Capitolul 4 - Tranzit comunitar - Regulamentul 2454/02-iul-1993 de stabilire a unor dispoziţii de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar
Acte UE
Editia Speciala a Jurnalului Oficial
Ieşit din vigoare Versiune de la: 8 Decembrie 2015
CAPITOLUL 4:Tranzit comunitar
Art. 340a
Ce excepţia situaţiei în care există indicaţii contrare, dispoziţiile prezentului capitol se aplică tranzitului comunitar extern şi tranzitului comunitar intern.
Mărfurile care prezintă riscuri crescute de fraudă sunt menţionate în anexa 44c. Atunci când o dispoziţie din prezentul regulament face trimitere la această anexă, măsurile referitoare la mărfurile care sunt menţionate în aceasta nu se aplică decât atunci când cantitatea de aceste mărfuri depăşeşte cantitatea minimă corespunzătoare. Anexa 44c se revizuieşte cel puţin în fiecare an.
Art. 340b
În sensul prezentului capitol se înţelege prin:
1.«birou de plecare»: biroul vamal unde se acceptă declaraţia de plasare sub regim de tranzit comunitar;
2.«birou de tranzit»:
(a)biroul vamal de la punctul de ieşire de pe teritoriul vamal al Comunităţii atunci când transportul părăseşte acest teritoriu în cursul unei operaţiuni de tranzit via o frontieră dintre un stat membru şi o ţară terţă alta decât o ţară AELS sau
(b)biroul vamal de la punctul de intrare pe teritoriul vamal al Comunităţii atunci când mărfurile au traversat teritoriul unei ţări terţe în cursul unei operaţiuni de tranzit;
3.«birou de destinaţie»: biroul vamal unde mărfurile plasate sub regim de tranzit comunitar trebuie prezentate pentru încheierea regimului;
4.«birou de garanţie»: biroul stabilit de autorităţile vamale din fiecare stat membru unde se constituie o garanţie prin garant;
5.«ţară AELS»: orice ţară membră AELS sau orice ţară care a aderat la Convenţia privind regimul de tranzit comun din 20 mai 1987.(*)
(*)JOL226, 13.8.1987, p. 2.
6.«document de însoţire a tranzitului»: înseamnă documentul imprimat cu ajutorul sistemului informatizat pentru a însoţi mărfurile şi bazat pe datele din declaraţia de tranzit;
61.6a«document de însoţire tranzit/securitate»: înseamnă documentul imprimat de sistemul informatic pentru a însoţi mărfurile, bazat pe datele din declaraţia de tranzit şi din declaraţia sumară de intrare sau ieşire.
7.«procedură de rezervă»: înseamnă procedura bazată pe utilizarea documentelor pe suport de hârtie, stabilită pentru a permite depunerea şi verificarea declaraţiei de tranzit, precum şi monitorizarea operaţiunii de tranzit atunci când nu poate fi aplicată procedura normală pe cale electronică.
Art. 340c
(1)Se plasează sub regim de tranzit comunitar intern mărfurile comunitare care sunt expediate:
a)dintr-o parte a teritoriului vamal al Comunităţii în care se aplică dispoziţiile Directivei 2006/112/CE către o parte a teritoriului vamal al Comunităţii în care nu se aplică dispoziţiile menţionate anterior; sau
b)dintr-o parte a teritoriului vamal al Comunităţii în care nu se aplică dispoziţiile Directivei 2006/112/CE către o parte a teritoriului vamal al Comunităţii în care se aplică dispoziţiile menţionate anterior; sau
c)dintr-o parte a teritoriului vamal al Comunităţii în care nu se aplică dispoziţiile Directivei 2006/112/CE către altă parte a teritoriului vamal al Comunităţii în care nu se aplică dispoziţiile menţionate anterior.
(2)Sub rezerva alineatului (3), mărfurile comunitare care sunt expediate dintr-un punct în altul al teritoriului vamal al Comunităţii, prin tranzitarea uneia sau mai multor ţări din AELS în conformitate cu Convenţia privind regimul de tranzit comun, se plasează sub regimul de tranzit comunitar intern.
Pentru mărfurile menţionate în primul paragraf, care se transportă exclusiv pe cale maritimă sau aeriană, plasarea sub regimul de tranzit comunitar intern nu este obligatorie.
(3)Atunci când se exportă mărfuri comunitare către o ţară AELS sau atunci când se exportă şi tranzitează una sau mai multe ţări din AELS, în conformitate cu Convenţia privind regimul de tranzit comun, ele se plasează sub regimul de tranzit comunitar extern în următoarele condiţii:
a)în cazul în care au făcut obiectul formalităţilor vamale de export în vederea acordării de restituiri la exportul către terţe ţări în cadrul politicii agricole comune sau
b)în cazul în care provin din stocuri de intervenţie şi sunt supuse măsurilor de control în ceea ce priveşte folosirea şi/sau destinaţia şi au făcut obiectul formalităţilor vamale la exportul lor către terţe ţări în cadrul politicii agricole comune sau
c)în cazul în care beneficiază de rambursarea sau remiterea drepturilor la import, cu condiţia ca ele să fie exportate în afara teritoriul vamal al Comunităţii sau
d)în cazul în care, sub forma produselor compensatoare sau a mărfurilor în aceeaşi stare, ele au făcut obiectul formalităţilor la exportul către ţări terţe ca încheiere a regimului de perfecţionare activ, a sistemului cu restituire, în vederea rambursării sau remiterii drepturilor.
Art. 340d
Transportul mărfurilor cărora li se aplică regimul de tranzit comunitar între două puncte de pe teritoriul vamal al Comunităţii prin teritoriul unei alte ţări terţe decât o ţară membră AELS se poate efectua sub regimul de tranzit comunitar în măsura în care tranzitul prin ţara terţă respectivă se desfăşoară cu un singur document de transport întocmit într-un stat membru; în această situaţie, efectul regimului respectiv se suspendă pe teritoriul ţării terţe.
Art. 340e
(1)Regimul de tranzit comunitar este obligatoriu pentru mărfurile transportate pe cale aeriană numai în cazul în care sunt încărcate sau transbordate într-un aeroport al Comunităţii.
(2)Fără a aduce atingere articolului 91 alineatul (1) din Cod, regimul de tranzit comunitar este obligatoriu pentru mărfurile transportate pe cale maritimă în cazul în care sunt transportate pe o linie regulată autorizată în conformitate cu articolele 313a şi 313b.
Art. 341
Dispoziţiile capitolelor 1 şi 2 din titlul VII din Cod şi dispoziţiile din prezentul titlu se aplică mutatis mutandis celorlalte impuneri în sensul articolului 91 alineatul (1) litera (a) din Cod.
Art. 342
(1)Garanţia furnizată de principalul obligat este valabilă pe tot teritoriul Comunităţii.
(2)Atunci când garanţia se constituie printr-un garant, garantul trebuie să aleagă domiciliul sau să desemneze un mandatar în fiecare din statele membre.
(3)Trebuie furnizată o garanţie pentru a acoperi operaţiunile de tranzit comunitar efectuate de către societăţile de cale ferată ale statelor membre, conform unei alte proceduri decât procedura simplificată menţionată la articolul 372 alineatul (1) litera (g) punctul (i).
(4)Atunci când garanţia este constituită printr-un garant la un birou de garanţie:
a)principalului obligat i se atribuie un «număr de referinţă al garanţiei», pentru folosirea garanţiei şi pentru identificarea fiecărui angajament al garantului;
b)principalului obligat i se atribuie şi i se comunică un cod de acces, asociat «numărului de referinţă al garanţiei».
Art. 343
Fiecare stat membru introduce în sistemul informatizat lista, precum şi numărul de identificare, atribuţiile, zilele şi orele de lucru ale birourilor competente pentru operaţiunile de tranzit comunitar. Orice modificare a acestor informaţii se introduce, de asemenea, în sistemul informatizat.
Comisia comunică aceste informaţii celorlalte state membre prin intermediul sistemului informatizat.
Art. 343a
Fiecare stat membru informează Comisia, după caz, cu privire la înfiinţarea oricăror birouri centralizatoare şi la competenţele atribuite acestora în domeniul gestionării şi monitorizării procedurii de tranzit comunitar, precum şi în domeniul primirii şi transmiterii de documente, indicând tipul documentelor în cauză.
Comisia transmite aceste informaţii celorlalte state membre.
Art. 344
Caracteristicile formularelor altele decât documentul administrativ unic utilizat în cadrul regimului de tranzit comunitar sunt descrise în anexa 44b.
Art. 344a
(1)În cadrul procedurii de tranzit comunitar, formalităţile sunt îndeplinite utilizându-se tehnici electronice de prelucrare a datelor.
(2)Mesajele care trebuie folosite între administraţii sunt conforme cu structura şi caracteristicile stabilite de comun acord de autorităţile vamale.
Subsecţiunea 1:Garanţia individuală
Art. 345
(1)Garanţia izolată trebuie să acopere integral valoarea datoriei vamale susceptibile să apară, calculate pe baza celor mai ridicate rate aferente acestui gen de mărfuri în statul membru de origine. Pentru acest calcul, mărfurile comunitare transportate în conformitate cu Convenţia privind regimul de tranzit comun sunt considerate mărfuri necomunitare.
Totuşi, ratele care trebuie luate în considerare la calcularea garanţiei individuale nu pot fi mai mici decât o rată minimă atunci când o asemenea rată este inclusă în a cincea coloană din anexa 44c.
(2)Garanţia individuală prin depozit în numerar se constituie la biroul de plecare. Ea se rambursează atunci când regimul este închis.
(3)Garanţia individuală constituită printr-un garant poate să se bazeze pe folosirea titlurilor de garanţie individuală de o valoare de 7 000 EUR, emise de garant pentru persoanele care vor să acţioneze ca principal obligat.
Răspunderea garantului se angajează până la valoarea de 7 000 EUR pe titlu.
(4)Atunci când garanţia izolată este constituită printr-un garant, principalul obligat nu poate să modifice codul de acces asociat «numărului de referinţă al garanţiei» decât în cazul în care se aplică dispoziţiile anexei 47a punctul 3.
Art. 346
(1)Garanţia izolată prin garant trebuie să facă obiectul unui act de garanţie în conformitate cu modelul din anexa 49.
Actul de garanţie se păstrează la biroul de garanţie.
(2)Atunci când dispoziţiile legale, de reglementare şi administrative naţionale sau uzanţele necesită acest lucru, fiecare stat membru poate să subscrie actul de cauţiune prevăzut în alineatul (1) sub o formă diferită, în măsura în care el comportă efecte identice cu cele ale actului prevăzut în model.
Art. 347
(1)În cazul prevăzut la articolul 345 alineatul (3), garanţia izolată trebuie să facă obiectul unui act de garanţie în conformitate cu modelul din anexa 50.
- Articolul 346 alineatul (2) se aplică mutatis mutandis.
(2)Garantul furnizează biroului de garanţie, în conformitate cu modalităţile stabilite de autorităţile vamale, orice detalii solicitate cu privire la titlurile de garanţie izolată pe care le-a emis.
Data-limită de utilizare a titlurilor nu poate fi stabilită la mai mult de un an de la data emiterii lor.
(3)Principalului obligat i se comunică de către garant un «număr de referinţă al garanţiei», pentru fiecare titlu de garanţie izolată care i-a fost atribuit. Codul de acces asociat nu poate fi modificat de către principalul obligat.
(4)Pentru aplicarea articolului 353 alineatul (2) litera (b), garantul îi eliberează principalului obligat titluri de garanţie izolată pe suport de hârtie, elaborate în conformitate cu modelul din anexa 54. Numărul de identificare este indicat pe titlu.
(5)Garantul poate elibera titluri de garanţie izolată care să nu fie valabile pentru o operaţiune de tranzit comunitar cu mărfuri din lista publicată în anexa 44c. În acest caz, garantul înscrie în diagonală pe fiecare titlu de garanţie izolată pe care îl eliberează pe suport de hârtie menţiunea următoare:
- Validitate limitată - 99200.
(6)Principalul obligat trebuie să depună la biroul de plecare numărul de titluri de garanţie izolată corespunzător multiplului de 7 000 EUR necesar pentru a acoperi valoarea integrală prevăzută la articolul 345 alineatul (1). Pentru aplicarea articolului 353 alineatul (2) litera (b), titlurile pe suport de hârtie se predau şi se păstrează la biroul de plecare, care comunică numărul de identificare al fiecărui titlu biroului de garanţie indicat pe titlu.
Art. 348
(1)Biroul de garanţie revocă decizia prin care a acceptat angajamentul garantului atunci când nu se mai îndeplinesc condiţiile impuse la întocmire.
Garantul poate de asemenea să rezilieze angajamentul în orice moment.
(2)Revocarea sau rezilierea intră în vigoare în a şaisprezecea zi de la notificarea sa, după caz, garantului sau biroului de garanţie.
De la data de intrare în vigoare a revocării sau rezilierii, titlurile de garanţie individuală emise anterior nu se mai pot utiliza pentru plasarea mărfurilor sub regim de tranzit comunitar.
(3)Autorităţile vamale ale statului membru de care aparţine biroul de garanţie în cauză introduc în sistemul informatizat informaţiile cu privire la orice astfel de revocare sau reziliere şi data intrării în vigoare a oricăreia dintre acestea.
Subsecţiunea 2:Mijloace de transport şi declaraţii
Art. 349
(1)Nu pot face obiectul aceleiaşi declaraţii de tranzit decât mărfurile încărcate sau care trebuie încărcate într-un mijloc de transport unic şi destinate a fi transportate din acelaşi birou de plecare spre acelaşi birou de destinaţie.
În scopul aplicării prezentului articol, se consideră ca alcătuind un mijloc de transport unic, cu condiţia ca mărfurile transportate să fie expediate împreună:
a)un vehicul rutier însoţit de remorcă (remorci) sau semiremorcă (semiremorci);
b)o ramă de vagoane de cale ferată pentru călători sau mărfuri;
c)navele care formează un singur convoi;
d)containerele încărcate pe un mijloc de transport unic în sensul prezentului articol.
(2)Se poate folosi un mijloc de transport unic pentru încărcarea mărfurilor la mai multe birouri de plecare şi pentru descărcarea la mai multe birouri de destinaţie.
Art. 350
[textul din Art. 350 din partea II, titlul II, capitolul 4, sectiunea 2, subsectiunea 2 a fost abrogat la 01-iul-2008 de Art. 1, punctul 37. din Regulamentul 1192/17-nov-2008]
Art. 351
În cazul transporturilor care cuprind atât mărfuri care trebuie plasate sub regim de tranzit comunitar extern, cât şi mărfuri care trebuie plasate sub regim de tranzit comunitar intern, declaraţia de tranzit care poartă sigla «T» este completată de atributul «T1», «T2» sau «T2F» pentru fiecare articol al mărfurilor.
Art. 352
[textul din Art. 352 din partea II, titlul II, capitolul 4, sectiunea 2, subsectiunea 2 a fost abrogat la 01-iul-2008 de Art. 1, punctul 39. din Regulamentul 1192/17-nov-2008]
Art. 353
(1)Declaraţiile de tranzit respectă structura şi elementele stabilite în anexa 37a.
(2)Autorităţile vamale acceptă o declaraţie de tranzit întocmită în scris pe un formular care corespunde modelului din anexa 31 conform procedurii stabilite de comun acord de către autorităţile vamale în următoarele cazuri:
a)atunci când mărfurile sunt transportate de către călători care nu au acces direct la sistemul informatizat vamal, în conformitate cu modalităţile prevăzute la articolul 353a;
b)atunci când se apelează la procedura de rezervă, în condiţiile şi în conformitate cu modalităţile definite în anexa 37d.
(3)Utilizarea unei declaraţii de tranzit întocmite în scris, în temeiul alineatului (2) litera (b), atunci când nu funcţionează aplicaţia principalului obligat şi/sau reţeaua este supusă aprobării autorităţilor vamale.
(4)Declaraţia de tranzit întocmită în scris poate fi completată de unul sau mai multe formulare complementare, conforme modelului care figurează în anexa 33. Formularele fac parte integrantă din declaraţie.
(5)În locul formularelor complementare se pot utiliza liste de încărcare, întocmite în conformitate cu anexa 44a şi cu modelul din anexa 45, ca parte descriptivă a declaraţiei de tranzit întocmite în scris, din care fac parte integrantă.
Art. 353a
(1)Pentru aplicarea articolului 353 alineatul (2) litera (a), călătorul întocmeşte declaraţia de tranzit în conformitate cu articolul 208 şi cu anexa 37.
(2)Autorităţile competente se asigură că schimbul de date de tranzit între autorităţile competente are loc prin intermediul tehnologiilor informaţiei şi al reţelelor informatizate.
Art. 354
[textul din Art. 354 din partea II, titlul II, capitolul 4, sectiunea 2, subsectiunea 2 a fost abrogat la 01-ian-2007 de Art. 1, punctul 2. din Regulamentul 837/23-mai-2005]
Subsecţiunea 3:Formalităţi care trebuie îndeplinite la biroul de plecare
Art. 355
(1)Mărfurile plasate sub regimul de tranzit comunitar trebuie să fie transportate la biroul de destinaţie pe o rută justificată din punct de vedere economic.
(2)Fără a aduce atingere articolului 387, pentru mărfurile care figurează pe lista din anexa 44c sau atunci când autorităţile vamale sau principalul obligat consideră necesar, biroul de plecare stabileşte un itinerar obligatoriu, indicând cel puţin în caseta 44 din declaraţia de tranzit statele membre pe care le traversează, ţinând seama de elementele pe care principalul obligat le comunică.
Art. 356
(1)Biroul de plecare stabileşte data limită la care mărfurile trebuie să fie prezentate biroului de destinaţie luând în considerare traseul care trebuie urmat, dispoziţiile de reglementare a transportului şi alte reglementări aplicabile şi, dacă este cazul, elementele comunicate de principalul obligat.
(2)Termenul stabilit de biroul de plecare este obligatoriu pentru autorităţile vamale ale statelor membre pe al căror teritoriu se intră în timpul unei operaţiuni de tranzit comunitar şi nu poate fi modificat de către aceste autorităţi.
(3)[textul din Art. 356, alin. (3) din partea II, titlul II, capitolul 4, sectiunea 2, subsectiunea 3 a fost abrogat la 01-iul-2008 de Art. 1, punctul 42. din Regulamentul 1192/17-nov-2008]
Art. 357
(1)Fără a aduce atingere alineatului (4), acordarea liberului de vamă pentru mărfurile care trebuie plasate sub regimul de tranzit comunitar este condiţionată de sigilarea acestora. Biroul de plecare ia măsurile de identificare pe care le consideră necesare şi introduce informaţiile corespunzătoare în declaraţia de tranzit.
(2)Se sigilează:
a)spaţiul în care se află mărfurile, în cazul în care mijlocul de transport a fost desemnat pe baza altor reglementări sau recunoscut de către biroul de plecare ca fiind adecvat pentru sigilare;
b)fiecare colet, în celelalte cazuri.
Sigiliile trebuie să prezinte caracteristicile care figurează în anexa 46a.
(3)Mijloacele de transport pot fi recunoscute ca adecvate pentru sigilare cu condiţia ca:
a)sigiliile să poată fi aplicate în mod simplu şi eficient;
b)să fie realizate astfel încât mărfurile să nu poată fi extrase sau introduse fără a lăsa urme vizibile de intervenţie sau fără violarea sigiliilor;
c)să nu cuprindă spaţii secrete în care să poată fi ascunse mărfurile;
d)spaţiile rezervate pentru încărcătură să fie uşor accesibile pentru verificarea de către autorităţile vamale.
Orice vehicul rutier, remorcă, semiremorcă sau container desemnat pentru transportul de mărfuri care trebuie să poarte un sigiliu vamal în conformitate cu dispoziţiile unui acord internaţional la care Comunitatea este parte contractantă este considerat adecvat pentru sigilare.
(4)Biroul de plecare poate acorda o dispensă de la aplicarea sigiliilor în cazul în care, având în vedere alte eventuale măsuri de identificare, descrierea mărfurilor în datele din declaraţia de tranzit sau în documentele suplimentare permite identificarea cu uşurinţă a acestora.
Se consideră că descrierea mărfurilor permite identificarea acestora atunci când este suficient de detaliată pentru a permite recunoaşterea cu uşurinţă a cantităţii şi a naturii mărfurilor.
Art. 358
(1)La acordarea liberului de vamă pentru mărfuri, biroul de plecare transmite informaţii despre operaţiunea de tranzit comunitar biroului de destinaţie declarat, prin intermediul unui mesaj «aviz anticipat de sosire» şi fiecăruia dintre birourile de tranzit declarate, prin intermediul unui mesaj «aviz anticipat de tranzit». Aceste mesaje se stabilesc pe baza datelor din declaraţia de tranzit, rectificate dacă este cazul.
(2)În urma acordării liberului de vamă, documentul de însoţire a tranzitului sau documentul de însoţire tranzit/securitate însoţeşte mărfurile plasate sub regim de tranzit comunitar. Acesta corespunde modelului şi conţine informaţiile documentului de însoţire a tranzitului din anexa 45a sau, în cazurile în care datele menţionate în anexa 30a sunt furnizate în plus faţă de datele de tranzit, corespunde modelului şi conţine informaţiile documentului de însoţire tranzit/securitate din anexa 45e şi lista de articole tranzit/securitate din anexa 45f. Documentul este pus la dispoziţia operatorului în unul din următoarele moduri:
a)este remis principalului obligat de către biroul de plecare sau, în cazul autorizării de către autorităţile vamale, se imprimă cu ajutorul sistemului informatizat al principalului obligat;
b)se imprimă cu ajutorul sistemului informatizat al expeditorului agreat după primirea mesajului prin care se acordă liberul de vamă pentru mărfuri, trimis de către biroul de plecare.
(3)În cazul în care declaraţia conţine mai mult mărfuri constituite din mai mult de un articol, documentul de însoţire al tranzitului menţionat la alineatul (2) este completat de o listă de articole care corespunde modelului prezentat în anexa 45b. Documentul de însoţire tranzit/securitate menţionat la alineatul (2) este întotdeauna completat de lista de articole stabilită în anexa 45f. Lista de articole face parte integrantă din documentul de însoţire al tranzitului sau din documentul de însoţire al tranzitului/securităţii.
Subsecţiunea 4:Formalităţi de îndeplinit în cursul transportului
Art. 359
(1)Transportul şi documentul de însoţire tranzit - documentul de însoţire tranzit/securitate se prezintă la fiecare birou de tranzit.
(2)Biroul de tranzit înregistrează trecerea care i-a fost semnalată de către biroul de plecare prin trimiterea unui mesaj «aviz anticipat de tranzit». Trecerea este notificată biroului de plecare prin intermediul unui mesaj «notificare de trecere a frontierei».
(3)Birourile de tranzit controlează mărfurile în cazul în care consideră că acest lucru este necesar. Eventualul control al mărfurilor se efectuează, în special, pe baza mesajului «aviz anticipat de tranzit».
(4)Atunci când transportul mărfurilor se efectuează trecând printr-un alt birou de tranzit decât cel declarat şi înscris pe documentul de însoţire tranzit - documentul de însoţire tranzit/securitate, biroul de tranzit utilizat solicită biroului de plecare mesajul «aviz anticipat de tranzit» şi notifică trecerea biroului de plecare, trimiţând mesajul «notificare de trecere a frontierei».
Art. 360
(1)Transportatorul este obligat să adnoteze în mod corespunzător documentul de însoţire tranzit - documentul de însoţire tranzit/securitate şi să-l prezinte, împreună cu transportul, autorităţilor vamale ale statului membru pe teritoriul căruia se află mijlocul de transport, în următoarele cazuri:
a)în caz de schimbare a itinerarului obligatoriu, atunci când se aplică dispoziţiile articolului 355 alineatul (2);
b)în caz de rupere a sigiliului în cursul transportului din motive independente de voinţa transportatorului;
c)în caz de transbordare a mărfurilor pe un alt mijloc de transport; această transbordare trebuie să aibă loc sub supravegherea autorităţilor vamale, dar acestea pot să o autorizeze şi fără această supraveghere;
d)în caz de pericol iminent care necesită descărcarea imediată, parţială sau totală, a mijlocului de transport;
e)cu ocazia oricărui eveniment, incident sau accident care poate avea influenţă asupra respectării obligaţiilor principalului obligat sau transportator.
(2)În cazul în care consideră că operaţiunea de tranzit comunitar poate continua în mod normal, autorităţile vamale iau, dacă este cazul, măsurile necesare şi vizează documentul de însoţire tranzit - documentul de însoţire tranzit/securitate.
Informaţiile pertinente despre transfer sau orice alt incident sunt introduse în sistemul informatizat de către autorităţile vamale ale biroului de tranzit sau ale biroului de destinaţie, după caz.
Subsecţiunea 5:Formalităţile de îndeplinit la biroul de destinaţie
Art. 361
(1)Mărfurile şi documentele solicitate sunt prezentate la biroul de destinaţie în zilele şi între orele de lucru. Cu toate acestea, biroul menţionat poate, la cererea şi pe cheltuiala celui interesat, să autorizeze prezentarea documentelor şi a mărfurilor în afara zilelor şi orelor de lucru. În mod similar, la cererea şi pe cheltuiala celui interesat, biroul de destinaţie poate, de asemenea, să autorizeze prezentarea mărfurilor şi a documentelor solicitate în orice alt loc.
(2)Atunci când mărfurile sunt prezentate la biroul de destinaţie după expirarea termenului stabilit de către biroul de plecare, iar nerespectarea termenului este determinată de circumstanţe pe care biroul de destinaţie le consideră justificate şi care nu sunt imputabile transportatorului sau principalului obligat, se consideră că acesta din urmă a respectat termenul prevăzut.
(3)Biroul de destinaţie păstrează documentul de însoţire tranzit - documentul de însoţire tranzit/securitate, iar controlul mărfurilor se efectuează, în special, pe baza mesajului «aviz anticipat de sosire» primit de la biroul de plecare.
(4)La cererea principalului obligat, pentru a servi drept dovadă a încheierii regimului, în conformitate cu articolul 366 alineatul (1), biroul de destinaţie vizează o copie a documentului de însoţire tranzit - documentului de însoţire tranzit/securitate care conţine următoarea menţiune:
- Probă alternativă - 99202.
(5)Operaţiunea de tranzit poate fi încheiată la un birou diferit de cel prevăzut în declaraţia de tranzit. În acest caz, biroul respectiv devine birou de destinaţie.
În cazul în care noul birou de destinaţie este situat într-un alt stat membru decât cel de care aparţine biroul prevăzut iniţial, noul birou de destinaţie solicită mesajul «aviz anticipat de sosire» de la biroul de plecare.
Art. 362
(1)Biroul de destinaţie eliberează o recipisă la cererea persoanei care prezintă mărfurile şi documentele solicitate.
(2)Formularul recipisei respectă modelul din anexa 47.
(3)Recipisa trebuie să fie completată în prealabil de persoana interesată. Aceasta poate conţine, în afara spaţiului rezervat biroului de destinaţie, alte date referitoare la transport. Recipisa nu poate servi drept dovadă a încheierii regimului în sensul articolului 366 alineatul (1).
Art. 363
(1)Biroul de destinaţie informează biroul de plecare despre sosirea mărfurilor în ziua prezentării lor la biroul de destinaţie printr-un mesaj «aviz de sosire».
(2)Atunci când operaţiunea de tranzit este încheiată într-un alt birou decât cel prevăzut iniţial în declaraţia de tranzit, noul birou de destinaţie informează biroul de plecare despre sosire, printr-un mesaj «aviz de sosire».
Biroul de plecare informează biroul de destinaţie prevăzut iniţial despre sosirea mărfurilor, printr-un mesaj «aviz de sosire transmis».
(3)Mesajul «aviz de sosire» menţionat la alineatele (1) şi (2) nu poate servi drept dovadă a încheierii regimului, în sensul articolului 366 alineatul (1).
(4)Cu excepţia cazurilor justificate, biroul de destinaţie transmite mesajul «rezultatele controlului» biroului de plecare cel târziu în a treia zi de la prezentarea mărfurilor la biroul de destinaţie. Cu toate acestea, atunci când se aplică articolul 408, biroul de destinaţie transmite mesajul «rezultatele controlului» biroului de plecare cel târziu în a şasea zi de la data prezentării mărfurilor.
Art. 364
[textul din Art. 364 din partea II, titlul II, capitolul 4, sectiunea 2, subsectiunea 5 a fost abrogat la 01-iul-2008 de Art. 1, punctul 47. din Regulamentul 1192/17-nov-2008]
Subsecţiunea 6:Subsecţiunea 6: Procedura de cercetare
Art. 365
(1)Atunci când autorităţile vamale ale statului membru de plecare nu primesc mesajul «aviz de sosire» în termenul stabilit pentru prezentarea mărfurilor la biroul de destinaţie sau nu primesc mesajul «rezultatele controlului» în termen de şase zile de la primirea mesajului «aviz de sosire», autorităţile în cauză iau în considerare declanşarea procedurii de cercetare, cu scopul de a aduna informaţiile necesare pentru descărcarea regimului sau, atunci când acest lucru nu este posibil, cu scopul:
- de a stabili dacă a apărut o datorie vamală;
- de a identifica debitorul; şi
- de a identifica autorităţile vamale responsabile de recuperare.
(2)Procedura de cercetare se declanşează cel târziu în termen de şapte zile de la expirarea unuia dintre termenele menţionate la alineatul (1), în afara cazurilor excepţionale definite de comun acord de către statele membre. Această procedură este declanşată fără întârziere în cazul în care autorităţile vamale sunt informate din timp că regimul de tranzit nu a fost încheiat sau presupun acest lucru.
(3)În cazul în care autorităţile vamale ale statului membru de plecare nu primesc decât mesajul «aviz de sosire», acestea declanşează procedura de cercetare solicitând biroului de destinaţie care a trimis mesajul menţionat anterior să le trimită mesajul «rezultatele controlului».
(4)În cazul în care autorităţile vamale din statul membru de plecare nu primesc mesajul «aviz de sosire», acestea declanşează procedura de cercetare solicitând informaţiile necesare pentru descărcarea regimului de la principalul obligat sau, atunci când sunt disponibile elemente suficiente pentru efectuarea anchetei la destinaţie, de la biroul de destinaţie.
Principalului obligat i se solicită să furnizeze informaţiile necesare descărcării regimului în termen de cel mult douăzeci şi opt de zile de la data declanşării procedurii de cercetare pe lângă biroul de destinaţie, atunci când operaţiunea de tranzit nu poate fi descărcată.
(5)Biroul de destinaţie şi principalul obligat trebuie să răspundă solicitării menţionate la alineatul (4) în termen de douăzeci şi opt de zile. În cazul în care principalul obligat furnizează în acest termen informaţii suficiente, autorităţile vamale ale statului membru de plecare ţin seama de aceste informaţii sau descarcă regimul, în cazul în care informaţiile furnizate permit acest lucru.
(6)În cazul în care informaţiile primite de la principalul obligat nu permit descărcarea regimului, dar sunt considerate de către autorităţile vamale ale statului membru de plecare ca fiind suficiente pentru continuarea procedurii de cercetare, biroului vamal în cauză i se înaintează fără întârziere o cerere.
(7)Atunci când, în urma cercetării, se stabileşte că regimul de tranzit a fost încheiat în mod corect, autorităţile vamale ale statului membru de plecare descarcă regimul şi informează imediat principalul obligat în legătură cu aceasta, precum şi, după caz, autorităţile vamale care ar fi putut declanşa deja o procedură de recuperare în conformitate cu articolele 217-232 din cod.
Art. 365a
(1)Atunci când, după declanşarea procedurii de cercetare şi înainte de expirarea termenului menţionat în articolul 450a prima liniuţă, autorităţile vamale din statul membru de plecare, denumite în continuare «autorităţi solicitante», obţin prin orice mijloace dovezi despre locul în care s-au produs faptele care au dus la apariţia datoriei, iar acest loc este situat într-un alt stat membru, autorităţile vamale menţionate trimit fără întârziere toate informaţiile disponibile autorităţilor competente responsabile de acel loc, denumite în continuare «autorităţi solicitate».
(2)Autorităţile solicitate confirmă primirea comunicării şi indică dacă sunt sau nu responsabile de recuperare. În cazul în care nu primesc răspuns în termen de douăzeci şi opt de zile, autorităţile solicitante trebuie imediat să continue procedura de cercetare.
Art. 366
(1)Principalul obligat poate furniza autorităţilor vamale o dovadă satisfăcătoare a încheierii regimului în termenul indicat în declaraţie sub forma unui document certificat de autorităţile vamale ale statului membru de destinaţie, prin care se identifică mărfurile în cauză şi se arată că acestea au fost prezentate la biroul de destinaţie sau, în cazul în care se aplică articolul 406, unui destinatar agreat.
(2)De asemenea, autorităţile vamale consideră că regimul de tranzit comunitar a fost încheiat în mod satisfăcător, în cazul în care principalul obligat prezintă unul dintre documentele următoarele:
a)un document vamal de plasare a mărfurilor în cauză sub o destinaţie vamală, emis într-o ţară terţă;
b)un document emis într-o ţară terţă, vizat de autorităţile vamale din această ţară, care atestă faptul că mărfurile sunt considerate a fi în liberă circulaţie în ţara terţă în cauză.
(3)Documentele menţionate la alineatul (2) pot fi înlocuite cu copiile sau fotocopiile lor certificate conform cu originalul de către organismul care a vizat documentele originale, de către autorităţile din ţările terţe în cauză sau de către autorităţile unuia dintre statele membre.
Subsecţiunea 7:Dispoziţii suplimentare aplicabile în caz de schimb de date referitoare la tranzit între autorităţile vamale prin intermediul tehnologiei informaţiei şi al reţelelor informatice
Art. 367
Dispoziţiile privind schimbul de mesaje între autorităţile vamale prin intermediul tehnologiei informaţiei şi al reţelelor informatice nu se aplică procedurilor simplificate specifice anumitor moduri de transport şi celorlalte proceduri simplificate întemeiate pe articolul 97 alineatul (2) din cod, menţionate la articolul 372 alineatul (1) literele (f) şi (g).
Art. 368
[textul din Art. 368 din partea II, titlul II, capitolul 4, sectiunea 2, subsectiunea 7 a fost abrogat la 01-ian-2007 de Art. 1, punctul 43. din Regulamentul 1875/18-dec-2006]
Art. 368a
[textul din Art. 368^A din partea II, titlul II, capitolul 4, sectiunea 2, subsectiunea 7 a fost abrogat la 01-iul-2008 de Art. 1, punctul 52. din Regulamentul 1192/17-nov-2008]
Art. 369
[textul din Art. 369 din partea II, titlul II, capitolul 4, sectiunea 2, subsectiunea 7 a fost abrogat la 01-iul-2008 de Art. 1, punctul 52. din Regulamentul 1192/17-nov-2008]
Art. 369a
[textul din Art. 369^A din partea II, titlul II, capitolul 4, sectiunea 2, subsectiunea 7 a fost abrogat la 01-iul-2008 de Art. 1, punctul 52. din Regulamentul 1192/17-nov-2008]
Art. 370
[textul din Art. 370 din partea II, titlul II, capitolul 4, sectiunea 2, subsectiunea 7 a fost abrogat la 01-iul-2008 de Art. 1, punctul 52. din Regulamentul 1192/17-nov-2008]
Art. 371
[textul din Art. 371 din partea II, titlul II, capitolul 4, sectiunea 2, subsectiunea 7 a fost abrogat la 01-iul-2008 de Art. 1, punctul 52. din Regulamentul 1192/17-nov-2008]
Subsecţiunea 1:Dispoziţii generale în domeniul simplificărilor
Art. 372
(1)La cererea principalului obligat sau a destinatarului, după caz, autorităţile vamale pot autoriza următoarele simplificări:
a)utilizarea unei garanţii globale sau a unei dispense de garanţie;
b)utilizarea sigiliilor cu un model special;
c)dispensa de la itinerar obligatoriu;
d)statutul de expeditor agreat;
e)statutul de destinatar agreat;
f)aplicarea de proceduri simplificate caracteristice transporturilor de mărfuri:
(i)pe calea ferată sau prin intermediul containerelor mari;
(ii)pe cale aeriană;
(iii)pe cale maritimă;
(iv)prin conducte;
g)aplicarea altor proceduri simplificate întemeiate pe articolul 97 alineatul (2) din cod.
(2)Cu excepţia cazului în care există dispoziţii contrare în prezenta secţiune sau în autorizaţie, atunci când se acordă autorizaţia pentru utilizarea simplificărilor prevăzute la alineatul (1) literele (a) şi (f), aceste simplificări se aplică în toate statele membre. Atunci când se acordă autorizaţia pentru utilizarea simplificărilor prevăzute la alineatul (1) literele (b), (c) şi (d), aceste simplificări nu se aplică decât operaţiunilor de tranzit comunitar care încep în statul membru în care a fost acordată autorizaţia. Atunci când se acordă autorizaţia pentru utilizarea simplificării prevăzute la alineatul (1) litera (e), această simplificare nu se aplică decât în statul membru în care a fost acordată autorizaţia.
Art. 373
(1)Autorizaţia prevăzută la articolul 372 alineatul (1) nu se acordă decât persoanelor care:
a)sunt stabilite în Comunitate; totuşi, autorizaţia de utilizare a unei garanţii globale nu poate fi acordată decât persoanelor stabilite în statul membru în care s-a constituit garanţia;
b)recurg frecvent la regimul de tranzit comunitar sau ale căror autorităţi vamale ştiu că ele sunt în măsură să îndeplinească obligaţiile legate de acest regim sau, atunci când este vorba de simplificarea prevăzută la articolul 372 alineatul (1) litera (e), primesc frecvent mărfuri plasate sub regimul de tranzit comunitar; şi
c)nu au comis infracţiuni grave sau repetate împotriva legislaţiei vamale sau fiscale.
(2)Pentru a garanta gestionarea corectă a simplificărilor, autorizaţia nu se acordă decât în cazul în care:
a)autorităţile vamale pot asigura supravegherea şi controlul regimului vamal fără a fi necesară crearea unui dispozitiv administrativ disproporţionat în raport cu nevoile persoanelor respective şi
b)persoanele păstrează evidenţe care permit autorităţilor să efectueze un control eficient.
(3)În cazul în care persoana interesată est titularul unui certificat AEO, menţionat la articolul 14a alineatul (1) litera (a) sau (c), cerinţele menţionate la alineatul (1) litera (c) şi la alineatul (2) litera (b) din prezentul articol sunt considerate ca fiind îndeplinite.
Art. 374
(1)Cererea de autorizare de utilizare a simplificărilor, denumită în continuare «cerere», este datată şi semnată. Cererea se poate face în scris sau depune utilizând tehnici electronice de prelucrare a datelor, în condiţiile şi în conformitate cu modalităţile stabilite de autorităţile vamale.
(2)Cererea trebuie să cuprindă elemente care să permită autorităţilor vamale să se asigure de respectarea condiţiilor de acordare a simplificărilor solicitate.
Art. 375
(1)Cererea se depune la autorităţile vamale ale statului membru în care este stabilit solicitantul.
(2)Autorizaţia este eliberată sau cererea este respinsă în termen de cel mult trei luni de la data primirii cererii de către autorităţile vamale.
Art. 376
(1)Originalul datat şi semnat al autorizaţiei şi una sau mai multe copii sunt înmânate titularului.
(2)Autorizaţia precizează condiţiile în care se folosesc simplificările şi stabileşte modalităţile de funcţionare şi control. Ea intră în vigoare la data eliberării.
(3)În cazul simplificărilor prevăzute la articolul 372 alineatul (1) literele (b), (c) şi (f), autorizaţia se prezintă la orice solicitare a biroului de plecare.
Art. 377
(1)Titularul autorizaţiei este obligat să informeze autorităţile vamale despre orice eveniment intervenit după acordarea autorizaţiei şi care poate avea impact asupra menţinerii sale sau a conţinutului.
(2)Data intrării în vigoare trebuie indicată pe decizia de revocare sau de modificare a autorizaţiei.
Art. 378
(1)Autorităţile vamale păstrează cererile şi documentele anexate acestora, precum şi o copie a autorizaţiilor eliberate.
(2)În cazul în care o cerere este respinsă sau o autorizaţie este anulată sau revocată, cererea şi, după caz, decizia de anulare a cererii sau de anulare sau de revocare şi diferitele documente care sunt anexate se păstrează timp de cel puţin trei ani de la încheierea anului calendaristic în care a fost respinsă cererea sau autorizaţia a fost anulată sau revocată.
Subsecţiunea 2:Garanţia globală şi dispensa de garanţie
Art. 379
(1)Principalul obligat poate utiliza garanţia globală sau dispensa de garanţie în limita unei valori de referinţă.
(2)Valoarea de referinţă corespunde valorii datoriei vamale care ar putea apărea cu privire la mărfurile plasate de principalul obligat sub regimul de tranzit comunitar pe o perioadă de cel puţin o săptămână.
Această valoare este stabilită de biroul de garanţie împreună cu partea interesată:
a)pe baza datelor referitoare la mărfurile transportate anterior şi a unei estimări a volumului operaţiunilor de tranzit comunitar care urmează să fie efectuate, care rezultă, în special, din documentaţia comercială şi contabilă a părţii interesate;
b)pentru stabilirea valorii de referinţă se iau în calcul taxele cele mai ridicate aferente mărfurilor în statul membru al biroului de garanţie. Pentru acest calcul, mărfurile comunitare care trebuie să fie sau care au fost transportate în conformitate cu Convenţia privind regimul de tranzit comun sunt considerate mărfuri necomunitare.
Pentru fiecare operaţiune de tranzit se calculează valoarea datoriei vamale care ar putea apărea. În cazul în care datele necesare nu sunt disponibile, valoarea se estimează la 7 000 EUR, cu condiţia ca alte informaţii cunoscute de autorităţile vamale să nu conducă la stabilirea altor valori.
(3)Biroul de garanţie efectuează o verificare a valorii de referinţă, în special pe baza unei cereri a principalului obligat, şi, dacă este cazul, ajustează această valoare.
(4)Principalul obligat se asigură că valoarea angajată, ţinând seama de operaţiunile pentru care regimul nu s-a încheiat, nu depăşeşte valoarea de referinţă.
Sistemele informatizate ale autorităţilor vamale prelucrează şi pot controla utilizarea valorii de referinţă pentru fiecare operaţiune de tranzit.
Art. 380
(1)Valoarea care trebuie acoperită prin garanţia globală este egală cu valoarea de referinţă prevăzută la artico lul 379.
(2)Valoarea garanţiei globale poate fi redusă:
a)la 50 % din valoarea de referinţă când principalul obligat demonstrează că are o situaţie financiară sigură şi că are o experienţă suficientă în utilizarea regimului de tranzit comunitar;
b)la 30 % din valoarea de referinţă când principalul obligat demonstrează că are o situaţie financiară sigură, că are o experienţă suficientă în utilizarea regimului de tranzit comunitar şi că a ajuns la un nivel ridicat de cooperare cu autorităţile vamale.
(3)Se poate acorda o dispensă de garanţie atunci când principalul obligat demonstrează că respectă regulile de fiabilitate menţionate în alineatul (2) litera (b), că are controlul operaţiilor de transport şi că are o bună capacitate financiară, suficientă pentru a-şi îndeplini obligaţiile.
(4)În vederea aplicării alineatelor (2) şi (3), statele membre iau în considerare criteriile enunţate în anexa 46b.
Art. 380a
Pentru utilizarea fiecărei garanţii globale şi/sau a fiecărei dispense de garanţie:
a)principalului obligat i se atribuie un «număr de referinţă al garanţiei» asociat unei anumite valori de referinţă;
b)biroul de garanţie atribuie şi comunică principalului obligat un cod de acces iniţial, asociat «numărului de referinţă al garanţiei».
Principalul obligat poate atribui unul sau mai multe coduri de acces acestei garanţii pentru el însuşi sau pentru reprezentanţii săi.
Art. 381
(1)În cazul mărfurilor prevăzute în anexa 44c, pentru a fi autorizat să furnizeze o garanţie globală, principalul obligat trebuie să demonstreze, în afară de faptul că îndeplineşte condiţiile din articolul 373, că beneficiază de o situaţie financiară sigură, că posedă o experienţă suficientă în utilizarea regimului de tranzit comunitar şi fie că a ajuns la un nivel ridicat de cooperare cu autorităţile vamale, fie că are controlul operaţiilor de transport.
(2)Valoarea garanţiei globale prevăzute în alineatul (1) poate fi redusă:
a)la 50 % din valoarea de referinţă atunci când principalul obligat demonstrează că a ajuns la un nivel ridicat de cooperare cu autorităţile vamale şi că are controlul operaţiilor de transport;
b)la 30 % din valoarea de referinţă atunci când principalul obligat demonstrează că a ajuns la un nivel ridicat de cooperare cu autorităţile vamale, că are controlul operaţiilor de transport şi că are o bună capacitate financiară, suficientă pentru a-şi îndeplini obligaţiile.
(3)în vederea aplicării alineatelor (1) şi (2), autorităţile vamale iau în considerare criteriile enunţate în anexa 46b.
(31)(3a)Alineatele (1), (2) şi (3) se aplică de asemenea în cazul în care o cerere de utilizare a unei garanţii globale menţionează explicit utilizarea aceluiaşi certificat de garanţie globală nu numai pentru mărfuri care sunt incluse în anexa 44c, ci şi pentru mărfuri care nu sunt incluse în această anexă.
(4)Modalităţile de aplicare referitoare la interdicţia temporară de utilizare a garanţiei globale cu o valoare redusă sau a garanţiei globale prevăzute la articolul 94 alineatele (6) şi (7) din Cod figurează în anexa 47a.
Art. 382
(1)Garanţia globală se constituie printr-un garant.
(2)Ea trebuie să facă obiectul unui act de garanţie în conformitate cu modelul din anexa 48. Actul de garanţie se păstrează la biroul de garanţie.
(3)Articolul 346 alineatul (2) se aplică mutatis mutandis.
Art. 383
(1)Pe baza autorizaţiei, autorităţile vamale eliberează principalului obligat unul sau mai multe certificate de garanţie globală sau de dispensă de garanţie, denumite în continuare certificate, întocmite pe un formular în conformitate cu modelul din anexa 51 sau din anexa 51a, după caz, şi completat în conformitate cu anexa 51b, care îi permit să facă dovada fie a unei garanţii globale, fie a unei dispense de garanţie.
(2)Termenul de valabilitate al unui certificat este limitat la doi ani. Acest termen poate beneficia totuşi de o singură prelungire din partea biroului de garanţie, prelungire care nu va depăşi doi ani.
(3)[textul din Art. 383, alin. (3) din partea II, titlul II, capitolul 4, sectiunea 3, subsectiunea 2 a fost abrogat la 01-iul-2008 de Art. 1, punctul 60., litera B. din Regulamentul 1192/17-nov-2008]
Art. 384
(1)Articolul 348 alineatele (1) şi (2) primul paragraf se aplică mutatis mutandis revocării şi rezilierii garanţiei globale.
(2)Biroul de garanţie introduce în sistemul informatizat revocarea autorizaţiei de garanţie globală sau de dispensă de garanţie de către autorităţile vamale şi data intrării în vigoare a revocării deciziei prin care biroul de garanţie a acceptat angajamentul garantului sau data intrării în vigoare a rezilierii angajamentului de către garant.
(3)Începând cu data intrării în vigoare a revocării sau a rezilierii, certificatele emise pentru aplicarea articolului 353 alineatul (2) litera (b) nu mai pot fi utilizate pentru plasarea mărfurilor sub regimul de tranzit comunitar şi se restituie fără întârziere biroului de garanţie de către principalul obligat.
Fiecare stat membru transmite Comisiei elementele de identificare a certificatelor în curs de valabilitate care nu au fost restituite sau care au fost declarate furate, pierdute sau falsificate. Comisia informează celelalte state membre cu privire la aceasta.
(4)[textul din Art. 384, alin. (4) din partea II, titlul II, capitolul 4, sectiunea 3, subsectiunea 2 a fost abrogat la 01-iul-2008 de Art. 1, punctul 61., litera C. din Regulamentul 1192/17-nov-2008]
Subsecţiunea 3:Listele speciale de încărcare
Art. 385
[textul din Art. 385 din partea II, titlul II, capitolul 4, sectiunea 3, subsectiunea 3 a fost abrogat la 01-iul-2008 de Art. 1, punctul 62. din Regulamentul 1192/17-nov-2008]
Subsecţiunea 4:Utilizarea sigiliilor speciale
Art. 386
(1)Autorităţile vamale pot autoriza principalul obligat să folosească sigilii speciale pentru mijloacele de transport sau colete, cu condiţia ca aceste sigilii să fie acceptate de autorităţile vamale ca îndeplinind caracteristicile menţionate în anexa 46a.
(2)Principalul obligat introduce în datele din declaraţia de tranzit numărul, tipul şi mărcile sigiliilor utilizate.
Acesta aplică sigiliile cel mai târziu la acordarea liberului de vamă pentru mărfuri.
Subsecţiunea 5:Scutirea de itinerar obligatoriu
Art. 387
(1)Autorităţile vamale pot acorda o scutire de itinerar obligatoriu principalului obligat care ia măsuri care să permită autorităţilor vamale să se asigure în orice moment de locul unde se găseşte transportul.
(2)
[textul din Art. 387, alin. (2) din partea II, titlul II, capitolul 4, sectiunea 3, subsectiunea 5 a fost abrogat la 01-iul-2008 de Art. 1, punctul 64. din Regulamentul 1192/17-nov-2008]