Partea iv - RISCUL DE CONCENTRARE - Regulamentul 2033/27-nov-2019 privind cerinţele prudenţiale ale firmelor de investiţii şi de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1093/2010, (UE) nr. 575/2013, (UE) nr. 600/2014 şi (UE) nr. 806/2014

Acte UE

Jurnalul Oficial 314L

În vigoare
Versiune de la: 15 Iulie 2024
PARTEA IV:RISCUL DE CONCENTRARE
Art. 35: Obligaţia de monitorizare
(1)Firmele de investiţii îşi monitorizează şi îşi controlează riscul de concentrare în conformitate cu prezenta parte, prin proceduri administrative şi contabile riguroase şi prin mecanisme de control intern solide.
(2)În sensul prezentei părţi, termenii "instituţie de credit" şi "firmă de investiţii" includ întreprinderile publice sau private, inclusiv sucursalele acestor întreprinderi, cu condiţia ca respectivele întreprinderi, dacă ar fi stabilite în Uniune, să fie instituţii de credit sau firme de investiţii, astfel cum sunt definite în prezentul regulament, şi cu condiţia ca respectivele întreprinderi să fi fost autorizate într-o ţară terţă care aplică cerinţe de supraveghere prudenţială şi de reglementare cel puţin echivalente cu cele aplicate în Uniune.
Art. 36: Calcularea valorii expunerii
(1)Firmele de investiţii care nu îndeplinesc condiţiile pentru a se califica drept firme de investiţii mici şi neinterconectate prevăzute la articolul 12 alineatul (1) calculează valoarea expunerii faţă de un client sau faţă de un grup de clienţi aflaţi în legătură, în sensul prezentei părţi, prin însumarea următoarelor elemente:
a)excedentul pozitiv al poziţiilor lungi faţă de poziţiile scurte ale firmei de investiţii pe toate instrumentele financiare din portofoliul de tranzacţionare emise de clientul în cauză, poziţia netă a fiecărui instrument fiind calculată în conformitate cu dispoziţiile menţionate la articolul 22 literele (a), (b) şi (c);
b)valoarea expunerii contractelor şi tranzacţiilor menţionate la articolul 25 alineatul (1) cu clientul în cauză, calculată conform metodei prevăzute la articolul 27.
În sensul literei (a) de la primul paragraf, o firmă de investiţii care, în scopul aplicării cerinţei calculate pe baza factorilor K aferenţi RtM, calculează cerinţele de fonduri proprii pentru poziţiile din portofoliul de tranzacţionare în conformitate cu abordarea specificată la articolul 23 calculează poziţia netă în scopul riscului de concentrare al poziţiilor respective în conformitate cu dispoziţiile menţionate la articolul 22 litera (a).
În sensul literei (b) de la primul paragraf de la prezentul alineat, o firmă de investiţii care, în scopul aplicării factorului K-TCD, calculează cerinţele de fonduri proprii aplicând metodele menţionate la articolul 25 alineatul (4) din prezentul regulament calculează valoarea expunerii contractelor şi tranzacţiilor menţionate la articolul 25 alineatul (1) din prezentul regulament aplicând metodele prevăzute în partea a treia titlul II capitolul 6 secţiunea 3, 4 sau 5 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.
(2)Valoarea expunerii faţă de un grup de clienţi aflaţi în legătură se calculează prin însumarea expunerilor faţă de clienţii individuali din cadrul grupului, care sunt tratate ca o singură expunere.
(3)Pentru a calcula valoarea expunerii faţă de un client sau un grup de clienţi aflaţi în legătură, o firmă de investiţii ia toate măsurile rezonabile pentru a identifica activele-suport ale tranzacţiilor relevante şi contrapartea expunerilor-suport.
Art. 37: Limitele cu privire la riscul de concentrare şi excedentul valorii expunerii
(1)Pentru o firmă de investiţii, limita cu privire la riscul de concentrare pentru valoarea expunerii faţă de un client individual sau faţă de un grup de clienţi aflaţi în legătură este de 25 % din fondurile proprii.
În cazul în care respectivul client individual este o instituţie de credit sau o firmă de investiţii ori în cazul în care un grup de clienţi aflaţi în legătură include una sau mai multe instituţii de credit sau firme de investiţii, limita cu privire la riscul de concentrare este valoarea cea mai mare dintre 25 % din fondurile proprii ale firmei de investiţii şi 150 de milioane EUR, cu condiţia ca limita cu privire la riscul de concentrare pentru suma valorilor expunerilor faţă de toţi clienţii aflaţi în legătură care nu sunt instituţii de credit sau firme de investiţii să rămână 25 % din fondurile proprii ale firmei de investiţii.
În cazul în care suma de 150 de milioane EUR este mai mare decât 25 % din fondurile proprii ale firmei de investiţii, limita cu privire la riscul de concentrare nu depăşeşte 100 % din fondurile proprii ale firmei de investiţii.
(2)În cazul depăşirii limitelor menţionate la alineatul (1), o firmă de investiţii respectă obligaţia de notificare prevăzută la articolul 38 şi îndeplineşte o cerinţă de fonduri proprii aferentă excedentului valorii expunerii în conformitate cu articolul 39.
Firmele de investiţii calculează excedentul valorii expunerii faţă de un client individual sau faţă de un grup de clienţi aflaţi în legătură în conformitate cu următoarea formulă:
excedentul valorii expunerii = EV – L
unde:
EV = valoarea expunerii calculată conform metodei prevăzute la articolul 36; şi
L = limita cu privire la riscul de concentrare stabilită la alineatul (1) de la prezentul articol.
(3)Valoarea expunerii faţă de un client individual sau faţă de un grup de clienţi aflaţi în legătură nu depăşeşte:
a)500 % din fondurile proprii ale firmei de investiţii, în cazul în care au trecut cel mult 10 zile de la înregistrarea excedentului;
b)în total, 600 % din fondurile proprii ale firmei de investiţii, pentru orice excedent care se menţine mai mult de 10 zile.
Art. 38: Obligaţia de notificare
(1)În cazul depăşirii limitelor menţionate la articolul 37, o firmă de investiţii notifică autorităţilor competente, fără întârziere, excedentul, numele clientului individual în cauză şi, dacă este cazul, numele grupului de clienţi aflaţi în legătură în cauză.
(2)Autorităţile competente îi pot acorda firmei de investiţii o perioadă limitată de timp pentru a se conforma limitei menţionate la articolul 37.
Art. 39: Calcularea factorului K-CON
(1)Cerinţa de fonduri proprii calculată pe baza factorului K-CON este cuantumul agregat al cerinţei de fonduri proprii calculate pentru fiecare client sau grup de clienţi aflaţi în legătură ca fiind cerinţa de fonduri proprii de pe rândul corespunzător din coloana 1 a tabelului 6 pentru o parte a excedentului individual total înmulţită cu:
a)200 % în cazul în care excedentul nu s-a menţinut mai mult de 10 zile;
b)după ce a trecut perioada de 10 zile calculată de la data la care s-a înregistrat excedentul, factorul corespunzător din coloana 2 a tabelului 6, prin repartizarea fiecărei tranşe din excedent pe rândul corespunzător din coloana 1 a tabelului 6.
(2)Cerinţa de fonduri proprii aferentă excedentului menţionat la alineatul (1) se calculează în conformitate cu următoarea formulă:
*)- articolul 39 alineatul (2), formula:
în loc de: [POZĂ - a se vedea actul modificator-]
se citeşte: [POZĂ - a se vedea actul modificator-]

unde:
CFPE = cerinţa de fonduri proprii aferentă excesului;
CFP = cerinţa de fonduri proprii aferentă expunerilor faţă de un client individual sau faţă de grupuri de clienţi aflaţi în legătură, calculată prin însumarea cerinţelor de fonduri proprii aferente expunerilor faţă de clienţii individuali din cadrul grupului, care sunt tratate ca o singură expunere;
EV = valoarea expunerii calculată conform metodei prevăzute la articolul 36;
EVE = excedentul valorii expunerii calculat conform metodei prevăzute la articolul 37 alineatul (2).
În scopul calculării factorului K-CON, cerinţele de fonduri proprii aferente expunerilor care rezultă din excedentul pozitiv al poziţiilor lungi faţă de poziţiile scurte ale unei firme de investiţii pe toate instrumentele financiare din portofoliul de tranzacţionare emise de clientul în cauză, poziţia netă a fiecărui instrument fiind calculată în conformitate cu dispoziţiile menţionate la articolul 22 literele (a), (b) şi (c), includ doar cerinţe pentru risc specifice.
O firmă de investiţii care, în scopul aplicării cerinţei calculate pe baza factorilor K aferenţi RtM, calculează cerinţele de fonduri proprii pentru poziţiile din portofoliul de tranzacţionare în conformitate cu abordarea specificată la articolul 23 calculează cerinţa de fonduri proprii aferentă expunerii în scopul riscului de concentrare al poziţiilor respective în conformitate cu dispoziţiile menţionate la articolul 22 litera (a).
Tabelul 6

Coloana 1:

Excedentul valorii expunerii exprimat ca procent din fondurile proprii

Coloana 2:

Factori

Până la 40 %

200 %

Între 40 % şi 60 %

300 %

Între 60 % şi 80 %

400 %

Între 80 % şi 100 %

500 %

Între 100 % şi 250 %

600 %

Peste 250 %

900 %

Art. 40: Proceduri menite să împiedice eludarea de către firmele de investiţii a cerinţei de fonduri proprii calculate pe baza factorului K-CON
(1)Firmele de investiţii nu transferă temporar expunerile care depăşesc limita prevăzută la articolul 37 alineatul (1) către o altă societate, indiferent dacă aceasta face sau nu parte din acelaşi grup, şi nu realizează tranzacţii artificiale prin care să închidă respectivele expuneri în perioada de 10 zile menţionată la articolul 39 şi să creeze expuneri noi.
(2)Firmele de investiţii menţin sisteme care asigură raportarea imediată către autorităţile competente a oricărui transfer astfel cum se menţionează la alineatul (1).
Art. 41: Excluderi
(1)Următoarele expuneri sunt excluse de la aplicarea cerinţelor stabilite la articolul 37:
a)expunerile care sunt deduse în totalitate din fondurile proprii ale unei firme de investiţii;
b)expunerile înregistrate în cursul normal al decontării serviciilor de plată, a tranzacţiilor valutare, a tranzacţiilor cu titluri de valoare şi a furnizării de transferuri monetare;
c)expunerile care constituie creanţe asupra:
(i)administraţiilor centrale, băncilor centrale, entităţilor din sectorul public, organizaţiilor internaţionale sau băncilor multilaterale de dezvoltare şi expunerile garantate de astfel de persoane sau care pot fi atribuite unor astfel de persoane, în cazul în care respectivelor expuneri li se atribuie o pondere de risc de 0 % în conformitate cu articolele 114-118 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;
(ii)administraţiilor regionale şi autorităţilor locale ale ţărilor membre ale Spaţiului Economic European (SEE);
(iii)contrapărţilor centrale şi contribuţiilor la fondurile de garantare ale acestora.
(2)Autorităţile competente pot excepta integral sau parţial de la aplicarea articolului 37 următoarele expuneri:
a)obligaţiunile garantate;
b)expunerile asumate de o firmă de investiţii faţă de întreprinderea-mamă a acesteia, faţă de alte filiale ale întreprinderii-mamă respective sau faţă de propriile filiale, în măsura în care întreprinderile respective sunt supravegheate pe bază consolidată în conformitate cu articolul 7 din prezentul regulament sau cu Regulamentul (UE) nr. 575/2013, sunt supravegheate în vederea asigurării conformităţii cu testul capitalului la nivel de grup în conformitate cu articolul 8 din prezentul regulament sau sunt supravegheate în conformitate cu standarde echivalente în vigoare într-o ţară terţă, şi cu condiţia să fie respectate următoarele condiţii:
(i)nu există niciun impediment practic sau juridic semnificativ, actual sau potenţial, în calea transferului prompt de capital sau a rambursării rapide a datoriilor de către întreprinderea-mamă; şi
(ii)procedurile pentru evaluarea, măsurarea şi controlul riscurilor aplicate de întreprinderea-mamă includ entitatea din sectorul financiar.
Art. 42: Exceptare pentru comercianţii de mărfuri şi de certificate de emisii
(1)Dispoziţiile prezentei părţi nu se aplică comercianţilor de mărfuri şi de certificate de emisii atunci când sunt îndeplinite toate condiţiile următoare:
a)cealaltă contraparte este o contraparte nefinanciară;
b)ambele contrapărţi fac obiectul unor proceduri centralizate adecvate pentru evaluarea, măsurarea şi controlul riscurilor;
c)se poate considera că tranzacţia respectivă reduce riscurile direct legate de activitatea comercială sau de activitatea de finanţare a trezoreriei a contrapărţii nefinanciare ori a grupului respectiv.
(2)Firmele de investiţii informează autoritatea competentă înainte de a se prevala de exceptarea menţionată la alineatul (1).