Secţiunea 2 - Forme eligibile de diminuare a riscului de credit - Regulamentul 575/26-iun-2013 privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012

Acte UE

Jurnalul Oficial 176L

În vigoare
Versiune de la: 3 Noiembrie 2025 până la: 31 Decembrie 2025
SECŢIUNEA 2:Forme eligibile de diminuare a riscului de credit
SUBSECŢIUNEA 1:Protecţia finanţată a creditului
Art. 195: Compensarea bilanţieră
Compensarea bilanţieră a creanţelor reciproce între o instituţie şi contrapartea sa poate fi utilizată de către instituţie ca formă eligibilă de diminuare a riscului de credit.
Fără a aduce atingere articolului 196, eligibilitatea se limitează la soldurile de numerar reciproce ale instituţiei şi ale contrapărţii. Instituţiile pot modifica cuantumurile ponderate la risc ale expunerilor şi, după caz, cuantumurile pierderilor aşteptate numai în cazul creditelor şi al depozitelor pe care le-au primit ele însele şi care fac obiectul unui acord de compensare bilanţieră.
Art. 196: Acorduri-cadru de compensare care acoperă tranzacţii de răscumpărare sau operaţiuni de dare sau luare de titluri sau mărfuri cu împrumut sau alte operaţiuni ajustate la condiţiile pieţei de capital
Instituţiile care adoptă metoda extinsă a garanţiilor financiare prevăzută la articolul 223 pot lua în considerare efectele contractelor de compensare bilaterală cu o contraparte, care acoperă tranzacţii de răscumpărare, operaţiuni de dare sau luare de titluri sau mărfuri cu împrumut, sau alte operaţiuni ajustate la condiţiile pieţei de capital. Fără a aduce atingere articolului 299, garanţiile reale acceptate şi titlurile sau mărfurile luate cu împrumut în cadrul unor astfel de acorduri sau tranzacţii trebuie să respecte cerinţele de eligibilitate pentru garanţii reale prevăzute la articolele 197 şi 198.
Art. 197: Eligibilitatea garanţiilor reale în cadrul tuturor abordărilor şi metodelor
(1)Instituţiile pot utiliza următoarele instrumente financiare drept garanţii reale eligibile în cadrul tuturor abordărilor şi metodelor:
a)numerar sub formă de depozit constituit la instituţia creditoare, sau instrumente asimilate numerarului păstrate de aceasta;
b)titluri de datorie emise de administraţii centrale sau de bănci centrale care au o evaluare a creditului efectuată de o ECAI sau de o agenţie de creditare a exportului, dacă:
(i)ECAI sau agenţia de creditare a exportului a fost desemnată de instituţie în sensul capitolului 2; şi
(ii)evaluarea de credit a fost identificată de ABE ca fiind asociată cu nivelul 1, 2, 3 sau 4 de calitate a creditului în conformitate cu normele de ponderare la risc a expunerilor faţă de administraţii centrale şi bănci centrale prevăzute în capitolul 2;

c)titluri de datorie emise de instituţii care au o evaluare a creditului efectuată de o ECAI, dacă:
(i)ECAI a fost desemnată de instituţie în sensul capitolului 2; şi
(ii)evaluarea de credit a fost identificată de ABE ca fiind asociată cu nivelul 1, 2 sau 3 de calitate a creditului în conformitate cu normele de ponderare la risc a expunerilor faţă de instituţii în temeiul capitolului 2;

d)titluri de datorie emise de alte entităţi care au o evaluare a creditului efectuată de o ECAI, dacă:
(i)ECAI a fost desemnată de instituţie în sensul capitolului 2; şi
(ii)evaluarea de credit a fost identificată de ABE ca fiind asociată cu nivelul 1, 2 sau 3 de calitate a creditului în conformitate cu normele de ponderare la risc a expunerilor faţă de societăţi în temeiul capitolului 2;

e)titluri de datorie care au o evaluare a creditului pe termen scurt efectuată de o ECAI, dacă:
(i)ECAI a fost desemnată de instituţie în sensul capitolului 2; şi
(ii)evaluarea de credit a fost identificată de ABE ca fiind asociată cu nivelul 1, 2 sau 3 de calitate a creditului în conformitate cu normele de ponderare la risc a expunerilor pe termen scurt în temeiul capitolului 2;

f)titluri de capital sau obligaţiuni convertibile incluse într-un indice principal;
g)lingouri de aur;

h)poziţii din securitizare care nu sunt poziţii din resecuritizare şi cărora li se aplică o pondere de risc de 100 % sau mai mică în conformitate cu articolele 261-264;

(2)În sensul alineatului (1) litera (b), «titluri de datorie emise de administraţii centrale sau bănci centrale» includ toate instrumentele financiare următoare:
a)titluri de datorie emise de administraţii regionale sau de autorităţi locale, dacă expunerile faţă de acestea se tratează ca expuneri faţă de administraţia centrală în a cărei jurisdicţie sunt stabilite, în conformitate cu articolul 115 alineatul (2);
b)titluri de datorie emise de entităţi din sectorul public, dacă expunerile faţă de acestea se tratează ca expuneri faţă de administraţii centrale, în conformitate cu articolul 116 alineatul (4);
c)titluri de datorie emise de bănci de dezvoltare multilaterală, cărora li se atribuie o pondere de risc de 0 % în temeiul articolului 117 alineatul (2);
d)titluri de datorie emise de organizaţii internaţionale, cărora li se atribuie o pondere de risc de 0 % în temeiul articolului 118.
(3)În sensul alineatului (1) litera (c), «titluri de datorie emise de instituţii» includ toate instrumentele financiare următoare:
a)titluri de datorie emise de administraţii regionale sau autorităţi locale, altele decât acele titluri de datorie menţionate la alineatul (2) litera (a);
b)titluri de datorie emise de entităţi din sectorul public, în cazul în care expunerile faţă de acestea sunt tratate în conformitate cu articolul 116 alineatele (1) şi (2);
c)titluri de datorie emise de bănci de dezvoltare multilaterală, altele decât cele cărora li se atribuie o pondere de risc de 0 % în temeiul articolului 117 alineatul (2).
(4)O instituţie poate utiliza titluri de datorie emise de alte instituţii sau de firme de investiţii şi care nu au o evaluare a creditului efectuată de o ECAI drept garanţii reale eligibile, în cazul în care aceste titluri de datorie îndeplinesc toate criteriile următoare:
a)sunt cotate la o bursă de schimb recunoscută;
b)se califică drept datorie cu rang prioritar;
c)toate celelalte emisiuni evaluate ale instituţiei emitente, cu acelaşi rang, au o evaluare a creditului efectuată de o ECAI, pe care ABE a asociat-o cu nivelul 3 de calitate a creditului sau cu un nivel superior, în conformitate cu normele de ponderare la risc a expunerilor faţă de instituţii sau a expunerilor pe termen scurt, prevăzute la capitolul 2;
d)instituţia creditoare nu deţine nicio informaţie care să sugereze că ar fi justificat ca emisiunea să aibă o evaluare a creditului inferioară celei indicate la litera (c);
e)lichiditatea pe piaţă a instrumentului este suficientă pentru aceste scopuri.
(5)Instituţiile pot utiliza unităţile sau acţiunile deţinute în OPC drept garanţii reale eligibile, în cazul în care sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a)unităţile sau acţiunile au o cotaţie publică zilnică a preţului;
b)OPC se limitează la investiţii în instrumente care sunt eligibile pentru recunoaştere în temeiul alineatelor (1) şi (4);
c)OPC îndeplinesc condiţiile prevăzute la articolul 132 alineatul (3).
În cazul în care un OPC investeşte în acţiunile sau unităţile altui OPC, condiţiile prevăzute la primul paragraf literele (a)-(c) se aplică, de asemenea, oricărui astfel de OPC-suport.
Utilizarea de către un OPC a instrumentelor financiare derivate pentru acoperirea riscurilor aferente investiţiilor permise nu afectează eligibilitatea ca garanţii reale a unităţilor sau a acţiunilor deţinute în acest organism.
(6)În sensul alineatului (5) de la prezentul articol, dacă un OPC (denumit în continuare «OPC-ul iniţial») sau oricare dintre OPC-urile sale suport nu se limitează să investească în instrumente care sunt eligibile în temeiul alineatelor (1) şi (4) de la prezentul articol, se aplică următoarele dispoziţii:
(a)dacă instituţiile aplică abordarea transparentă de tip look-through menţionată la articolul 132a alineatul (1) sau la articolul 152 alineatul (2) pentru expuneri directe faţă de un OPC, acestea pot utiliza unităţi sau acţiuni pe care le deţin în respectivul OPC drept garanţii reale până la o sumă egală cu valoarea instrumentelor deţinute de respectivul OPC care sunt eligibile în temeiul alineatelor (1) şi (4) de la prezentul articol;
(b)dacă instituţiile aplică abordarea pe bază de mandat menţionată la articolul 132a alineatul (2) sau la articolul 152 alineatul (5) pentru expuneri directe faţă de un OPC, acestea pot utiliza unităţi sau acţiuni pe care le deţin în respectivul OPC drept garanţii reale până la o sumă egală cu valoarea instrumentelor deţinute de respectivul OPC care sunt eligibile în temeiul alineatelor (1) şi (4) de la prezentul articol, presupunând că OPC-ul respectiv sau oricare dintre OPC-urile sale suport au investit în instrumente neeligibile în măsura maximă permisă de mandatele lor.
În cazul în care un OPC-suport are el însuşi organisme de plasament colectiv-suport, instituţiile pot utiliza unităţi sau acţiuni pe care le deţin în OPC-ul iniţial drept garanţii reale eligibile cu condiţia să aplice metodologia prevăzută în primul paragraf.
În cazul în care activele neeligibile pot avea o valoare negativă din cauza datoriilor sau a datoriilor contingente rezultând din dreptul de proprietate, instituţiile trebuie să procedeze după cum urmează:
a)să calculeze valoarea totală a activelor neeligibile;
b)dacă suma obţinută conform literei (a) este negativă, să scadă valoarea absolută a acestei sume din valoarea totală a activelor eligibile.

(7)În ceea ce priveşte alineatul (1) literele (b) - (e), dacă un titlu are două evaluări ale creditului efectuate de ECAI, instituţiile trebuie să aplice evaluarea mai puţin favorabilă. Dacă un titlu are mai mult de două evaluări ale creditului efectuate de ECAI, instituţiile trebuie să aplice cele mai favorabile două evaluări. Dacă cele mai favorabile două evaluări ale creditului sunt diferite, instituţiile aplică evaluarea mai puţin favorabilă dintre cele două.
(8)AEVMP elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare, care să specifice următoarele:
a)indicii principali menţionaţi la alineatul (1) litera (f) de la prezentul articol, la articolul 198 alineatul (1) litera (a), la articolul 224 alineatele (1) şi (4) şi la articolul 299 alineatul (2) litera (e);
b)bursele recunoscute, menţionate la alineatul (4) litera (a) de la prezentul articol, la articolul 198 alineatul (1) litera (a), la articolul 224 alineatele (1) şi (4), la articolul 299 alineatul (2) litera (e), la articolul 400 alineatul (2) litera (k), la articolul 416 alineatul (3) litera (d), la articolul 428 alineatul (1) litera (c) şi în anexa III punctul 12, în conformitate cu condiţiile prevăzute la articolul 4 alineatul (1) punctul 72.
AEVMP prezintă Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare, până la 31 decembrie 2014.
Se conferă Comisiei competenţa de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menţionate la primul paragraf, în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
Art. 198: Extinderea eligibilităţii garanţiilor reale în cadrul metodei extinse a garanţiilor financiare
(1)În plus faţă de garanţiile reale stabilite la articolul 197, dacă o instituţie aplică metoda extinsă a garanţiilor financiare prevăzută la articolul 223, aceasta poate utiliza următoarele instrumente financiare drept garanţii reale eligibile:
a)titluri de capital sau obligaţiuni convertibile, neincluse într-un indice principal, dar tranzacţionate pe o bursă recunoscută;
b)unităţi sau acţiuni deţinute în OPC, în cazul în care sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
(i)unităţile sau acţiunile au o cotaţie publică zilnică a preţului;
(ii)OPC este limitat la investiţii în instrumente care sunt eligibile pentru recunoaştere în temeiul articolului 197 alineatele (1) şi (4) şi la investiţii în instrumentele menţionate în prezentul paragraf litera (a).
În cazul în care un OPC investeşte în unităţile sau acţiunile altui OPC, condiţiile prevăzute în prezentul alineat literele (a) şi (b) se aplică, de asemenea, oricărui astfel de OPC-suport.
Utilizarea de către un OPC a instrumentelor financiare derivate pentru acoperirea riscurilor aferente investiţiilor permise nu afectează eligibilitatea ca garanţii reale a unităţilor sau a acţiunilor deţinute în acest organism.
(2)În cazul în care OPC-ul sau oricare OPC suport nu se limitează la investiţii în instrumente care sunt eligibile pentru recunoaştere în temeiul articolului 197 alineatele (1) şi (4) şi în instrumentele menţionate la alineatul (1) litera (a) de la prezentul articol, se aplică următoarele dispoziţii:
a)dacă instituţiile aplică abordarea transparentă de tip look-through menţionată la articolul 132a alineatul (1) sau la articolul 152 alineatul (2) pentru expuneri directe faţă de un OPC, acestea pot utiliza unităţi sau acţiuni pe care le deţin în respectivul OPC drept garanţii reale până la o sumă egală cu valoarea instrumentelor deţinute de respectivul OPC care sunt eligibile în temeiul articolului 197 alineatele (1) şi (4) şi a instrumentelor menţionate la alineatul (1) litera (a) de la prezentul articol;
b)dacă instituţiile aplică abordarea pe bază de mandat menţionată la articolul 132a alineatul (2) sau la articolul 152 alineatul (5) pentru expuneri directe faţă de un OPC, acestea pot utiliza unităţi sau acţiuni pe care le deţin în respectivul OPC drept garanţii reale până la o sumă egală cu valoarea instrumentelor deţinute de respectivul OPC care sunt eligibile în temeiul articolului 197 alineatele (1) şi (4) şi a instrumentelor menţionate la alineatul (1) litera (a) de la prezentul articol, presupunând că OPC-ul respectiv sau oricare dintre OPC-urile sale suport au investit în instrumente neeligibile în măsura maximă permisă de mandatele lor.
În cazul în care instrumentele neeligibile pot avea o valoare negativă din cauza datoriilor sau a datoriilor contingente rezultate din dreptul de proprietate, instituţiile procedează astfel:
a)calculează valoarea totală a instrumentelor neeligibile; şi
b)dacă suma obţinută conform literei (a) este negativă, se scade valoarea absolută a acestei sume din valoarea totală a instrumentelor eligibile.

Art. 199: Extinderea eligibilităţii garanţiilor reale în cadrul abordării IRB
(1)În plus faţă de garanţiile reale menţionate la articolele 193 şi 194, instituţiile care calculează cuantumurile ponderate la risc ale expunerilor şi cuantumurile pierderilor aşteptate conform abordării IRB pot utiliza, de asemenea, următoarele forme de garanţii reale:
a)garanţii sub forma bunurilor imobile, în conformitate cu alineatele (2), (3) şi (4);
b)creanţe, în conformitate cu alineatul (5);
c)alte garanţii reale corporale, în conformitate cu alineatele (6) şi (8);
d)bunuri în leasing, în conformitate cu alineatul (7).
(2)Cu excepţia cazului în care la articolul 124 alineatul (9) se specifică altfel, instituţiile pot utiliza drept garanţii reale eligibile bunurile imobile locative care sunt sau vor fi ocupate sau date cu chirie de către proprietar sau, în cazul societăţilor pentru investiţii personale, de către beneficiarul real, precum şi bunurile imobile comerciale, inclusiv birouri şi alte spaţii comerciale, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a)valoarea bunului imobil nu depinde în mod semnificativ de calitatea creditului debitorului;
b)riscul asociat debitorului nu depinde în mod semnificativ de randamentul bunului imobil sau al proiectului-suport, ci de capacitatea reală a debitorului de a rambursa datoria din alte surse; în consecinţă, rambursarea facilităţii nu depinde în mod semnificativ de fluxurile de numerar generate de bunul imobil care serveşte drept garanţie reală.
În sensul primului paragraf litera (a), instituţiile pot exclude situaţiile în care factori pur macroeconomici afectează atât valoarea bunului imobil, cât şi performanţa debitorului.

(3)Instituţiile pot deroga de la alineatul (2) litera (b) în cazul expunerilor garantate cu bunuri imobile locative situate pe teritoriul unui stat membru, dacă autoritatea competentă a acestui stat membru a publicat dovezi indicând prezenţa unei pieţe pentru bunuri imobile locative bine dezvoltată şi cu existenţă îndelungată pe teritoriul respectiv, cu rate ale pierderii care nu depăşesc niciuna din următoarele limite:
a)cuantumul agregat raportat de instituţii în temeiul articolului 430a alineatul (1) litera (a) împărţit la cuantumul agregat raportat de instituţii în temeiul articolului 430a alineatul (1) litera (c) nu depăşeşte 0,3 %;

b)cuantumul agregat raportat de instituţii în temeiul articolului 430a alineatul (1) litera (b) împărţit la cuantumul agregat raportat de instituţii în temeiul articolului 430a alineatul (1) litera (c) nu depăşeşte 0,5 %.
În cazul în care oricare din condiţiile prevăzute la primul paragraf literele (a) şi (b) nu este îndeplinită într-un anumit an, instituţiile nu aplică tratamentul specificat la paragraful respectiv până când nu sunt satisfăcute, într-un an ulterior, ambele condiţii.
(4)Instituţiile pot deroga de la alineatul (2) litera (b) în cazul expunerilor garantate cu bunuri imobile comerciale situate pe teritoriul unui stat membru, dacă autoritatea competentă a acestui stat membru a publicat dovezi indicând prezenţa unei pieţe pentru bunuri imobile comerciale bine dezvoltate şi cu existenţă îndelungată pe teritoriul respectiv, cu rate ale pierderii care nu depăşesc niciuna dintre următoarele limite:
a)cuantumul agregat raportat de instituţii în temeiul articolului 430a alineatul (1) litera (d) împărţit la cuantumul agregat raportat de instituţii în temeiul articolului 430a alineatul (1) litera (f) nu depăşeşte 0,3 %;

b)cuantumul agregat raportat de instituţii în temeiul articolului 430a alineatul (1) litera (e) împărţit la cuantumul agregat raportat de instituţii în temeiul articolului 430a alineatul (1) litera (f) nu depăşeşte 0,5 %.
În cazul în care una din condiţiile prevăzute la primul paragraf literele (a) şi (b) nu este îndeplinită într-un anumit an, instituţiile nu aplică tratamentul specificat la paragraful respectiv până când nu sunt satisfăcute, într-un an ulterior, ambele condiţii.
(41)Instituţiile pot aplica derogările menţionate la alineatele (3) şi (4) de la prezentul articol şi în cazurile în care autoritatea competentă a unei ţări terţe care aplică mecanisme de supraveghere şi de reglementare cel puţin echivalente cu cele aplicate în Uniune, astfel cum s-a stabilit printr-o decizie a Comisiei adoptată în conformitate cu articolul 107 alineatul (4), publică ratele pierderilor corespunzătoare pentru expunerile garantate cu bunuri imobile locative sau comerciale situate pe teritoriul ţării terţe respective.

(5)Instituţiile pot utiliza drept garanţii reale eligibile creanţele aferente unei tranzacţii comerciale sau tranzacţiilor cu scadenţă iniţială mai mică sau egală cu un an. Creanţele eligibile nu includ creanţele asociate securitizărilor, subparticipaţiilor sau instrumentelor financiare derivate de credit şi nici sumele datorate de părţi afiliate.
În cazul în care o instituţie de credit pentru dezvoltare publică, astfel cum este definită la articolul 429a alineatul (2) din prezentul regulament, acordă un credit promoţional, astfel cum este definit la articolul 429a alineatul (3) din prezentul regulament, unei alte instituţii sau unei instituţii financiare care este autorizată să desfăşoare activităţile menţionate la punctul 2 sau 3 din anexa I la Directiva 2013/36/UE şi care îndeplineşte condiţiile prevăzute la articolul 119 alineatul (5) din prezentul regulament şi în cazul în care respectiva instituţie sau instituţie financiară transferă direct sau indirect creditul promoţional respectiv unui debitor final şi cedează instituţiei de credit pentru dezvoltare publică creanţa din creditul promoţional drept garanţie reală, instituţia de credit pentru dezvoltare publică poate utiliza creanţa cedată drept garanţie reală eligibilă, indiferent de scadenţa iniţială a creanţei cedate.

(6)Autorităţile competente permit unei instituţii să utilizeze drept garanţii reale eligibile garanţiile reale corporale de alt tip decât cele indicate la alineatele (2), (3) şi (4), dacă sunt îndeplinite toate condiţiile următoare:
a)există pieţe lichide, o dovadă în acest sens fiind tranzacţiile frecvente, ţinând seama de tipul de activ, pentru cedarea garanţiei reale în mod rapid şi eficient din punct de vedere economic. Instituţiile trebuie să evalueze această condiţie periodic şi atunci când informaţiile indică producerea unor modificări semnificative pe piaţă;
b)există preţuri de piaţă bine stabilite şi disponibile public pentru garanţia reală. Instituţiile pot considera că preţurile de piaţă sunt bine stabilite, dacă acestea provin din surse credibile de informaţii, precum indici publici, şi reflectă preţul tranzacţiilor efectuate în condiţii normale. Instituţiile pot considera că preţurile de piaţă sunt disponibile public, dacă acestea sunt comunicate, sunt uşor accesibile şi pot fi obţinute cu regularitate şi fără eforturi administrative sau financiare nejustificate;
c)instituţia analizează preţurile de piaţă, timpul şi costurile necesare pentru executarea garanţiei reale, precum şi sumele obţinute în urma executării garanţiei reale;
d)instituţia demonstrează că, în cel puţin 90 % din totalul lichidărilor corespunzătoare unui anumit tip de garanţie reală, sumele obţinute în urma executării garanţiei reale nu sunt mai mici de 70 % din valoarea garanţiei reale; în cazul în care există o volatilitate semnificativă a preţurilor pieţei, instituţia demonstrează autorităţii competente, într-un mod pe care aceasta îl consideră satisfăcător, că propria evaluare a garanţiei reale este suficient de prudentă.
Instituţiile trebuie să formalizeze îndeplinirea condiţiilor specificate la primul paragraf literele (a)-(d) şi la articolul 210.
(7)Sub rezerva dispoziţiilor articolului 230 alineatul (2), în cazul în care cerinţele prevăzute la articolul 211 sunt îndeplinite, expunerile decurgând din operaţiuni de leasing prin care o instituţie dă în leasing un bun unei părţi terţe pot fi tratate la fel ca împrumuturile garantate cu tipul de bun dat în leasing.
(8)ABE publică o listă cu tipuri de garanţii reale corporale pentru care instituţiile pot presupune că sunt îndeplinite condiţiile menţionate la alineatul (6) literele (a) şi (b).
Art. 200: Alte tipuri de protecţie finanţată a creditului
Instituţiile pot utiliza următoarele alte tipuri de protecţie finanţată a creditului drept garanţii reale eligibile:
a)numerarul sub formă de depozit constituit la o instituţie terţă, sau instrumentele asimilate numerarului deţinute de aceasta în alt regim decât cel de custodie şi gajate în favoarea instituţiei creditoare;
b)poliţele de asigurare de viaţă gajate în favoarea instituţiei creditoare;
c)instrumentele emise de o instituţie terţă sau de o firmă de investiţii, care urmează să fie răscumpărate de către respectiva instituţie sau de către respectiva firmă de investiţii la cerere.

SUBSECŢIUNEA 2:Protecţia nefinanţată a creditului
Art. 201: Eligibilitatea furnizorilor de protecţie în cadrul tuturor abordărilor
(1)Instituţiile pot recurge la următoarele părţi în calitate de furnizori eligibili de protecţie nefinanţată a creditului:
a)administraţii centrale şi bănci centrale;
b)administraţii regionale sau autorităţi locale;
c)bănci de dezvoltare multilaterală;
d)organizaţii internaţionale cărora li se aplică o pondere de risc de 0 % în conformitate cu articolul 118;

e)entităţi din sectorul public, în cazul în care creanţele faţă de acestea sunt tratate în conformitate cu articolul 116;
f)instituţii şi instituţii financiare pentru care expunerile faţă de instituţia financiară sunt tratate ca expuneri faţă de instituţii, în conformitate cu articolul 119 alineatul (5);
f1)entităţi reglementate din sectorul financiar;

g)în cazul în care protecţia creditului nu este furnizată pentru o expunere din securitizare, alte întreprinderi, care au o evaluare de credit efectuată de o ECAI desemnată, inclusiv întreprinderi-mamă, filiale sau entităţi afiliate debitorului, în cazul în care o expunere directă a întreprinderilor-mamă, a filialelor sau a entităţilor afiliate respective are o pondere de risc mai mică decât expunerea faţă de debitor;

h)contrapărţi centrale calificate.

În sensul primului paragraf litera (fa) de la prezentul articol, «entitate reglementată din sectorul financiar» înseamnă o entitate din sectorul financiar care îndeplineşte condiţia prevăzută la articolul 142 alineatul (1) punctul 4 litera (b).

(2)Pe lângă furnizorii de protecţie enumeraţi la alineatul (1), entităţile corporative cărora instituţia le acordă un rating intern în conformitate cu capitolul 3 secţiunea 6 sunt furnizori eligibili de protecţie nefinanţată a creditului în cazul în care instituţia utilizează abordarea IRB în cazul expunerilor faţă de respectivele entităţi corporative.

Art. 202:
[textul din Art. 202 din partea III, titlul II, capitolul 4, sectiunea 2, subsectiunea 2 a fost abrogat la 01-ian-2025 de Art. 1, punctul 116. din Regulamentul 1623/31-mai-2024]
Art. 203: Eligibilitatea garanţiilor ca protecţie nefinanţată a creditului
Instituţiile pot utiliza garanţii ca protecţie nefinanţată eligibilă a creditului.
SUBSECŢIUNEA 3:Tipuri de instrumente financiare derivate
Art. 204: Tipuri eligibile de instrumente financiare derivate de credit
(1)Instituţiile pot utiliza ca protecţie a creditului eligibilă următoarele tipuri de instrumente financiare derivate de credit, precum şi instrumente care pot fi compuse din astfel de instrumente financiare derivate de credit sau care sunt efectiv similare din punct de vedere economic:
a)instrumente de tip credit default swap;
b)instrumente de tip total return swap;
c)instrumente de tip credit linked note, în măsura finanţării lor în numerar.
În cazul în care o instituţie cumpără protecţia creditului prin intermediul unui instrument de tip total return swap şi înregistrează plăţile nete primite aferente swapului ca venit net, dar nu înregistrează deteriorarea corespunzătoare a valorii activului protejat, fie prin reducerea valorii juste, fie prin suplimentarea rezervelor, protecţia creditului respectivă nu se califică drept protecţie a creditului eligibilă.
(2)Dacă o instituţie efectuează o acoperire internă a riscului utilizând un instrument financiar derivat de credit, pentru ca protecţia creditului să se califice drept protecţie a creditului eligibilă în sensul prezentului capitol, riscul de credit transferat în portofoliul de tranzacţionare trebuie transferat în exterior uneia sau mai multor părţi terţe.
Dacă s-a efectuat o acoperire internă a riscului în conformitate cu primul paragraf, iar cerinţele prevăzute în prezentul capitol au fost îndeplinite, instituţiile trebuie să aplice regulile stabilite în secţiunile 4 - 6 la calculul cuantumurilor ponderate la risc ale expunerilor şi al cuantumurilor pierderilor aşteptate, în cazul în care cumpără o protecţie nefinanţată a creditului.
(3)Instrumentele financiare derivate de credit de tipul first-to-default şi toate celelalte instrumente financiare derivate de credit de tipul nth-to-default nu sunt tipuri eligibile de protecţie nefinanţată a creditului în temeiul prezentului capitol.

Art. 204a: Tipuri eligibile de instrumente financiare derivate pe titluri de capital
(1)Instituţiile pot utiliza ca protecţie a creditului eligibilă instrumente financiare derivate pe titluri de capital care sunt instrumente de tipul total return swap sau care sunt efectiv similare din punct de vedere economic, dar numai în scopul efectuării de acoperiri interne.
În cazul în care o instituţie cumpără protecţia creditului prin intermediul unui instrument de tipul total return swap şi înregistrează plăţile nete primite aferente swapului ca venit net, dar nu înregistrează deteriorarea corespunzătoare a valorii activului protejat, fie prin reducerea valorii juste, fie prin suplimentarea rezervelor, protecţia respectivă a creditului nu se califică drept protecţie a creditului eligibilă.
(2)Dacă o instituţie efectuează o acoperire internă a riscului utilizând un instrument financiar derivat pe titluri de capital, pentru ca acoperirea internă să se califice drept protecţie a creditului eligibilă în sensul prezentului capitol, riscul de credit transferat în portofoliul de tranzacţionare este transferat în exterior uneia sau mai multor părţi terţe.
Dacă s-a efectuat o acoperire internă a riscului în conformitate cu primul paragraf, iar cerinţele prevăzute în prezentul capitol au fost îndeplinite, instituţiile aplică regulile stabilite în secţiunile 4-6 din prezentul capitol la calculul valorilor expunerilor ponderate la risc şi al cuantumurilor pierderilor aşteptate în cazul în care cumpără o protecţie nefinanţată a creditului.