Art. 63. - Art. 63: Capacităţi de interconexiune noi - Regulamentul 943/05-iun-2019 privind piaţa internă de energie electrică
Acte UE
Jurnalul Oficial 158L
În vigoare Versiune de la: 16 Iulie 2024
Art. 63: Capacităţi de interconexiune noi
(1)Noile capacităţi de interconexiune de curent continuu pot fi scutite, la cerere şi pentru o perioadă limitată de timp, de la aplicarea articolului 19 alineatele (2) şi (3) din prezentul regulament şi ale articolului 6, articolului 43, articolului 59 alineatul (7) şi ale articolului 60 alineatul (1) din Directiva (UE) 2019/944, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a)investiţia conduce la intensificarea concurenţei în domeniul alimentării cu energie electrică;
b)investiţia prezintă un nivel de risc care nu ar permite realizarea sa fără acordarea unei scutiri;
c)capacitatea de interconexiune se află în proprietatea unei persoane fizice sau juridice separate, cel puţin din punctul de vedere al formei juridice, de operatorii în sistemele cărora urmează să se construiască;
d)se percep tarife de la utilizatorii capacităţii de interconexiune respective;
e)de la deschiderea parţială a pieţei prevăzută la articolul 19 din Directiva 96/92/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (24), nicio parte a capitalului sau a costurilor de exploatare a capacităţii de interconexiune nu a fost recuperată de la nicio componentă a tarifelor aplicate pentru utilizarea sistemelor de transport sau distribuţie legate de această capacitate de interconexiune; şi
(24)Directiva 96/92/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 decembrie 1996 privind normele comune pentru piaţa internă a energiei electrice (JO L 27, 30.1.1997, p. 20).
f)scutirea nu ar aduce atingere concurenţei sau bunei funcţionări a pieţei interne de energie electrică, nici funcţionării corespunzătoare a sistemului reglementat la care este legată capacitatea de interconexiune.
(2)Alineatul (1) se aplică, de asemenea, în situaţii excepţionale, şi capacităţilor de interconexiune de curent alternativ, în condiţiile în care costurile şi riscurile investiţionale aferente sunt suficient de mari comparativ cu costurile şi riscurile suportate în mod normal la conectarea printr-o capacitate de interconexiune de curent alternativ a două sisteme naţionale de transport învecinate.
(3)Alineatul (1) se aplică şi în cazul creşterilor semnificative de putere în capacităţile de interconexiune existente.
(4)Decizia prin care se acordă o scutire astfel cum se menţionează la alineatele (1), (2) şi (3) este adoptată de la caz la caz de către autorităţile de reglementare ale statelor membre interesate. O scutire poate acoperi total sau parţial puterea capacităţii de interconexiune noi sau pe cea a capacităţii de interconexiune existente cu o putere semnificativ crescută.
În termen de două luni de la data la care ultima dintre autorităţile de reglementare în cauză primeşte cererea de scutire, ACER poate furniza un aviz consultativ autorităţilor de reglementare respective. Acestea îşi pot baza decizia pe avizul respectiv.
La decizia de acordare a unei scutiri, autorităţile de reglementare iau în considerare, de la caz la caz, necesitatea de a impune condiţii privind durata scutirii şi accesul nediscriminatoriu la capacitatea de interconexiune. La luarea deciziei privind respectivele condiţii, autorităţile de reglementare iau în calcul, în special, capacitatea suplimentară ce va fi construită sau modificarea capacităţii existente, orizontul de timp al proiectului şi condiţiile naţionale.
Înainte de acordarea unei scutiri, autorităţile de reglementare ale statului membru implicat decid asupra normelor şi mecanismelor pentru gestionarea şi alocarea capacităţii. Respectivele norme referitoare la gestionarea congestiilor includ obligaţia de a oferi pe piaţă capacitatea neutilizată, iar utilizatorii interconexiunii au dreptul de a-şi comercializa capacităţile de interconexiune contractate pe piaţa secundară. La evaluarea criteriilor menţionate la alineatul (1) literele (a), (b) şi (f), sunt luate în considerare rezultatele respectivei proceduri de alocare a capacităţilor.
În cazul în care toate autorităţile de reglementare în cauză au ajuns la un acord cu privire la decizia de scutire în termen de şase luni de la primirea cererii, acestea comunică decizia luată ACER.
Decizia de scutire, inclusiv condiţiile prevăzute la cel de-al treilea paragraf al prezentului alineat, trebuie motivată corespunzător şi publicată.
(5)Decizia menţionată la alineatul (4) se adoptă de către ACER:
a)în situaţia în care autorităţile de reglementare în cauză nu au ajuns la un acord în termen de şase luni de la data la care ultima dintre aceste autorităţi de reglementare a primit solicitarea de scutire; sau
b)la solicitarea comună a autorităţilor de reglementare în cauză.
Înainte de adoptarea unei decizii, ACER consultă autorităţile de reglementare în cauză şi solicitanţii.
(6)În pofida alineatelor (4) şi (5), statele membre pot prevedea ca autorităţile de reglementare sau ACER, după caz, să prezinte organismului relevant din statul membru, în vederea unei decizii oficiale, avizul privind cererea de scutire. Avizul respectiv se publică împreună cu decizia.
(7)O copie a fiecărei cereri de scutire se transmite imediat de către autorităţile de reglementare Comisiei şi ACER, la data primirii, în scop informativ. Decizia, împreună cu toate informaţiile relevante referitoare la aceasta, este notificată Comisiei fără întârziere, de către autorităţile de reglementare în cauză sau de către ACER (organisme de notificare). Aceste informaţii pot fi comunicate Comisiei în formă consolidată, permiţându-i-se astfel să ajungă la o decizie bine fundamentată. Informaţiile trebuie să cuprindă, în special:
a)motivele detaliate pe baza cărora a fost acordată sau refuzată scutirea, inclusiv datele financiare care demonstrează necesitatea derogării;
b)analiza efectuată în privinţa efectelor acordării scutirii asupra concurenţei şi asupra bunei funcţionări a pieţei interne de energie electrică;
c)motivele care justifică durata şi cota din puterea totală a capacităţii de interconexiune respective pentru care se acordă scutirea; şi
d)rezultatul consultărilor cu autorităţile de reglementare în cauză.
(8)În termen de 50 de zile lucrătoare din ziua următoare datei primirii notificării în temeiul alineatului (7), Comisia poate adopta o decizie prin care să solicite ca organismele de notificare să modifice sau să retragă decizia de acordare a unei scutiri. Termenul respectiv poate fi prelungit cu încă 50 de zile lucrătoare, în cazul în care Comisia solicită informaţii suplimentare. Termenul suplimentar începe în ziua imediat următoare primirii informaţiilor suplimentare complete. Termenul iniţial poate fi, de asemenea, prelungit cu acordul Comisiei şi al organismelor de notificare.
În cazul în care informaţiile solicitate nu sunt furnizate în cadrul perioadei stabilite în cererea Comisiei, notificarea se consideră retrasă cu excepţia cazurilor în care, înainte de expirarea perioadei, fie perioada a fost prelungită cu acordul Comisiei şi al autorităţilor de notificare, fie organismele de notificare au informat Comisia, furnizând motive întemeiate, asupra faptului că notificarea este considerată a fi completă.
Organismele de notificare se conformează deciziei Comisiei de modificare sau de retragere a deciziei de scutire în termen de o lună de la primire şi informează Comisia în consecinţă.
Comisia asigură confidenţialitatea informaţiilor sensibile din punct de vedere comercial.
Decizia Comisiei cu privire la acordarea unei scutiri încetează să mai producă efecte la doi ani de la data adoptării, în cazul în care, la acea dată, construcţia capacităţii de interconexiune nu a început şi la cinci ani de la data adoptării în cazul în care, la acea dată, capacitatea de interconexiune nu este încă operaţională, exceptând cazul în care Comisia decide, pe baza unei solicitări motivate din partea organismelor de notificare, că orice întârziere se datorează unor obstacole majore asupra cărora persoana căreia i s-a acordat scutirea nu are control.
(9)În cazul în care autorităţile de reglementare ale statului membru în cauză decid să modifice o decizie de scutire, acestea notifică fără întârziere decizia lor Comisiei, împreună cu toate informaţiile relevante referitoare la decizia respectivă. Alineatele (1)-(8) se aplică deciziei de modificare a unei decizii de scutire, luând în considerare particularităţile derogării existente.
(10)Comisia poate, la cerere sau din oficiu, să redeschidă procedura referitoare la o cerere de scutire în cazul în care:
a)ţinând seama în mod corespunzător de aşteptările legitime ale părţilor şi de echilibrul economic obţinut în cadrul deciziei de scutire iniţiale, a avut loc o schimbare semnificativă privind oricare dintre faptele pe care s-a fundamentat decizia;
b)întreprinderile în cauză acţionează contrar angajamentelor pe care şi le-au asumat; sau
c)decizia a fost fundamentată pe informaţii incomplete, inexacte sau care induc în eroare, furnizate de părţi.
(11)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 68 pentru completarea prezentului regulament prin stabilirea orientărilor cu privire la aplicarea condiţiilor stabilite la alineatul (1) din prezentul articol şi prin stabilirea procedurii care trebuie urmată pentru aplicarea alineatului (4) şi a alineatelor (7)-(10) din prezentul articol.