Capitolul iii - Planurile de pregătire pentru riscuri - Regulamentul 941/05-iun-2019 privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice şi de abrogare a Directivei 2005/89/CE
Acte UE
Jurnalul Oficial 158L
În vigoare Versiune de la: 14 Iunie 2019
CAPITOLUL III:Planurile de pregătire pentru riscuri
Art. 10: Stabilirea planurilor de pregătire pentru riscuri
(1)Pe baza scenariilor regionale şi naţionale de criză de energie electrică identificate în temeiul articolelor 6 şi 7, autoritatea competentă din fiecare stat membru stabileşte un plan de pregătire pentru riscuri în urma consultării cu operatorii de distribuţie consideraţi relevanţi de autoritatea competentă, cu operatorii de transport şi de sistem, cu producătorii relevanţi sau cu organizaţiile lor profesionale, cu întreprinderile din domeniul energiei electrice şi al gazelor naturale, cu organizaţiile relevante care reprezintă interesele consumatorilor industriali şi neindustriali de energie electrică şi cu autoritatea de reglementare, dacă aceasta nu este autoritatea competentă.
(2)Planul de pregătire pentru riscuri cuprinde măsurile naţionale şi regionale şi, după caz, bilaterale, astfel cum sunt prevăzute la articolele 11 şi 12. În conformitate cu articolul 16, toate măsurile planificate sau întreprinse pentru prevenirea crizelor de energie electrică, pregătirea pentru astfel de crize şi atenuarea acestora trebuie să fie pe deplin conforme cu normele care reglementează piaţa internă a energiei electrice şi operarea sistemului. Aceste măsuri trebuie să fie definite în mod clar, transparente, proporţionale şi nediscriminatorii.
(3)Planul de pregătire pentru riscuri se elaborează în conformitate cu articolele 11 şi 12 şi cu modelul prevăzut în anexă. Dacă este necesar, statele membre pot introduce informaţii suplimentare în planul de pregătire pentru riscuri.
(4)Pentru a asigura coerenţa planurilor de pregătire pentru riscuri, înainte de adoptarea planului său de pregătire pentru riscuri, autoritatea competentă prezintă proiectul de plan autorităţilor competente ale statelor membre relevante din regiune şi, dacă acestea nu fac parte din aceeaşi regiune, autorităţilor competente ale statelor membre direct conectate, precum şi GCEE.
(5)În termen de şase luni de la primirea proiectelor de planuri de pregătire pentru riscuri, autorităţile competente menţionate la alineatul (4) şi GCEE pot emite recomandări referitoare la proiectul de plan prezentat în temeiul alineatului (4).
(6)În termen de nouă luni de la prezentarea proiectului de plan, autoritatea competentă în cauză adoptă planul său de pregătire pentru riscuri, luând în considerare rezultatele consultării efectuate în temeiul alineatului (4) şi toate recomandările emise în temeiul alineatului (5). Aceasta notifică Comisiei fără întârziere planul său de pregătire pentru riscuri.
(7)Autorităţile competente şi Comisia publică planurile de pregătire pentru riscuri pe site-urile lor, asigurând în acelaşi timp confidenţialitatea informaţiilor sensibile, în special a informaţiilor cu privire la măsurile referitoare la prevenirea sau atenuarea consecinţelor atacurilor rău-intenţionate. Protecţia confidenţialităţii informaţiilor sensibile se bazează pe principiile stabilite în temeiul articolului 19.
(8)Autorităţile competente adoptă şi publică primul lor plan de pregătire pentru riscuri până la 5 ianuarie 2022. Acestea actualizează planurile la fiecare patru ani, cu excepţia cazului în care împrejurările justifică actualizări mai frecvente.
Art. 11: Conţinutul planurilor de pregătire pentru riscuri în ceea ce priveşte măsurile naţionale
(1)Planul de pregătire pentru riscuri al fiecărui stat membru prevede toate măsurile naţionale planificate sau întreprinse pentru prevenirea crizelor de energie electrică, pregătirea pentru astfel de crize şi atenuarea acestora, astfel cum sunt identificate în temeiul articolelor 6 şi 7. Planul trebuie cel puţin:
a)să conţină un rezumat al scenariilor de criză de energie electrică definite pentru statul membru şi regiunea relevante, în conformitate cu procedurile stabilite la articolele 6 şi 7;
b)să stabilească rolul şi responsabilităţile autorităţii competente şi să descrie, în cazul în care acestea există, sarcinile care au fost delegate altor organisme;
c)să descrie măsurile naţionale concepute în vederea prevenirii sau a pregătirii pentru riscurile identificate în temeiul articolelor 6 şi 7;
d)să desemneze un coordonator în caz de criză naţional şi să stabilească sarcinile acestuia;
e)să stabilească proceduri detaliate care trebuie urmate în crizele de energie electrică, inclusiv mecanismele corespunzătoare pentru fluxurile de informaţii;
f)să identifice contribuţia măsurilor bazate pe piaţă pentru a face faţă crizelor de energie electrică, în special cea a măsurilor legate de cerere şi a măsurilor legate de ofertă;
g)să identifice posibile măsuri care nu se bazează pe piaţă care trebuie să fie puse în aplicare în crizele de energie electrică, specificând factorii declanşatori, precum şi condiţiile şi procedurile pentru punerea acestora în aplicare şi indicând modul în care acestea îndeplinesc cerinţele stabilite la articolul 16 şi măsurile regionale şi bilaterale;
h)să furnizeze un cadru pentru întreruperea manuală a consumului, care să prevadă circumstanţele în care consumul urmează să fie întrerupt şi, în ceea ce priveşte siguranţa publică şi securitatea personală, să specifice categoriile de utilizatori de energie electrică au dreptul să primească protecţie specială împotriva deconectării, în conformitate cu dreptul intern, justificând necesitatea unei astfel de protecţii şi precizând modul în care operatorii de transport şi de sistem şi operatorii de distribuţie ai statelor membre în cauză trebuie să reducă consumul;
i)să descrie mecanismele utilizate pentru a informa publicul cu privire la crizele de energie electrică;
j)să descrie măsurile naţionale necesare pentru punerea în aplicare şi asigurarea respectării măsurilor regionale şi, după caz, bilaterale convenite în temeiul articolului 12;
k)să includă informaţii privind planurile conexe necesare pentru dezvoltarea viitoarei reţele care să fie utile în abordarea consecinţelor scenariilor de criză de energie electrică identificate.
(2)Măsurile naţionale iau în considerare pe deplin măsurile regionale şi, după caz, bilaterale convenite în temeiul articolului 12 şi nu pun în pericol securitatea operaţională sau siguranţa sistemului de transport şi nici siguranţa alimentării cu energie electrică a altor state membre.
Art. 12: Conţinutul planurilor de pregătire pentru riscuri în ceea ce priveşte măsurile regionale şi bilaterale
(1)În plus faţă de măsurile naţionale menţionate la articolul 11, planul de pregătire pentru riscuri al fiecărui stat membru include măsuri regionale şi, după caz, măsuri bilaterale pentru a asigura prevenirea sau gestionarea în mod corespunzător a crizelor de energie electrică cu impact transfrontalier. Măsurile regionale sunt convenite la nivelul regiunii în cauză între statele membre care dispun de capacitatea tehnică de a-şi acorda reciproc asistenţă în conformitate cu articolul 15. În acest scop, statele membre pot, de asemenea, constitui subgrupuri în cadrul unei regiuni. Măsurile bilaterale sunt convenite între statele membre care sunt conectate direct, dar nu fac parte din aceeaşi regiune. Statele membre asigură coerenţa măsurilor regionale şi bilaterale. Măsurile regionale şi bilaterale includ cel puţin:
a)desemnarea unui coordonator în caz de criză;
b)mecanisme de schimb de informaţii şi de cooperare;
c)măsuri coordonate pentru a atenua impactul unei crize de energie electrică, inclusiv al unei crize simultane de energie electrică, în scopul asistenţei în conformitate cu articolul 15;
d)proceduri pentru efectuarea de testări ale planurilor de pregătire pentru riscuri o dată pe an sau o dată la doi ani;
e)mecanismele de declanşare a măsurilor care nu se bazează pe piaţă care urmează să fie activate în conformitate cu articolul 16 alineatul (2).
(2)Măsurile regionale şi bilaterale care urmează să fie incluse în planul de pregătire pentru riscuri sunt convenite de statele membre în cauză, după consultarea centrelor de coordonare regionale relevante. Comisia poate avea un rol de facilitare în pregătirea acordului privind măsurile regionale şi bilaterale. Comisia poate solicita ACER şi ENTSO pentru energie electrică să acorde asistenţă tehnică statelor membre în vederea facilitării unui astfel de acord. Cu cel puţin opt luni înainte de termenul-limită pentru adoptarea sau actualizarea planului de pregătire pentru riscuri, autorităţile competente raportează GCEE cu privire la acordurile la care s-a ajuns. În cazul în care statele membre nu reuşesc să ajungă la un acord, autorităţile competente în cauză informează Comisia cu privire la motivele dezacordului. În acest caz, Comisia propune măsuri, inclusiv un mecanism de cooperare, pentru încheierea unui acord privind măsurile regionale şi bilaterale.
(3)Cu implicarea părţilor interesate relevante, autorităţile competente ale statelor membre din fiecare regiune testează periodic eficacitatea procedurilor elaborate în planurile de pregătire pentru riscuri pentru prevenirea crizelor de energie electrică, inclusiv a mecanismelor menţionate la alineatul (1) litera (b) şi efectuează simulări de crize de energie electrică o dată la doi ani, testând în special mecanismele respective.
Art. 13: Evaluarea de către Comisie a planurilor de pregătire pentru riscuri
(1)În termen de patru luni de la notificarea de către autoritatea competentă a planului de pregătire pentru riscuri adoptat, Comisia evaluează planul ţinând seama în mod corespunzător de opiniile exprimate de GCEE.
(2)După consultarea GCEE, Comisia emite un aviz fără caracter obligatoriu, cu indicarea în detaliu a motivelor, şi îl transmite autorităţii competente, cu recomandarea de revizuire a planului de pregătire pentru riscuri, în cazul în care planul:
a)nu este eficace pentru atenuarea riscurilor identificate în scenariile de criză de energie electrică;
b)nu este coerent cu scenariile de criză de energie electrică identificate sau cu planul de pregătire pentru riscuri al unui alt stat membru;
c)nu respectă cerinţele stabilite la articolul 10 alineatul (2);
d)stabileşte măsuri susceptibile să pericliteze siguranţa alimentării cu energie electrică în alte state membre;
e)denaturează în mod nejustificat concurenţa sau funcţionarea eficace a pieţei interne; sau
f)nu respectă dispoziţiile prezentului regulament sau alte dispoziţii ale dreptului Uniunii.
(3)În termen de trei luni de la primirea avizului Comisiei menţionat la alineatul (2), autoritatea competentă în cauză ţine seama pe deplin de recomandarea Comisiei şi fie notifică Comisiei planul de pregătire pentru riscuri modificat, fie îi notifică acesteia motivele pentru care nu este de acord cu recomandarea.
(4)În cazul în care autoritatea competentă nu este de acord cu recomandarea Comisiei, aceasta din urmă, în termen de patru luni de la primirea motivelor de dezacord notificate de autoritatea competentă, îşi poate retrage recomandarea sau poate stabili o întâlnire cu autoritatea competentă şi, dacă Comisia consideră necesar acest lucru, cu GCEE, cu scopul de a analiza chestiunea. Comisia expune în detaliu motivele pentru care solicită orice modificare a planului de pregătire pentru riscuri. În cazul în care poziţia finală a autorităţii competente în cauză se abate de la motivele prezentate în detaliu de Comisie, autoritatea competentă prezintă Comisiei motivele care stau la baza poziţiei sale în termen de două luni de la primirea motivelor detaliate ale Comisiei.