Capitolul ii - CERINŢE DE SUSTENABILITATE - Regulamentul 40/19-dec-2024 privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, de modificare a Regulamentului (UE) 2019/1020 şi a Directivei (UE) 2019/904 şi de abrogare a Directivei 94/62/CE
Acte UE
Jurnalul Oficial seria L
Neintrat în vigoare Versiune de la: 22 Ianuarie 2025
CAPITOLUL II:CERINŢE DE SUSTENABILITATE
Art. 5: Cerinţe privind substanţele din ambalaje
(1)Ambalajele introduse pe piaţă sunt fabricate astfel încât să fie reduse la minimum prezenţa şi concentraţia substanţelor care prezintă motive de îngrijorare în calitate de constituenţi ai materialului ambalajului sau ai oricăreia dintre componentele ambalajului, inclusiv în ceea ce priveşte prezenţa acestora în emisii şi în orice rezultat al gestionării deşeurilor, cum ar fi materiile prime secundare, cenuşa sau alte materiale destinate eliminării finale, precum şi în ceea ce priveşte efectele negative asupra mediului cauzate de microplastice.
(2)Comisia monitorizează prezenţa substanţelor care prezintă motive de îngrijorare în ambalaje şi în componentele ambalajelor şi ia, după caz, măsurile ulterioare relevante.
Până la 31 decembrie 2026, Comisia, asistată de Agenţia Europeană pentru Produse Chimice, pregăteşte un raport privind prezenţa substanţelor care prezintă motive de îngrijorare în ambalaje şi în componentele ambalajelor, pentru a determina măsura în care acestea afectează în mod negativ reutilizarea şi reciclarea materialelor sau au impact asupra securităţii chimice. Raportul respectiv poate enumera substanţele care prezintă motive de îngrijorare prezente în ambalaje şi în componentele ambalajelor şi poate indica măsura în care acestea ar putea prezenta un risc inacceptabil pentru sănătatea umană şi pentru mediu.
Comisia prezintă raportul Parlamentului European, Consiliului şi comitetului menţionat la articolul 65 din prezentul regulament, prezentând constatările sale, şi are în vedere măsuri ulterioare adecvate, inclusiv:
a)pentru substanţele care prezintă motive de îngrijorare din materialele de ambalare, care afectează în principal sănătatea umană sau mediul, utilizarea procedurilor menţionate la articolul 68 alineatele (1) şi (2) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 în vederea adoptării de noi restricţii;
b)pentru substanţele care prezintă motive de îngrijorare care afectează în mod negativ reutilizarea şi reciclarea materialelor din ambalajele în care sunt prezente, stabilirea de restricţii ca parte a criteriilor de proiectare în vederea reciclării în conformitate cu articolul 6 alineatul (4) din prezentul regulament.
Dacă un stat membru consideră că o substanţă afectează în mod negativ reutilizarea şi reciclarea materialelor din ambalajul în care este prezentă, acesta furnizează informaţiile respective Comisiei şi Agenţiei Europene pentru Produse Chimice până la 31 decembrie 2025 şi, atunci când sunt disponibile, face trimitere la evaluările riscurilor relevante sau la alte date relevante.
(3)Statele membre pot solicita Comisiei să aibă în vedere, în temeiul articolului 6 alineatul (4) litera (a), restricţionarea utilizării substanţelor care prezintă motive de îngrijorare care ar putea afecta în mod negativ reutilizarea şi reciclarea materialelor din ambalajele în care sunt prezente, atunci când motivele sunt altele decât cele legate în principal de securitatea chimică a substanţelor respective. Statele membre însoţesc aceste solicitări de un raport care să documenteze identitatea şi utilizările substanţelor şi de o descriere a modului în care utilizarea substanţelor în ambalaje împiedică reciclarea, atunci când motivele sunt altele decât cele legate în principal de securitatea chimică. Comisia evaluează solicitarea şi prezintă rezultatele respectivei evaluări comitetului menţionat la articolul 65.
(4)Fără a aduce atingere restricţiilor privind substanţele chimice prevăzute în anexa XVII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 sau, după caz, restricţiilor şi măsurilor specifice privind materialele şi articolele destinate să vină în contact cu produsele alimentare din Regulamentul (CE) nr. 1935/2004, totalul concentraţiilor de plumb, cadmiu, mercur şi crom hexavalent care rezultă din substanţele prezente în ambalaje sau în componentele ambalajelor nu depăşeşte 100 mg/kg.
(5)De la 12 august 2026, nu se introduc pe piaţă ambalaje destinate să vină în contact cu produsele alimentare dacă conţin substanţe perfluoroalchilate şi polifluoroalchilate (PFAS) într-o concentraţie egală cu sau mai mare decât următoarele valori-limită, în măsura în care introducerea pe piaţă de ambalaje care conţin o astfel de concentraţie de PFAS nu este interzisă în temeiul unui alt act juridic al Uniunii:
a)25 ppb pentru orice PFAS, conform măsurătorilor efectuate cu ajutorul analizei PFAS specifice (PFAS polimerice excluse de la cuantificare);
b)250 ppb pentru suma PFAS măsurată ca sumă a analizei PFAS specifice, după caz cu degradarea prealabilă a precursorilor (PFAS polimerice excluse de la cuantificare); şi
c)50 ppm pentru PFAS (inclusiv PFAS polimerice); în cazul în care fluorul total depăşeşte 50 mg/kg, producătorul, importatorul sau utilizatorul din aval în sensul definiţiilor de la articolul 3 punctele 9, 11 şi, respectiv, 13 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, furnizează fabricantului sau importatorului în sensul definiţiilor de la articolul 3 alineatul (1) punctele 13 şi, respectiv, 17 din prezentul regulament, la cerere, o dovadă a cantităţii de fluor măsurat drept conţinut fie de PFAS, fie de non-PFAS, pentru ca aceştia să întocmească documentaţia tehnică astfel cum se menţionează în anexa VII la prezentul regulament.
"PFAS" înseamnă orice substanţă care conţine cel puţin un atom de carbon de metil (CF3-) sau metilen (-CF2-) complet fluorurat (fără niciun atom de H/Cl/Br/I ataşat acestuia), cu excepţia substanţelor care conţin numai următoarele elemente structurale: CF3-X sau X-CF2-X’, unde X = -OR sau -NRR’ şi X’= metil (-CH3), metilen (-CH2-), o grupă de substanţe aromatice, o grupă carbonil (-C (O)-), -OR’’, -SR’’ sau - NR’’R’"; şi unde R/R’/R’’/R’’’ este un hidrogen (-H), metil (-CH3), metilen (-CH2-), o grupă de substanţe aromatice sau o grupă carbonil (-C (O)-).
Până la 12 august 2030, Comisia efectuează o evaluare pentru a analiza necesitatea de a modifica sau de a abroga prezentul alineat pentru a evita suprapunerile cu restricţiile sau interdicţiile de utilizare a PFAS stabilite în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1935/2004, (CE) nr. 1907/2006 sau (UE) 2019/1021.
(6)Respectarea cerinţelor prevăzute la alineatele (4) şi (5) de la prezentul articol se demonstrează în documentaţia tehnică întocmită în conformitate cu anexa VII.
(7)Pentru a ţine seama de progresele ştiinţifice şi tehnice, Comisia poate adopta acte delegate în conformitate cu articolul 64 pentru a modifica prezentul regulament în vederea reducerii sumei concentraţiilor de plumb, cadmiu, mercur şi crom hexavalent care rezultă din substanţele prezente în ambalaje sau în componentele ambalajelor menţionate la alineatul (4) de la prezentul articol.
(8)Pentru a ţine seama de progresele ştiinţifice şi tehnice, Comisia poate adopta acte delegate în conformitate cu articolul 64 pentru a completa prezentul regulament în vederea stabilirii condiţiilor în care suma concentraţiilor menţionată la alineatul (4) de la prezentul articol nu se aplică materialelor reciclate sau circuitelor de produse aflate într-un lanţ închis şi controlat, precum şi în vederea stabilirii tipurilor sau formatelor de ambalaje scutite de la aplicarea cerinţelor menţionate la alineatul respectiv, pe baza categoriilor de ambalaje enumerate în tabelul 1 din anexa II la prezentul regulament. Astfel de acte delegate sunt justificate pe baza unei analize de la caz la caz, limitate în timp, prevăd cerinţe adecvate de marcare şi informare şi conţin cerinţe de raportare la intervale regulate pentru a asigura revizuirea periodică a scutirii. Actele delegate adoptate în conformitate cu prezentul alineat se adoptă numai pentru a modifica derogările stabilite în Deciziile 2001/171/CE şi 2009/292/CE.
(9)Până la 12 august 2033, Comisia efectuează o evaluare pentru a stabili dacă prezentul articol şi criteriile de proiectare în vederea reciclării stabilite în conformitate cu articolul 6 alineatul (4) au contribuit în mod suficient la reducerea la minimum a prezenţei şi concentraţiei substanţelor care prezintă motive de îngrijorare în calitate de constituenţi ai materialelor de ambalare.
Art. 6: Ambalaje reciclabile
(1)Toate ambalajele introduse pe piaţă sunt reciclabile.
(2)Ambalajele sunt considerate a fi reciclabile dacă îndeplinesc următoarele condiţii:
a)sunt proiectate în vederea reciclării materialelor, ceea ce permite utilizarea materiilor prime secundare rezultate a căror calitate este suficient de bună în raport cu materialul original astfel încât să poată fi folosite pentru a înlocui materiile prime primare, în conformitate cu alineatul (4); şi
b)atunci când devin deşeuri, acestea pot fi colectate separat, în conformitate cu articolul 48 alineatele (1) şi (5), sortate în fluxuri de deşeuri specifice fără a afecta reciclabilitatea altor fluxuri de deşeuri şi pot fi reciclate la scară largă, pe baza metodologiei stabilite în conformitate cu alineatul (5) de la prezentul articol.
Se consideră că ambalajele care respectă actele delegate adoptate în temeiul alineatului (4) îndeplinesc condiţia prevăzută la primul paragraf litera (a) de la prezentul alineat.
Se consideră că ambalajele care respectă actele delegate adoptate în temeiul alineatului (4) şi cu actele de punere în aplicare adoptate în temeiul alineatului (5) îndeplinesc condiţiile prevăzute la primul paragraf de la prezentul alineat.
Primul paragraf litera (a) de la prezentul alineat se aplică de la 1 ianuarie 2030 sau la 24 de luni de la data intrării în vigoare a actelor delegate adoptate în temeiul alineatului (4) primul paragraf, luându-se în considerare data care survine mai târziu.
Primul paragraf litera (b) de la prezentul alineat se aplică de la 1 ianuarie 2035 sau, în ceea ce priveşte cerinţa privind reciclarea la scară, de la 1 ianuarie 2035 sau la cinci ani de la data intrării în vigoare a actelor de punere în aplicare adoptate în temeiul alineatului (5), luându-se în considerare data care survine mai târziu.
(3)Fabricantul evaluează reciclabilitatea ambalajelor pe baza actelor delegate adoptate în temeiul alineatului (4) de la prezentul articol şi a actelor de punere în aplicare adoptate în temeiul alineatului (5) de la prezentul articol. Reciclabilitatea ambalajelor se exprimă în clasele de performanţă A, B sau C în ceea ce priveşte reciclabilitatea descrise în tabelul 3 din anexa II.
Fără a se aduce atingere alineatului (10), de la 1 ianuarie 2030 sau după 24 de luni de la intrarea în vigoare a actelor delegate adoptate în temeiul alineatului (4) de la prezentul articol, luându-se în considerare data care survine mai târziu, ambalajele nu se introduc pe piaţă decât dacă sunt reciclabile în clasele A, B sau C descrise în tabelul 3 din anexa II.
Fără a se aduce atingere alineatului (10) de la prezentul articol, de la 1 ianuarie 2038, ambalajele nu se introduc pe piaţă decât dacă sunt reciclabile în clasa A sau B descrise în tabelul 3 din anexa II.
(4)Până la 1 ianuarie 2028, după luarea în considerare a standardelor elaborate de organizaţiile de standardizare europene, Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 64 pentru a completa prezentul regulament pentru a stabili:
a)criteriile de proiectare în vederea reciclării şi clasele de performanţă în ceea ce priveşte reciclabilitatea bazate pe tabelul 3 din anexa II şi pe parametrii enumeraţi în tabelul 4 din anexa II pentru categoriile de ambalaje enumerate în tabelul 1 din anexa II; criteriile de proiectare în vederea reciclării şi clasele de performanţă în ceea ce priveşte reciclabilitatea sunt elaborate pe baza materialului predominant şi:
(i)iau în considerare capacitatea deşeurilor de ambalaje de a fi separate în diferite fluxuri de materiale pentru reciclare, sortate şi reciclate, astfel încât materiile prime secundare rezultate să fie de o calitate suficientă în raport cu materialul original şi să poată fi utilizate pentru a înlocui materiile prime primare pentru ambalare sau pentru alte aplicaţii, cu păstrarea calităţii materialului reciclat, acolo unde este fezabil;
(ii)au în vedere procesele consacrate de colectare şi sortare ce şi-au dovedit eficacitatea într-un mediu operaţional şi acoperă toate componentele ambalajelor;
(iii)au în vedere tehnologiile de reciclare disponibile, performanţa economică şi de mediu a acestora, inclusiv calitatea rezultatelor, disponibilitatea deşeurilor, energia necesară şi emisiile de gaze cu efect de seră;
(iv)după caz, identifică substanţele care prezintă motive de îngrijorare care afectează în mod negativ reutilizarea şi reciclarea materialelor din ambalajele în care sunt prezente;
(v)după caz, impun restricţii privind prezenţa substanţelor care prezintă motive de îngrijorare sau a grupurilor de astfel de substanţe în ambalaje sau în componentele ambalajelor, din motive care nu sunt legate în principal de securitatea chimică; astfel de restricţii pot servi, de asemenea, la reducerea riscurilor inacceptabile pentru sănătatea umană sau pentru mediu, fără a aduce atingere restricţiilor privind substanţele chimice prevăzute în anexa XVII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 sau, după caz, restricţiilor şi măsurilor specifice privind materialele şi articolele destinate să vină în contact cu produsele alimentare prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1935/2004;
b)modul în care să se efectueze evaluarea performanţei în ceea ce priveşte reciclabilitatea şi să se exprime rezultatul acesteia sub formă de clase de performanţă în ceea ce priveşte reciclabilitatea pentru fiecare unitate de ambalaj, în termeni de ponderare, incluzând criterii specifice materialului şi eficienţa sortării, pentru a determina dacă ambalajele sunt considerate a fi reciclabile în conformitate cu alineatul (2);
c)o descriere, pentru fiecare categorie de ambalaje menţionată în tabelul 1 din anexa II, a condiţiilor de respectare a respectivelor clase de performanţă în ceea ce priveşte reciclabilitatea;
d)un cadru privind modularea contribuţiilor financiare care trebuie plătite de producători pentru a-şi îndeplini obligaţiile care le revin în materie de răspundere extinsă a producătorilor, astfel cum se menţionează la articolul 45 alineatul (1), pe baza claselor de performanţă ale ambalajelor în ceea ce priveşte reciclabilitatea.
La adoptarea actelor delegate menţionate la primul paragraf de la prezentul alineat, Comisia ţine seama de rezultatele evaluării efectuate în temeiul articolului 5 alineatul (2), dacă această evaluare există.
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 64 pentru a modifica tabelul 1 din anexa II în vederea adaptării acestuia la evoluţiile ştiinţifice şi tehnice din domeniul proiectării materialelor şi produselor şi din domeniul infrastructurii de colectare, sortare şi reciclare. În actele delegate respective, Comisia poate stabili criterii de proiectare în vederea reciclării pentru categorii suplimentare de ambalaje sau poate crea subcategorii în categoriile enumerate în tabelul 1 din anexa II.
În termen de trei ani de la data intrării în vigoare a actului delegat relevant, operatorii economici se conformează criteriilor noi sau actualizate de proiectare în vederea reciclării.
(5)Până la 1 ianuarie 2030, Comisia adoptă acte de punere în aplicare care stabilesc:
a)metodologia pentru evaluarea în funcţie de factorul "reciclat la scară largă", pentru fiecare categorie de ambalaje enumerată în tabelul 2 din anexa II, pentru a completa tabelul 3 din anexa II prin stabilirea de praguri pentru evaluarea în funcţie de factorul "reciclat la scară largă" şi pentru a actualiza, dacă este necesar, clasele de performanţă în ceea ce priveşte reciclabilitatea în ansamblu descrise în tabelul 3 din anexa II; metodologia respectivă se bazează pe cel puţin următoarele elemente:
(i)cantităţile de ambalaje pentru fiecare categorie de ambalaje enumerată în tabelul 2 din anexa II introduse pe piaţă în Uniune în ansamblu şi în fiecare stat membru;
(ii)cantităţile de deşeuri de ambalaje reciclate, astfel cum sunt calculate la punctul de calculare în conformitate cu actul de punere în aplicare adoptat în temeiul articolului 56 alineatul (7) litera (a), pentru fiecare categorie de ambalaje enumerată în tabelul 2 din anexa II, în Uniune în ansamblu şi în fiecare stat membru;
b)mecanismul lanţului de custodie ce asigură faptul că ambalajele sunt reciclate la scară largă.
Mecanismul lanţului de custodie menţionat la litera (b) se bazează cel puţin pe următoarele elemente:
(i)o documentaţie tehnică referitoare la cantitatea de deşeuri de ambalaje colectate care este trimisă la instalaţiile de sortare şi reciclare;
(ii)un proces de verificare care permite fabricanţilor să obţină datele necesare de la operatorii din aval, asigurându-se că ambalajele sunt reciclate la scară largă.
Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 65 alineatul (2).
Datele menţionate la primul paragraf de la prezentul alineat sunt disponibile şi uşor accesibile publicului.
(6)Comisia evaluează granularitatea datelor care trebuie raportate pentru metodologia de reciclare la scară largă. După caz, Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 64 pentru a modifica tabelul 2 din anexa II şi tabelul 3 din anexa XII pentru a le adapta la evoluţiile tehnice şi ştiinţifice.
(7)Până în 2035, Comisia, pe baza evoluţiei tehnologiilor de sortare şi reciclare, poate revizui pragurile minime necesare pentru a se considera că ambalajele sunt reciclate la scară largă şi, dacă este cazul, poate prezenta o propunere legislativă de revizuire a pragurilor.
(8)Pentru a creşte nivelul reciclabilităţii ambalajelor, la 18 luni de la data intrării în vigoare a actelor delegate adoptate în temeiul alineatului (4) de la prezentul articol şi a actelor de punere în aplicare adoptate în temeiul alineatului (5) de la prezentul articol, contribuţiile financiare plătite de producători pentru a-şi îndeplini obligaţiile în materie de răspundere extinsă a producătorilor, astfel cum se prevede la articolul 45, se modulează în conformitate cu clasele de performanţă în ceea ce priveşte reciclabilitatea, astfel cum sunt stabilite în detaliu în actele delegate adoptate în temeiul alineatului (4) de la prezentul articol şi în actele de punere în aplicare adoptate în temeiul alineatului (5) de la prezentul articol.
În ceea ce priveşte contribuţiile financiare plătite de producători pentru a-şi îndeplini obligaţiile în materie de răspundere extinsă a producătorilor prevăzute la articolul 45 pentru ambalajele menţionate la alineatul (11) litera (g) de la prezentul articol, statele membre ţin seama de fezabilitatea tehnică şi viabilitatea economică a reciclării ambalajelor respective.
(9)Conformitatea cu cerinţele stabilite la alineatele (2) şi (3) de la prezentul articol se demonstrează în documentaţia tehnică referitoare la ambalaj, astfel cum se prevede în anexa VII.
În cazul în care o unitate de ambalaj include componente integrate, evaluarea conformităţii cu criteriile de proiectare în vederea reciclării şi cu cerinţele privind reciclarea la scară largă include toate componentele integrate. Se efectuează o evaluare separată pentru componentele integrate care se pot separa una de cealaltă în urma stresului mecanic din timpul transportului sau al sortării.
În cazul în care o unitate de ambalaj include componente separate, evaluarea conformităţii cu cerinţele de proiectare în vederea reciclării şi cu cerinţele privind reciclarea la scară largă se efectuează separat pentru fiecare componentă separată.
Toate componentele unei unităţi de ambalaj sunt compatibile cu procesele consacrate de colectare, sortare şi reciclare ce şi-au dovedit eficacitatea într-un mediu operaţional şi nu împiedică reciclabilitatea corpului principal al unităţii de ambalaj.
(10)Prin derogare de la alineatele (2) şi (3), începând cu 1 ianuarie 2030, ambalajele inovatoare care nu respectă cerinţele de la alineatul (2) pot fi puse la dispoziţie pe piaţă pentru o perioadă maximă de cinci ani de la sfârşitul anului calendaristic în care au fost introduse pe piaţă.
În cazul în care se recurge la această derogare, operatorul economic trimite o notificare autorităţii competente înainte ca ambalajul inovator să fie introdus pe piaţă şi include toate detaliile tehnice care demonstrează că ambalajul este un ambalaj inovator. Respectiva notificare include un calendar pentru îndeplinirea cerinţelor în materie de reciclare la scară largă în ceea ce priveşte colectarea şi reciclarea ambalajelor inovatoare. Informaţiile se pun la dispoziţia Comisiei şi a autorităţilor naţionale care efectuează supravegherea pieţei.
În cazul în care autoritatea competentă consideră că ambalajul nu este un ambalaj inovator, operatorul economic se conformează criteriilor existente de proiectare în vederea reciclării.
În cazul în care consideră că ambalajul este un ambalaj inovator, autoritatea competentă informează Comisia în acest sens.
Comisia evaluează cererile autorităţilor competente în legătură cu caracterul inovator al ambalajelor şi actualizează sau adoptă noi acte delegate în temeiul alineatului (4) de la prezentul articol, după caz.
Comisia monitorizează impactul derogării menţionate la primul paragraf asupra cantităţii de ambalaje introduse pe piaţă. Dacă este cazul, Comisia prezintă o propunere legislativă pentru a modifica respectivul paragraf.
Statele membre urmăresc constant să amelioreze infrastructurile de colectare şi sortare a ambalajelor inovatoare cu potenţiale beneficii pentru mediu.
(11)Prezentul articol nu se aplică:
a)ambalajelor directe/primare în sensul definiţiei de la articolul 1 punctul 23 din Directiva 2001/83/CE şi, respectiv, de la articolul 4 punctul 25 din Regulamentul (UE) 2019/6;
b)ambalajelor pentru produse sensibile la contact, şi anume dispozitivele medicale reglementate de Regulamentul (UE) 2017/745;
c)ambalajelor pentru produse sensibile la contact, şi anume dispozitivele medicale pentru diagnostic in vitro reglementate de Regulamentul (UE) 2017/746;
d)ambalajelor exterioare/secundare în sensul definiţiei de la articolul 1 punctul 24 din Directiva 2001/83/CE şi, respectiv, de la articolul 4 punctul 26 din Regulamentul (UE) 2019/6, în cazurile în care aceste ambalaje sunt necesare pentru a respecta cerinţe specifice pentru menţinerea calităţii medicamentului;
e)ambalajelor pentru produse sensibile la contact pentru formule de început şi formule de continuare, preparate pe bază de cereale şi alimente pentru copii, precum şi pentru produse alimentare destinate unor scopuri medicale speciale, astfel cum sunt se menţionează la articolul 1 alineatul (1) literele (a), (b) şi (c) din Regulamentul (UE) nr. 609/2013;
f)ambalajelor utilizate pentru transportul de mărfuri periculoase în conformitate cu Directiva 2008/68/CE;
g)ambalajelor de vânzare din lemn uşor, plută, textile, cauciuc, ceramică, porţelan sau ceară; totuşi, unor astfel de ambalaje li se aplică alineatul (8).
(12)Până la 1 ianuarie 2035, Comisia revizuieşte excepţiile prevăzute la alineatul (11), ţinând seama cel puţin de evoluţia tehnologiilor de sortare şi reciclare şi de experienţa practică dobândită de operatorii economici şi de statele membre. Pe această bază, Comisia evaluează pertinenţa continuării aplicării excepţiilor respective şi, dacă este cazul, prezintă o propunere legislativă.
Art. 7: Conţinutul minim de material reciclat din ambalajele din plastic
(1)Până la 1 ianuarie 2030 sau la trei ani de la data intrării în vigoare a actului de punere în aplicare menţionat la alineatul (8) de la prezentul articol, luându-se în considerare data care survine mai târziu, orice parte din plastic a ambalajelor introduse pe piaţă conţine următorul procent minim de conţinut reciclat recuperat din deşeuri de plastic postconsum, pe tip şi format de ambalaj astfel cum sunt menţionate în tabelul 1 din anexa II, calculat ca medie pe unitate de producţie şi pe an:
a)30 % pentru ambalajele pentru produse sensibile la contact fabricate din polietilentereftalat (PET) ca principală componentă, cu excepţia sticlelor din plastic de unică folosinţă pentru băuturi;
b)10 % pentru ambalajele pentru produse sensibile la contact fabricate din alte materiale plastice decât PET, cu excepţia sticlelor din plastic de unică folosinţă pentru băuturi;
c)30 % pentru sticlele din plastic de unică folosinţă pentru băuturi;
d)35 % pentru alte ambalaje din plastic decât cele menţionate la literele (a), (b) şi (c) de la prezentul alineat.
(2)Până la 1 ianuarie 2040, orice parte din plastic a ambalajelor introduse pe piaţă conţine următorul procent minim de conţinut reciclat recuperat din deşeuri de plastic postconsum, pe tip şi format de ambalaj astfel cum sunt menţionate în tabelul 1 din anexa II, calculat ca medie pe unitate de producţie şi pe an:
a)50 % pentru ambalajele pentru produse sensibile la contact fabricate din PET ca principală componentă, cu excepţia sticlelor din plastic de unică folosinţă pentru băuturi;
b)25 % pentru ambalajele pentru produse sensibile la contact fabricate din alte materiale plastice decât PET, cu excepţia sticlelor din plastic de unică folosinţă pentru băuturi;
c)65 % pentru sticlele din plastic de unică folosinţă pentru băuturi;
d)65 % pentru alte ambalaje decât cele menţionate la literele (a), (b) şi (c) de la prezentul alineat.
(3)În sensul prezentului articol, conţinutul reciclat se recuperează din deşeurile de plastic postconsum care:
a)au fost colectate în Uniune în temeiul prezentului regulament sau al normelor naţionale de transpunere a Directivelor 2008/98/CE şi (UE) 2019/904, după caz, sau au fost colectate într-o ţară terţă în conformitate cu standarde de colectare separată pentru a promova reciclarea de înaltă calitate, echivalente cu cele menţionate în prezentul regulament şi în Directivele 2008/98/CE şi (UE) 2019/904, după caz; şi
b)după caz, au fost reciclate într-o instalaţie situată pe teritoriul Uniunii căreia i se aplică Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (62) sau au fost reciclate într-o instalaţie situată într-o ţară terţă căreia i se aplică normele privind prevenirea şi reducerea emisiilor în aer, apă şi sol asociate operaţiunilor de reciclare, iar normele respective sunt echivalente cu cele privind valorile-limită de emisie şi nivelurile de performanţă de mediu stabilite în conformitate cu Directiva 2010/75/UE, care sunt aplicabile unei instalaţii situate în Uniune care desfăşoară aceeaşi activitate; condiţia respectivă se aplică numai în cazul în care valorile-limită şi nivelurile respective ar fi aplicabile unei instalaţii situate în Uniune care desfăşoară aceeaşi activitate ca o instalaţie similară situată în ţara terţă.
(62)Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea şi controlul integrat al poluării) (JO L 334, 17.12.2010, p. 17).
(4)Alineatele (1) şi (2) nu se aplică:
a)ambalajelor directe/primare în sensul definiţiei de la articolul 1 punctul 23 din Directiva 2001/83/CE şi, respectiv, de la articolul 4 punctul 25 din Regulamentul (UE) 2019/6;
b)ambalajelor din plastic pentru produse sensibile la contact, şi anume dispozitivele medicale, dispozitivele destinate exclusiv utilizării în scopuri de cercetare şi dispozitivele care fac obiectul unei investigaţii reglementate de Regulamentul (UE) 2017/745;
c)ambalajelor din plastic pentru produse sensibile la contact, şi anume dispozitivele medicale pentru diagnostic in vitro reglementate de Regulamentul (UE) 2017/746;
d)ambalajelor exterioare/secundare în sensul definiţiei de la articolul 1 punctul 24 din Directiva 2001/83/CE şi, respectiv, de la articolul 4 punctul 26 din Regulamentul (UE) 2019/6, în cazurile în care aceste ambalaje sunt necesare pentru a respecta cerinţe specifice pentru menţinerea calităţii medicamentului;
e)ambalajelor din plastic compostabile;
f)ambalajelor utilizate pentru transportul de mărfuri periculoase în conformitate cu Directiva 2008/68/CE;
g)ambalajelor din plastic pentru produse sensibile la contact pentru alimente destinate exclusiv sugarilor şi copii de vârstă mică şi alimente destinate unor scopuri medicale speciale, precum şi ambalajelor pentru băuturi şi alimente destinate în general copiilor de vârstă mică, astfel cum se menţionează la articolul 1 literele (a), (b) şi (c) din Regulamentul (UE) nr. 609/2013;
h)ambalajelor pentru furnituri, componente şi componente în ambalaje directe pentru fabricarea de medicamente de uz uman care intră sub incidenţa Directivei 2001/83/CE şi de produse medicinale veterinare care intră sub incidenţa Regulamentului (UE) 2019/6, în cazul în care aceste ambalaje trebuie să fie în conformitate cu standardele de calitate ale produselor respective.
(5)Alineatele (1) şi (2) nu se aplică:
a)ambalajelor din plastic care sunt destinate să vină în contact cu produsele alimentare în cazul cărora cantitatea de conţinut reciclat prezintă o ameninţare la adresa sănătăţii umane şi duce la neconformitatea produselor ambalate cu Regulamentul (CE) nr. 1935/2004;
b)oricărei părţi din plastic care reprezintă mai puţin de 5 % din greutatea totală a întregii unităţi de ambalaj.
(6)Fabricanţii şi importatorii demonstrează conformitatea cu cerinţele prevăzute la alineatele (1) şi (2) de la prezentul articol în informaţiile tehnice privind ambalajul menţionate în anexa VII.
(7)Contribuţiile financiare plătite de producători pentru a-şi îndeplini obligaţiile care le revin în materie de răspundere extinsă a producătorilor, astfel cum sunt prevăzute la articolul 45, pot fi modulate în funcţie de procentul de conţinut reciclat utilizat în ambalaje. Orice astfel de modulare ţine seama de criteriile de sustenabilitate ale tehnologiilor de reciclare şi de costurile de mediu pentru conţinutul reciclat.
(8)Până la 31 decembrie 2026, Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care stabileşte metodologia de calcul şi de verificare a procentului de conţinut reciclat recuperat din deşeurile de plastic postconsum reciclate şi colectate în Uniune în conformitate cu condiţiile prevăzute la alineatul (3) de la prezentul articol, precum şi formatul documentaţiei tehnice menţionate în anexa VII. În acest scop, Comisia ia în considerare utilizarea materiilor prime secundare rezultate care sunt de o calitate suficientă, comparativ cu materialele originale, astfel încât să poată fi utilizate pentru a înlocui materiile prime primare. Metodologia de verificare poate include obligaţia de a efectua audituri efectuate de un terţ independent cu privire la fabricanţii de conţinut reciclat din Uniune şi la ambalajele din plastic introduse pe piaţă ca unitate de vânzare separată de alte produse, pentru a se asigura că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alineatul (3) de la prezentul articol şi în actul delegat adoptat în temeiul alineatului (9) de la prezentul articol.
Atunci când adoptă actele de punere în aplicare, Comisia evaluează tehnologiile de reciclare disponibile ţinând seama de performanţa economică şi de mediu a acestora, inclusiv calitatea rezultatelor acestora, disponibilitatea deşeurilor, energia necesară şi emisiile de gaze cu efect de seră, precum şi alte impacturi relevante asupra mediului.
Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 65 alineatul (2).
(9)Până la 31 decembrie 2026, pe baza evaluării menţionate la alineatul (8) al doilea paragraf, Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 64 pentru a completa prezentul regulament cu criterii de sustenabilitate pentru tehnologiile de reciclare a materialelor plastice.
În sensul prezentului articol, conţinutul reciclat se recuperează din deşeurile de plastic postconsum care au fost reciclate:
a)în instalaţiile situate în Uniune care utilizează tehnologii de reciclare ce îndeplinesc astfel de criterii de sustenabilitate stabilite în temeiul prezentului alineat; sau
b)în instalaţiile situate într-o ţară terţă care utilizează tehnologii de reciclare ce respectă standarde echivalente cu criteriile de sustenabilitate elaborate în temeiul actelor delegate.
(10)Până la 31 decembrie 2026, Comisia adoptă acte de punere în aplicare de stabilire a metodologiei de evaluare, verificare şi certificare, inclusiv prin intermediul unui audit efectuat de un terţ, a echivalenţei normelor aplicate în cazurile în care conţinutul reciclat recuperat din deşeurile de plastic postconsum este reciclat sau colectat într-o ţară terţă. Evaluarea ia în considerare standardele de protecţie a mediului şi a sănătăţii umane, inclusiv standardele prin care se asigură că reciclarea se efectuează într-un mod ecologic şi standardele privind reciclarea de înaltă calitate, cum ar fi cele privind utilizarea eficientă a resurselor, şi standardele de calitate pentru sectoarele din domeniul reciclării. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 65 alineatul (2).
(11)Până la 1 ianuarie 2029 sau la 24 de luni de la data intrării în vigoare a actului de punere în aplicare menţionat la alineatul (8), luându-se în considerare data care survine mai târziu, calcularea şi verificarea procentului de conţinut reciclat din ambalaje în temeiul alineatului (1) respectă normele prevăzute în actul de punere în aplicare adoptat în temeiul alineatului (8).
(12)Până la 1 ianuarie 2028, Comisia evaluează necesitatea unor derogări de la procentele minime de conţinut reciclat prevăzute la alineatul (1) literele (b) şi (d) pentru anumite ambalaje din plastic sau necesitatea revizuirii listei de excepţii de la alineatul (4) pentru anumite ambalaje din plastic.
Pe baza evaluării menţionate la primul paragraf de la prezentul alineat, în cazul în care tehnologii de reciclare adecvate pentru reciclarea ambalajelor din plastic nu sunt autorizate în temeiul normelor relevante ale Uniunii sau nu sunt suficient de disponibile în practică, ţinând seama de toate cerinţele legate de siguranţă, în special în ceea ce priveşte ambalajele din plastic pentru produse sensibile la contact, inclusiv ambalajele alimentare, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 64 pentru a modifica prezentul regulament în vederea:
a)prevederii unor derogări de la domeniul de aplicare, calendarul sau nivelul procentului minim prevăzut la alineatul (1) literele (b) şi (d) de la prezentul articol pentru anumite ambalaje din plastic; şi
b)după caz, modificării listei de excepţii de la alineatul (4) de la prezentul articol.
(13)În cazul în care lipsa disponibilităţii sau preţurile excesive ale anumitor materiale plastice reciclate fac excesiv de dificilă respectarea procentelor minime de conţinut reciclat prevăzute la alineatele (1) şi (2) de la prezentul articol, Comisia este împuternicită să adopte un act delegat în conformitate cu articolul 64 pentru a modifica alineatele respective prin ajustarea procentelor minime în mod corespunzător. Atunci când analizează dacă o astfel de ajustare este justificată, Comisia examinează cererile înaintate de persoane fizice sau juridice, care trebuie să fie însoţite de informaţii şi de date relevante privind situaţia pieţei pentru deşeurile de plastic postconsum, precum şi de cele mai fiabile date disponibile privind riscurile aferente pentru sănătatea umană sau animală, pentru securitatea aprovizionării cu alimente sau pentru mediu. Comisia adoptă un astfel de act delegat numai în cazuri excepţionale în care ar exista efecte adverse severe pentru sănătatea umană sau animală, pentru securitatea aprovizionării cu alimente sau pentru mediu.
(14)Până la 12 februarie 2032, ţinând seama de stadiul actual al tehnologiei şi de experienţa practică dobândită de operatorii economici şi de statele membre, Comisia prezintă un raport care analizează punerea în aplicare a procentelor minime de conţinut reciclat stabilite pentru 2030 stabilit la alineatul (1) şi evaluează în ce măsură procentele respective conduc la soluţii de promovare a ambalajelor sustenabile care să fie eficace şi uşor de pus în aplicare, fezabilitatea realizării procentelor minime stabilite pentru 2040 pe baza experienţei acumulate în realizarea procentelor minime stabilite pentru 2030 şi a evoluţiei situaţiei, relevanţa menţinerii excepţiilor şi derogărilor prevăzute la prezentul articol, precum şi necesitatea sau pertinenţa stabilirii de noi procente minime pentru conţinutul reciclat. Raportul respectiv este însoţit, după caz, de o propunere legislativă de modificare a prezentului articol, în special în ceea ce priveşte procentele minime de conţinut reciclat pentru 2040.
(15)Până la 12 februarie 2032, Comisia revizuieşte situaţia utilizării materialelor de ambalare reciclate în alte ambalaje decât materialele plastice şi, pe această bază, evaluează oportunitatea stabilirii de măsuri sau a stabilirii de obiective pentru creşterea gradului de utilizare a conţinutului reciclat în astfel de alte ambalaje şi, dacă este cazul, prezintă o propunere legislativă.
Art. 8: Materii prime de origine biologică în ambalajele de plastic
(1)Până la 12 februarie 2028, Comisia evaluează stadiul dezvoltării tehnologice şi performanţa de mediu a ambalajelor din materiale plastice de origine biologică, ţinând seama de criteriile de sustenabilitate prevăzute la articolul 29 din Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European şi a Consiliului (63).
(63)Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 328, 21.12.2018, p. 82).
(2)Pe baza evaluării menţionate la alineatul (1), Comisia prezintă, după caz, o propunere legislativă pentru:
a)a stabili cerinţe de sustenabilitate pentru materiile prime de origine biologică din ambalajele din plastic;
b)a stabili obiective pentru a spori utilizarea materiilor prime de origine biologică în ambalajele din plastic;
c)a introduce posibilitatea de a realiza obiectivele stabilite la articolul 7 alineatele (1) şi (2) din prezentul regulament prin utilizarea de materii prime din plastic de origine biologică în locul conţinutului reciclat recuperat din deşeurile de plastic postconsum, în cazul în care nu sunt disponibile tehnologii adecvate de reciclare pentru ambalajele destinate să vină în contact cu produsele alimentare şi care respectă cerinţele prevăzute în Regulamentul (UE) 2022/1616;
d)a modifica, după caz, definiţia materialelor plastice de origine biologică prevăzută la articolul 3 alineatul (1) punctul 53.
Art. 9: Ambalaje compostabile
(1)Prin derogare de la articolul 6 alineatul (1), până la 12 februarie 2028, atunci când ambalajele menţionate la articolul 3 alineatul (1) punctul 1 litera (f) şi etichetele adezive aplicate pe fructe şi legume sunt introduse pe piaţă, respectivele ambalaje şi etichete adezive sunt compatibile cu standardul privind compostarea în condiţii controlate industrial în instalaţiile de tratare a biodeşeurilor şi, atunci când statele membre solicită acest lucru, cu standardele privind compostarea la domiciliu menţionate la alineatul (6) de la prezentul articol.
(2)Prin derogare de la articolul 6 alineatul (1), în cazul în care statele membre permit ca deşeurile cu proprietăţi în materie de biodegradabilitate şi compostabilitate similare cu cele ale biodeşeurilor în temeiul articolului 22 alineatul (1) din Directiva 2008/98/CE să fie colectate împreună cu biodeşeurile şi în cazul în care sunt disponibile sisteme adecvate de colectare a deşeurilor şi infrastructuri de tratare a deşeurilor pentru a se asigura că ambalajele compostabile intră în fluxul de gestionare a biodeşeurilor, statele membre pot impune ca următoarele ambalaje să fie puse la dispoziţie pe teritoriul lor pentru prima dată numai dacă sunt compostabile:
a)ambalajele menţionate la articolul 3 alineatul (1) punctul 1 litera (g) compuse din alte materiale decât metalul, pungile de transport din plastic foarte subţire şi pungile de transport din plastic subţire;
b)ambalaje, altele decât cele menţionate la litera (a) de la prezentul alineat, pentru care statul membru a solicitat deja ca acestea să fie compostabile înainte de data aplicării prezentului regulament.
(3)Până la 12 februarie 2028, ambalajele, altele decât cele menţionate la alineatele (1) şi (2), inclusiv ambalajele fabricate din polimeri de plastic biodegradabil şi alte materiale biodegradabile, sunt proiectate pentru reciclarea materialelor în conformitate cu articolul 6 fără a afecta reciclabilitatea altor fluxuri de deşeuri.
(4)Respectarea cerinţelor prevăzute la alineatele (1), (2) şi (3) de la prezentul articol se demonstrează în informaţiile tehnice privind ambalajul, menţionate în anexa VII.
(5)Comisia poate analiza dacă alte ambalaje ar trebui incluse la alineatul (1) sau la alineatul (2) litera (a) de la prezentul articol, dacă acest lucru este justificat şi adecvat ca urmare a evoluţiilor tehnologice şi în materie de reglementare care afectează eliminarea ambalajelor compostabile şi în condiţiile stabilite în anexa III şi, după caz, poate prezenta o propunere legislativă.
(6)Până la 12 februarie 2026, Comisia solicită organizaţiilor europene de standardizare să pregătească sau să actualizeze standarde armonizate care să stabilească specificaţiile tehnice detaliate ale cerinţelor privind ambalajele compostabile. În acest sens, Comisia solicită să se ţină seama, în conformitate cu cele mai recente evoluţii ştiinţifice şi tehnologice, de parametri precum timpii de retenţie, temperaturile şi amestecarea, care reflectă condiţiile reale din composturile de la domiciliu şi din instalaţiile de tratare a biodeşeurilor, inclusiv procesele de digestie anaerobă. Comisia solicită ca respectivele standarde să includă verificarea faptului că ambalajele compostabile supuse descompunerii biologice sub rezerva parametrilor specificaţi au ca rezultat, în cele din urmă, transformarea în dioxid de carbon sau, în absenţa oxigenului, în metan şi săruri minerale, biomasă şi apă.
Până la 12 februarie 2026, Comisia solicită, de asemenea, organizaţiilor europene de standardizare să pregătească standarde armonizate care să stabilească specificaţiile tehnice detaliate ale cerinţelor privind compostabilitatea la domiciliu a ambalajelor menţionate la alineatul (1).
Art. 10: Reducerea la minimum a ambalajelor
(1)Până la 1 ianuarie 2030, fabricantul sau importatorul se asigură că ambalajele introduse pe piaţă sunt proiectate astfel încât greutatea şi volumul lor să fie reduse la minimul necesar pentru a le asigura funcţionalitatea, ţinând seama de forma ambalajului şi de materialul din care este fabricat.
(2)Fabricantul sau importatorul se asigură că ambalajele care nu sunt conforme cu criteriile de performanţă prevăzute în anexa IV la prezentul regulament şi ambalajele cu caracteristici menite doar să facă volumul produsului să pară mai mare, inclusiv pereţi dubli, funduri false şi straturile inutile, sunt introduse pe piaţă numai dacă:
a)proiectarea ambalajului este protejată de un desen sau model industrial comunitar în temeiul Regulamentului (CE) nr. 6/2002 al Consiliului (64) sau de drepturi asupra desenelor sau modelelor industriale care intră sub incidenţa Directivei 98/71/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (65), inclusiv acorduri internaţionale în vigoare în unul dintre statele membre, ori forma ambalajului este o marcă ce intră sub incidenţa Regulamentului (UE) 2017/1001 al Parlamentului European şi al Consiliului (66) sau a Directivei (UE) 2015/2436 a Parlamentului European şi a Consiliului (67), inclusiv mărcile înregistrate în temeiul unor acorduri internaţionale în vigoare în unul dintre statele membre, iar drepturile asupra desenelor sau modelelor industriale şi mărcile sunt protejate înainte de 11 februarie 2025 şi aplicarea cerinţelor prevăzute la prezentul articol ar afecta proiectarea ambalajelor într-un mod care ar modifica noutatea sau caracterul individual al acestora sau ar afecta marca în aşa fel încât marca nu ar mai putea distinge produsul pe care îl desemnează de produsele altor întreprinderi; sau
(64)Regulamentul (CE) nr. 6/2002 al Consiliului din 12 decembrie 2001 privind desenele sau modelele industriale comunitare (JO L 3, 5.1.2002, p. 1).
(65)Directiva 98/71/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 octombrie 1998 privind protecţia juridică a desenelor şi modelelor industriale (JO L 289, 28.10.1998, p. 28).
(66)Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 iunie 2017 privind marca Uniunii Europene (JO L 154, 16.6.2017, p. 1).
(67)Directiva (UE) 2015/2436 a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 decembrie 2015 de apropiere a legislaţiilor statelor membre cu privire la mărci (JO L 336, 23.12.2015, p. 1).
b)produsul ambalat sau băutura ambalată beneficiază de o indicaţie geografică protejată de dreptul Uniunii, cum ar fi în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 în cazul vinului, în temeiul Regulamentului (UE) 2019/787 în cazul băuturilor spirtoase sau în temeiul Regulamentului (UE) 2023/2411 în cazul produselor artizanale şi industriale, ori face obiectul unui sistem de calitate menţionat în Regulamentul (UE) 2024/1143.
(3)Până la 12 februarie 2027, Comisia solicită organizaţiilor europene de standardizare să pregătească sau să actualizeze, după caz, standarde armonizate care să stabilească metodologia pentru calcularea şi măsurarea conformităţii cu cerinţele de reducere la minimum a ambalajelor în temeiul prezentului regulament. Pentru cele mai comune tipuri şi formate de ambalaje, astfel de standarde ar trebui să specifice limite pentru greutatea maximă adecvată şi volumul maxim adecvat şi, dacă este cazul, grosimea peretelui şi spaţiul gol maxim.
(4)Conformitatea cu cerinţele prevăzute la alineatele (1) şi (2) de la prezentul articol se demonstrează în documentaţia tehnică menţionată în anexa VII, care conţine următoarele elemente:
a)o explicaţie a specificaţiilor tehnice, a standardelor şi a condiţiilor utilizate pentru evaluarea ambalajului în raport cu criteriile de performanţă şi cu metodologia prevăzute în anexa IV;
b)identificarea cerinţelor de proiectare care împiedică reducerea suplimentară a greutăţii sau a volumului ambalajului, pentru fiecare dintre aceste criterii de performanţă;
c)eventuale rezultate ale testelor, studii sau alte surse relevante, precum modelizare şi simulări, utilizate pentru a evalua volumul sau greutatea minime necesare ale ambalajului.
În cazul ambalajelor reutilizabile, evaluarea conformităţii cu cerinţele prevăzute la alineatul (1) de la prezentul articol ţine seama de caracteristicile ambalajelor reutilizabile şi, în primul rând, de cerinţele prevăzute la articolul 11.
Art. 11: Ambalaje reutilizabile
(1)Ambalajele introduse pe piaţă începând cu 11 februarie 2025 sunt considerate reutilizabile dacă îndeplinesc toate cerinţele următoare:
a)au fost concepute, proiectate şi introduse pe piaţă cu scopul de a fi reutilizate de mai multe ori;
b)au fost concepute şi proiectate pentru a efectua cât mai multe rotaţii cu putinţă în condiţii de utilizare previzibile în mod normal;
c)îndeplinesc cerinţele aplicabile privind sănătatea, siguranţa şi igiena consumatorilor;
d)pot fi golite sau descărcate fără să sufere o deteriorare într-un mod care ar împiedica funcţionarea ulterioară şi reutilizarea lor;
e)pot fi golite, descărcate, reumplute sau reîncărcate menţinându-se calitatea şi siguranţa produsului ambalat şi asigurându-se în acelaşi timp respectarea cerinţelor de siguranţă şi igienă aplicabile, inclusiv a celor privind siguranţa alimentară;
f)pot fi recondiţionate în conformitate cu anexa VI partea B, menţinându-şi în acelaşi timp capacitatea de a-şi îndeplini funcţia prevăzută;
g)permit aplicarea etichetei şi furnizarea de informaţii privind proprietăţile produsului respectiv şi ale ambalajului în sine, inclusiv toate instrucţiunile şi informaţiile relevante pentru asigurarea siguranţei, a utilizării adecvate, a trasabilităţii şi a termenului de valabilitate al produsului;
h)pot fi golite, descărcate, reumplute sau reîncărcate fără riscuri pentru sănătatea şi siguranţa persoanelor responsabile cu acest lucru; şi
i)îndeplinesc cerinţele specifice ambalajelor reciclabile prevăzute la articolul 6, astfel încât să poată fi reciclate atunci când devin deşeuri.
(2)Până la 12 februarie 2027, Comisia adoptă un act delegat în conformitate cu articolul 64 pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea unui număr minim al rotaţiilor pentru ambalajele reutilizabile, în sensul alineatului (1) litera (b) de la prezentul articol, în formatele care sunt cel mai frecvent destinate reutilizării, ţinând seama de igienă şi de alte cerinţe, cum ar fi logistica.
(3)Conformitatea cu cerinţele prevăzute la alineatul (1) de la prezentul articol se demonstrează în informaţiile tehnice privind ambalajul, menţionate în anexa VII.