate ieşirile necesare.
9.Unde sarcina de ieşire evaluată în mod corespunzător depăşeşte capacitatea evaluată a unui port de ieşire, se vor interpune relee pentru a amplifica ieşirile de semnal controlate. Tensiunea maximă de control a releelor va fi de 110 volti a.c.
10.Bara DIN montată la terminale va fi potrivită în partea de jos a cutiei pentru a permite efectuarea controlului şi cablarea succesivă. Terminalele vor accepta o grosime de conductor de până la 4 mm2.
11.Toate porturile de ieşire din aparatul de comandă vor fi corect îmbinate în scopul protejării aparatului de comandă.
12.PLC va fi capabil să suporte următoarele părţi componente, fie din fabricaţie fie printr-o viitoare extindere atunci când este necesar şi va suporta toate procesele I/O necesare:
(a)alimentarea cu energie electrică;
(b)procesorul central;
(c)intrarea digitală;
(d)ieşirea digitală;
(e)intrarea analogică;
(f)ieşirea analogică;
(g)comunicările;
(h)contorul de impulsuri de mare viteză.
2.10.2. Cerinţele sursei de energie
1.Echipamentul va fi proiectat să opereze cu una din urmatoarele surse de energie:
(a)sursa de energie va fi de 230 V, 50 Hz. Tensiunea de acţionare va fi selectabilă de către utilizator printr-un întreruptor sau o legătura de selectare;
(b)sursa de energie de rezervă UPS, în tampon.
2.10.3. Cerinţe de intrari digitale
1.Două categorii de intrări sunt acceptabile:
(a)evaluarea valorii nominale a intrării de 24 V, protejată împotriva inversării polarităţii;
(b)evaluarea valorii de intrare nominale de 230 V.
Combinarea porturilor de intrări de 230 V şi 24 V în orice instalaţie dată nu va fi acceptată.
2.Dacă condiţia de contact este menţinută pentru cel puţin 25 milisecunde câmpul de contact al intrărilor va fi redirecţionat.
2.10.4. Cerinţe de ieşiri digitale
1.Fiecare ieşire va fi izolată electric de alte ieşiri, de restul circuitului şi pământ. Va avea o rezistenţă de izolaţie faţă de restul circuitului şi pământ mai mare de 2 megohmi, când este testat pentru 1 minut cu un tester de izolare de 500 V.
2.Funcţionalitatea sistemului va fi menţinută când fiecare terminal de ieşire este împaământat.
2.10.5. Cerinţe de intrari analoge
1.Semnalul de intrare preferat este de 4-20 mA; continuu; susţinând liniar un echilibru maxim de 250 ohm sarcină de impedanţă de intrare Conversia analogic/ digital va avea o rezoluţie minimă de 8 bit, liniară între + 1%, semnale de acceptare în clasa 0-10 mA şi 0-20 mA şi tensiuni de 1-5V, 0-1 V şi 0-100 mV.
2.10.6. Cerinţe de ieşiri analoge
1.Ieşirea analogică va fi de 4 până la 20 mA cu o ieşire crescătoare liniară pentru valoarea măsurabilă în creştere.
2.Când rezistenţa la sarcină de pe partea cealaltă a terminalelor de ieşiri este diferită de la 0 la 1000 ohm semnalul de ieşire curent nu se va schimba cu mai mult de 0,1%.
2.10.7. Porturile de comunicare
1.Porturile de comunicare vor fi necesare când utilizarea PLC este specificată ca parte a unui sistem total de reţele. Când este necesar, va furniza legăturile de comunicaţii între PLC şi alte PLC sau în cadrul unui sistem bazat pe PC.
2.10.8. Protocoale
1.Asigurarea comunicării cerute pentru a satisface aceste specificaţii vor include toate protocoalele necesare pentru activitatea sa.
2.Un port în serie RS 232 va fi disponibil pentru a permite conexiunea cu PC-urile locale în scopurile MMI pentru a permite bazei de date locale şi încărcarea secvenţei de control, interogarea şi modificarea. Portul va satisface comunicarea cu un sistem potrivit de codificare.
2.10.9. Contor de impuls de mare viteză
1.Acest modul de intrare va accepta intrarea de semnale de tensiune de 5, 12, sau 24 volţi şi frecvenţe de 50 kHz. Semnalele codificate fie de 16 fie de 32 bit, bidirecţionale, vor fi selectabile şi vor fi furnizate un minim de 2 surse de iesiri configurabile în mod independent.
2.11.Comunicaţii
2.11.1. Generalităţi
1.Antreprenorul va furniza, instala şi pune în funcţiune toate echipamentele de comunicaţii necesare şi software aferent pentru a furniza o reţea de comunicări complet integrate în sistemul SCADA.
2.11.2. Legătura cu Angajatorul
1.Angajatorul va fi responsabil de procesarea licenţelor cerute de către agenţiile naţionale de licenţiere în baza proiectului elaborat de Antreprenor.
2.Antreprenorul va furniza, oricum, toate detaliile calculaţiilor de proiectare, caracteristicile echipamentului, certificatele de aprobare a echipamentului şi formele aplicaţiei completate pentru Angajator.
3.Ofertantul, în oferta sa, va permite pentru toate testele necesare să dovedească compatibilitatea echipamentului oferit cu standardele agenţiilor naţionale de licenţiere şi comunicaţii.
2.11.3. Transmisia şi protocolul
1.Oriunde este posibil Antreprenorul va utiliza un standard industrial de transmitere a protocolului. Antreprenorul va furniza detalii ale protocolului propus a fi utilizat în timpul ofertei.
2.11.4. Echipament electronic
1.Toate echipamentele de comunicaţii utilizate în sistemul de comunicaţii vor fi de înaltă siguranţă şi vor corespunde cu cea mai recentă ediţie a specificaţiilor standardelor naţionale şi internaţionale în vigoare.
2.11.5. Protecţia împotriva traznetului
1.Antreprenorul va furniza dispozitivele de protecţie împotriva trăznetului şi supratensiunii la fiecare PLC pe fiecare circuit de comunicaţii, staţie de bază şi la toate celelate parţi ale reţelei radio pentru a asigura izolarea şi restabilirea sistemului supus la fluxuri mari de supratensiune.
2.11.6. Configurarea bazei de date SCADA
1.Aceste teste vor antrena comenzile bazei de date ale sistemului de măsurare la distanţă, incluzând:
(a)Parola şi nivelul menţinerii accesului;
(b)Crearea şi rectificarea PLC;
(c)Menţinerea parametrilor de comunicaţii a PLC;
(d)Zone de interes;
(e)Crearea şi rectificarea punctelor SCADA/ sistemului de măsurare la distanţă:
(i)Nume;
(ii)Mod, ex: status, analogic, derivate;
(iii)Limite de alarmare;
(iv)Înregistrarea datelor istorice şi caracteristici;
(v)Retransmiterea valorii la punctele asociate;
(vi)Menţinerea formulei de calcul;
(vii)Aşezarea parametrilor de control de ieşire pentru controale digitale, analogice şi derivate.
2.11.7. Configurarea imaginii
1.Verificările vor aplica comenzile de configurare a imaginii disponibile operatorilor privilegiaţi, incluzând:
(a)Crearea paginilor de imagine, pentru a include elemente de imagine de prim plan/ dinamice şi de fundal/ statice;
(b)Modificarea paginilor de imagini, pentru a include elemente de imagine de prim plan/ dinamice şi de fundal/ statice;
(c)Ştergerea, copierea şi renumirea imaginilor;
(d)Orice utilizare a cheii de control a funcţiei;
(e)Imagini de prezentare şi de imprimare.
2.11.8. Colectarea de informaţii
1.Aceste teste vor aplica comenzi de colectare de informaţii disponibile operatorilor, incluzând:
(a)Colectarea de parametri digitali, analogici şi derivaţi;
(b)Colectarea tuturor informaţiilor din instalaţii la frecvenţele definite de către operator;
(c)Introducerea manuală a informaţiilor;
(d)Interzicerea colectării de informaţii de la PLC;
(e)Interzicerea colectării de informaţii de la puncte individuale;
(f)Editarea informaţiilor stocate (supuse la nivelul corect de acces).
2.11.9. Controlul de supraveghere
1.Aceste teste vor antrena comenzile de control de supraveghere, incluzând:
(a)Crearea şi urmărirea secvenţelor de control;
(b)Controale digitale (ex: deschis/ închis, şi analogice, ex: referinţa punctelor de control individual);
(c)Verificări de revenire pentru a se asigura ca punctul de control corect este vizat.
2.11.10. Tratarea alarmei/ evenimentului
1.Aceste teste vor antrena procedurile de raportare a alarmei şi evenimentului, incluzând:
(a)Alarme digitale şi analogice;
(b)Raport la imprimanta de alarmă/ eveniment;
(c)Conectare la disc;
(d)Raport la consolele celui mai potrivit operator.
2.11.11. Evenimente
(a)Sunt emise doar din consolele celui mai potrivit operator;
(b)Conectat la imprimanta de alarmare/ eveniment;
(c)Conectat la disc;
(d)Sunt expuse nivelului corect de acces şi zone de interes.
1.Procedurile de acceptare/ recunoaştere a alarmei:
(a)Procedurile de interogare a listei de alarme;
(b)Imprimarea listei de alarme;
(c)Oprirea alarmei.
2.Aceste teste vor antrena procedurile secvenţei PLC de programare, incluzând:
(a)Teste pentru a se asigura ca toate informaţiile/ alarmele colectate sunt transmise la memoria de arhivare;
(b)Teste pentru a se asigura că şi informaţia poate fi arhivată şi accesată din arhivă pentru o perioadă lungă.
2.11.12. Testul de acceptare a sistemului
1.Antreprenorul va prevedea, pentru testarea întregului sistem, achiziţionarea de echipament special pentru realizarea testelor.
2.Toate echipamentele de testare speciale, relevante pentru echipamentul furnizat de Antreprenor, vor deveni la finalizarea lucrărilor proprietatea Angajatorului.
3.Testele sistemului vor fi considerate reuşite numai după acceptarea în scris dată de Consultant. Consultantul este cel care poate dispune refacerea sau reluarea unei operaţiuni considerate nerelevante. Operaţiunile de testare care nu reuşesc de prima dată sau sunt reluate din cauza Antreprenorului, vor fi refăcute pe costurile Antreprenorului..
2.12.Documentaţia de punere în funcţiune şi întreţinere
2.12.1. Generalităţi
1.Contractul de faţă va include întreaga documentaţie pentru toate echipamentele şi Software-ul furnizate de Antreprenor. Documentaţia va fi redactată într-o manieră clară şi concisă şi va furniza datele necesare funcţionării şi întreţinerii sistemului. Documentaţia va fi redactată în limba română şi va face subiectul aprobării Inginerului.
2.Toată documentaţia va fi copiată şi predată şi pe suport electronic. Cumpărătorul va pastra copia acestor documente.
3.Toate desenele, în afara de documentele procesate în programul “Word", vor fi de asemeni executate în format AutoCAD, sau orice alt mijloc agreat împreună şi predate Angajatorului. Documentaţia va fi supusă spre examinare Inginerului pentru aprobare şi va include, dar nu se va limita la:
(a)Procedurile de operare ale întregului sistem (6 copii);
(b)Antreprenorul va asigura procedurile complete de operare detaliind modul cum se va folosi sistemul SCADA, pentru a include dar a nu se limita la:
(c)Încărcarea şi iniţierea Sistemului de operare;
(d)Interfaţa operatorilor de sistem, incluzând:
(e)Navigaţia simulată a sistemului;
(f)Mijloacele de interogare ale sistemului SCADA - liste de alarme, logica înregistrării evenimentelor şi prezentarea direcţiilor, etc;
(g)Recunoaşterea alarmei acceptare/ ştergere;
(h)Acţiuni de control (ex: pornirea pompei, închiderea unei vane);
(i)Toate funcţiile asociate cu fiecare nivel de acces a sistemului SCADA;
(j)Controlul execuţiei programului/ sarcinii de către operator;
(k)Controlul arhivelor discului de către operator;
(l)Sarcini de transfer a fişierelor - arhivare, recuperare;
(m)Răspunsul operatorului la eroarea sistemului, diagnostice on-line/ off-line, transfer al controlului între sincronizarea bazei de date a sistemului, a calculatorului;
(n)Întreaga documentaţie software (6 copii);
(o)Specificaţiile software complete vor fi asigurate şi vor include specificaţiile proiectării sistemului, organigrame, diagrame logice, definiţiile sistemului software, indexul programului, definirea construcţiei sistemului şi informaţia sistemului pentru fiecare sistem şi modul. Informaţia nu va fi dezvăluită oricărei a treia părţi, fără consimţământul autorului;
(p)Ghidurile hardware (2 copii);
(q)Antreprenorul va asigura documentaţia pentru întreg echipamentul furnizat în Contract;
(r)Documentaţia de programare a PLC (1 copie);
(s)Antreprenorul va asigura o copie a întregii documentaţii de programare a PLC necesară, aşa cum a fost furnizat de către producatorul PLC.
2.13.Livrarea şi instalarea
2.13.1. Scopul
1.Antreprenorul va fi responsabil pentru toate cheltuielile implicate cu livrarea şi instalarea echipamentului pentru sistem.
2.13.2. Livrarea
1.Antreprenorul va asigura întreg necesarul de personal şi echipament pentru a furniza, transporta şi monta echipamentul la locaţia sa finală.
2.13.3. Instalarea
1.Antreprenorului îi este atrasă atenţia asupra necesităţii asigurării funcţionării continue, fără intermitenţe, a sistemul SCADA propus.
2.Antreprenorul va fi conştient ca ar putea exista perioade sau motive operaţionale în care Antreprenorului să nu i se permită să lucreze la sistem sau la vreo anumită parte a sistemului sau PLC, pentru o anume perioadă specificată.
3.Cheltuielile aferente programării instalaţiei şi lucrărilor de dare în exploatare revin în totalitate Antreprenorului.
2.14.Recuperarea datelor sistemului
1.Antreprenorul va asigura un întreg set de rezervă a software-ului furnizat, pe o arhivă media potrivită (ex: CD-ROM, DVD, etc). Antreprenorul de asemeni va pastra o întreagă rezervă a software-ului asigurat pentru ciclul de viaţă a echipamentului furnizat.
2.Antreprenorul va stabili o întelegere cu Angajatorul în privinţa confidenţialităţii şi a metodelor de recuperare a sistemului în caz de necesitate.
2.15.Consumabilele
1.Antreprenorul va asigura consumabile pentru echipamentul SCADA pe toata perioada de probe, dar fară a se limita la:
(a)hârtia de imprimantă;
(b)cartuşe de cerneală/ riboane de imprimantă;
(c)memorie media;
(d)material de întreţinere/ curăţare
2.16.Rezerve şi echipament de testare
1.Antreprenorul va asigura o listă cu rezervele recomandate şi echipamentul de testare cerute de sistemul SCADA.
2.Pentru a minimiza menţinerea rezervelor, Antreprenorul va lua în considerare standardizarea.
3.INSTRUMENTAŢIE (AMC-uri)
3.1.Generalităţi
1.Toate echipamentele de măsurare vor fi conforme cu legile şi reglementările române în vigoare şi în special cu Hotărârea nr. 1055 din 18 octombrie 2001 referitoare la condiţiile de introducere pe piaţă a mijloacelor de măsurare şi cu standardul BS 6739:2009 Instrumentaţia din Sistemele de Comandă a Proceselor: Instalare, Proiectare şi Exploatare. La instalarea şi testarea instrumentelor se vor urmări instrucţiunile şi recomandările producătorului. Echipamentele destinate utilizării în zone periculoase vor fi alese şi instalate în conformitate cu standardele şi cu codurile de procedură relevante.
2.Antreprenorul va trebui să aibă certitudinea că furnizorii de echipamente cunosc perfect condiţiile în care acestea vor trebui să funcţioneze, în special în cazul în care sunt prezente substanţe cu grad mare de pericol (de exemplu, clorul).
3.Toate echipamentele (AMC-urile) vor trebui instalate la o înălţime convenabilă şi într-un loc uşor accesibil în vederea operării, întreţinerii şi calibrării. Aparatele vor fi prevazute cu piese de prindere (console) special fabricate care să permită un acces comod la aparatură şi care să nu supună operatorul la vreun risc de operare.
4.Toate instrumentele şi aparatele de masură trebuie să poată fi citite în plan orizontal.
3.2.Masurarea debitului
3.2.1.Generalităţi
1.Toate echipamentele de măsurare a debitului trebuie să fie conforme cu:
(a)SR EN ISO 6416
(b)SR EN ISO 6817
(c)SR EN ISO 4375
(d)SR ISO 9826
(e)SR ISO/TR 9823 şi
(f)STAS 11298-80.
3.2.2.Debitmetre electromagnetice
1.Debitmetrele electromagnetice cu inducţie vor funcţiona în baza principiului inducţiei electromagnetice şi se vor conforma cerinţelor standardului SR EN ISO 6817. Senzorii vor fi înglobaţi în tuburi din oţel inoxidabil şi prevăzuţi cu o teacă izolatoare corespunzatoare utilizării în ape uzate brute (netratate). Capetele vor fi prevazute cu îmbinări cu flanşe PN 16. Aparatele de masură vor fi prevazute cu inele de legare la pământ rezistente la coroziune. Pentru debitele cuprinse în intervalul 10-100 % din domeniul de măsurare, precizia va fi cel puţin egală cu ± 1% din valoarea capătului de scală. Echipamentele vor furniza un semnal de ieşire izolat de 4-20 mA pentru debite cuprinse între zero şi capătul superior al scalei de măsurare. Erorile de măsurare datorate modificărilor de temperatură nu vor depaşi ± 0,02 % per şC iar eroarea de liniaritate va fi de minim ± 0,1 %. Pentru asigurarea preciziei măsurărilor, debitmetrele electromagnetice vor fi prevăzute în amonte şi în aval cu porţiuni drepte de conducte în conformitate cu cerinţele debitmetrului respectiv. Pentru locaţiile unde îndepărtarea debitmetrului va întrerupe debitul principal se va prevedea, după necesităţi, o rută de ocolire (bypass) prevăzută cu vane.
3.2.3.Debitmetre în canal deschis
1.Pentru canalele şi deversoare vor fi utilizate instrumente cu ultrasunete, care vor determina debitul pe baza măsurării nivelulului. Ori de câte ori este posibil, traductorul va fi poziţionat la o înălţime echivalentă cu nivelul maxim al apei la care se adaugă înălţimea minimă de amplasare a traductorului faţă de nivelul liber al apei. Dacă traductorul este amplasat la o înălţime mai mare, precizia de măsurare va fi redusă.
2.Amplasamentul efectiv al traductorului depinde de tipul canalului sau deversorului la care este utilizat. Amplasamentele şi procedurile de măsurare vor fi conforme cu standardele SR EN ISO 4375. Traductorul va fi uşor accesibil pentru lucrări de întreţinere şi pentru verificarea preciziei acestuia. Instrumentele pe ultrasunete sunt afectate de spuma formată la suprafaţa lichidului. Metoda de măsurare cu ultrasunete nu va fi utilizată dacă spuma constituie o problemă majoră şi persistentă.
3.2.4.Debitmetrele pentru aer
1.Transmiţătoarele debitmetrelor pentru aer vor furniza un semnal de ieşire izolat de 4 - 20 mA, proporţional cu debitul de aer. În măsura posibilităţilor, căderea de presiune din dispozitivul de măsurare va fi redusă la maximum.
2.Pentru efectuarea unor măsurări precise, dimensiunile dispozitivului de măsurare vor fi astfel încât parametrii fluidului ce trece prin dispozitiv să se afle în limitele specificate de către producător. Debitmetrul va fi prevăzut cu un cablu de lungime suficientă pentru a permite îndepărtarea debitmetrului fără deconectarea cablului. Cablul va fi terminat într-o cutie de joncţiune locală.
3.3.Măsurarea nivelului
3.3.1.Măsurarea nivelului cu ultrasunete
1.Măsurarea va fi bazată pe principiul distantă/ timp sau pe principiul Doppler. Proiectarea carcasei aparatului va fi adaptată aplicaţiei şi caracteristicilor necesare fasciculului ultrasonor transmis şi reflectat. Traductorul sau traductorii vor fi fixaţi pe o consolă care să permită accesul comod pentru întreţinere.
2.Erorile de măsurare datorate modificărilor de temperatura în intervalul 0 - 35şC vor fi compensate. Precizia globală a fiecărei instalaţii va fi de ± 1,5 % în tot domeniul de măsurare. Echipamentele vor furniza un semnal de ieşire izolat de 4 - 20 mA pentru debite cuprinse între zero şi capătul superior al scalei de măsurare. Traductorul va fi amplasat astfel încât să se conformeze următoarelor cerinţe:
(a)Fasciculul traductorului va fi pozitionat la 90° (perpendicular) în raport cu suprafaţa lichidului al cărui nivel se măsoară;
(b)Pentru prevenirea semnalelor "fantomă", căile undelor înspre şi dinspre suprafaţa măsurată trebuie să nu fie obstrucţionate în tot volumul corespunzător fasciculului de unde transmis şi reflectat;
(c)Atunci când traductoarele sunt amplasate unul în apropierea celuilalt, ele vor trebui să fie sincronizate în conformitate cu recomandările producătorului. O atenţie specială trebuie acordată astfel încât fasciculele traductorilor învecinaţi să nu interacţioneze.
3.3.2.Măsurarea prin conductivitate a nivelului
1.Montarea electrozilor în ape uzate sau în instalaţii de canalizare se va face cât mai departe posibil unul de celălalt, pentru a nu fi ancrasaţi şi colmataţi de corpurile solide antrenate de curentul de apă uzată. Electrozii de nivel vor fi imersaţi direct în lichid şi în poziţie verticală. Sondele de conductivitate pentru comutatoarele de nivel vor fi alcătuite din tuburi din oţel inoxidabil încapsulate în într-un manşon din PVC care să depăşească cu 75 mm capătul electrodului. Capetele electrozilor vor fi etanşate.
2.Din considerente de protecţie mecanică, acolo unde este necesar, se vor monta piese de susţinere (console,brăţări) intermediare izolate din oţel inoxidabil, în conformitate cu recomandările producătorului.
3.Fiecare instalaţie de electrozi de măsurare conductivă a nivelului va fi prevăzută cu câte o conexiune la instalaţia de legare la pământ. Nu este permisă utilizarea reţelelor de conducte sau a altor structuri metalice ca instalaţii de legare la pământ.
4.Suporţii de susţinere a sondei vor include un corp turnat din răşini fenolice negre, capabil să permită accesul unei ţevi de 20 mm. Pentru instalarea electrodului vor fi furnizate coliere (brăţări) de susţinere prevăzute cu terminaţii de cabluri. Capacul de susţinere va fi turnat, de asemenea, din răşini fenolice. Între corp şi capac va fi montată o garnitură de etanşare. Corpul va fi prevăzut cu un racord pentru montarea unei ţevi filetate. Suporţii sondei vor permite reglarea nivelelor de lucru de cel puţin 100 mm fără a fi necesară taierea sau prelungirea electrozilor.
5.Electrozii care vor fi montaţi în foraje/ sonde vor fi din oţel inoxidabil cu un cablu etanşat furnizat la lungimea necesară. Electrozii care sunt utilizaţi în fluide cu conductibilitate scăzută sau fluctuantă vor fi echipaţi cu discuri de conductivitate. Electrozii vor fi alimentaţi cu o tensiune electrică alternativă a cărei valoare efectivă nu va depăşi 25 V în circuit deschis. Dacă lungimea electrozilor nu a putut fi stabilită cu exactitate în momentul comandării lor, ei vor fi furnizaţi la o lungime mai mare decât cea necesară şi vor fi tăiaţi la faţa locului la lungimea necesară.
3.3.3.Întreruptoare cu flotor
1.Întreruptoarele cu flotor sunt utilizate pentru detectarea simplă a nivelelor maxime şi minime în toate aplicaţiile cu excepţia celor de canalizare şi de instalaţii de tratare a apelor uzate. Întreruptoarele cu flotor vor fi prevazute cu un cablu de lungime suficientă pentru a permite îndepartarea întreruptorului fără deconectarea cablului. Cablul va fi terminat într-o cutie de jonctiune locală. Se va asigura o rezervă suficientă de cablu pentru a permite variaţia înălţimii de montaj flotorului.
(a)Instalarea întreruptoarelor cu flotor se va conforma următoarelor cerinţe:
(b)Întreruptoarele cu flotor vor fi instalate vertical în lichid;
(c)Se vor utiliza flotoare din polipropilena rezistentă la impact;
(d)Pentru aplicaţii de nivel scăzut se vor utiliza întreruptoare cu flotor cu contragreutate;
(e)Nu este admisă utilizarea contragreutăţilor cu plumb sau mercur;
(f)Flotoarele pentru aplicaţii de nivel scăzut vor fi instalate în tuburi de liniştire (amortizare).
3.3.4.Tuburi de liniştire (amortizare)
1.Tuburile de liniştire (amortizare) vor fi:
(a)fabricate din uPVC cu un diametru interior de minim 50 mm;
(b)fixate şi sprijinite adecvat pe toată adâncimea la care sunt introduse, într-un număr suficient de puncte de susţinere, pentru a preveni deteriorarea acestora din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile, debitelor procesului, deteriorării accidentale sau actelor de vandalism.
3.4.Măsurarea Oxigenului Dizolvat (OD)
1.Instalaţiile de măsurare a oxigenului dizolvat vor fi realizate prin utilizarea unui sistem cu bila plutitoare. Utilizarea de sonde imersate fără bilă plutitoare va fi considerată adecvată doar în cazul în care s-a dovedit că ancrasarea (colmatarea) cu materii grosiere din apa uzată nu constituie o problemă. Echipamentul va fi instalat într-o poziţie care să permită accesul comod al personalului de operare pentru lucrări de întreţinere şi calibrare. Atunci când sunt disponibile, se vor utiliza elemente de montaj şi susţinere furnizate de către producatorul echipamentelor de măsurare pentru a uşura operaţiile de demontare/ reamplasare a echipamentelor.
2.Transmitatorul va fi montat în apropierea traductorului pentru ca citirile afişajului local să poată fi utilizate pentru procedurile de calibrare/ întreţinere. Presupunând că există o direcţie generală de curgere a apei, trebuie asigurat faptul că traductorul cu bilă plutitoare este montat orientat înspre aval pentru a favoriza auto-curăţirea acestuia. Amplasarea traductorilor de oxigen dizolvat este foarte importantă pentru comanda procesului, motiv pentru care înainte de montarea traductoarelor se va întocmi o schemă detaliată de amplasare a acestora. Instrumentele de măsurare a oxigenului dizolvat se vor conforma urmatoarelor cerinţe:
(a)Vor genera un curent de ieşire proporţional cu cantitatea de oxigen dizolvat măsurat în eşantion;
(b)Vor avea domenii de măsurare selectabile (0 - 2,5 ppm, 0 - 10 ppm, 0 - 200 % saturaţie, etc.);
(c)Vor avea o precizie cuprinsă într-un interval de ± 1%;
(d)Vor încorpora facilitatea de compensare automată în funcţie de temperatură;
(e)Vor avea o carcasă cu grad de protecţie IP65;
(f)Vor putea fi montate în cutii, pe panoul frontal al tablourilor şi mural;
(g)Vor include un afişaj local cu 4 caractere.
3.5.Masurarea conţinutului de solide în suspensie (CSS)
1.Densitatea de solide suspendate din amestecul bioactiv (nămol activat, apă uzată şi oxigen) al unui bazin de aerare va fi masurată în domeniul specificat printr-un echipament fix de monitorizare din uzină. Măsurarea se va face prin intermediul unui traductor cu ultrasunete. Semnalul de ieşire va fi izolat de 4 - 20 mA, proporţional cu densitatea de solide suspendate în domeniul specificat. Vor fi furnizate semnale de alarmă de conţinut ridicat şi scăzut de solide ca şi contacte basculante fără tensiune (voltage free) pentru a comuta la valori reglabile ale densităţii de solide în întreg domeniul de măsurare. Va fi prevăzut şi un dispozitiv local de indicare gradat de la 0 la 100 % pentru domeniul de măsurare specificat.
2.Echipamentul va avea o carcasă proprie cu grad de protecţie IP65. Dispozitivul local de indicare va putea fi citit printr-o fereastră transparentă practicată în carcasă.
3.6.Măsurarea temperaturii
1.Temperatura va fi monitorizată cu termorezistenţe PT100 conectate prin unităţi de condiţionare a semnalelor la o unitate de emisie/ recepţie.
2.Traductoarele de temperatură se vor conforma urmatoarelor cerinţe:
(a)Vor produce un semnal de ieşire în curent proporţional cu temperatura măsurata;
(b)Vor fi cu autoscalare în domeniul 0 - 1000 oC;
(c)Vor avea o precizie de ± 0,5°C;
(d)Vor include puncte de setare separate pentru temperatură ridicată şi scăzută care să fie reglabile în întregul interval măsurat. Punctele de setare vor fi prevazute cu indicatoare luminoase pe panoul frontal al unităţii;
(e)Vor avea o carcasa cu grad de protecţie IP65;
(f)Vor putea fi montate în cutii, pe panoul frontal al tablourilor şi mural;
(g)Vor include un afişaj local cu 4 caractere.
3.7.Turbidimetre
1.Turbidimetrele furnizate vor avea o construcţie solidă şi vor fi montate pe console (coliere/ brăţări) zincate la cald. Turbiditatea se va masura utilizând principiul nefelometric, în conformitate cu SR EN ISO 7027/ DIN 27027 şi, dacă este necesar, vor permite procesarea mostrei şi îndepărtarea bulelor de gaz, pentru a oferi o măsurare precisă.
2.Antreprenorul va furniza toate pompele de eşantionare necesare, supapele de reducere a presiunii, vanele de izolare şi control şi cele pentru reţeaua de conducte de eşantionare de la racordul conductei de apă prin instrument până la punctul de drenaj care va fi stabilit. Toate conexiunile din zona de presiune ridicată a procesului, supapele de reducere a presiunii şi cele izolatoare vor fi din bronz. Reţeaua de conducte va fi din cupru captuşit cu material plastic. Reţeaua de conducte din zona de presiune redusă şi fitingurile vor fi din PVC. Reţeaua de conducte şi cablarea electrică vor fi amplasate pe poduri de jgheaburi care vor fi furnizate prin prezentul Contract.
3.Fiecare transmiţător va fi prevazut cu un afişaj local (analog sau digital) al turbidităţii în NTU şi va oferi un semnal de ieşire izolat de 4 - 20 mA pentru monitorizarea prin intermediul unui automat programabil şi/ sau a unui sistem SCADA.
3.8.Monitorizarea grosimii stratului de nămol
1.Monitorizarea grosimii stratului de nămol se va face prin intermediul unui echipament cu ultrasunete. Echipamentele de monitorizare vor fi fixate pe suporţi adecvaţi în poziţii stabilite pentru a oferi o masurare optimă. Echipamentele de monitorizare vor fi prevăzute cu un cablu suficient de lung pentru a permite reamplasarea şi setarea adâncimii de funcţionare a echipamentului pe parcursul testelor de punere în funcţiune. Cel puţin o dată pe lună va fi efectuată calibrarea şi curăţarea manuală a traductoarelor. Nu vor fi folosite sisteme de autocuraţare sau de curaţare automată.
2.Toate echipamentele vor fi închise într-o carcasă din plastic armat cu fibră de sticlă rezistentă la intemperii (grad de protecţie IP65) prevăzută cu o uşa cu balamale şi cu posibilitate de închidere (blocare). Echipamentele nu vor restricţiona drumurile de acces şi vor fi amplasate astfel încât să fie uşor accesibile pentru operaţiunile de întreţinere.
3.Fiecare echipament de monitorizare a grosimii stratului de nămol va oferi un semnal de ieşire continuu izolat de 4 - 20 mA pentru activarea unui înregistrator aflat la distanţă şi comanda amplificatoarelor/ releelor de prag de reglare sau a automatelor programabile.
3.9.Manometre şi pH-metre
1.Manometrele vor fi conforme cu standardul SR EN 837-1. PH-metrele (echipamentele de monitorizare a pH-ului) se vor conforma la următoarele cerinţe minime:
(a)să fie de submersie, de inserţie sau de tip "trece/ prin";
(b)să genereze un semnal de ieşire în curent proporţional cu pH-ul măsurat în eşantion;
(c)să aibă un interval de măsurare a pH-ului cuprins între 0 şi 14;
(d)să încorporeze facilitatea de compensare automată în funcţie de temperatură;
(e)să aibă o precizie de ± 0,1 pH;
(f)să includă puncte de setare separate pentru pH ridicat şi scăzut care să fie reglabile în întregul interval măsurat. Punctele de setare vor fi prevazute cu indicatoare luminoase pe panoul frontal al unităţii;
(g)să aiba o carcasă cu grad de protecţie IP65;
(h)să poata fi montate în cutii, pe panoul frontal al tablourilor şi mural;
(i)să aibă un afişaj local cu 4 caractere.
3.10.Protecţia împotriva loviturilor de trăznet
1.Antreprenorul va instala câte un sistem de protecţie împotriva loviturilor de traznet (descărcator) pentru toate cablurile de semnalizare/ comandă care vin de la echipamente amplasate în afara clădirilor sau care pot constitui ţinta loviturilor de trăznet.
3.11.Semnalele standard
1.Următoarele semnale vor fi furnizate ca şi condiţie minimă:

Uzina/ Staţia/ Instalaţia

Digital

Analog

Intrare

Ieşire

Intrare

Ieşire

Sursa de alimentare

Căderea alimentării

-

-

-

Impulsuri KWh

-

-

-

Motoare

Izolat/ alimentat cu energie

-

-

-

În funcţiune/ oprit

Start/ stop

Viteză (viteză variabilă)

Cerere de viteză (viteză variabilă)

Defect/ funcţionare normală

-

-

-

Disponibil/ indisponibil

-

-

-

Vane/ mecanisme (servo-motoare) de acţionare

Izolat/ alimentat cu energie

-

-

 

Deschis/ nul

Deschis/ nul

Poziţie (vană de comandă)

Cerere de poziţionare (vană de comandă cu cerere de poziţionare)

Închis/ nul

Închis/ nul

-

-

Defect/ funcţionare normală

-

-

 

Disponibil/ indisponibil

-

-

-

Instrumente

Impuls de valoare măsurată (dacă este furnizată)

-

Valoarea măsurată

 

3.12.Unităţi

Parametru măsurat

Unităţi

Mnemonic

Alcalinitate

mg/litru

mg/l

Aluminiu

mg/litru

mg/l

Amoniac

mg/litru

mg/l

BOD

mg/litru

mg/l

Clor Rezidual

mg/litru

mg/l

COD

mg/litru

mg/l

Culoare

unităţi Hazen

unităţi Hazen

Conductivitate

S/cm

S/cm

Concentraţie

mg/litru

mg/l

Curent

amperi

Amp

Densitate

kg/m3

kg/m3

Oxigen dizolvat

părţi pe milion, % de saturaţie

ppm, % sat

Distanţă

metri

m

Densitatea flocoanelor

kg/m3

kg/m3

Debit

megalitri/zi, litri/secundă

ML/D, l/s

Presiunea gazului

Bar

bar

Pierderea de presiune

metri

m

Umiditate

%

%

Fier

mg/litru

mg/l

Nivel

metri

m

MLSS (conţinut de solide în suspensie)

mg/litru

mg/l

Nitraţi

mg/litru

mg/l

pH

unităţi pH

pH

Fosfaţi

mg/litru

mg/l

Consum de energie

kilowatt/oră

kWh

Presiune

metri (coloană H2O)

m

Cantitate de apă pluvială

milimetri

mm

Potenţial de redox

volţi

V

Densitatea nămolului

kg/m3

kg/m3

Viteză - liniară

metri/sec

m/sec

Viteză - unghiulară

rot. pe min

rot/ min, rpm

concentraţie dioxid de sulf

mg/litru

mg/l

Tensiune electrică

volţi

Volt

Temperatură

grade Celsius

0C

Turbiditate

Unităţi nefelometrice de turbiditate

NTU

Intensitate radiaţii UV

%

%

Poziţia vanei

% deschidere

% deschidere

Masă

kilograme, tone

kg, tone

Viteza vântului

metri/secundă

m/sec

4.TESTAREA - CERINŢE GENERALE
1.Întreaga instalaţie cuprinsă în acest contract va fi supusă inspectării şi testării de către Inginer în timpul fabricării, ridicării şi după finalizare. Costul testelor şi inspectării vor fi suportate de către Antreprenor. Costurile Inginerului pentru retestare datorată defectării utilajului, sau pregătirii necorespunzătoare de către Antreprenor raportat la testele iniţiale, vor fi suportate de asemenea de către Antreprenor. Aceasta nu va include costurile Inginerului legate de testele iniţiale.
2.Lucrările vor fi de asemenea supuse testării pe toată durata perioadei de notificare a defectelor, conform unui plan de testare. Antreprenorul va oferi îndrumare angajatorului pentru regimul de eşantionare şi pentru testele ce urmează a fi efectuate. Antreprenorul va asista la testele efectuate, iar reprezentantul sau va avea experienţă relevantă în efectuarea a astfel de teste şi în interpretarea rezultatelor obţinute. Costurile asociate asistării vor fi suportate de către Antreprenor.
3.Testele utilajelor/ echipamentelor specificate în următoarele clauze nu se vor considera a fi cuprinzătoare sau că limitează cerinţele ca întreaga staţie să fie testată la etapele menţionate în contract.
4.Înainte ca utilajul să fie încărcat sau descărcat de la/ la lucrările Antreprenorului sau subcontractantului, toate testele necesitate vor fi fost efectuate cu succes, iar copiile cerute ale rezultatelor vor fi fost trimise Inginerului.
5.Antreprenorul va trimite spre aprobare un plan de testare ce acoperă toate etapele inspectării şi testării pentru toate elementele uzinei. Planul va include detalii întregi ale metodelor de inspectare/ testare şi ale procedurilor împreună cu programele corespunzătoare pentru a înregistra toate rezultatele. Nu se va efectua nici o inspecţie sau testare până când planul nu este aprobat. Programele de inspectare/ testare vor fi finalizate la fiecare etapă, cu arătarea rezultatelor întregi ale tuturor inspecţiilor/ testelor şi vor fi semnate de toate părţile.
6.Antreprenorul va fi răspunzător pentru trimiterea către Inginer a tuturor utilajelor pentru inspectarea la faţa locului şi pentru testare, după cum o cere Inginerul. În timpul ridicării, Inginerul va avea acces deplin la inspectarea progresului lucrărilor şi la verificarea preciziei sale, după cum poate fi cazul. La finalizarea ridicării, toate părţile de presiune vor fi supuse unui test hidraulic adecvat, iar Antreprenorul, asistat de Inginer va efectua teste asupra întregii uzine pentru a demonstra că echipamentul ridicat la şantier este pe deplin corespunzător pentru utilizare comercială.
7.Antreprenorul va efectua de asemenea teste asupra echipamentului existent, care urmează a fi asociat cu uzina furnizată prin acest contract, pentru a asigura că echipamentul şi conexiunile funcţionează în colaborare cu uzina. Aceasta include toate testele la care se face referire în Specificaţii.
5.TESTAREA LA UZINA PRODUCĂTORULUI
5.1.Generalităţi
1.Testele lucrărilor vor include teste electrice, mecanice şi hidraulice în conformitate cu standardele relevante şi în plus, orice teste cerute de către inginer pentru a asigura că utilajele furnizate îndeplinesc cerinţele specificaţiilor. Pentru utilajele neacoperite de vreun standard internaţional sau britanic, sau de către specificaţii, testul va fi stabilit cu inginerul.
2.Antreprenorul va fi responsabil cu aranjarea testelor asistate la utilajele producătorului şi pentru asigurarea conformităţii cu specificaţiile, finisarea satisfăcătoare, calificarea profesională etc. Teste simulate vor fi efectuate după necesitate.
3.Staţia va fi oferită Inginerului pentru testare în prezenţa sa.
4.O procedură de testare va consta într-un program logic, pas cu pas, indicând paşii, testul, reacţiile împreună cu rezultatele/măsurătorile testelor. De exemplu:

Pasul

Test

Reacţie

Rezultate

Marjă acceptabilă

Rezultat

1

Operarea EEPI prin injectare primară

Indicare prin steag & închidere a VFC

24A - 26A

sub 10mS

25A/ 8mS

5.Înainte ca testarea la incinta fabricantului să fie efectuată, Antreprenorul va trimite spre discuţie şi aprobare, cu minim 28 de zile înainte de data testului, procedura sa de testare şi documentaţia de acceptare a testării, astfel încât toate părţile să fie pe deplin familiarizate cu metodele ce trebuie adoptate în demonstrarea şi testarea uzinei.
6.Dacă este necesară furnizarea controalelor simulate pentru a efectua un test la uzina producătorului, acesta va pune la dispoziţie astfel de controale ca parte a lucrărilor. Proiectul controalelor vor fi supuse aprobării prealabile din partea inginerului.
7.Antreprenorul va înştiinţa cu 28 de zile inainte în scris inginerului asupra datei când echipamentul este gata de testare la incinta producătorului.
8.Orice mijloc de blocare împreună cu detectarea defectelor furnizată de echipament vor fi validate. Aceasta va implica inducerea unei varietăţi suficiente de defecte şi condiţii din afara marjei în sistem pentru a asigura că blocarea şi procesele de detectare sunt testate corespunzător. Cerinţe similare se vor aplica la validarea semnalelor de status.
9.Testele de mai sus vor fi efectuate satisfăcător, iar documentaţia de testare cerută va fi trimisă inginerului înainte ca Antreprenorului să-i fie permisă începerea livrării şi instalării, fără a-l elibera pe acesta de responsabilitatea unei utilizări corecte a echipamentului când este instalat la faţa locului.
5.2.Certificarea şi documentaţia de testare
1.Trei copii ale tuturor certificatelor de testare, tabelelor de înregistrări, grafice de performanţă vor fi trimise inginerului la finalizarea fiecărui test. Acestea vor conţine detalii asupra fiecărui test efectuat.
2.În plus, se vor furniza certificate de testare în conformitate cu următoarele:
(a)Aparataj electric de conexiuni, demaroare ale motoarelor şi echipamente de control - se vor furniza certificate de testare de rutină pentru echipamente sau pentru tablourile de comandă, după caz;
(b)Se vor furniza certificate tip ale producătorilor şi certificate ASTA, cu privire la orice aparataj de conexiuni;
(c)Aparate rotative - se vor trimite certificate pentru teste "duplicate" pentru fiecare maşină şi certificate pentru teste "de bază" pentru fiecare tip de maşină furnizat;
(d)Cabluri - Certificate de testare de rutină vor fi trimise pentru fiecare rolă de cablu furnizată şi
(e)Echipament electronic - toate componentele şi echipamentul electronic vor fi supuse unei perioade de testare de 24 de ore înainte de efectuarea testelor de performanţă funcţională a uzinei.
5.3.Echipamentele electrice
5.3.1.Precizia echipamentului de măsurare
1.Precizia instrumentelor de măsurare a parametrilor menţionaţi va fi după cum urmează:
(a)Curent ± 1.5%;
(b)Voltaj ± 1.5%;
(c)Putere reală ± 1.5%;
(d)Putere reactivă ± 1.5%;
(e)Factorul de putere ± 3%;
(f)Frecvenţa ± 0.5%;
(g)Viteza ± 1.5%.
5.3.2.Tipuri de teste
1.Acolo unde sunt disponibile certificate ale tipului de testare pentru uzină, identice cu cele detaliate în aceste specificaţii, acele tipuri de testare acoperite de certificate nu vor fi repetate. Unde certificatele nu sunt disponibile, testele potrivite specificate în standardele EU vor fi efectuate pentru primul element al uzinei, pentru fiecare mărime fabricată în conformitate cu aceste specificaţii.
5.3.3.Testele de rutină - Generatoarele
1.Următoarele teste de rutină vor fi efectuate asupra seturilor generatoare în conformitate cu aceste specificaţii:
(a)Testul funcţional, inclusiv echipamentul auxiliar
Fiecare alternator va fi testat individual conform cu BS 4999-141 la temperaturi de lucru, la puterea de ieşire a maşinii prealabilă aplicării factorilor de reducere a sarcinii.
Alternatoarele vor fi testate pentru a suporta un curent de circuit scurt de 2,5 ori mai mare decât curentul de ieşire.
(b)Măsurarea rezistenţei izolării
Măsurătoarea va fi efectuată între spire şi între fiecare spiră şi pământ, folosind un tester al izolaţiei de 1000V.
(c)Încărcătura totală
Setat a fi utilizat la capacitate maximă, urmând ca următoarele măsurători să fie înregistrate:
(i)Frecvenţa;
(ii)Voltajul;
(iii)Curentul.
(d)Testul temperaturii
Va fi testat la încărcătură maximă, iar măsurători corespunzătoare ale temperaturii vor fi luate la intervale de 30 de minute.
Când măsurătorile temperaturii se stabilizează în legătură cu temperatura ambientală pe o perioadă de 3 înregistrări, acestea vor fi utilizate pentru a determina caracteristicile de operare ale setului generator în condiţii de temperatură ambientală.
(e)Testul încărcăturii temporare
Setul va fi testat până la o încărcătură de 100% începând cu pornirea rece, în paşi de 25% din încărcătura totală.
La fiecare punct de încărcare, se va efectua măsurarea comportării generatorului din punct de vedere al timpilor de recuperare temporară, pentru a include următoarele:
(i)Voltajul;
(ii)Frecvenţa şi armonica.
(f)Măsurarea grosimii vopselei şi adezivului.
(g)Măsurarea nivelului puterii de înaltă calitate.
5.3.4.Teste de rutină - motoarele electrice
1.Fiecare motor electric va fi testat individual în afara şantierului conform cu EN 60034-1:2004, în temperaturile ambientale din uzină, la mărimea ieşirii puterii maşinii înainte de aplicarea factorilor de reducere.
2.Verificarea eficienţelor garantate şi factorilor de putere va fi efectuată folosind aplicaţia de ieşire micşorată a puterii la faţa locului, care va fi valoarea de pe etichetă.
5.3.5.Teste de rutină - Panourile de control şi de comenzi
1.Se vor trimite certificate inginerului pentru a dovedi că panourile de control sau de comenzi au fost testate cu succes conform cu cerinţele din EN 60439-1sau conform celor din IEC 60298, fiind dependente de voltajul de funcţionare aplicabil, prin KEMA sau altă autoritate independentă de testare echivalentă şi autorizată. Certificare similară va fi pusă la dispoziţie cu privire la întrerupătoarele de circuit conform cu cerinţele din BS EN 60947-2 sau BS EN 62271-100 depinzând de voltajul de funcţionare aplicabil.
2.Fiecare panou de comenzi sau de control va fi testat individual în afara incintei şi supus testelor de rutină în conformitate cu EN 60439-1 sau EN 60298, iar întrerupătoarele de circuit din cardul panourilor de comenzi sau control vor fi supuse testelor de rutină în conformitate cu EN 60947-2 sau BS EN 62271-100, în funcţie de voltajul de funcţionare aplicabil.
3.Se vor efectua de asemenea teste de stabilitate prin injectare de curent primar şi teste pentru a demonstra corecta operare a secvenţelor şi a circuitelor de control la un voltaj normal de funcţionare, prin operarea aparatelor locale de control şi prin simularea operaţiunii de la aparate de comandă la distanţă.
5.3.6.Teste de rutină asupra tablourilor de distribuţie şi a panourilor de comandă pentru motoare
5.3.6.1.Lista testelor pentru tablourile de distribuţie şi a panourilor de comandă pentru motoare
Se vor efectua teste în fabrică pentru tablourile de distribuţie şi panourile de comandă a motoarelor conform EN 61439-2:2009, incluzând urmatoarele:
(a)La începerea testării, un test de rezistenţă a izolaţiei (500 volţi) între faze şi pământ, care va fi urmat de;
(b)Un test al voltajului constând într-un voltaj de 2 ori mai mare decât cel normal de 1000 de volţi, ce va fi susţinut timp de 30 de secunde între faze şi neutru între faze şi pământ;
(c)Teste funcţionale ale tuturor starterelor şi controalelor cu circuite teleghidate simulate;
(d)Teste de injecţie cu curent pentru a dovedi performanţa protecţiilor, iar aparate de supratensiune pot fi cerute de inginer în absenţa unui certificat de testare;
(e)La finalizarea testării se va repeta testul izolaţiei descris mai sus;
(f)Teste funcţionale ale modificării alimentării în cadrul utilajelor şi aparatelor asociate;
(g)Teste de performanţă de viteze diferite în condiţii variabile cu utilizarea motorului de acţionare, împreună cu verificarea analizei componentelor armonicii;
(h)Verificarea polaritaţii pe fiecare circuit de forţă;
(i)Teste de raport şi de polaritate pentru fiecare transformator;
(j)Verificarea funcţionării tuturor interblocărilor mecanice şi electrice;
(k)Verificarea funcţionării deschiderii şi închiderii fiecarui întreruptor - cu aer, cu carcasă închisă, cu arc, etc. Se va testa fiecare mod de deschidere şi închidere a întreruptorului;
(l)Verificarea funcţionării fiecarui sistem de debroşare, de ex. pentru întreruptoarele debroşabile. Întreruptoarele din componenţa tablourilor de distribuţie/ panourilor de comandă vor face obiectul testelor de rutină conform EN 60947 sau EN 62271, în funcţie de tensiunea de funcţionare;
(m)Verificarea funcţionării fiecărei acţionări a întreruptoarelor şi a altor dispozitive speciale furnizate cu instalatia;
(n)Conectarea unui motor mic la ieşirea fiecărui variator de turaţie şi demonstrarea că tensiunea şi frecvenţa de ieşire din variator are variaţia corectă;
(o)Teste funcţionale pentru fiecare circuit de control şi monitorizare.
Notă: Toate aparatele electronice şi de alt tip proiectate pentru funcţionarea la voltaj scăzut vor fi izolate în timpul testelor (a), (b) şi (e).
5.3.6.2.Instrumentaţie şi control
1.Fiecare automat programabil (PLC), interfaţa operator şi sistem SCADA va fi testat în fabrică corelat cu tablourile de distribuţie şi panourile de comandă aferente.
2.Acolo unde nu este posibilă testarea în fabrică a unui sistem complet în acest mod, componentele lipsa ale sistemului vor fi simulate.
3.Acolo unde ca parte a lucrărilor este necesară îmbunătăţirea unui sistem de control existent şi de a utiliza o parte din componentele existente, sistemul îmbunătăţit, inclusiv componentele existente, vor fi testate în fabrică. Testele vor confirma că componentele existente nu au fost avariate.
4.Se vor demonstra toate aspectele funcţionale ale softului de monitorizare şi control.
5.Se va testa răspunsul sistemului de control programabil la o întrerupere a alimentării cu energie a sistemului de control. Daca energia pentru sistemul de control programabil provine de la o sursa neîntreruptibilă de energie, se va verifica funcţionarea fiecărei comutaţii.
6.Fiecare instrument de monitorizare a calitatii apei, nivelului, debitului, presiunii, greutăţii şi a altor parametri similari vor fi testaţi şi calibraţi în fabrică.
5.3.7.Transformatoarele de putere
1.Fiecare transformator de putere furnizat în baza contractului va fi testat în conformitate cu BS EN 60076-2.
2.Se va efectua o testare a creşterii temperaturii la uzina producătorului pe fiecare transformator, cu excepţia cazurilor în care transformatoarele sunt de acelaşi tip sau evaluare, când numai unul din ele va fi supus testelor.
3.Se vor efectua următoarele teste de rutină pentru fiecare transformator:
4.Se va efectua o testare de rutină pe toate echipamentele furnizate. Testarea de rutină va fi conformă cu standardele relevante britanice şi va consta, dar nu se va limita la, următoarele:
(a)Verificări vizuale plus etichetare;
(b)Teste de performanţă operaţională;
(c)Măsurarea rezistenţei la bobinare;
(d)Voltajul impedanţei;
(e)Pierderile de sarcină;
(f)Raportul, polaritatea şi relaţia fazică;
(g)Nici o pierdere de sarcină şi nici un curent de sarcină;
(h)Rezistenţa izolaţiei;
(i)Rezistenţa la supravoltaj indus;
(j)Rezistenţă la voltaj dintr-o sursă separată;
(k)Raportul CT, polaritatea şi testul caracteristicilor de magnetizare;
(l)Testul de rezistenţă timp de 1 minut la frecvenţa puterii;
(m)Funcţionarea aparatelor protectoare;
(n)Testul de voltaj al uleiului de silicon;
(o)Teste de injectare primară;
(p)Teste de injectare secundară;
(q)Temperatura de bobinare, aparatele indicatoare, viteza de schimbare şi aparatele de eliberare a presiunii vor fi testate în conformitate cu specificaţiile BS.
6.TESTE ASUPRA FINALIZĂRII - PRE - INAUGURAREA ŞI INAUGURAREA
6.1.Generalităţi
1.Antreprenorul va fi responsabil pentru darea în folosinţă în siguranţă şi eficientă a întregii uzine şi a întregului echipament. Metodele adoptate vor fi aprobate de către Inginer şi vor fi în conformitate cu reglementările de siguranţă în vigoare la locul lucrărilor.
2.Înainte de efectuarea testărilor, Antreprenorul va trimite pentru discutare şi aprobare, nu mai devreme de 28 de zile înainte de data testării, documentaţia sa privind procedura de testare, astfel încât toate părţile să fie pe deplin familiarizate cu metodele ce urmează a fi adoptate în demonstrarea şi verificarea echipamentului.
3.Antreprenorul va efectua testele într-o succesiune aprobată. Planul de testare va include un program pentru inspectare/ testare, identificând clar calea importantă.
4.Numai după finalizarea cu succes a testelor pre-inaugurare şi de inaugurare în întregimea lor, Antreprenorul va începe utilizarea de probă a lucrărilor.
6.2.Partea electrică
6.2.1.General
1.Toate echipamentele electrice noi vor fi supuse testării la faţa locului în conformitate cu IEC 60364 şi recomandările producătorilor.
2.Testul martor va fi efectuat de către Antreprenor la finalizarea fiecărei porţiuni din lucrări, în conformitate cu IEC 60364.
3.Testarea la faţa locului după instalare, care va fi efectuată înaintea testelor de inaugurare va include următoarele:
6.2.2.Cablajele
1.Antreprenorul va fi responsabil pentru efectuarea tuturor testelor asupra cablajelor şi pentru furnizarea echipamentului de testare necesar. Instalarea completă va fi testată, mai întâi pentru conformitatea cu IEC 60364 unde sunt implicate alimentarea cu curent şi împământarea, si apoi pentru interconectarea cablurilor şi împământare. Acolo unde este necesară o testare simulată, mai ales în ce priveşte sistemul SCADA, acesta va fi de asemenea inclus:
2.Un program al numerelor cablurilor şi toate rezultatele testelor vor fi pregătite şi înmânate Inginerului.
3.Antreprenorul va informa Inginerul înainte de testarea cablurilor şi va fi responsabil cu asigurarea că toate părţile implicate sunt conştiente de testele efectuate, pentru a garanta siguranţa personalului şi că izolaţia oricărui echipament a fost finalizată. Orice izolaţie specială sau pregătire cerută a fi executată înainte de testarea cablurilor va fi finalizată de către Antreprenorul responsabil pentru acel echipament.
4.Se vor trimite Inginerului copii semnate, corect completate ale certificatelor de inspecţie, aşa cum este cerut:
(a)Cablurile Voltaj Scăzut (LV)
Se vor efectua teste sub tensiune pe toate cablurile LV ce au o mărime a conductorului ce depăşeşte 95mm2. Voltajul de testare va fi ca cel detaliat mai jos şi nu vor interveni întreruperi.
Voltaj de testare DC de 15 min. aplicabil cablurilor de tip PVC/SWA/PVC conform cu BS 6346 cu un voltaj evaluat la 600/1000V.
Între conductori: 3500V;
Între toţi conductorii şi armătură: 3500V.
Teste de rezistenţă a izolaţiei vor fi efectuate pe toate cablurile, înainte şi după testele sub tensiune.
(b)Cablurile de medie tensiune (MV)
Toate cablurile MV vor fi testate sub tensiune înainte de inaugurare şi după reparaţii.
Testarea sub tensiune va fi efectuată în conformitate cu reglementările de siguranţă în electricitate aplicabile. Se va acorda atenţie specială reglementărilor legate de testelor MV şi "permisiunii de testare".
Testul sub tensiune MV trebuie precedat şi urmat de un test al izolaţiei între conductori şi pământ pentru o perioadă nu mai mică de 1 minut.

Valoarea cablului

(kV)

VOLTAJUL DE TESTARE (kV) D.C.

CABLU NOU

CABLU VECHI

Între conductori

Conductor - înveliş

Între conductori

Conductor - înveliş

1.9/3.3

10

7

6

4

3.8/6.6

20

15

10

5

6.35/11

34

25

16

8

Notă:

Aceste valori sunt bazate pe BS 6480 Izolare cu Hârtie (Paper Insulted) dar pot fi aplicate la cabluri din PVC, EPR şi XLPE.

Acolo unde cablul ce urmează a fi testat se află printre cabluri noi şi vechi, voltajul de testare va fi cel specificat pentru cablul vechi.

Cablurile de control şi putere auxiliară de 600/1000 volti grad PVC SWA PVC vor avea testată rezistenţa izolaţiei între mijloace şi între mijloace şi pământ la 500 vol

6.2.3.Împământarea
1.Testele de rezistenţă vor fi efectuate între masele generale ale pământului şi electrozii pământului şi/ sau sistemul sub-staţiei.
2.Va fi efectuată cu buclă de împământare între punctul neutru al sursei şi punctul principal al instalării reţelei de împământare.
6.2.4.Panourile de control şi de comutare sau aparataj conexiune
1.Instalaţia electrică şi aparatura de comandă va fi testată şi se va dovedi funcţionarea corectă. Demonstrarea funcţionării tuturor circuitelor de protecţie, control, alarmă şi monitorizare va fi efectuată şi va include următoarele:
(a)Panourile de control/ de comandă vor fi supuse la testarea rezistenţei izolaţiei între toţi conductorii dintre faze şi pământ la tensiunea de 500 volţi. Teste similare se vor efectua pe circuite auxiliare. Testele conductorilor primari vor fi efectuate cu toate întrerupătoarele şi conectorii în poziţie închis;
(b)Testarea sistemelor de interblocare mecanică şi electrică, pentru a demonstra funcţionarea operaţiunii de blocare, protejare operată de curent, transmisii de control şi alarmă în intervalele lor de operare şi la setări de serviciu; indicarea şi înregistrarea instrumentelor;
(c)Operarea tuturor butoanelor, întreruptoarelor, lămpilor indicatoare ale stării şi instrumentelor de indicare;
(d)Operarea tuturor alarmelor şi protecţiilor;
(e)Funcţionarea sistemului de control va fi dovedit pentru fiecare dintre intrările şi ieşirile pe întregul interval al operaţiunii;
(f)Sistemele de protejare şi blocare vor fi demonstrate pentru operarea corectă a fiecărui circuit;
(g)Fiecare intrare şi ieşire din sistemele SCADA vor fi dovedite a opera corect şi vor furniza informaţii corecte pe aparatul de afişare al operatorului.
2.După instalarea aparatelor de conexiuni, starterelor şi echipamentului din substaţie, este necesară următoarea testare minimă:
(a)aparate de conexiuni MV şi startere
(i)inspectarea vizuală pentru finalitate, finisare etc.;
(ii)testul injectării primare pe 11 circuite CT pentru raport şi continuitatea circuitului;
(iii)verificarea polarităţii CT şi curba de magnetizare;
(iv)injectarea secundară a tuturor transmisiilor şi instrumentelor de protecţie;
(v)funcţionarea mecanică;
(vi)testarea piedicilor;
(vii)testarea MV a aparatelor de conexiuni şi cablurilor;
(viii)testul izolaţiei la instalaţia auxiliară;
(ix)energizarea şi apoi fazarea MV unde este necesar.
(b)Sursele pentru baterii
(i)Funcţionarea încărcătorului;
(ii)alarme;
(iii)voltajul.
(c)Alarma de incendiu
(i)funcţionarea panoului;
(ii)testul de fum;
(iii)post de urgenţă prin spargerea geamului;
(iv)intensitatea sunetului.
6.2.5.Instalaţia rotativă
1.Testele de rezistenţă a izolaţiei şi testele de rotaţie a fazei vor fi finalizate pe toate motoarele şi generatoarele.
6.2.6.Transformatoarele
1.După instalare, transformatorul de putere va fi inspectat pentru:
(a)Absenţa avariilor la transportare şi ridicare, care ar fi putut cauza infiltraţii ale umidităţii;
(b)Absenţa scurgerilor (tipul ONAN);
(c)Realizarea conexiunilor MV şi LV;
(d)Rezistenţa izolaţiei între miez şi bazin, MV - LV, MV - pământ, LV - pământ, legătură auxiliară cu pământul;
(e)Testul mostrei de ulei şi măsurarea rezistenţei dielectrice (tipul ONAN);
(f)Funcţionare prin simularea aparatelor de măsurare a temperaturii bobinelor şi alarmele;
(g)Verificarea raportului la toate prizele;
(h)Testul Buchholz, pentru protecţia cu relee de gaze;
(i)Rezistenţa fiecărui electrod al pământului, destinat împământării sistemului electric la fiecare punct de plecare neutru al transformatorului, va fi testată imediat după instalare. Fiecare electrod şi grupurile de electrozi ce formează o reţea de împământare va fi testat;
(j)Toate testele de întreţinere efectuate la locul fabricaţiei vor fi reverificate pentru a asigura operarea satisfăcătoare în stadiul final.
6.2.7.Generatoarele de rezervă şi unităţile CHP
1.Setul generator va fi demonstrat a funcţiona la locul sarcinilor specificate şi în modurile de control manual şi automate. Se vor efectua teste cuprinzătoare pentru a demonstra oprirea automată corectă a generatorului pentru toate condiţiile electrice şi mecanice specificate.
2.La etapa dării în folosinţă, generatorul va demonstra capacitatea de a funcţiona la sarcină întreagă pentru o perioadă continuă de 24 de ore.
3.Testele setului generator şi sistemului de putere vor include:
(a)Măsurarea scăderii voltajului şi fluctuaţiei la sincronizare pentru a confirma funcţionarea satisfăcătoare a echipamentului de sincronizare automată;
(b)Analiza componentelor armonice pentru ambele tipuri de ieşire a setului generator la sistemul de alimentare de 400V şi la punctul de cuplare comună (11kV) pentru a asigura conformitatea cu limitele armonice;
(c)Testarea reglării automate a voltajului prin măsurarea voltajului la diferite sarcini de până la 110% din sarcina totală pentru a asigura conformitatea cu specificaţiile;
(d)Toate sistemele de detectare a incendiilor şi gazului vor fi testate în conformitate cu instrucţiunile producătorului şi cu standardul britanic sau codul de procedură relevant;
(e)Funcţionarea supapelor de închidere de siguranţă a combustibilului diesel sau a gazului va fi dovedită împreună cu blocarea asociată;
(f)Toate testele de întreţinere efectuate la locul fabricaţiei vor fi reverificate pentru a asigura funcţionarea în stadiul final.
7.TESTE DUPĂ TERMINARE - OPERAŢIUNEA DE TESTARE
1.La terminarea tuturor testelor de către Antreprenor, următoarele teste şi acţiuni vor fi realizate:
(a)Test de injectie curent pentru a demonstra acţiunea protectoare a releelor, supracurentului şi dispozitivelor de avarie la reţeaua de împământare;
(b)Setarea tuturor dispozitivelor de protecţie în concordanţă cu Cerinţele Specificaţiilor şi după cum s-a stabilit în prealabil cu Inginerul;
(c)O inspecţie vizuală a întregului aparataj electric de conexiuni, transformatorilor, unităţilor de distribuţie, blindajelor şi liniilor de cablu va fi realizată pentru a confirma conformitatea şi potrivirea pentru energizare;
(d)Toate întrerupătoarele vor fi ÎNCHISE, toate dispozitivele de testare îndepărtate, carcasele înlocuite şi capacele închise;
(e)O copie a tuturor datelor şi rezultatelor obţinute în urma testelor va fi transmisă Inginerului, toate testele fiind în prealabil desfăşurate sub observaţia Inginerului şi având rezultate satisfăcătoare;
(f)Fiecare motor cu cuplajele şi sarcina corespunzătoare va fi testat continuu pentru o perioadă de nu mai puţin de o oră;
(g)Antreprenorul va confirma că nu a fost realizată nici o lucrare, modificare sau reglare pe nici un mecanism sau echipament detaliat în datele testelor sau în nici un fel asociat cu mecanismul sau echipamentul testat, de când au fost înregistrate rezultatele;
(h)Antreprenorul va confirma că tot echipamentul şi mecanismul pus la dispoziţie este bun de operare, instalarea producătorului şi procedurile de pre-exploatare fiind realizate după cum este necesar;
(i)Energizarea oricărui circuit de alimentare electrică va fi realizat după acordul unei proceduri de întrerupere realizate de Antreprenor pentru Beneficiar şi înaintată Inginerului înainte cu 10 zile de începerea perioadei de testare.
(j)Se va demonstra că toate butoanele, comutatoarele, întreruptoarele, dispozitivele de protecţie, VFC şi echipamentul funcţionează corespunzător utilizând mecanismul respectiv vizat;
(k)Toate alarmele şi blocajele vor fi testate prin operarea dispozitivului primar de iniţiere;
(l)Se va demonstra modul de funcţionare al sistemelor de protecţie, indicare şi de sincronizare prin simularea fiecărei condiţii şi verificarea funcţionării corecte a fiecărui circuit;
(m)Pe toată perioada de testare, datele cheie culese, ca de ex. temperaturi, presiuni, viteze, curenţi de sarcină maximi, etc. vor fi ţinute sub observaţie şi clasificate;
(n)Funcţionarea operaţională a întregului mecanism furnizată de acesta, în fiecare mod, va fi clar demonstrată inclusiv prin monitorizarea vizuală şi cu alarmă audio şi particularităţi de închidere;
(o)Înaintarea copiilor aprobate ale Manualelor de Operare şi Funcţionare de la Antreprenor va fi considerată ca parte integrantă din Teste după Terminare.
2.Antreprenorul va fi înştiinţat de începerea Testelor după Terminare conform Cerinţelor din Contract.