Capitolul viii - DISPOZIŢII FINALE - Regulamentul 943/05-iun-2019 privind piaţa internă de energie electrică
Acte UE
Jurnalul Oficial 158L
În vigoare Versiune de la: 16 Iulie 2024
CAPITOLUL VIII:DISPOZIŢII FINALE
Art. 63: Capacităţi de interconexiune noi
(1)Noile capacităţi de interconexiune de curent continuu pot fi scutite, la cerere şi pentru o perioadă limitată de timp, de la aplicarea articolului 19 alineatele (2) şi (3) din prezentul regulament şi ale articolului 6, articolului 43, articolului 59 alineatul (7) şi ale articolului 60 alineatul (1) din Directiva (UE) 2019/944, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a)investiţia conduce la intensificarea concurenţei în domeniul alimentării cu energie electrică;
b)investiţia prezintă un nivel de risc care nu ar permite realizarea sa fără acordarea unei scutiri;
c)capacitatea de interconexiune se află în proprietatea unei persoane fizice sau juridice separate, cel puţin din punctul de vedere al formei juridice, de operatorii în sistemele cărora urmează să se construiască;
d)se percep tarife de la utilizatorii capacităţii de interconexiune respective;
e)de la deschiderea parţială a pieţei prevăzută la articolul 19 din Directiva 96/92/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (24), nicio parte a capitalului sau a costurilor de exploatare a capacităţii de interconexiune nu a fost recuperată de la nicio componentă a tarifelor aplicate pentru utilizarea sistemelor de transport sau distribuţie legate de această capacitate de interconexiune; şi
(24)Directiva 96/92/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 decembrie 1996 privind normele comune pentru piaţa internă a energiei electrice (JO L 27, 30.1.1997, p. 20).
f)scutirea nu ar aduce atingere concurenţei sau bunei funcţionări a pieţei interne de energie electrică, nici funcţionării corespunzătoare a sistemului reglementat la care este legată capacitatea de interconexiune.
(2)Alineatul (1) se aplică, de asemenea, în situaţii excepţionale, şi capacităţilor de interconexiune de curent alternativ, în condiţiile în care costurile şi riscurile investiţionale aferente sunt suficient de mari comparativ cu costurile şi riscurile suportate în mod normal la conectarea printr-o capacitate de interconexiune de curent alternativ a două sisteme naţionale de transport învecinate.
(3)Alineatul (1) se aplică şi în cazul creşterilor semnificative de putere în capacităţile de interconexiune existente.
(4)Decizia prin care se acordă o scutire astfel cum se menţionează la alineatele (1), (2) şi (3) este adoptată de la caz la caz de către autorităţile de reglementare ale statelor membre interesate. O scutire poate acoperi total sau parţial puterea capacităţii de interconexiune noi sau pe cea a capacităţii de interconexiune existente cu o putere semnificativ crescută.
În termen de două luni de la data la care ultima dintre autorităţile de reglementare în cauză primeşte cererea de scutire, ACER poate furniza un aviz consultativ autorităţilor de reglementare respective. Acestea îşi pot baza decizia pe avizul respectiv.
La decizia de acordare a unei scutiri, autorităţile de reglementare iau în considerare, de la caz la caz, necesitatea de a impune condiţii privind durata scutirii şi accesul nediscriminatoriu la capacitatea de interconexiune. La luarea deciziei privind respectivele condiţii, autorităţile de reglementare iau în calcul, în special, capacitatea suplimentară ce va fi construită sau modificarea capacităţii existente, orizontul de timp al proiectului şi condiţiile naţionale.
Înainte de acordarea unei scutiri, autorităţile de reglementare ale statului membru implicat decid asupra normelor şi mecanismelor pentru gestionarea şi alocarea capacităţii. Respectivele norme referitoare la gestionarea congestiilor includ obligaţia de a oferi pe piaţă capacitatea neutilizată, iar utilizatorii interconexiunii au dreptul de a-şi comercializa capacităţile de interconexiune contractate pe piaţa secundară. La evaluarea criteriilor menţionate la alineatul (1) literele (a), (b) şi (f), sunt luate în considerare rezultatele respectivei proceduri de alocare a capacităţilor.
În cazul în care toate autorităţile de reglementare în cauză au ajuns la un acord cu privire la decizia de scutire în termen de şase luni de la primirea cererii, acestea comunică decizia luată ACER.
Decizia de scutire, inclusiv condiţiile prevăzute la cel de-al treilea paragraf al prezentului alineat, trebuie motivată corespunzător şi publicată.
(5)Decizia menţionată la alineatul (4) se adoptă de către ACER:
a)în situaţia în care autorităţile de reglementare în cauză nu au ajuns la un acord în termen de şase luni de la data la care ultima dintre aceste autorităţi de reglementare a primit solicitarea de scutire; sau
b)la solicitarea comună a autorităţilor de reglementare în cauză.
Înainte de adoptarea unei decizii, ACER consultă autorităţile de reglementare în cauză şi solicitanţii.
(6)În pofida alineatelor (4) şi (5), statele membre pot prevedea ca autorităţile de reglementare sau ACER, după caz, să prezinte organismului relevant din statul membru, în vederea unei decizii oficiale, avizul privind cererea de scutire. Avizul respectiv se publică împreună cu decizia.
(7)O copie a fiecărei cereri de scutire se transmite imediat de către autorităţile de reglementare Comisiei şi ACER, la data primirii, în scop informativ. Decizia, împreună cu toate informaţiile relevante referitoare la aceasta, este notificată Comisiei fără întârziere, de către autorităţile de reglementare în cauză sau de către ACER (organisme de notificare). Aceste informaţii pot fi comunicate Comisiei în formă consolidată, permiţându-i-se astfel să ajungă la o decizie bine fundamentată. Informaţiile trebuie să cuprindă, în special:
a)motivele detaliate pe baza cărora a fost acordată sau refuzată scutirea, inclusiv datele financiare care demonstrează necesitatea derogării;
b)analiza efectuată în privinţa efectelor acordării scutirii asupra concurenţei şi asupra bunei funcţionări a pieţei interne de energie electrică;
c)motivele care justifică durata şi cota din puterea totală a capacităţii de interconexiune respective pentru care se acordă scutirea; şi
d)rezultatul consultărilor cu autorităţile de reglementare în cauză.
(8)În termen de 50 de zile lucrătoare din ziua următoare datei primirii notificării în temeiul alineatului (7), Comisia poate adopta o decizie prin care să solicite ca organismele de notificare să modifice sau să retragă decizia de acordare a unei scutiri. Termenul respectiv poate fi prelungit cu încă 50 de zile lucrătoare, în cazul în care Comisia solicită informaţii suplimentare. Termenul suplimentar începe în ziua imediat următoare primirii informaţiilor suplimentare complete. Termenul iniţial poate fi, de asemenea, prelungit cu acordul Comisiei şi al organismelor de notificare.
În cazul în care informaţiile solicitate nu sunt furnizate în cadrul perioadei stabilite în cererea Comisiei, notificarea se consideră retrasă cu excepţia cazurilor în care, înainte de expirarea perioadei, fie perioada a fost prelungită cu acordul Comisiei şi al autorităţilor de notificare, fie organismele de notificare au informat Comisia, furnizând motive întemeiate, asupra faptului că notificarea este considerată a fi completă.
Organismele de notificare se conformează deciziei Comisiei de modificare sau de retragere a deciziei de scutire în termen de o lună de la primire şi informează Comisia în consecinţă.
Comisia asigură confidenţialitatea informaţiilor sensibile din punct de vedere comercial.
Decizia Comisiei cu privire la acordarea unei scutiri încetează să mai producă efecte la doi ani de la data adoptării, în cazul în care, la acea dată, construcţia capacităţii de interconexiune nu a început şi la cinci ani de la data adoptării în cazul în care, la acea dată, capacitatea de interconexiune nu este încă operaţională, exceptând cazul în care Comisia decide, pe baza unei solicitări motivate din partea organismelor de notificare, că orice întârziere se datorează unor obstacole majore asupra cărora persoana căreia i s-a acordat scutirea nu are control.
(9)În cazul în care autorităţile de reglementare ale statului membru în cauză decid să modifice o decizie de scutire, acestea notifică fără întârziere decizia lor Comisiei, împreună cu toate informaţiile relevante referitoare la decizia respectivă. Alineatele (1)-(8) se aplică deciziei de modificare a unei decizii de scutire, luând în considerare particularităţile derogării existente.
(10)Comisia poate, la cerere sau din oficiu, să redeschidă procedura referitoare la o cerere de scutire în cazul în care:
a)ţinând seama în mod corespunzător de aşteptările legitime ale părţilor şi de echilibrul economic obţinut în cadrul deciziei de scutire iniţiale, a avut loc o schimbare semnificativă privind oricare dintre faptele pe care s-a fundamentat decizia;
b)întreprinderile în cauză acţionează contrar angajamentelor pe care şi le-au asumat; sau
c)decizia a fost fundamentată pe informaţii incomplete, inexacte sau care induc în eroare, furnizate de părţi.
(11)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 68 pentru completarea prezentului regulament prin stabilirea orientărilor cu privire la aplicarea condiţiilor stabilite la alineatul (1) din prezentul articol şi prin stabilirea procedurii care trebuie urmată pentru aplicarea alineatului (4) şi a alineatelor (7)-(10) din prezentul articol.
Art. 64: Derogări
(1)Statele membre pot solicita derogări de la dispoziţiile relevante menţionate la articolele 3 şi 6, articolul 7 alineatul (1), articolul 8 alineatele (1) şi (4), articolele 9, 10 şi 11, articolele 14-17, articolele 19-27, articolele 35-47 şi articolul 51, cu condiţia ca:
a)statul membru poate demonstra că are probleme majore la exploatarea micilor sisteme izolate şi ale micilor sisteme conectate;
b)pentru regiunile ultraperiferice în înţelesul articolului 349 din TFUE, care nu pot fi interconectate cu piaţa de energie a Uniunii din motive materiale evidente.
În cazul menţionat la primul paragraf litera (a), derogarea este limitată în timp şi face obiectul anumitor condiţii care vizează creşterea concurenţei şi integrarea pe piaţa internă de energie electrică.
În cazul menţionat la primul paragraf litera (b), derogarea nu este limitată în timp.
Înainte de a adopta decizia, Comisia informează statele membre cu privire la aceste solicitări, cu asigurarea confidenţialităţii informaţiilor sensibile din punct de vedere comercial.
O derogare acordată în temeiul prezentului articol urmăreşte să asigure că nu împiedică tranziţia către energia din surse regenerabile, flexibilitate sporită, stocarea energiei, electromobilitate şi consumul dispecerizabil.
În decizia de acordare a unei derogări, Comisia prevede în ce măsură derogarea trebuie să ţină cont de aplicarea codurilor de reţea şi a orientărilor.
(2)Articolele 3, 5 şi 6, articolul 7 alineatul (1), articolul 7 alineatul (2) literele (c) şi (g), articolele 8-17, articolul 18 alineatele (5) şi (6), articolele 19 şi 20, articolul 21 alineatele (1), (2), (4)- (8), articolul 22 alineatul (1) litera (c), articolul 22 alineatul (2) literele (b) şi (c), articolul 22 alineatul (2) ultimul paragraf, articolele 23- 27, articolul 34 alineatele (1), (2) şi (3), articolele 35-47, articolul 48 alineatul (2), articolele 49 şi 51 nu se aplică Ciprului până când sistemul său de transport nu este conectat la sistemele de transport ale altor state membre prin interconectări.
În cazul în care sistemul de transport din Cipru nu este conectat la sistemele de transport ale altor state membre prin intermediul interconectărilor până la 1 ianuarie 2026, Cipru evaluează necesitatea de derogare de la respectivele dispoziţii şi poate transmite Comisiei o cerere de prelungire a derogării. Comisia evaluează dacă aplicarea dispoziţiilor în cauză riscă să creeze probleme semnificative pentru exploatarea sistemului electroenergetic în Cipru sau dacă se preconizează că aplicarea lor în Cipru va oferi beneficii pentru funcţionarea pieţei. Pe baza evaluării în cauză, Comisia emite o decizie motivată de prelungire a derogării în tot sau în parte. Decizia se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
(21)(2a) Prin derogare de la articolul 6 alineatele (9), (10) şi (11), Estonia, Letonia şi Lituania pot încheia contracte financiare vizând capacităţi de echilibrare cu până la cinci ani înainte de începerea furnizării capacităţilor de echilibrare. Durata acestor contracte nu poate depăşi opt ani după aderarea Estoniei, Letoniei şi Lituaniei la Zona Sincronă Europa Continentală.
Autorităţile de reglementare din Estonia, Letonia şi Lituania pot permite operatorilor lor de transport şi de sistem să aloce capacitate interzonală în cadrul unui proces bazat pe piaţă, astfel cum este prevăzut la articolul 41 din Regulamentul (UE) 2017/2195, fără limitări de volum, timp de şase luni de la data la care procesul de alocare co-optimizată este pe deplin pus în aplicare şi operaţional în temeiul articolului 38 alineatul (3) din regulamentul respectiv.
(22)(2b) Prin derogare de la articolul 22 alineatul (4) litera (b), statele membre pot solicita ca o capacitate de producţie care a început producţia comercială înainte de 4 iulie 2019 şi care are emisii mai mari de 550 g de CO2 din combustibili fosili per kWh de energie electrică şi mai mari de 350 kg CO2 din combustibili fosili în medie pe an per kWe instalat să fie, sub rezerva respectării articolelor 107 şi 108 din TFUE, angajată în mod excepţional sau să primească plăţi sau angajamente pentru plăţi viitoare după 1 iulie 2025 în cadrul unui mecanism de asigurare a capacităţii aprobat de Comisie înainte de 4 iulie 2019.
(23)(2c) Comisia evaluează impactul solicitării menţionate la alineatul (2b) în ceea ce priveşte emisiile de gaze cu efect de seră. Comisia poate acorda derogarea după evaluarea raportului menţionat la alineatul (2d), dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a)statul membru a efectuat, la 4 iulie 2019 sau ulterior acestei date, o procedură de ofertare concurenţială în temeiul articolului 22 şi pentru o perioadă de livrare ulterioară datei de 1 iulie 2025, care vizează maximizarea participării furnizorilor de capacitate care îndeplinesc cerinţele de la articolul 22 alineatul (4);
b)volumul de capacitate oferit în cadrul procedurii de ofertare concurenţiale menţionate la litera (a) de la prezentul alineat nu este suficient pentru a aborda problema de adecvare identificată în temeiul articolului 20 alineatul (1) pentru perioada de livrare care face obiectul respectivei proceduri de ofertare;
c)capacitatea de producţie care emite mai mult de 550 g de CO2 din combustibili fosili per kWh de energie electrică este angajată sau primeşte plăţi sau angajamente pentru plăţi viitoare pentru o perioadă care nu depăşeşte un an, şi pentru o perioadă de livrare care nu depăşeşte durata derogării, şi este achiziţionată printr-un proces suplimentar de achiziţii care respectă toate cerinţele de la articolul 22, cu excepţia celor prevăzute la alineatul (4) litera (b) de la respectivul articol şi numai pentru volumul de capacitate necesar pentru a aborda problema de adecvare menţionată la litera (b) de la prezentul alineat.
Derogarea în temeiul prezentului alineat se poate aplica până la 31 decembrie 2028, sub rezerva respectării condiţiilor prevăzute în prezentul alineat pe întreaga durată a derogării.
(24)(2d) Cererea de derogare menţionată la alineatul (2b) este însoţită de un raport al statului membru care include:
a)o evaluare a impactului derogării în ceea ce priveşte emisiile de gaze cu efect de seră şi tranziţia către energia din surse regenerabile, creşterea flexibilităţii, stocarea energiei, electromobilitatea şi răspunsul părţii de consum;
b)un plan cu etape intermediare pentru tranziţia de la participarea capacităţii de producţie menţionate la alineatul (2b) la mecanismele de asigurare a capacităţii până la data expirării derogării, inclusiv un plan de achiziţionare a capacităţii de înlocuire necesare în conformitate cu traiectoria naţională orientativă pentru ponderea globală a energiei din surse regenerabile şi o evaluare a obstacolelor în calea investiţiilor care cauzează lipsa unor oferte suficiente în cadrul procedurii de ofertare concurenţiale menţionate la alineatul (2c) litera (a).
(3)Prezentul regulament nu afectează aplicarea derogărilor acordate în temeiul articolului 66 din Directiva (UE) 2019/944.
(4)În ceea ce priveşte atingerea obiectivului de interconectare pentru 2030, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2018/1999, legătura electrică dintre Malta şi Italia este luată în considerare în mod corespunzător.
Art. 65: Furnizarea de informaţii şi confidenţialitatea
(1)Statele membre şi autorităţile de reglementare furnizează Comisiei, la cererea acesteia, toate informaţiile necesare în scopul punerii în aplicare a prezentului regulament.
Comisia stabileşte un termen rezonabil în care urmează să se furnizeze informaţiile, luând în considerare complexitatea informaţiilor cerute şi urgenţa cu care sunt necesare informaţiile respective.
(2)În cazul în care statul membru sau autorităţile de reglementare implicate nu furnizează informaţiile menţionate la alineatul (1) în termenul menţionat la alineatul (1), Comisia poate solicita toate informaţiile necesare în scopul punerii în aplicare a prezentului regulament direct de la întreprinderile în cauză.
La trimiterea unei solicitări de informaţii către o întreprindere, Comisia transmite, în acelaşi timp, o copie a solicitării către autorităţile de reglementare din statul membru pe al cărui teritoriu este situată întreprinderea respectivă.
(3)În solicitarea de informaţii în temeiul alineatului (1), Comisia indică temeiul juridic al solicitării, termenul în care trebuie furnizate informaţiile, scopul solicitării, precum şi sancţiunile prevăzute la articolul 66 alineatul (2) pentru furnizarea de date incorecte, incomplete sau înşelătoare.
(4)Proprietarii întreprinderilor sau reprezentanţii lor şi, în cazul persoanelor juridice, persoanele fizice autorizate să reprezinte întreprinderea prin lege sau prin actul lor constitutiv furnizează informaţiile solicitate. În cazul în care există avocaţi autorizaţi să furnizeze informaţii în numele clienţilor lor, clienţii rămân pe deplin responsabili în cazul în care informaţiile furnizate sunt incomplete, incorecte sau înşelătoare.
(5)În cazul în care o întreprindere nu furnizează informaţiile solicitate în termenul stabilit de Comisie sau dacă furnizează informaţii incomplete, Comisia poate solicita informaţiile prin intermediul unei decizii. Decizia precizează informaţiile solicitate şi stabileşte un termen corespunzător pentru furnizarea lor. Aceasta indică sancţiunile prevăzute la articolul 66 alineatul (2). De asemenea, aceasta indică dreptul de recurs împotriva deciziei la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.
În acelaşi timp, Comisia transmite o copie a deciziei sale autorităţilor de reglementare din statul membru pe teritoriul căruia se află reşedinţa persoanei sau sediul întreprinderii.
(6)Informaţiile menţionate la alineatele (1) şi (2) se utilizează numai în scopul punerii în aplicare a prezentului regulament.
Comisia nu divulgă informaţiile obţinute în temeiul prezentului regulament în cazul în care acestea intră sub incidenţa secretului profesional.
Art. 66: Sancţiuni
(1)Fără a aduce atingere alineatului (2) din prezentul articol, statele membre adoptă regimul sancţiunilor care se aplică în cazul nerespectării prezentului regulament, a codurilor de reţea adoptate în temeiul articolului 59 şi a orientărilor adoptate în temeiul articolului 61 şi iau toate măsurile necesare pentru a asigura aplicarea acestora. Aceste sancţiuni trebuie să fie eficace, proporţionale şi cu efect de descurajare. Statele membre notifică normele respective Comisiei fără întârziere şi îi comunică acesteia, fără întârziere, orice modificări ulterioare privind aceste norme.
(2)Prin decizie, Comisia poate impune întreprinderilor plata unor amenzi care nu depăşesc 1 % din totalul cifrei de afaceri din exerciţiul financiar anterior, atunci când, în mod deliberat sau din neglijenţă, întreprinderile respective furnizează date incorecte, incomplete sau înşelătoare ca răspuns la o solicitare prezentată în aplicarea articolului 65 alineatul (3) sau dacă acestea nu se încadrează în termenul stabilit printr-o decizie adoptată în aplicarea articolului 65 alineatul (5) primul paragraf. La stabilirea cuantumului amenzii, Comisia ţine seama de gravitatea nerespectării cerinţelor menţionate la alineatul (1) din prezentul articol.
(3)Sancţiunile stabilite în conformitate cu alineatul (1) şi deciziile luate în aplicarea alineatului (2) nu au caracter penal.
Art. 67: Procedura comitetului
(1)Comisia este asistată de comitetul instituit în temeiul articolului 68 din Directiva (UE) 2019/944. Respectivul comitet reprezintă un comitet în înţelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.
(2)Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.
Art. 68: Exercitarea delegării de competenţe
(1)Competenţa de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condiţiile prevăzute la prezentul articol.
(2)Competenţa de a adopta acte delegate menţionată la articolul 34 alineatul (3), articolul 49 alineatul (4), articolul 59 alineatul (2), articolul 61 alineatul (2) şi articolul 63 alineatul (11) se conferă Comisiei până la 31 decembrie 2028. Comisia elaborează un raport privind delegarea de competenţe cu cel puţin nouă luni înainte de încheierea acestei perioade şi, dacă este cazul, înainte de sfârşitul perioadelor următoare. Delegarea de competenţe se prelungeşte tacit cu perioade de opt ani, cu excepţia cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cu cel puţin trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.
(3)Delegarea de competenţe menţionată la articolul 34 alineatul (3), la articolul 49 alineatul (4), la articolul 59 alineatul (2), la articolul 61 alineatul (2) şi la articolul 63 alineatul (11) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competenţe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua următoare datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menţionată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.
(4)Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experţii desemnaţi de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituţional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.
(5)De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European şi Consiliului.
(6)Un act delegat adoptat în temeiul articolului 34 alineatul (3), al articolului 49 alineatul (4), al articolului 59 alineatul (2), al articolului 61 alineatul (2) şi al articolului 63 alineatul (11) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European şi nici Consiliul nu au formulat obiecţii în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European şi Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European şi Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecţii. Termenul respectiv se prelungeşte cu două luni la iniţiativa Parlamentului European sau a Consiliului.
Art. 69: Reexaminare şi rapoartele Comisiei
(1)Până la 1 iulie 2025, Comisia reexaminează codurile de reţea existente şi orientările pentru a evalua care dintre dispoziţiile acestora ar putea fi integrate în mod corespunzător în acte legislative ale Uniunii privind piaţa internă de energie electrică şi modul în care competenţele pentru coduri de reţea şi pentru orientări stabilite în articolele 59 şi 61 ar putea fi revizuite.
Până la aceeaşi dată, Comisia transmite un raport amănunţit al evaluării sale Parlamentului European şi Consiliului. Dacă este cazul, Comisia prezintă propuneri legislative pe baza evaluării sale până la 31 decembrie 2026.
(2)Până la 30 iunie 2026, Comisia reexaminează prezentul regulament şi transmite Parlamentului European şi Consiliului un raport pe baza acestei reexaminări, însoţit de o propunere legislativă, dacă este cazul.
Raportul Comisiei evaluează, printre altele:
a)eficacitatea structurii şi funcţionării actuale a pieţelor energiei electrice pe termen scurt, inclusiv în situaţii de criză sau de urgenţă, şi, în general, potenţialele ineficienţe în ceea ce priveşte piaţa internă a energiei electrice şi diferitele opţiuni pentru introducerea unor posibile măsuri corective şi instrumente care să fie aplicate în situaţii de criză sau de urgenţă, având în vedere experienţa de la nivel internaţional şi evoluţia şi noile tendinţe de pe piaţa internă a energiei electrice;
b)caracterul adecvat al cadrului juridic şi financiar actual al Uniunii privind reţelele de distribuţie pentru a atinge obiectivele Uniunii în materie de energie din surse regenerabile şi de piaţă internă a energiei;
c)în conformitate cu articolul 19a, potenţialul şi viabilitatea instituirii uneia sau a mai multor platforme de piaţă ale Uniunii pentru contractele de achiziţie de energie electrică, care urmează să fie utilizate în mod voluntar, inclusiv interacţiunea respectivelor platforme potenţiale cu alte platforme existente pe piaţa energiei electrice şi punerea în comun a cererii de contracte de achiziţie de energie electrică prin agregare.
(3)Până la 17 ianuarie 2025, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului un raport detaliat de evaluare a posibilităţilor de raţionalizare şi simplificare a procesului de aplicare a unui mecanism de asigurare a capacităţii în temeiul capitolului IV, astfel încât să se asigure faptul că statele membre pot răspunde îngrijorărilor legate de adecvare în timp util. În acest context, Comisia solicită ACER să modifice metodologia de evaluare a adecvării resurselor la nivel european menţionată la articolul 23, în conformitate cu articolele 23 şi 27, după caz.
Până la 17 aprilie 2025, după consultarea statelor membre, Comisia prezintă propuneri în vederea simplificării procesului de evaluare a mecanismelor de asigurare a capacităţii, după caz.
Art. 69a: Interacţiunea cu actele juridice financiare ale Uniunii
Prezentul regulament nu aduce atingere aplicării Regulamentelor (UE) nr. 648/2012 şi (UE) nr. 600/2014 şi a Directivei 2014/65/UE în ceea ce priveşte activităţile participanţilor la piaţă sau ale operatorilor de piaţă care implică instrumente financiare, în sensul definiţiei de la articolul 4 alineatul (1) punctul 15 din Directiva 2014/65/UE.
Art. 70: Abrogare
Regulamentul (CE) nr. 714/2009 se abrogă. Trimiterile la regulamentul abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament şi se citesc în conformitate cu tabelul de corespondenţă din anexa III.
Art. 71: Intrare în vigoare
(1)Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
(2)Prezentul regulament se aplică de la 1 ianuarie 2020.
În pofida primului paragraf, articolele 14, 15, articolul 22 alineatul (4), articolul 23 alineatele (3) şi (6) şi articolele 35, 36 şi 62 se aplică de la data intrării în vigoare a prezentului regulament. În scopul punerii în aplicare a articolului 14 alineatul (7) şi a articolului 15 alineatul (2), articolul 16 se aplică de la aceeaşi dată.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale şi se aplică direct în toate statele membre.