Secţiunea 3 - Deduceri din elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază, derogări şi alternative - Regulamentul 575/26-iun-2013 privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012

Acte UE

Jurnalul Oficial 176L

În vigoare
Versiune de la: 3 Noiembrie 2025 până la: 31 Decembrie 2025
SECŢIUNEA 3:Deduceri din elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază, derogări şi alternative
SUBSECŢIUNEA 1:Deduceri din elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază
Art. 36: Deduceri din elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază
(1)Instituţiile deduc din elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază următoarele:
a)pierderile exerciţiului financiar în curs;
b)imobilizările necorporale, cu excepţia programelor informatice evaluate în mod prudent a căror valoare nu este afectată în mod negativ de rezoluţia, de insolvenţa sau de lichidarea instituţiei;

c)creanţele privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare;
d)pentru instituţiile care calculează cuantumurile ponderate la risc ale expunerilor utilizând abordarea bazată pe modele interne de rating (abordarea IRB), deficitul conform IRB, acolo unde este cazul, calculat în conformitate cu articolul 159;

e)activele fondului de pensii cu beneficii determinate din bilanţul instituţiei;
f)deţinerile directe, indirecte şi sintetice ale unei instituţii de instrumente proprii de fonduri proprii de nivel 1 de bază, inclusiv instrumentele proprii de fonduri proprii de nivel 1 de bază pe care o instituţie are obligaţia reală sau contingentă de a le achiziţiona în temeiul unei obligaţii contractuale existente;
g)deţinerile directe, indirecte şi sintetice de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale entităţilor din sectorul financiar, dacă aceste entităţi şi instituţia înregistrează deţineri reciproce care, în opinia autorităţii competente, au fost concepute pentru a creşte în mod artificial fondurile proprii ale instituţiei;
h)cuantumul aplicabil al deţinerilor directe, indirecte şi sintetice ale instituţiei de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale entităţilor din sectorul financiar în care instituţia nu deţine o investiţie semnificativă;
i)cuantumul aplicabil al deţinerilor directe, indirecte şi sintetice ale instituţiei de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale entităţilor din sectorul financiar în care instituţia deţine o investiţie semnificativă;
j)cuantumul elementelor care trebuie deduse din elementele de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar în conformitate cu articolul 56 care depăşeşte elementele de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar ale instituţiei;

k)cuantumul expunerii aferent următoarelor elemente care se califică pentru o pondere de risc de 1 250 %, atunci când instituţia deduce cuantumul expunerii respective din cuantumul elementelor de fonduri proprii de nivel 1 de bază ca alternativă la aplicarea unei ponderi de risc de 1 250 %:
(i)deţineri calificate din afara sectorului financiar;
(ii)poziţii din securitizare, în conformitate cu articolul 244 alineatul (1) litera (b), cu articolul 245 alineatul (1) litera (b) şi cu articolul 253;

(iii)tranzacţii incomplete, în conformitate cu articolul 379 alineatul (3);
(iv)poziţii dintr-un coş de expuneri pentru care o instituţie nu poate determina ponderea de risc aplicând abordarea IRB, în conformitate cu articolul 153 alineatul (8);
(vi)expuneri sub formă de unităţi sau acţiuni deţinute într-un OPC cărora li se atribuie o pondere de risc de 1 250 % în conformitate cu articolul 132 alineatul (2) al doilea paragraf.

l)orice impozit referitor la elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază previzibil la momentul calculării sale, cu excepţia cazului în care instituţia ajustează corespunzător cuantumul elementelor de fonduri proprii de nivel 1 de bază, în măsura în care astfel de impozite reduc cuantumul până la care aceste elemente pot fi alocate pentru acoperirea riscurilor sau a pierderilor.
m)cuantumul aplicabil al acoperirii insuficiente pentru expunerile neperformante.

n)pentru un angajament de valoare minimă menţionat la articolul 132c alineatul (2), orice cuantum cu care valoarea de piaţă curentă a unităţilor sau acţiunilor deţinute în OPC-uri care constituie suportul angajamentului de valoare minimă este inferioară valorii actuale a angajamentului de valoare minimă şi pentru care instituţia nu a recunoscut deja o reducere a elementelor de fonduri proprii de nivel 1 de bază.

(2)ABE elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare care să precizeze aplicarea deducerilor prevăzute la alineatul (1) literele (a), (c), (e), (f), (h), (i) şi (l) de la prezentul articol şi a deducerilor aferente prevăzute la articolul 53 literele (a), (c), (d) şi (f) şi la articolul 63 literele (a), (c) şi (d).
ABE transmite Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 28 iulie 2013.
Se deleagă Comisiei competenţa de a adopta standardele tehnice de reglementare menţionate la primul sub-paragraf, în conformitate cu procedura prevăzută la articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.
(3)ABE elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare care să precizeze tipurile de instrumente de capital ale instituţiilor financiare şi, cu consultarea Autorităţii europene de supraveghere (Autoritatea europeană de asigurări şi pensii ocupaţionale) (EIOPA) instituită prin Regulamentul (UE) nr. 1094/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 noiembrie 2010 (1), ale întreprinderilor de asigurare şi de reasigurare din ţări terţe, precum şi ale întreprinderilor excluse din domeniul de aplicare al Directivei 2009/138/CE, în conformitate cu articolul 4 din directiva menţionată, care se deduc din următoarele elemente ale fondurilor proprii:
(1)JO L 331,15.12.2010,p. 48.
a)elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază;
b)elementele de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar;
c)elementele de fonduri proprii de nivel 2.
ABE transmite Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 28 iulie 2013.
Se deleagă Comisiei competenţa de a adopta standardele tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.
(4)"ABE elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a specifica aplicarea deducerilor menţionate la alineatul (1) litera (b), inclusiv importanţa efectelor negative asupra valorii care nu generează preocupări de natură prudenţială.
ABE prezintă Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 28 iunie 2020.
Se deleagă Comisiei competenţa de a completa prezentul regulament prin adoptarea standardelor tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.

(5)Exclusiv în scopul calculării cuantumului aplicabil al acoperirii insuficiente pentru expunerile neperformante în conformitate cu alineatul (1) litera (m) de la prezentul articol, prin derogare de la articolul 47c şi după notificarea autorităţii competente, cuantumul aplicabil al acoperirii insuficiente pentru expunerile neperformante achiziţionate de o entitate specializată de restructurare a datoriei este zero. Derogarea prevăzută în prezentul paragraf se aplică pe bază individuală şi, în cazul grupurilor în care toate instituţiile se califică drept entităţi specializate de restructurare a datoriei, pe bază consolidată.
În sensul prezentului alineat, «entitate specializată de restructurare a datoriei» înseamnă o instituţie care, în cursul exerciţiului financiar precedent, a îndeplinit toate condiţiile următoare atât pe bază individuală, cât şi pe bază consolidată:
a)activitatea principală a instituţiei este achiziţionarea, gestionarea şi restructurarea expunerilor neperformante în conformitate cu un proces decizional intern clar şi eficace pus în aplicare de organul său de conducere;
b)valoarea contabilă determinată fără a se lua în considerare nicio ajustare pentru riscul de credit a propriilor împrumuturi acordate nu depăşeşte 15 % din totalul activelor sale;
c)cel puţin 5 % din valoarea contabilă determinată fără a se lua în considerare nicio ajustare pentru riscul de credit a propriilor împrumuturi acordate constituie o refinanţare totală sau parţială sau ajustarea termenilor relevanţi ori a expunerilor neperformante achiziţionate care se califică drept măsură de restructurare datorată dificultăţilor financiare în conformitate cu articolul 47b;
d)valoarea totală a activelor instituţiei nu depăşeşte 20 de miliarde EUR;
e)instituţia menţine în permanenţă un indicator de finanţare stabilă netă de cel puţin 130 %;
f)depozitele la vedere ale instituţiei nu depăşesc 5 % din totalul pasivelor instituţiei.
Entitatea specializată de restructurare a datoriei informează fără întârziere autoritatea competentă în cazul în care una sau mai multe dintre condiţiile prevăzute la al doilea paragraf nu mai sunt îndeplinite. Autorităţile competente informează ABE cel puţin anual cu privire la aplicarea prezentului alineat de către instituţiile aflate sub supravegherea lor.
ABE întocmeşte, menţine şi publică o listă a entităţilor specializate de restructurare a datoriei. ABE monitorizează activitatea entităţilor specializate de restructurare a datoriei şi prezintă Comisiei, până la 31 decembrie 2028, un raport cu privire la rezultatele acestei monitorizări şi, după caz, oferă Comisiei consiliere care specifică dacă condiţiile pentru calificarea drept «entitate specializată de restructurare a datoriei» se bazează suficient pe riscuri şi sunt suficient de adecvate în vederea favorizării pieţei secundare pentru împrumuturi neperformante şi evaluează dacă sunt necesare condiţii suplimentare.

Art. 37: Deducerea imobilizărilor necorporale
Instituţiile determină cuantumul imobilizărilor necorporale care trebuie deduse după cum urmează:
a)cuantumul care trebuie dedus se reduce cu valoarea datoriilor asociate privind impozitul amânat care s-ar stinge dacă imobilizările necorporale s-ar deprecia sau ar fi derecunoscute în conformitate cu cadrul contabil aplicabil;
b)cuantumul care trebuie dedus include fondul comercial inclus în evaluarea investiţiilor semnificative ale instituţiei.
c)cuantumul care trebuie dedus se reduce cu cuantumul aferent reevaluării contabile a imobilizărilor necorporale ale filialelor în urma consolidării filialelor, care pot fi atribuite altor persoane decât întreprinderile incluse în consolidare în conformitate cu partea întâi titlul II capitolul 2.

Art. 38: Deducerea creanţelor privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare
(1)Instituţiile determină cuantumul creanţelor privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare care trebuie deduse în conformitate cu prezentul articol.
(2)Cu excepţia cazului în care sunt întrunite condiţiile prevăzute la alineatul (3), valoarea creanţelor privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare se calculează fără a scădea cuantumul datoriilor conexe privind impozitul amânat ale instituţiei.
(3)Cuantumul creanţelor privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare poate fi redus cu cuantumul datoriilor conexe privind impozitul amânat ale instituţiei, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a)entitatea are un drept legal, în temeiul dreptului intern aplicabil, de a compensa creanţele respective privind impozitul curent cu datoriile privind impozitul curent;
b)creanţele respective privind impozitul amânat şi datoriile privind impozitul amânat sunt aferente impozitelor percepute de aceeaşi autoritate fiscală şi de la aceeaşi entitate impozabilă.
(4)Datoriile asociate privind impozitul amânat ale instituţiei, utilizate în sensul alineatului (3), nu pot include datoriile privind impozitul amânat care reduc cuantumul imobilizărilor necorporale sau a activelor fondului de pensii cu beneficii determinate care trebuie deduse.
(5)Cuantumul datoriilor asociate privind impozitul amânat menţionate la alineatul (4) se distribuie între:
a)creanţele privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare şi decurg din diferenţe temporare care nu sunt deduse în conformitate cu articolul 48 alineatul (1);
b)toate celelalte creanţe privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare.
Instituţiile alocă datoriile asociate privind impozitul amânat proporţional cu creanţele privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare reprezentând elementele menţionate la literele (a) şi (b).
Art. 39: Plăţi excedentare de impozite, pierderi fiscale reportate la exerciţiile financiare anterioare şi creanţe privind impozitul amânat care nu se bazează pe profitabilitatea viitoare
(1)Următoarele elemente nu se deduc din fondurile proprii şi se supun unei ponderi de risc în conformitate cu partea a treia titlul II capitolul 2 sau 3, după caz:
a)plăţi excedentare de impozite efectuate de instituţie pentru anul în curs;
b)pierderi fiscale ale instituţiei pentru exerciţiul financiar curent transferate în exerciţiile financiare anterioare care dau naştere la o creanţă asupra administraţiei centrale, asupra administraţiei regionale sau asupra autorităţii fiscale locale.
(2)Creanţele privind impozitul amânat care nu se bazează pe profitabilitatea viitoare se limitează la creanţele privind impozitul amânat care au fost create înainte de 23 noiembrie 2016 şi care rezultă din diferenţe temporare, în cazul în care sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a)sunt înlocuite fără întârziere, în mod automat şi obligatoriu, cu un credit fiscal în situaţia în care instituţia raportează o pierdere atunci când situaţiile financiare anuale ale instituţiei sunt aprobate oficial, sau în caz de lichidare sau de insolvenţă a instituţiei;
b)o instituţie are posibilitatea, în temeiul legislaţiei fiscale naţionale aplicabile, de a compensa un credit fiscal, astfel cum este menţionat la litera (a), cu orice obligaţii fiscale ale instituţiei sau ale oricărei alte întreprinderi incluse în acelaşi consolidare ca şi instituţia în scopuri fiscale, în temeiul respectivei legislaţii, sau ale oricărei alte întreprinderi supuse supravegherii pe bază consolidată în conformitate cu partea întâi titlul II capitolul 2;
c)în cazul în care cuantumul creditelor fiscale menţionate la litera (b) depăşeşte valoarea obligaţiilor fiscale menţionate la aceeaşi literă, orice astfel de excedent este înlocuit fără întârziere cu o creanţă directă asupra administraţiei centrale a statului membru în care este înregistrată instituţia.
Instituţiile aplică o pondere de risc de 100 % creanţelor privind impozitul amânat în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile menţionate la literele (a), (b) şi (c).
Art. 40: Deducerea cuantumurilor negative care rezultă din calcularea cuantumului pierderilor aşteptate
Cuantumul care trebuie dedus în conformitate cu articolul 36 alineatul (1) litera (d) nu se reduce printr-o creştere a nivelului creanţelor privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare sau prin alte efecte fiscale suplimentare, care ar putea apărea în cazul în care provizioanele ar atinge nivelul pierderilor aşteptate menţionate în partea a treia titlul II capitolul 3 secţiunea 3.
Art. 41: Deducerea activelor fondului de pensii cu beneficii determinate
(1)În sensul articolului 36 alineatul (1) litera (e), cuantumul activelor fondului de pensii cu beneficii determinate care trebuie dedus se reduce cu:
a)cuantumul oricărei datorii privind impozitul amânat asociate care ar putea fi stinsă în cazul în care activele s-ar deprecia sau ar fi derecunoscute în conformitate cu cadrul contabil aplicabil;
b)cuantumul activelor din fondul de pensii cu beneficii determinate pe care instituţia le poate utiliza fără restricţii, cu condiţia ca instituţia să obţină aprobarea prealabilă a autorităţii competente.
Activele respective utilizate pentru a reduce cuantumul care urmează a fi dedus primesc o pondere de risc în conformitate cu partea a treia titlul II capitolul 2 sau 3, după caz.
(2)ABE elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare care să precizeze criteriile în baza cărora o autoritate competentă permite unei instituţie să reducă cuantumul activelor fondului de pensii cu beneficii determinate aşa cum este prevăzut la alineatul (1) litera (b).
ABE transmite Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 28 iulie 2013.
Competenţa de a adopta standardele tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf este delegată Comisiei în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.
Art. 42: Deducerea deţinerilor de instrumente proprii de fonduri proprii de nivel 1 de bază
În sensul articolului 36 alineatul (1) litera (f), instituţiile calculează deţinerile de instrumente proprii de fonduri proprii de nivel 1 de bază pe baza poziţiilor brute lungi, cu următoarele excepţii:
a)instituţiile pot calcula cuantumul deţinerilor de instrumente proprii de fonduri proprii de nivel 1 de bază pe baza poziţiei nete lungi cu condiţia îndeplinirii cumulative a următoarelor două condiţii:
(i)poziţiile lungi şi scurte să facă parte din aceeaşi expunere-suport, iar poziţiile scurte să nu implice niciun risc de contraparte;
(ii)fie atât poziţiile lungi, cât şi cele scurte sunt deţinute în portofoliul de tranzacţionare, fie ambele sunt deţinute în afara acestuia;
b)instituţiile determină cuantumul care urmează a fi dedus pentru deţinerile directe, indirecte şi sintetice de titluri de valoare bazate pe indici, prin calcularea expunerii-suport faţă de propriile instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază incluse în indicii respectivi;
c)instituţiile pot compensa poziţii brute lungi pe propriile instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază care rezultă din deţineri de titluri de valoare bazate pe indici cu poziţii scurte pe propriile instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază care rezultă din poziţii scurte pe indici - suport, inclusiv atunci când aceste poziţii scurte implică un risc de contraparte, cu condiţia îndeplinirii cumulative a următoarelor două condiţii:
(i)poziţiile lungi şi scurte sunt pe aceiaşi indici-suport;
(ii)fie atât poziţiile lungi, cât şi cele scurte sunt deţinute în portofoliul de tranzacţionare, fie ambele sunt deţinute în afara acestuia.
Art. 43: Investiţie semnificativă într-o entitate din sectorul financiar
În scopul deducerii, se consideră că o instituţie deţine o investiţie semnificativă într-o entitate din sectorul financiar atunci când este îndeplinită una dintre condiţiile următoare:
a)instituţia deţine mai mult de 10 % din instrumentele de fonduri proprii de nivel 1 de bază emise de entitatea respectivă;
b)instituţia are legături strânse cu entitatea respectivă şi deţine instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază emise de acea entitate;
c)instituţia deţine instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază emise de entitatea respectivă şi entitatea nu este inclusă în consolidare în conformitate cu partea întâi titlul II capitolul 2, dar este inclusă în aceeaşi consolidare contabilă ca şi instituţia în scopul raportării financiare în conformitate cu cadrul contabil aplicabil.
Art. 44: Deducerea deţinerilor de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale entităţilor din sectorul financiar, atunci când o instituţie înregistrează o deţinere reciprocă destinată să crească în mod artificial fondurile proprii
Instituţiile operează deducerile menţionate la articolul 36 alineatul (1) literele (g), (h) şi (i) în conformitate cu următoarele:
a)deţinerile de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază şi de alte instrumente de capital ale entităţilor din sectorul financiar se calculează pe baza poziţiilor brute lungi;
b)în scopul deducerii, elementele fondurilor proprii de nivel 1 specifice societăţilor de asigurare sunt tratate drept deţineri de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază.
Art. 45: Deducerea deţinerilor de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale entităţilor din sectorul financiar
Instituţiile operează deducerile prevăzute la articolul 36 alineatul (1) literele (h) şi (i) în conformitate cu următoarele dispoziţii:
a)instituţiile pot calcula deţinerile directe, indirecte şi sintetice de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale entităţilor din sectorul financiar pe baza poziţiei nete lungi pe aceeaşi expunere-suport cu condiţia îndeplinirii cumulative a următoarelor două condiţii:
(i)data scadenţei poziţiei scurte este aceeaşi cu data scadenţei poziţiei lungi ori survine după această dată sau scadenţa reziduală a poziţiei scurte este de cel puţin un an;

(ii)fie atât poziţia lungă, cât şi cea scurtă sunt deţinute în portofoliul de tranzacţionare, fie ambele sunt deţinute în afara acestuia;
b)instituţiile determină cuantumul care urmează a fi dedus pentru deţinerile directe, indirecte şi sintetice de titluri de valoare bazate pe indici, prin calcularea expunerii-suport faţă de instrumentele de capital ale entităţilor din sectorul financiar incluse în indicii respectivi.
Art. 46: Deducerea deţinerilor de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază atunci când o instituţie nu deţine o investiţie semnificativă într-o entitate din sectorul financiar
(1)În sensul articolului 36 alineatul (1) litera (h), instituţiile calculează cuantumul aplicabil care urmează să fie dedus prin înmulţirea cuantumului menţionat la litera (a) de la prezentul alineat cu factorul derivat din calculul menţionat la litera (b) de la prezentul alineat:
a)cuantumul agregat cu care deţinerile directe, indirecte şi sintetice ale instituţiei de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază, instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar şi instrumente de fonduri proprii de nivel 2 ale entităţilor din sectorul financiar în care instituţia nu deţine o investiţie semnificativă depăşesc 10 % din cuantumul agregat al elementelor de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale instituţiei calculat după ce li s-au aplicat următoarele:
(i)articolele 32-35;
(ii)deducerile menţionate la articolul 36 alineatul (1) literele (a)-(g), litera (k) punctele (ii)-(vi) şi literele (l), (m) şi (n), cu excepţia cuantumului care urmează a fi dedus pentru creanţele privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare şi decurg din diferenţe temporare;

(iii)articolele 44 şi 45;
b)cuantumul deţinerilor directe, indirecte şi sintetice ale instituţiei de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale acelor entităţi din sectorul financiar în care instituţia nu deţine o investiţie semnificativă împărţit la cuantumul agregat al deţinerilor directe, indirecte şi sintetice ale instituţiei de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază, instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar şi instrumente de fonduri proprii de nivel 2 ale respectivelor entităţi din sectorul financiar.
(2)Instituţiile exclud poziţiile aferente angajamentelor de preluare fermă deţinute timp de cinci zile lucrătoare sau mai puţin din cuantumul menţionat la alineatul (1) litera (a) şi din calculul factorului menţionat la alineatul (1) litera (b).
(3)Cuantumul care urmează a fi dedus în conformitate cu alineatul (1) se distribuie proporţional tuturor instrumentelor de fonduri proprii de nivel 1 de bază deţinute. Instituţiile determină cuantumul fiecărui instrument de fonduri proprii de nivel 1 de bază care se deduce în conformitate cu alineatul (1) prin înmulţirea cuantumului menţionat la litera (a) de la prezentul alineat cu proporţia menţionată la litera (b) de la prezentul alineat:
a)cuantumul deţinerilor care trebuie dedus în conformitate cu alineatul (1);
b)proporţia cuantumului agregat al deţinerilor directe, indirecte şi sintetice ale instituţiei de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale unor entităţi din sectorul financiar în care instituţia nu deţine o investiţie semnificativă reprezentată de fiecare instrument de fonduri proprii de nivel 1 de bază deţinut.
(4)Cuantumul deţinerilor menţionate la articolul 36 alineatul (1) litera (h) care este mai mic sau egală cu 10 % din elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale instituţiei după aplicarea dispoziţiilor prevăzute la alineatul (1) litera (a) punctele (i)- (iii) nu se deduce şi este supus ponderilor de risc aplicabile în conformitate cu partea a treia titlul II capitolul 2 sau 3 şi cerinţelor prevăzute în partea a treia titlul IV, după caz.
(5)Instituţiile determină cuantumul fiecărui instrument de fonduri proprii de nivel 1 de bază care este ponderat la risc în temeiul alineatului (4) înmulţind cuantumul menţionat la litera (a) de la prezentul alineat cu cuantumul menţionat la litera (b) de la prezentul alineat:
a)cuantumul deţinerilor care trebuie ponderate la risc în conformitate cu alineatul (4);
b)proporţia rezultată din calculul de la alineatul (3) litera (b).
Art. 47: Deducerea deţinerilor de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază atunci când o instituţie deţine o investiţie semnificativă într-o entitate din sectorul financiar
În sensul articolului 36 alineatul (1) punctul (i), cuantumul aplicabil care urmează a fi dedus din elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază exclude poziţiile aferente angajamentelor de preluare fermă deţinute timp de cinci zile lucrătoare sau mai puţin şi se determină în conformitate cu articolele 44 şi 45 şi subsecţiunea 2.
Art. 47a: Expuneri neperformante
(1)În sensul articolului 36 alineatul (1) litera (m), termenul «expunere» include oricare dintre următoarele elemente, cu condiţia ca acestea să nu fie incluse în portofoliul de tranzacţionare al instituţiei:
a)un instrument de datorie, inclusiv un titlu de datorie, un împrumut, un avans şi un depozit la vedere;
b)un angajament de creditare dat, o garanţie financiară dată sau orice alt angajament dat, indiferent dacă este revocabil sau irevocabil, cu excepţia facilităţilor de credit neutilizate care pot fi anulate necondiţionat, în orice moment şi fără notificare, sau care atrag anularea automată ca urmare a deteriorării bonităţii debitorului.
(2)În sensul articolului 36 alineatul (1) litera (m), valoarea expunerii unui instrument de datorie este valoarea sa contabilă măsurată fără a ţine seama de ajustările specifice pentru riscul de credit, de ajustările de valoare suplimentare în conformitate cu articolele 34 şi 105, de cuantumurile deduse în conformitate cu articolul 36 alineatul (1) litera (m), de alte reduceri ale fondurilor proprii aferente expunerii sau de scoaterile în afara bilanţului parţiale efectuate de către instituţie după ultima clasificare a expunerii drept neperformantă.
În sensul articolului 36 alineatul (1) litera (m), valoarea expunerii unui instrument de datorie care a fost achiziţionată la un preţ mai mic decât suma datorată de debitor include diferenţa dintre preţul de cumpărare şi suma datorată de debitor.
În sensul articolului 36 alineatul (1) litera (m), valoarea expunerii unui angajament de creditare dat, a unei garanţii financiare date sau a oricărui alt angajament dat astfel cum este menţionat la litera (b) a alineatului (1) din prezentul articol este valoarea sa nominală, care reprezintă expunerea maximă a instituţiei la riscul de credit fără a ţine seama de nicio protecţie finanţată sau nefinanţată a creditului. Valoarea nominală a unui angajament de creditare este cuantumul neutilizat pe care instituţia s-a angajat să îl împrumute, iar valoarea nominală a unei garanţii financiare date este cuantumul maxim pe care entitatea ar putea să fie nevoită să îl plătească dacă se apelează la garanţie.
Valoarea nominală menţionată la al treilea paragraf din prezentul alineat nu ţine seama de ajustările specifice pentru riscul de credit, de ajustările de valoare suplimentare în conformitate cu articolele 34 şi 105, de cuantumurile deduse în conformitate cu articolul 36 alineatul (1) litera (m) sau de alte reduceri ale fondurilor proprii aferente expunerii.
(3)În sensul articolului 36 alineatul (1) litera (m), următoarele expuneri sunt clasificate drept neperformante:
a)o expunere care este considerată a fi în stare de nerambursare în conformitate cu articolul 178;
b)o expunere care este considerată a fi depreciată în conformitate cu cadrul contabil aplicabil;
c)o expunere supusă unei perioade de probă în conformitate cu alineatul (7), atunci când sunt acordate măsuri suplimentare de restructurare datorate dificultăţilor financiare sau când expunerea devine restantă cu peste 30 de zile;
d)o expunere sub forma unui angajament care, dacă ar fi tras sau utilizat în alt mod, probabil nu ar fi restituit în întregime fără executarea garanţiilor reale;
e)o expunere sub forma unei garanţii financiare care este susceptibilă de a fi exercitată de beneficiarul garanţiei, inclusiv atunci când expunerea garantată suport îndeplineşte criteriile pentru a fi considerată drept neperformantă.
În sensul literei (a), în cazul în care o instituţie are expuneri bilanţiere faţă de un debitor care sunt restante cu peste 90 de zile şi care reprezintă mai mult de 20 % din totalul expunerilor bilanţiere faţă de debitorul respectiv, toate expunerile bilanţiere şi extrabilanţiere faţă de debitorul respectiv sunt considerate ca fiind neperformante.
(4)Expunerile cărora nu li s-a aplicat o măsură de restructurare datorate dificultăţilor financiare încetează să mai fie clasificate drept neperformante în sensul articolului 36 alineatul (1) litera (m) atunci când sunt îndeplinite toate condiţiile următoare:
a)expunerea îndeplineşte criteriile aplicate de instituţie pentru încetarea clasificării ca expunere depreciată în conformitate cu cadrul contabil aplicabil sau ca expunere aflată în stare de nerambursare în conformitate cu articolul 178;
b)situaţia debitorului s-a îmbunătăţit într-o asemenea măsură încât instituţia este convinsă că rambursarea va fi probabil efectuată integral şi la timp;
c)debitorul nu are nicio sumă restantă de peste 90 de zile.
(5)Clasificarea unei expuneri neperformante drept activ imobilizat deţinut în vederea vânzării în conformitate cu cadrul contabil aplicabil nu pune capăt clasificării expunerii drept expunere neperformantă în sensul articolului 36 alineatul (1) litera (m).
(6)Expunerile neperformante cărora li s-au aplicat măsuri de restructurare datorate dificultăţilor financiare încetează să mai fie clasificate drept neperformante în sensul articolului 36 alineatul (1) litera (m), atunci când sunt îndeplinite toate condiţiile următoare:
a)expunerile au încetat să mai fie într-o situaţie care ar duce la clasificarea acestora drept neperformante în temeiul alineatului (3);
b)a trecut cel puţin un an de la data la care au fost acordate măsuri de restructurare datorate dificultăţilor financiare sau de la data la care expunerile au fost clasificate drept neperformante, luându-se în calcul data cea mai târzie;
c)nu există nicio sumă restantă în urma măsurilor de restructurare datorate dificultăţilor financiare, iar instituţia, pe baza analizei situaţiei financiare a debitorului, consideră acceptabilă probabilitatea ca expunerea să fie rambursată integral şi la timp.
Rambursarea integrală şi la timp poate fi considerată probabilă atunci când debitorul a efectuat la timp şi în mod regulat plata unor sume egale cu oricare dintre următoarele:

(a)suma care era restantă înainte de acordarea măsurii de restructurare datorată dificultăţilor financiare, în cazul în care existau sume restante;
(b)suma care a fost scoasă în afara bilanţului prin măsura de restructurare datorată dificultăţilor financiare, în cazul în care nu existau sume restante.
(7)În cazul în care o expunere neperformantă a încetat să mai fie clasificată drept neperformantă în conformitate cu alineatul (6), expunerea respectivă este supusă unei perioade de probă până când sunt îndeplinite toate condiţiile următoare:
a)au trecut cel puţin doi ani de la data la care expunerea căreia i s-au aplicat măsuri de restructurare datorate dificultăţilor financiare a fost reclasificată drept performantă;
b)pe parcursul a cel puţin jumătate din perioada de probă la care a fost supusă expunerea s-au efectuat plăţi regulate şi la timp care au dus la plata unui sume agregate substanţiale aferente principalului sau dobânzii;
c)niciuna dintre expunerile faţă de debitor nu este restantă cu peste 30 de zile.
Art. 47b: Măsuri de restructurare datorate dificultăţilor financiare
(1)Termenul "măsură de restructurare datorată dificultăţilor financiare" reprezintă o concesie acordată de o instituţie unui debitor care se confruntă sau este susceptibil să se confrunte cu dificultăţi în îndeplinirea angajamentelor sale financiare. O concesie poate duce la o pierdere pentru creditor şi se referă la una dintre următoarele acţiuni:
a)o modificare a clauzelor şi condiţiilor aferente unei datorii contractate, în cazul în care o astfel de modificare nu ar fi fost acordată dacă debitorul nu s-ar fi confruntat cu dificultăţi în îndeplinirea angajamentelor sale financiare;
b)o refinanţare totală sau parţială a unei datorii contractate, în cazul în care o astfel de refinanţare nu ar fi fost acordată dacă debitorul nu s-ar fi confruntat cu dificultăţi în îndeplinirea angajamentelor sale financiare.
(2)Cel puţin următoarele situaţii sunt considerate a fi măsuri de restructurare datorate dificultăţilor financiare:
a)noile condiţii contractuale sunt mai favorabile pentru debitor decât condiţiile contractuale anterioare, în cazul în care debitorul se confruntă sau este susceptibil să se confrunte cu dificultăţi în îndeplinirea angajamentelor sale financiare;
b)noile condiţii contractuale sunt mai favorabile pentru debitor decât condiţiile contractuale oferite de instituţie debitorilor cu un profil de risc similar la momentul respectiv, în cazul în care debitorul se confruntă sau este susceptibil să se confrunte cu dificultăţi în îndeplinirea angajamentelor sale financiare;
c)în conformitate cu condiţiile contractuale iniţiale, expunerea a fost clasificată drept neperformantă înainte de modificarea condiţiilor contractuale sau ar fi fost considerată neperformantă dacă nu s-ar fi modificat condiţiile contractuale;
d)măsura are drept rezultat anularea totală sau parţială a datoriei contractate;
e)instituţia aprobă exercitarea unor clauze care permit debitorului să modifice condiţiile contractuale, iar expunerea a fost clasificată drept neperformantă înainte de exercitarea acestor clauze sau ar fi clasificată drept neperformantă dacă aceste clauze nu ar fi exercitate;
f)la momentul acordării creditului sau într-un moment apropiat în timp de acordarea creditului, debitorul a efectuat plăţi ale principalului sau ale dobânzilor pentru un alt credit contractat de la aceeaşi instituţie, care a fost clasificat drept expunere neperformantă sau ar fi fost clasificat drept expunere neperformantă dacă nu s-ar fi efectuat plăţile respective;
g)modificarea condiţiilor contractuale implică rambursări efectuate prin intrarea în posesia garanţiilor reale, în cazul în care această modificare reprezintă o concesie.
(3)Următoarele circumstanţe indică faptul că este posibil să se fi adoptat măsuri de restructurare datorate dificultăţilor financiare:
a)contractul iniţial a fost restant cu peste 30 de zile cel puţin o dată în cursul celor trei luni anterioare modificării sale sau ar fi restant cu peste 30 de zile în lipsa modificării;
b)la momentul încheierii contractului de credit sau într-un moment apropiat în timp de încheierea contractului de credit, debitorul a efectuat plăţi ale principalului sau ale dobânzilor pentru un alt credit contractat de la aceeaşi instituţie care a fost restant cu 30 de zile cel puţin o dată în cursul celor trei luni anterioare acordării noului credit;
c)instituţia aprobă exercitarea unor clauze care permit debitorului să modifice condiţiile contractuale, iar expunerea este restantă cu 30 de zile sau ar fi restantă cu 30 de zile dacă aceste clauze nu ar fi exercitate.
(4)În sensul prezentului articol, dificultăţile cu care se confruntă un debitor în îndeplinirea angajamentelor sale financiare se evaluează la nivelul debitorului, ţinând seama de toate entităţile juridice din grupul debitorului care sunt incluse în consolidarea contabilă a grupului şi de toate persoanele fizice care controlează grupul respectiv.
Art. 47c: Deducerea pentru expunerile neperformante
(1)În sensul articolului 36 alineatul (1) litera (m), instituţiile determină cuantumul aplicabil al acoperirii insuficiente, separat pentru fiecare expunere neperformantă, care urmează să fie dedus din elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază prin scăderea cuantumului determinat la litera (b) din prezentul alineat din cuantumul determinat la litera (a) din prezentul alineat, în cazul în care cuantumul menţionat la litera (a) depăşeşte cuantumul menţionat la litera (b):
a)suma următoarelor elemente:
(i)- partea negarantată a fiecărei expuneri neperformante, dacă există, înmulţită cu factorul aplicabil menţionat la alineatul (2);
(ii)- partea garantată a fiecărei expuneri neperformante, dacă există, înmulţită cu factorul aplicabil menţionat la alineatul (3);
b)suma următoarelor elemente, cu condiţia ca acestea să se refere la aceeaşi expunere neperformantă:
(i)ajustările specifice pentru riscul de credit;
(ii)ajustările de valoare suplimentare în conformitate cu articolele 34 şi 105;
(iii)alte reduceri ale fondurilor proprii;
(iv)pentru instituţiile care calculează cuantumurile ponderate la risc ale expunerilor prin utilizarea abordării bazate pe modele interne de rating, valoarea absolută a cuantumurilor deduse în temeiul articolului 36 alineatul (1) litera (d), care se referă la expunerile neperformante, atunci când valoarea absolută atribuibilă fiecărei expuneri neperformante este determinată prin înmulţirea cuantumurilor deduse în temeiul articolului 36 alineatul (1) litera (d) cu procentajul cuantumului pierderii aşteptate pentru expunerea neperformantă din totalul cuantumurilor pierderilor aşteptate pentru expunerile care se află în stare de nerambursare sau pentru expunerile care nu se află în stare de nerambursare, după caz;
(v)în cazul în care o expunere neperformantă a fost achiziţionată la un preţ mai mic decât suma datorată de debitor, diferenţa dintre preţul de cumpărare şi suma datorată de debitor;
(vi)sumele scoase în afara bilanţului de către instituţie după ce expunerea a fost clasificată drept neperformantă.
- Partea garantată a unei expuneri neperformante este acea parte din expunere care, în scopul calculării cerinţelor de fonduri proprii în conformitate cu partea a treia titlul II, se consideră a fi acoperită de o protecţie finanţată sau nefinanţată a creditului sau a fi garantată integral şi pe deplin prin ipoteci.
- Partea negarantată a unei expuneri neperformante corespunde diferenţei, dacă există, dintre valoarea expunerii, astfel cum este menţionată la articolul 47a alineatul (1), şi partea garantată a expunerii, dacă există.
(2)În sensul alineatului (1) litera (a) punctul (i), se aplică următorii factori:
a)0,35 pentru partea negarantată a unei expuneri neperformante - se aplică pe parcursul perioadei cuprinse între prima şi ultima zi a celui de al treilea an după clasificarea expunerii drept neperformantă;
b)1 pentru partea negarantată a unei expuneri neperformante - se aplică începând din prima zi a celui de al patrulea an după clasificarea expunerii drept neperformantă.
(3)În scopul alineatului (1) litera (a) punctul (ii), se aplică următorii factori:
a)0,25 pentru partea garantată a unei expuneri neperformante - se aplică pe parcursul perioadei cuprinse între prima şi ultima zi a celui de al patrulea an după clasificarea expunerii drept neperformantă;
b)0,35 pentru partea garantată a unei expuneri neperformante - se aplică pe parcursul perioadei cuprinse între prima şi ultima zi a celui de al cincilea an după clasificarea expunerii drept neperformantă;
c)0,55 pentru partea garantată a unei expuneri neperformante - se aplică pe parcursul perioadei cuprinse între prima şi ultima zi a celui de al şaselea an după clasificarea expunerii drept neperformantă;
d)0,70 pentru partea unei expuneri neperformante garantate cu bunuri imobile în temeiul părţii a treia titlul II sau care este un împrumut locativ garantat de către un furnizor de protecţie eligibil astfel cum se menţionează la articolul 201 - se aplică pe parcursul perioadei cuprinse între prima şi ultima zi a celui de al şaptelea an după clasificarea expunerii drept neperformantă;
e)0,80 pentru partea unei expuneri neperformante garantate printr-o altă protecţie finanţată sau nefinanţată a creditului în temeiul părţii a treia titlul II - se aplică pe parcursul perioadei cuprinse între prima şi ultima zi a celui de al şaptelea an după clasificarea expunerii drept neperformantă;
f)0,80 pentru partea unei expuneri neperformante garantate cu bunuri imobile în temeiul părţii a treia titlul II sau care este un împrumut locativ garantat de către un furnizor de protecţie eligibil menţionat la articolul 201 - se aplică pe parcursul perioadei cuprinse între prima şi ultima zi a celui de al optulea an după clasificarea expunerii drept neperformantă;
g)1 pentru partea unei expuneri neperformante garantate printr-o altă protecţie finanţată sau nefinanţată a creditului în temeiul părţii a treia titlul II - se aplică începând cu prima zi a celui de al optulea an după clasificarea expunerii drept neperformantă;
h)0,85 pentru partea unei expuneri neperformante garantate cu bunuri imobile în temeiul părţii a treia titlul II sau care este un împrumut locativ garantat de către un furnizor de protecţie eligibil menţionat la articolul 201 - se aplică pe parcursul perioadei cuprinse între prima şi ultima zi a celui de al nouălea an după clasificarea expunerii drept neperformantă;
i)1 pentru partea unei expuneri neperformante garantate cu bunuri imobile în temeiul părţii a treia titlul II sau care este un împrumut locativ garantat de către un furnizor de protecţie eligibil astfel cum se menţionează la articolul 201 - se aplică începând cu prima zi a celui de al zecelea an după clasificarea expunerii drept neperformantă.
(4)Prin derogare de la alineatul (3) de la prezentul articol, următorii factori se aplică părţii din expunerea neperformantă garantată sau contragarantată de un furnizor de protecţie eligibil menţionat la articolul 201 alineatul (1) literele (a)-(e), expuneri negarantate care ar primi o pondere de risc de 0 % în temeiul părţii a treia titlul II capitolul 2:
a)0 pentru partea garantată a expunerii neperformante - se aplică pe parcursul perioadei cuprinse între un an şi şapte ani după clasificarea expunerii drept neperformantă; şi
b)1 pentru partea garantată a expunerii neperformante, care se aplică începând din prima zi a celui de al optulea an după clasificarea expunerii drept neperformantă, cu excepţia cazului în care furnizorul de protecţie eligibil a convenit să îşi îndeplinească integral şi în conformitate cu calendarul de plată contractual iniţial toate obligaţiile de plată ale debitorului faţă de instituţie, caz în care se aplică un factor 0 pentru partea garantată a expunerii neperformante.

(41)Prin derogare de la alineatul (3), partea din expunerea neperformantă garantată sau asigurată de o agenţie oficială de creditare a exportului este exclusă de la cerinţele prevăzute la prezentul articol.

(5)ABE evaluează paleta de practici aplicate pentru evaluarea expunerilor neperformante garantate şi poate elabora ghiduri pentru a specifica o metodologie comună, inclusiv eventuale cerinţe minime în materie de reevaluare legate de calendar şi de metode ad-hoc, pentru evaluarea prudenţială a formelor eligibile de protecţie finanţată şi nefinanţată a creditului, în special în ceea ce priveşte ipotezele cu privire la recuperabilitatea şi caracterul executoriu al acestora. Respectivele ghiduri pot include, de asemenea, o metodologie comună pentru stabilirea părţii garantate a unei expuneri neperformante, astfel cum se menţionează la alineatul (1).
Respectivele ghiduri sunt emise în conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.
(6)Prin derogare de la alineatul (2), în cazul în care unei expuneri i s-a acordat o măsură de restructurare datorată dificultăţilor financiare între un an şi doi ani de la clasificarea sa drept neperformantă, factorul aplicabil în conformitate cu alineatul (2) la data la care se acordă măsura de restructurare datorată dificultăţilor financiare se aplică pentru o perioadă suplimentară de un an.
Prin derogare de la alineatul (3) în cazul în care unei expuneri i s-a acordat o măsură de restructurare datorată dificultăţilor financiare între doi şi şase ani după clasificarea sa drept neperformantă, factorul aplicabil în conformitate cu alineatul (3) la data la care se acordă măsura de restructurare datorată dificultăţilor financiare se aplică pentru o perioadă suplimentară de un an.
Prezentul alineat se aplică numai în ceea ce priveşte prima măsură de restructurare datorată dificultăţilor financiare care a fost acordată după clasificarea expunerii drept neperformantă.

SUBSECŢIUNEA 2:Derogări şi alternative la deducerea din elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază
Art. 48: Derogări privind pragurile de deducere din elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază
(1)Atunci când efectuează deducerile prevăzute la articolul 36 alineatul (1) literele (c) şi (i), instituţiile nu au obligaţia de a deduce cuantumurile elementelor enumerate la literele (a) şi (b) de la prezentul alineat, care, agregate, sunt egale cu sau sunt mai mici decât cuantumul-prag menţionat la alineatul (2):
a)creanţele privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare şi decurg din diferenţe temporare şi care, agregate, reprezintă 10 % sau mai puţin din elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale instituţiei calculate după aplicarea:
(i)articolelor 32-35;
(ii)articolului 36 alineatul (1) literele (a)-(h), litera (k) punctele (ii)-(vi) şi literele (l), (m) şi (n), cu excepţia creanţelor privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare şi decurg din diferenţe temporare;

b)dacă o instituţie deţine o investiţie semnificativă într-o entitate din sectorul financiar, deţinerile directe, indirecte şi sintetice ale respectivei instituţii de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale acelor entităţi care, agregate, reprezintă 10 % sau mai puţin din elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale instituţiei calculate după aplicarea:
(i)articolelor 32-35;
(ii)articolului 36 alineatul (1) literele (a)-(h), litera (k) punctele (ii)-(vi) şi literele (l), (m) şi (n), cu excepţia creanţelor privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare şi decurg din diferenţe temporare;

(2)În sensul alineatului (1), cuantumul-prag este egal cu cuantumul menţionat la litera (a) de la prezentul alineat înmulţit cu procentajul menţionat la litera (b) de la prezentul alineat:
a)cuantumul rezidual al elementelor de fonduri proprii de nivel 1 de bază după aplicarea tuturor ajustărilor şi deducerilor de la articolele 32-36 şi fără aplicarea derogărilor de prag de la prezentul articol;
b)17,65 %.
(3)În sensul alineatului (1), instituţiile determină proporţia creanţelor privind impozitul amânat din cuantumul total al elementelor care nu trebuie dedus prin împărţirea cuantumului menţionat la litera (a) de la prezentul alineat la cuantumul menţionată la litera (b) de la prezentul alineat:
a)cuantumul creanţelor privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare şi decurg din diferenţe temporare şi care, agregate, reprezintă 10 % sau mai puţin din elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale instituţiei;
b)suma următoarelor elemente:
(i)cuantumul menţionat la litera (a);
(ii)cuantumul deţinerilor directe, indirecte şi sintetice ale instituţiei de instrumente de fonduri proprii ale unor entităţi din sectorul financiar în care instituţia deţine o investiţie semnificativă şi care, agregate, reprezintă 10 % sau mai puţin din elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale instituţiei.
Proporţia investiţiilor semnificative în cuantumul total al elementelor care nu trebuie dedus este egală cu unu minus proporţia menţionată la primul paragraf.
(4)Cuantumurile elementelor care nu sunt deduse în conformitate cu alineatul (1) primesc o pondere de risc de 250 %.
Art. 49: Cerinţe referitoare la deducere în cazul în care se aplică consolidarea, supravegherea suplimentară sau sistemele instituţionale de protecţie
(1)În vederea calculării fondurilor proprii pe bază individuală, pe bază subconsolidată şi pe bază consolidată, în cazul în care autorităţile competente solicită sau permit instituţiilor să aplice metoda nr. 1, 2 sau 3 din anexa I la Directiva 2002/87/CE, autorităţile competente pot permite instituţiilor să nu deducă deţinerile de instrumente de fonduri proprii ale unei entităţi din sectorul financiar în care instituţia-mamă, societatea financiară holding-mamă sau societatea financiară holding mixtă-mamă sau instituţia deţine o investiţie semnificativă, numai dacă sunt îndeplinite condiţiile care figurează la literele (a)-(e) de la prezentul alineat:
a)entitatea din sectorul financiar este o întreprindere de asigurare, o întreprindere de reasigurare sau o societate holding de asigurare;
b)întreprinderea de asigurare, întreprinderea de reasigurare sau societatea holding de asigurare respectivă este inclusă în aceeaşi supraveghere suplimentară în conformitate cu Directiva 2002/87/CE ca şi instituţia-mamă, societatea financiară holding-mamă sau societatea financiară holding mixtă- mamă sau instituţia care deţine instrumentele;
c)instituţia a primit aprobarea prealabilă a autorităţilor competente;
d)atât înaintea acordării aprobării menţionate la litera (c), cât şi pe bază continuă, autorităţile competente consideră că este adecvat nivelul de gestiune integrată, de gestionare a riscurilor şi de control intern al entităţilor care ar fi incluse în cadrul consolidării în temeiul metodei nr. 1, 2 sau 3;
e)deţinerile în entitatea respectivă aparţin uneia dintre următoarele:
(i)instituţia de credit-mamă;
(ii)societatea financiară holding-mamă;
(iii)societatea financiară holding mixtă-mamă;
(iv)instituţia;
(v)o filială a uneia dintre entităţile menţionate la punctele (i)-(iv) care este inclusă în sfera de aplicare a consolidării în conformitate cu partea întâi titlul II capitolul 2.
Metoda aleasă se aplică în mod constant de-a lungul timpului.
(2)În vederea calculării fondurilor proprii pe bază individuală şi pe bază subconsolidată, instituţiile care fac obiectul supravegherii pe bază consolidată în conformitate cu partea întâi titlul II capitolul 2 nu deduc deţinerile de instrumente de fonduri proprii emise de entităţi din sectorul financiar incluse în sfera supravegherii pe bază consolidată, cu excepţia cazului în care autorităţile competente stabilesc acele deduceri care sunt necesare în anumite scopuri, în special separarea structurală a activităţilor bancare şi planificarea rezoluţiei, în scopul supravegherii pe bază individuală sau subconsolidată.
Aplicarea abordării menţionate la primul paragraf nu poate prezenta efecte adverse disproporţionate în ceea ce priveşte întregul sistem financiar sau părţi ale acestuia în alte state membre sau la nivelul Uniunii în ansamblu, formând sau creând un obstacol pentru funcţionarea pieţei interne.
Prezentul alineat nu se aplică la calcularea fondurilor proprii în scopul cerinţelor stabilite la articolele 92a şi 92b, care se calculează în conformitate cu cadrul de deducere prevăzut la articolul 72e alineatul (4).

Prezentul alineat nu se aplică deducerilor prevăzute la articolul 72e alineatul (5).

(3)În vederea calculării fondurilor proprii pe bază individuală sau subconsolidată, autorităţile competente pot permite instituţiilor să nu deducă deţinerile de instrumente de fonduri proprii în următoarele cazuri:
a)atunci când o instituţie are o deţinere într-o altă instituţie şi sunt îndeplinite condiţiile menţionate la punctele (i)-(v):
(i)instituţiile se încadrează în acelaşi sistem instituţional de protecţie menţionat la articolul 113 alineatul (7);
(ii)autorităţile competente au acordat aprobarea prevăzută în articolul 113 alineatul (7);
(iii)condiţiile prevăzute la articolul 113 alineatul (7) sunt îndeplinite;
(iv)sistemul instituţional de protecţie întocmeşte un bilanţ consolidat, menţionat la articolul 113 alineatul (7) litera (e), sau, dacă nu are obligaţia să întocmească situaţii financiare consolidate, un calcul al valorilor agregate extinse, considerat satisfăcător de către autorităţile competente, care este echivalent cu dispoziţiile Directivei 86/635/CEE, care include anumite adaptări ale dispoziţiilor Directivei 83/349/CEE sau ale Regulamentului (CE) nr. 1606/2002 care reglementează conturile consolidate ale grupurilor de instituţii de credit. Echivalenţa acestui calcul al valorilor agregate extinse este verificată de un auditor extern, în special în ceea ce priveşte faptul că utilizarea multiplă a elementelor eligibile pentru calculul fondurilor proprii, precum şi orice constituire inadecvată de fonduri proprii între membrii sistemului instituţional de protecţie sunt excluse din calcul. Bilanţul consolidat sau calculul valorilor agregate extinse sunt prezentate autorităţilor competente cu o frecvenţă stabilită în standardele tehnice de punere în aplicare menţionate la articolul 430 alineatul (7);

(v)instituţiile incluse într-un sistem instituţional de protecţie îndeplinesc împreună, pe bază consolidată sau pe bază agregată extinsă, cerinţele prevăzute la articolul 92 şi efectuează raportarea respectării respectivelor cerinţe în conformitate cu articolul 430. În cadrul unui sistem instituţional de protecţie, nu este necesară deducerea intereselor deţinute de membrii organizaţiilor cooperatiste de credit sau de entităţi juridice care nu sunt membri ai sistemului instituţional de protecţie, cu condiţia ca utilizarea multiplă a elementelor eligibile pentru calculul fondurilor proprii, precum şi orice constituire inadecvată de fonduri proprii între membrii sistemului instituţional de protecţie şi acţionarul minoritar, atunci când acesta este o instituţie, să fie excluse.

b)dacă o instituţie de credit regională înregistrează o deţinere în instituţia de credit centrală sau într-o altă instituţie de credit regională şi condiţiile prevăzute la litera (a) punctele (i)-(v) sunt îndeplinite.
(4)Deţinerile în legătură cu care nu se face deducerea în conformitate cu alineatul (1) sunt considerate expuneri şi sunt ponderate la risc în conformitate cu partea a treia titlul II capitolul 2.
Deţinerile în legătură cu care nu se face deducerea în conformitate cu alineatul (2) sau (3) sunt considerate expuneri şi li se aplică o pondere de risc de 100 %.

(5)În cazul în care o instituţie aplică metoda 1, 2 sau 3 din anexa I la Directiva 2002/87/CE, instituţia publică cerinţa suplimentară de fonduri proprii şi rata de adecvare a capitalului a conglomeratului financiar, astfel cum au fost calculate în conformitate cu articolul 6 şi anexa I la directiva respectivă.
(6)ABE, EIOPA şi Autoritatea europeană de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare şi pieţe) (AEVMP) instituită prin Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 noiembrie 2010 (1), prin intermediul Comitetului comun, elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare care să precizeze, în sensul prezentului articol, condiţiile de aplicare a metodelor de calcul enumerate în partea II a anexei I la Directiva 2002/87/CE pentru alternativele la deducere menţionate la alineatul (1) de la prezentul articol.
(1)JO L 331, 15.12.2010, p. 84.
ABE, EIOPA şi AEVMP transmit Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 28 iulie 2013.
Competenţa de a adopta standardele tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf este delegată Comisiei în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010, Regulamentul (UE) nr. 1094/2010 şi, respectiv, Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.