Secţiunea 9 - Capacităţi - Regulamentul 1896/13-nov-2019 privind Poliţia de frontieră şi garda de coastă la nivel european şi de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1052/2013 şi (UE) 2016/1624
Acte UE
Jurnalul Oficial 295L
În vigoare Versiune de la: 2 August 2021
SECŢIUNEA 9:Capacităţi
Art. 54: Corpul permanent al Poliţiei de frontieră şi gărzii de coastă la nivel european
(1)Un corp permanent al Poliţiei de frontieră şi gărzii de coastă la nivel european având capacitatea menţionată în anexa I face parte din agenţie. Corpul permanent cuprinde următoarele patru categorii de personal operativ în conformitate cu schema anuală a disponibilităţilor stabilită în anexa I:
a)categoria 1: personalul statutar trimis în calitate de membri ai echipelor în zonele operative în conformitate cu articolul 55, precum şi personal responsabil cu funcţionarea unităţii centrale a ETIAS;
b)categoria 2: personalul detaşat din statele membre în cadrul agenţiei pe termen lung, ca parte a corpului permanent, în conformitate cu articolul 56;
c)categoria 3: personalul din statele membre care este pregătit pentru a fi pus la dispoziţia agenţiei pentru trimiteri pe termen scurt, ca parte a corpului permanent, în conformitate cu articolul 57; şi
d)categoria 4: rezerva pentru reacţie rapidă, compusă din personal din statele membre care este pregătit pentru a fi trimis în conformitate cu articolul 58 în scopul unor intervenţii rapide la frontiere în conformitate cu articolul 39.
(2)Agenţia trimite membrii corpului permanent să facă parte din echipele de gestionare a frontierelor, din echipele de sprijin pentru gestionarea migraţiei şi din echipele de returnare în cadrul unor operaţiuni comune, intervenţii rapide la frontieră, intervenţii de returnare sau la orice alte activităţi operative relevante din statele membre sau din ţările terţe. Aceste activităţi se desfăşoară numai cu autorizaţia statului membru în cauză sau a ţării terţe în cauză. Numărul personalului trimis din corpul permanent depinde de nevoile operative.
Echipele trimise de corpul permanent completează eforturile statelor membre.
(3)Atunci când acordă asistenţă statelor membre, membrii corpului permanent trimişi ca membri ai echipelor au capacitatea de a efectua sarcini de control la frontiere sau de returnare, inclusiv sarcini care necesită competenţe executive prevăzute în dreptul intern relevant sau, în cazul personalului statutar, sarcinile care necesită competenţele executive stabilite la articolul 55 alineatul (7).
Membrii corpului permanent trebuie să îndeplinească cerinţele privind formarea specializată şi profesionalismul prevăzute la articolul 16 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) 2016/399 sau în alte instrumente aplicabile.
(4)La propunerea directorului executiv şi ţinând seama de analiza de risc efectuată de agenţie, de rezultatele evaluării vulnerabilităţii şi de ciclul multianual de politică strategică pentru gestionarea europeană integrată a frontierelor, şi de numărul de membri ai personalului şi profilurile de personal de care dispune agenţia prin personalul statutar şi personalului în curs de detaşare, Consiliul de administraţie adoptă, până la data de 31 martie a fiecărui an, o decizie:
a)de definire a profilurilor şi de stabilire a cerinţelor aplicabile personalului operativ din cadrul corpului permanent;
b)privind numărul de membri ai personalului pentru fiecare profil specific din categoriile 1, 2 şi 3, care urmează să formeze echipe în anul următor, în funcţie de nevoile operative aşteptate în anul următor;
c)de specificare detaliată a contribuţiilor prevăzute în anexele II şi III, prin stabilirea, pentru fiecare stat membru, a numărului şi profilurilor specifice ale membrilor personalului care urmează să fie detaşaţi în cadrul agenţiei în conformitate cu articolul 56 şi să fie numiţi în conformitate cu articolul 57 în anul următor;
d)de specificare detaliată a contribuţiilor prevăzute în anexa IV, prin stabilirea, pentru fiecare stat membru, a numărului şi profilurilor specifice ale membrilor personalului operativ în cadrul rezervei pentru reacţie rapidă, care urmează să fie puşi la dispoziţie în anul următor în cazul intervenţiilor rapide la frontieră în conformitate cu articolele 39 şi 58; şi
e)de stabilire a planificării multianuale orientative a profilurilor pentru anii următori, menită să faciliteze planificarea pe termen lung a contribuţiilor statelor membre şi recrutarea personalului statutar.
(5)Echipajul pentru echipamentele tehnice asigurată în conformitate cu articolul 64 se ia în considerare în cadrul contribuţiilor din anul următor la trimiterile pe termen scurt efectuate de statele membre în conformitate cu articolul 57. În vederea elaborării deciziei corespunzătoare a Consiliului de administraţie menţionate la alineatul (4) din prezentul articol, statul membru vizat informează agenţia, până la sfârşitul lunii ianuarie a fiecărui an, cu privire la intenţia sa de a trimite echipamentele tehnice împreună cu echipajul corespunzător.
(6)În sensul articolului 73, agenţia îşi elaborează şi instituie propriile structuri de comandă şi control pentru trimiterea efectivă a corpului permanent pe teritoriul unor ţări terţe.
(7)Agenţia poate recruta un număr suficient de membri ai personalului statutar, care poate constitui până la 4 % din efectivul total al corpului permanent stabilit la anexa I pentru funcţii de sprijin sau de monitorizare pentru instituirea corpului permanent, pentru planificarea şi gestionarea operaţiunilor sale şi pentru achiziţionarea echipamentelor proprii ale agenţiei.
(8)Membrii personalului menţionaţi la alineatul (7) şi membrii personalului responsabili cu funcţionarea unităţii centrale a ETIAS nu pot fi trimişi ca membri ai echipelor, dar pot fi totuşi luaţi în considerare ca personal de categoria 1 în scopul anexei I.
Art. 55: Personalul statutar care face parte din corpul permanent
(1)Agenţia contribuie la corpul permanent cu membri ai personalului său statutar (categoria 1), care urmează să fie trimişi în zonele operative ca membri ai echipelor, cu sarcinile şi competenţele prevăzute la articolul 82, inclusiv sarcina de a exploata echipamentele proprii ale agenţiei.
(2)Atunci când efectuează recrutări de personal, agenţia asigură că doar candidaţi care dau dovadă de un înalt nivel de profesionalism, aderă la valori etice de un înalt nivel şi au competenţe lingvistice corespunzătoare sunt selectaţi.
(3)În conformitate cu articolul 62 alineatul (2), după ce sunt recrutaţi, membrii personalului statutar care urmează să fie trimişi ca membri ai echipelor urmează formarea necesară privind controlul la frontieră sau sarcinile de returnare, inclusiv în ceea ce priveşte drepturile fundamentale, în funcţie de profilurile de personal decise de Consiliul de administraţie în conformitate cu articolul 54 alineatul (4), ţinându-se seama de calificările şi experienţa profesională dobândite anterior în domeniile corespunzătoare.
Procesul de formare menţionat la primul paragraf se desfăşoară în cadrul unor programe de formare specifice elaborate de agenţie şi, pe baza acordurilor cu anumite state membre, organizate în instituţiile de formare şi învăţământ specializate ale acestora, inclusiv în academiile din statele membre cu care agenţia are acorduri de parteneriat. După recrutare, pentru fiecare membru al personalului se întocmeşte o hartă de formare corespunzătoare, menită să garanteze că acesta are în permanenţă calificarea profesională necesară pentru îndeplinirea sarcinilor de control la frontieră sau de returnare. Hărţile de formare se actualizează regulat. Costul formării este acoperit în întregime de agenţie.
Membrii personalului statutar care constituie echipajul tehnic pentru exploatarea echipamentelor agenţiei nu sunt obligaţi să efectueze integral programul de formare pentru controlul la frontieră sau returnare.
(4)Agenţia se asigură că, pe toată durata raportului de muncă, personalul său statutar îşi îndeplineşte sarcinile în calitate de membri ai echipelor, în conformitate cu cele mai înalte standarde şi cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale.
(5)Pe baza unei propuneri a directorului executiv, Consiliul de administraţie:
a)instituie un mecanism de supraveghere corespunzător pentru monitorizarea aplicării de către personalul statutar a dispoziţiilor privind utilizarea forţei, inclusiv norme privind raportarea şi măsuri specifice, cum ar fi cele cu caracter disciplinar, care vizează utilizarea forţei în timpul trimiterilor;
b)instituie norme pentru directorul executiv pentru autorizarea personalului statutar să poarte şi să utilizeze arme, în conformitate cu articolul 82 şi a anexei V, inclusiv în ceea ce priveşte cooperarea obligatorie cu autorităţile naţionale competente, îndeosebi cu cele din statul membru al cetăţeniei, din statul membru al domiciliului şi din statul membru al formării iniţiale; normele respective tratează, de asemenea, modalitatea în care directorul executiv se asigură că condiţiile de emitere a unor astfel de autorizaţii continuă să fie îndeplinite de către personalul statutar, îndeosebi în ceea ce priveşte mânuirea armelor, inclusiv prin supunerea la teste regulate de tragere cu arma;
c)instituie norme specifice pentru facilitarea păstrării armelor, muniţiilor şi a altor echipamente în condiţii securizate, precum şi transportul acestora către zona operativă.
În ceea ce priveşte normele menţionate la primul paragraf litera (a) din prezentul alineat, Comisia îşi dă avizul cu privire la respectarea de către acestea a Statutului funcţionarilor şi a Regimului aplicabil celorlalţi agenţi, în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Statutul funcţionarilor. Ofiţerul pentru drepturile fundamentale este consultat cu privire la propunerea directorului executiv în ceea ce priveşte normele respective.
(6)Personalul agenţiei care nu este calificat să îndeplinească sarcini de control la frontiere sau de returnare sunt trimişi numai în cadrul operaţiunilor comune în scopul coordonării, al monitorizării drepturilor fundamentale şi al altor sarcini conexe. Aceştia nu fac parte din echipe.
(7)Membrii personalului statutar care urmează să fie trimişi ca membri ai echipelor, trebuie să aibă capacitatea de a îndeplini, în conformitate cu articolul 82, următoarele sarcini care necesită competenţe executive, în conformitate cu profilurile de personal şi şi de formarea corespunzătoare:
a)verificarea identităţii şi a cetăţeniei persoanelor, inclusiv consultarea bazelor de date corespunzătoare de la nivelul Uniunii şi de la nivel naţional;
b)autorizarea intrării în cazul în care sunt respectate condiţiile de intrare prevăzute la articolul 6 din Regulamentul (UE) 2016/399;
c)refuzul intrării în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (UE) 2016/399;
d)ştampilarea documentelor de călătorie în conformitate cu articolul 11 din Regulamentul (UE) 2016/399;
e)eliberarea vizelor sau refuzul de a elibera vize la frontieră în conformitate cu articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 810/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului (40) şi introducerea datelor corespunzătoare în Sistemul de informaţii privind vizele;
(40)Regulamentul (CE) nr. 810/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 iulie 2009 privind instituirea unui Cod comunitar de vize (Codul de vize) (JO L 243, 15.9.2009, p. 1).
f)supravegherea frontierelor, inclusiv patrularea între punctele de trecere a frontierei pentru a preveni trecerile neautorizate ale frontierei, pentru a combate criminalitatea transfrontalieră şi pentru a lua măsuri împotriva persoanelor care au trecut ilegal frontiera, inclusiv interceptarea sau reţinerea acestora;
g)înregistrarea în Eurodac a amprentelor digitale ale persoanelor reţinute în legătură cu trecerea ilegală a unei frontiere externe, în conformitate cu capitolul III din Regulamentul (UE) nr. 603/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (41);
(41)Regulamentul (UE) nr. 603/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 iunie 2013 privind instituirea sistemului "Eurodac" pentru compararea amprentelor digitale în scopul aplicării eficiente a Regulamentului (UE) nr. 604/2013 de stabilire a criteriilor şi mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecţie internaţională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei ţări terţe sau de către un apatrid şi privind cererile autorităţilor de aplicare a legii din statele membre şi a Europol de comparare a datelor Eurodac în scopul asigurării respectării aplicării legii şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1077/2011 de instituire a Agenţiei europene pentru gestionarea operaţională a sistemelor informatice la scară largă, în spaţiul de libertate, securitate şi justiţie (JO L 180, 29.6.2013, p. 1).
h)contactarea ţărilor terţe în vederea identificării resortisanţilor ţărilor terţe care fac obiectul returnării şi în vederea obţinerii documentelor de călătorie pentru aceştia;
i)escortarea resortisanţilor ţărilor terţe care fac obiectul returnării forţate.
Art. 56: Participarea statelor membre la corpul permanent prin detaşări de lungă durată
(1)Statele membre contribuie la corpul permanent prin detaşarea de personal operativ în cadrul agenţiei în calitate de membri ai echipelor (categoria 2). Durata fiecărei detaşări este de 24 de luni. Cu acordul statului membru de origine şi al agenţiei, detaşările individuale pot fi prelungite o singură dată cu 12 sau cu 24 de luni. Pentru a facilita punerea în aplicare a sistemului de sprijin financiar menţionat la articolul 61, detaşările încep, ca regulă generală, la începutul unui an calendaristic.
(2)Fiecărui stat membru îi revine responsabilitatea de a asigura continuitatea contribuţiei sale cu efective de personal operativ care participă la echipe în calitate de membri detaşaţi, în conformitate cu anexa II. Plata costurilor aferente detaşării personalului în temeiul prezentului articol se efectuează în conformitate cu normele adoptate în temeiul articolului 95 alineatul (6).
(3)Membrii personalului operativ detaşaţi în cadrul agenţiei au aceleaşi sarcini şi competenţe ca membrii echipelor în conformitate cu articolul 82. Statul membru care i-a detaşat pe respectivii membri ai personalului operativ este considerat a fi statul membru de origine al acestora. Pe durata detaşării, directorul executiv hotărăşte, în funcţie de nevoile operative, locul (locurile) şi durata trimiterii membrilor echipei. Agenţia asigură formarea continuă a membrilor personalului operativ în perioada de detaşare a acestora.
(4)Până la data de 30 iunie a fiecărui an, fiecare stat membru numeşte candidaţii pentru detaşare din rândul personalului său operativ în funcţie de efectivele şi profilurile specifice stabilite de Consiliul de administraţie pentru anul următor, astfel cum se prevede la articolul 54 alineatul (4). Agenţia verifică dacă personalul operativ propus de statele membre corespunde profilurilor de personal stabilite şi are cunoştinţele lingvistice necesare. Până la data de 15 septembrie a fiecărui an, agenţia acceptă candidaţii propuşi sau îi refuză în cazul în care aceştia nu corespund profilului cerut, au competenţe lingvistice insuficiente sau au comis o abatere de la normele aplicabile ori au încălcat aceste norme în cursul trimiterilor anterioare şi solicită statului membru să propună alţi candidaţi pentru detaşare.
(5)În cazul în care, din motive de forţă majoră, unul dintre membrii personalului operativ nu poate fi detaşat sau nu îşi poate continua detaşarea, statul membru în cauză asigură înlocuirea acestuia cu un alt membru al personalului operativ care are profilul cerut.
Art. 57: Participarea statelor membre la corpul permanent prin trimiteri pe termen scurt
(1)În plus faţă de detaşările în temeiul articolului 56, până la data de 30 iunie a fiecărui an, statele membre contribuie, de asemenea, la corpul permanent desemnând poliţiştii de frontieră şi alte categorii relevante de personal care sunt înscrişi pe lista naţională preliminară a personalului operativ disponibil pentru trimiteri pe termen scurt (categoria 3) în conformitate cu contribuţiile prevăzute în anexa III şi în conformitate cu efectivele şi profilurile specific ale personalului decise de Consiliul de administraţie pentru anul următor, astfel cum se prevede la articolul 54 alineatul (4). Listele naţionale preliminare cu personalul operativ desemnat se comunică agenţiei. Componenţa definitivă a listelor anuale îi este confirmată agenţiei după încheierea negocierilor bilaterale anuale, înainte de data de 1 decembrie a anului respectiv.
(2)Fiecare stat membru se asigură că personalul operativ nominalizat este disponibil la cererea agenţiei, în conformitate cu modalităţile stabilite în prezentul articol. Fiecare membru al personalului operativ este disponibil pentru o perioadă de cel mult patru luni într-un an calendaristic. Cu toate acestea, statele membre pot decide să trimită un anumit membru al personalului pentru o perioadă ce depăşeşte patru luni. O asemenea prelungire se consideră o contribuţie separată a statului membru respectiv la acelaşi profil sau la un alt profil necesar, dacă membrul personalului în cauză are competenţele necesare. Plata costurilor aferente trimiterii personalului în temeiul prezentului articol se efectuează în conformitate cu normele adoptate în temeiul articolului 45 alineatul (2).
(3)Membrii personalului operativ trimişi în temeiul prezentului articol au aceleaşi sarcini şi competenţe ca membrii echipelor în conformitate cu articolul 82.
(4)Agenţia poate verifica dacă membrii personalului operativ numiţi de statele membre pentru trimiteri pe termen scurt corespund profilurilor de personal stabilite şi au cunoştinţele lingvistice necesare. Agenţia refuză membrii personalului operativ desemnaţi în cazul în care aceştia au competenţe lingvistice insuficiente sau au comis o abatere de la normele aplicabile ori au încălcat aceste norme în cursul trimiterilor anterioare. Agenţia refuză, de asemenea, membrii personalului operativ desemnaţi în cazul în care aceştia nu respectă profilurile cerute, cu excepţia cazului în care membrii respectivi ai personalului corespund unui alt profil repartizat statului membru în cauză. În caz de refuz din partea agenţiei al unui membru al personalului, statul membru în cauză asigură înlocuirea cu un alt membru al personalului operativ, care are profilul cerut.
(5)Până la data de 31 iulie a fiecărui an, agenţia solicită ca statele membre să contribuie cu membrii personalului operativ pentru a fi trimişi la operaţiunile comune în anul următor, cu respectarea efectivelor şi a profilurilor stabilite. Perioada corespunzătoare fiecărei trimiteri se stabileşte în cadrul negocierilor şi al acordurilor bilaterale anuale dintre agenţie şi statele membre.
(6)În urma negocierilor bilaterale anuale, statele membre pun la dispoziţie, în vederea unor trimiteri specifice, personalul operativ inclus pe listele naţionale menţionate la alineatul (1), care corespunde efectivelor şi profilurilor precizate în cererea agenţiei.
(7)În cazul în care, din motive de forţă majoră, unul dintre membrii personalului operativ nu poate fi trimis în conformitate cu acordurile, statul membru în cauză asigură înlocuirea cu un alt membru al personalului operativ de pe listă, cu profilul cerut.
(8)În cazul unei nevoi sporite de consolidare a operaţiunilor comune în curs, unei nevoi de lansare a unei intervenţii rapide la frontieră sau unei noi operaţiuni comune care nu este prevăzută în programul anual de lucru corespunzător sau în concluziile corespunzătoare ale negocierilor bilaterale anuale, trimiterea respectivă se efectuează în limitele prevăzute în anexa III. Directorul executiv informează fără întârziere statele membre cu privire la nevoile suplimentare, indicând eventualele efective şi profiluri ale personalului operativ care urmează să fie pus la dispoziţie de către fiecare stat membru. După ce directorul executiv şi statul membru gazdă convin asupra unui plan operaţional modificat sau, după caz, a unui nou plan operaţional, directorul executiv prezintă o cerere oficială care precizează efectivele şi profilurile membrilor personalului operativ. Membrii echipelor sunt trimişi de fiecare stat membru în termen de 20 de zile lucrătoare de la această cerere oficială, fără a aduce atingere articolului 39.
(9)În cazul în care o analiză de risc şi, dacă este disponibilă, o evaluare a vulnerabilităţii arată că un stat membru se confruntă cu o situaţie care ar afecta în mod substanţial îndeplinirea sarcinilor sale naţionale, statul membru respectiv contribuie cu personal operativ în conformitate cu solicitarea menţionată la alineatul (5) sau (8) de la prezentul articol. Cu toate acestea, contribuţiile în cauză nu pot depăşi împreună jumătate din contribuţia statului membru respectiv pentru anul respectiv prevăzută în anexa III. În cazul în care un stat membru invocă o astfel de situaţie excepţională, acesta prezintă agenţiei în scris, în detaliu, motivele sale şi date cu privire la situaţia invocată, iar conţinutul acestei informări este inclus în raportul menţionat la articolul 65.
(10)Durata trimiterii pentru o operaţiune specifică este stabilită de statul membru de origine, dar aceasta nu trebuie să fie în niciun caz sub 30 de zile, cu excepţia cazului în care operaţiunea din care face parte trimiterea respectivă durează mai puţin de 30 de zile.
(11)Echipajul tehnic luat în considerare în ceea ce priveşte contribuţia statelor membre în temeiul articolului 54 alineatul (5) este trimis numai în conformitate cu acordurile ce rezultă în urma negocierilor bilaterale anuale ce vizează echipamentele respective menţionate la articolul 64 alineatul (9).
Prin derogare de la alineatul (1) din prezentul articol, statele membre includ în listele lor anuale echipajul tehnic menţionat la primul paragraf din prezentul alineat numai după încheierea negocierilor bilaterale anuale. Statele membre pot să adapteze listele anuale corespunzătoare în cazul oricărei modificări a echipajului tehnic în cursul anului respectiv. Statele membre informează agenţia cu privire la aceste modificări.
Verificările menţionate la alineatul (4) din prezentul articol nu privesc competenţele legate de exploatarea echipamentelor tehnice.
Membrii echipajelor care au atribuţii exclusiv de ordin tehnic sunt indicaţi în listele anuale numai pe bază de funcţii.
Durata trimiterii echipajelor tehnice se stabileşte în conformitate cu articolul 64.
Art. 58: Participarea statelor membre la corpul permanent prin rezerva pentru reacţie rapidă
(1)Statele membre contribuie cu personal operativ la corpul permanent prin intermediul unei rezerve de reacţie rapidă (categoria 4), care urmează să fie activată pentru intervenţii rapide la frontieră în conformitate cu articolul 37 alineatul (2) şi cu articolul 39, cu condiţia ca personalul operativ din categoriile 1, 2 şi 3 să fi fost deja trimis pe deplin în vederea intervenţiei rapide respective la frontieră.
(2)Fiecare stat membru are responsabilitatea de a asigura disponibilitatea personalului operativ în conformitate cu efectivele şi cu profilurile corespunzătoare decise de Consiliul de administraţie pentru anul următor, astfel cum se prevede la articolul 54 alineatul (4), la cererea agenţiei, în limitele prevăzute în anexa IV şi în conformitate cu modalităţile stabilite la prezentul articol. Fiecare membru al personalului operativ este disponibil pentru o perioadă de cel mult patru luni într-un an calendaristic.
(3)Trimiterile din cadrul rezervei pentru reacţie rapidă în vederea intervenţiilor rapide la frontieră au loc în conformitate cu articolul 39 alineatele (11) şi (13).
Art. 59: Evaluarea corpului permanent
(1)Până la 31 decembrie 2023, în special pe baza rapoartelor menţionate la articolul 62 alineatul (10) şi la articolul 65, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului o evaluare a numărului total şi a componenţei corpului permanent, inclusiv amploarea contribuţiilor fiecărui stat membru la corpul permanent, precum şi a competenţelor profesionale şi a profesionalismului corpului permanent şi a formării pe care o primeşte. Evaluarea analizează, de asemenea, necesitatea menţinerii rezervei pentru reacţie rapidă în cadrul corpului permanent.
În evaluare se descriu şi se iau în considerare nevoile operative existente şi cele eventuale ale corpului permanent în ceea ce priveşte capacitatea de reacţie rapidă, precum şi împrejurările semnificative care afectează capacitatea a statelor membre de a contribui la corpul permanent şi evoluţia personalului statutar în ceea ce priveşte contribuţia agenţiei la corpul permanent.
(2)Până la 29 februarie 2024, Comisia prezintă, dacă este necesar, propuneri corespunzătoare de modificare a anexelor I, II, III şi IV. În cazul în care nu prezintă o propunere, Comisia explică motivele deciziei sale.
Art. 60: Birourile antenă
(1)Sub rezerva acordului cu statul membru gazdă sau a includerii explicite a acestei posibilităţi în acordul privind statutul încheiat cu ţara terţă gazdă, agenţia poate înfiinţa birouri antenă pe teritoriul statului membru sau al ţării terţe în cauză pentru a facilita şi a îmbunătăţi coordonarea activităţilor operative, inclusiv în domeniul returnării, organizate de agenţie în statul membru respectiv, în regiunea învecinată sau în ţară terţă respectivă, şi pentru a asigura gestionarea eficace a resurselor umane şi tehnice ale agenţiei. Birourile antenă sunt înfiinţate în funcţie de nevoile operative, pentru perioada de timp în care agenţia desfăşoară activităţi operative importante în statul membru respectiv, în regiunea învecinată sau în ţara terţă în cauză. Perioada de funcţionare menţionată poate fi prelungită, dacă este necesar.
Înainte de înfiinţarea unui birou antenă, se evaluează şi se calculează cu atenţie toate consecinţele bugetare şi se prevăd în buget sumele corespunzătoare.
(2)Agenţia şi statul membru gazdă sau ţara terţă gazdă în care se înfiinţează biroul antenă iau măsurile necesare care să îi asigure acestuia cele mai bune condiţii posibile de care aceasta are nevoie în vederea îndeplinirii sarcinilor ce îi revin. Locul de muncă al personalului care lucrează în cadrul birourilor antenă se stabileşte în conformitate cu articolul 95 alineatul (2).
(3)După caz, birourile antenă:
a)asigură sprijinul operativ şi logistic şi asigură coordonarea activităţilor agenţiei în zonele operative în cauză;
b)oferă sprijin operativ statului membru sau ţării terţe în zonele operative în cauză;
c)monitorizează activităţile echipelor agenţiei şi raportează cu regularitate la sediul central al agenţiei;
d)cooperează cu statul membru gazdă sau cu ţara terţă gazdă cu privire la toate aspectele legate de punerea în practică a activităţilor operative organizate de agenţie în statul membru respectiv sau în ţara terţă, inclusiv cu privire la orice aspect suplimentar care poate apărea în cursul acestor activităţi;
e)oferă sprijin ofiţerului coordonator menţionat la articolul 44 în cadrul cooperării sale cu statele membre participante în privinţa tuturor aspectelor legate de contribuţia acestora la activităţile operative organizate de agenţie şi, dacă este necesar, asigură legătura cu sediul central;
f)oferă sprijin ofiţerului coordonator şi observatorilor pentru drepturile fundamentale care au fost numiţi pentru a monitoriza o activitate operativă, facilitând, dacă este necesar, coordonarea şi comunicarea între echipele agenţiei şi autorităţile responsabile ale statului membru gazdă sau ale ţării terţe gazdă;
g)organizează sprijinul logistic necesar pentru trimiterea membrilor echipelor şi pentru trimiterea şi utilizarea echipamentelor tehnice;
h)acordă orice alt tip de sprijin logistic în ceea ce priveşte zona operativă de care răspunde respectivul birou antenă, pentru a facilita buna funcţionare a activităţilor operative organizate de agenţie;
i)sprijină ofiţerul de legătură al agenţiei, fără a aduce atingere sarcinilor şi atribuţiilor acestuia menţionate la articolul 31, în identificarea provocărilor actuale sau viitoare legate de gestionarea frontierelor în zona de care răspunde respectivul birou antenă sau în aplicarea acquis-ului în materie de returnare şi raportează cu regularitate la sediul central al agenţiei;
j)asigură gestionarea eficace a echipamentelor proprii ale agenţiei în zonele în care îşi desfăşoară activitatea, inclusiv eventuala înregistrare a acestora şi întreţinerea pe termen lung a echipamentului respectiv şi orice sprijin logistic necesar.
(4)Fiecare birou antenă este administrat de un reprezentant al agenţiei numit de directorul executiv în calitate de şef al biroului antenă. Şeful biroului antenă supraveghează întreaga activitate a acestuia şi acţionează ca punct unic de contact cu sediul central.
(5)Pe baza unei propuneri a directorului executiv, Consiliul de administraţie decide în privinţa înfiinţării, componenţei şi perioadei de funcţionare a unui birou antenă, precum şi a eventualei prelungiri, după caz, a perioadei de funcţionare a biroului antenă, ţinând seama de avizul Comisiei şi de acordul statului membru gazdă sau a ţării terţe gazdă.
(6)Statul membru acordă agenţiei asistenţă pentru a-i asigura capacitatea operativă.
(7)Directorul executiv prezintă trimestrial Consiliului de administraţie un raport privind activităţile pe care le desfăşoară biroul antenă. Activităţile pe care le desfăşoară birourile antenă sunt descrise într-o secţiune separată a raportului anual de activitate.
Art. 61: Sprijinul financiar pentru dezvoltarea corpului permanent
(1)În conformitate cu articolul 125 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046, statele membre au dreptul să primească anual fonduri sub formă de finanţare care nu este legată de costuri, pentru a facilita dezvoltarea resurselor umane care să le asigure contribuţia la corpul permanent prevăzută la anexele II, III şi IV. Această finanţare urmează să fie plătită după sfârşitul anului în cauză, sub rezerva respectării condiţiilor stabilite la alineatele (3) şi (4) din prezentul articol. Această finanţare se bazează pe o valoare de referinţă stabilită la alineatul (2) din prezentul articol şi reprezintă, după caz:
a)100 % din suma de referinţă înmulţită cu numărul membrilor personalului operativ prevăzut pentru anul N + 2 care urmează să fie detaşate anual în conformitate cu anexa II;
b)37 % din suma de referinţă înmulţită cu numărul membrilor personalului trimişi efectiv în conformitate cu articolul 57, în limitele stabilite în anexa III, şi în conformitate cu articolul 58, în limitele stabilite în anexa IV, după caz;
c)o plată unică de 50 % din suma de referinţă înmulţită cu numărul membrilor personalului operativ recrutaţi de către agenţie ca personal statutar; această plată unică li se aplică membrilor personalului care pleacă din serviciile naţionale şi care se află în serviciu activ de cel mult 15 ani în momentul recrutării de către agenţie.
(2)Suma de referinţă este echivalentă cu salariul de bază anual al unui agent contractual din grupa de funcţii III gradul 8 treapta 1, astfel cum este stabilit în articolul 93 din Regimul aplicabil celorlalţi agenţi şi care face obiectul unui coeficient corector aplicabil în statul membru în cauză.
(3)Suma prevăzută la alineatul (1) litera (a) din prezentul articol devine exigibilă cu condiţia ca statele membre să îşi majoreze în consecinţă efectivele naţionale totale de poliţişti de frontieră prin recrutarea de noi membri ai personalului în perioada respectivă. Informaţiile relevante pentru întocmirea raportului sunt puse la dispoziţia agenţiei în cadrul negocierilor bilaterale anuale şi sunt verificate prin evaluarea vulnerabilităţii în anul următor. Plata anuală a sumei prevăzute la alineatul (1) litera (b) din prezentul articol se efectuează integral în funcţie de numărul membrilor personalului trimişi efectiv pe o perioadă continuă sau discontinuă de patru luni, în conformitate cu articolul 57, în limita stabilită în anexa III, şi în conformitate cu articolul 58, în limitele stabilite în anexa IV. În cazul trimiterilor efective menţionate la alineatul (1) litera (b) de la prezentul articol, plăţile se calculează în mod proporţional cu o perioadă de referinţă de patru luni.
Agenţia acordă o plată în avans aferentă plăţilor anuale ale sumelor menţionate la alineatul (1) literele (a) şi (b) din prezentul articol în conformitate cu actul de punere în aplicare menţionat la alineatul (4) din prezentul articol în urma prezentării de către statul membru contribuitor a unei cereri în acest sens, care trebuie să fie justificată.
(4)Comisia adoptă un act de punere în aplicare prin care stabileşte norme detaliate privind modalităţile de plată anuală şi monitorizarea condiţiilor aplicabile prevăzute la alineatul (3) din prezentul articol. Aceste norme conţin modalităţile pentru efectuarea plăţilor în avans odată ce sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alineatul (3) din prezentul articol, precum şi modalităţile calculului proporţional, inclusiv pentru cazurile în care trimiterea echipajului tehnic ar depăşi, în mod excepţional, contribuţia naţională maximă prevăzută în anexa III. Actul respectiv de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 122 alineatul (2).
(5)Atunci când execută sprijinul financiar prevăzut la prezentul articol, agenţia şi statele membre asigură respectarea principiilor de cofinanţare şi de evitare a dublei finanţări.
Art. 62: Formarea
(1)În funcţie de foaia de parcurs privind dezvoltarea capacităţii menţionată la articolul 9 alineatul (8), atunci când aceasta este disponibilă, şi în cooperare cu entităţile de formare responsabile din statele membre, agenţia şi, după caz, EASO, FRA, Agenţia Uniunii Europene pentru Gestionarea Operaţională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spaţiul de Libertate, Securitate şi Justiţie (eu-LISA) şi Agenţia Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL) elaborează instrumente de formare specifice, inclusiv o formare specifică în domeniul protecţiei copiilor şi a altor persoane aflate într-o situaţie vulnerabilă. Conţinutul formării ţine seama de rezultatele ştiinţifice pertinente şi de bunele practici. Agenţia le oferă poliţiştilor de frontieră, specialiştilor în materie de returnare, escortelor pentru returnări şi altor categorii relevante de personal care fac parte din corpul permanent, precum şi monitorilor pentru returnările forţate şi observatorilor pentru drepturile fundamentale o formare specializată relevantă pentru sarcinile şi competenţele lor. Agenţia desfăşoară exerciţii periodice cu respectivii poliţişti de frontieră şi cu ceilalţi membri ai echipelor, în conformitate cu calendarul de formare specializată prevăzut în programul anual de lucru al agenţiei.
(2)Agenţia se asigură că, pe lângă formarea menţionată la articolul 55 alineatul (3), toţi membrii personalului statutar care urmează să fie trimişi ca membri ai echipelor au beneficiat, înainte de a fi trimişi pentru prima dată să participe la activităţi operative organizate de agenţie, de formare adecvată în domeniul dreptului Uniunii şi al dreptului internaţional relevant, inclusiv cu privire la drepturile fundamentale, accesul la protecţie internaţională, orientări în scopul identificării persoanelor care solicită protecţie şi al îndrumării acestora către procedurile corespunzătoare, orientări pentru tratarea nevoilor speciale ale copiilor, inclusiv ale minorilor neînsoţiţi, ale victimelor traficului de persoane, ale persoanelor care au nevoie de asistenţă medicală de urgenţă şi ale altor persoane deosebit de vulnerabile şi, în cazul în care se preconizează participarea lor la operaţiuni maritime, în materie de căutare şi salvare.
Această formare include, de asemenea, formare privind utilizarea forţei în conformitate cu anexa V.
(3)În scopul alineatului (2), pe baza acordurilor încheiate cu anumite state membre, agenţia organizează programele de formare necesare în cadrul instituţiilor specializate de formare şi învăţământ ale statelor membre respective, inclusiv la academiile din statele membre care sunt partenere ale agenţiei. Agenţia garantează că formarea urmează programa comună de bază, este armonizată şi favorizează înţelegerea reciprocă şi o cultură comună bazată pe valorile consacrate în tratate. Costul formării este acoperit în întregime de agenţie.
După ce obţine aprobarea Consiliului de administraţie, agenţia poate înfiinţa un centru de formare al său pentru a facilita şi mai mult includerea unei culturi europene comune în formarea oferită.
(4)Agenţia adoptă măsurile necesare pentru a se asigura că toţi membrii personalului din statele membre care participă la echipe din cadrul corpului permanent au beneficiat de formarea menţionată la alineatul (2) primul paragraf.
(5)Agenţia adoptă măsurile necesare pentru a asigura formarea personalului implicat în sarcini de returnare care este alocat corpului permanent şi rezervei prevăzute la articolul 51. Agenţia se asigură că personalul său statutar şi întregul personal care participă la operaţiuni sau intervenţii de returnare au urmat, înainte să participe la activităţi operative organizate de agenţie, la cursuri de formare în domeniul dreptului Uniunii şi al dreptului internaţional relevant, inclusiv cu privire la drepturile fundamentale, accesul la protecţie internaţională şi îndrumarea persoanelor vulnerabile.
(6)Agenţia elaborează şi dezvoltă în continuare programa comună de bază pentru formarea poliţiştilor de frontieră şi asigură o formare la nivel european pentru instructorii poliţiştilor de frontieră naţionali ai statelor membre, inclusiv cu privire la drepturile fundamentale, accesul la protecţie internaţională şi dreptul maritim relevant, precum şi o programă comună pentru formarea personalului implicat în sarcini de returnare. Programa comună de bază urmăreşte promovarea celor mai înalte standarde şi a bunelor practici în punerea în aplicare a dreptului Uniunii privind gestionarea frontierelor şi returnarea. Agenţia întocmeşte programa comună de bază după ce consultă forumul consultativ menţionat la articolul 108 (denumit în continuare "forumul consultativ") şi ofiţerul pentru drepturile fundamentale. Statele membre integrează programa comună de bază în formarea pe care o oferă poliţiştilor de frontieră naţionali şi personalului implicat în sarcini de returnare.
(7)Agenţia oferă, de asemenea, agenţilor serviciilor competente ale statelor membre şi, după caz, ale ţărilor terţe cursuri de formare şi seminare suplimentare pe subiecte legate de controlul frontierelor externe şi returnarea resortisanţilor ţărilor terţe.
(8)Agenţia poate organiza activităţi de formare în cooperare cu statele membre şi ţările terţe, pe teritoriul acestora.
(9)Agenţia instituie un program de schimb prin care poliţiştii de frontieră participanţi la echipele sale, precum şi personalul care participă la echipele de intervenţii de returnare să poată dobândi cunoştinţe sau competenţe de specialitate pe baza experienţei dobândite în alte state membre şi a bunelor practici existente în străinătate, lucrând cu poliţiştii de frontieră şi cu personalul implicat în sarcini de returnare dintr-un alt stat membru decât cel de origine.
(10)Agenţia stabileşte şi dezvoltă în continuare un mecanism intern de control al calităţii pentru a garanta nivelul înalt de formare, expertiză şi profesionalism al personalului său statutar, în special al personalului statutar care participă la activităţile operaţionale ale agenţiei. Pe baza punerii în aplicare a mecanismului de control al calităţii, agenţia pregăteşte un raport anual de evaluare care se anexează la raportul anual de activitate.
Art. 63: Achiziţionarea sau închirierea de echipamente tehnice
(1)Agenţia poate achiziţiona, pe cont propriu sau în coproprietate cu un stat membru, ori poate închiria echipamente tehnice care să fie utilizate în cadrul operaţiunilor comune, al proiectelor-pilot, al intervenţiilor rapide la frontieră, al activităţilor din domeniul returnării, inclusiv al operaţiunilor de returnare şi al intervenţiilor de returnare, al trimiterii echipelor de sprijin pentru gestionarea migraţiei sau în cadrul proiectelor de asistenţă tehnică, în conformitate cu normele financiare aplicabile agenţiei.
(2)Pe baza unei propuneri a directorului executiv, Consiliul de administraţie adoptă o strategie multianuală globală privind modul în care vor fi consolidate capacităţile tehnice ale agenţiei în funcţie de ciclul multianual de politică strategică pentru gestionarea europeană integrată a frontierelor, inclusiv de foaia de parcurs privind dezvoltarea capacităţii menţionată la articolul 9 alineatul (8), atunci când este disponibilă, precum şi de resursele bugetare disponibile în acest scop în cadrul financiar multianual. Pentru a se asigura respectarea cadrelor juridice, financiare şi politice aplicabile, directorul executiv prezintă propunerea în cauză numai după ce primeşte avizul pozitiv al Comisiei.
Strategia multianuală este însoţită de un plan de punere în aplicare detaliat, care precizează calendarul de achiziţie sau de închiriere, planificarea achiziţiilor şi reducerea riscurilor. Dacă, atunci când adoptă strategia şi planul, Consiliul de administraţie decide să nu respecte avizul Comisiei, acesta prezintă Comisiei o justificare în acest sens. După adoptarea strategiei multianuale, planul de punere în aplicare devine parte a componentei de programare multianuală a documentului unic de programare menţionat la articolul 100 alineatul (2) litera (k).
(3)Agenţia poate achiziţiona echipamente tehnice pe baza unei decizii a directorului executiv, adoptată după consultarea Consiliului de administraţie în conformitate cu normele aplicabile în materie de achiziţii publice. Orice achiziţie sau închiriere de echipamente care presupune costuri semnificative pentru agenţie este precedată de o analiză riguroasă a nevoilor şi a raportului cost-beneficiu. Orice cheltuială legată de o astfel de achiziţie sau închiriere se prevede în bugetul agenţiei, astfel cum a fost adoptat de Consiliul de administraţie.
(4)În cazul în care agenţia achiziţionează sau închiriază echipamente tehnice importante, cum ar fi aeronave, vehicule de serviciu sau nave, se aplică următoarele condiţii:
a)în cazul achiziţionării de către agenţie sau al deţinerii în coproprietate, agenţia convine cu un stat membru ca acesta să asigure înregistrarea echipamentului ca fiind destinat unui serviciu public în conformitate cu dreptul aplicabil al statului membru respectiv, inclusiv prerogativele şi imunităţile aplicabile echipamentului tehnic respectiv în temeiul dreptului internaţional;
b)în cazul închirierii, echipamentul se înregistrează într-un stat membru.
(5)Pe baza unui acord-tip întocmit de agenţie şi aprobat de Consiliul de administraţie, statul membru de înregistrare şi agenţia convin asupra modalităţilor de asigurare a operabilităţii echipamentului. În cazul activelor deţinute în coproprietate, aceste modalităţi acoperă, de asemenea, perioadele în care activele sunt puse în totalitate la dispoziţia agenţiei şi prevăd condiţiile de utilizare a activelor respective, inclusiv dispoziţii specifice privind trimiterea rapidă în timpul intervenţiilor rapide la frontieră şi finanţarea acestor active.
(6)În cazul în care agenţia nu dispune de personalul statutar calificat necesar, statul membru de înregistrare sau furnizorul echipamentelor tehnice pune la dispoziţie experţii necesari şi echipajele tehnice necesare pentru utilizarea echipamentelor tehnice într-un mod corect din punct de vedere legal şi în condiţii de siguranţă, în conformitate cu modelul de acord menţionat la alineatul (5) din prezentul articol şi în mod planificat pe baza negocierilor şi acordurilor anuale bilaterale menţionate la articolul 64 alineatul (9). Într-un astfel de caz, echipamentele tehnice aflate în proprietatea exclusivă a agenţiei sunt puse la dispoziţia acesteia la cerere, iar statul membru de înregistrare nu poate invoca situaţia excepţională prevăzută la articolul 64 alineatul (9).
Atunci când solicită unui stat membru să furnizeze echipamente tehnice şi personal, agenţia ia în considerare provocările operative specifice cu care se confruntă respectivul stat membru în momentul solicitării.
Art. 64: Rezerva de echipamente tehnice
(1)Agenţia instituie şi păstrează evidenţe centralizate privind echipamentele care fac parte dintr-o rezervă de echipamente tehnice, compusă din echipamentele deţinute de statele membre sau de agenţie şi din echipamentele deţinute în coproprietate de statele membre şi de agenţie, pentru activităţile sale operative.
(2)Echipamentele aflate exclusiv în proprietatea agenţiei sunt disponibile în totalitate, în orice moment, pentru a fi trimise.
(3)Echipamentele deţinute în coproprietate, în care agenţia deţine peste 50 %, sunt, de asemenea, disponibile pentru a fi trimise în conformitate cu un acord între un stat membru şi agenţie încheiat în conformitate cu articolul 63 alineatul (5).
(4)Agenţia asigură compatibilitatea şi interoperabilitatea echipamentelor care figurează în rezerva de echipamente tehnice.
(5)În scopul alineatului (4), agenţia, în strânsă cooperare cu statele membre şi cu Comisia, stabileşte standarde tehnice pentru echipamentele care urmează să fie trimise în cadrul activităţilor agenţiei, atunci când este necesar. Echipamentele care sunt achiziţionate de către agenţie, fie ca proprietar unic, fie în coproprietate, şi echipamentele deţinute de statele membre care figurează în rezerva de echipamente tehnice trebuie să îndeplinească aceste standarde.
(6)Pe baza unei propuneri din partea directorului executiv, ţinând seama de analiza de risc efectuată de agenţie şi de rezultatele evaluărilor vulnerabilităţii, Consiliul de administraţie decide, până la 31 martie a fiecărui an, numărul minim de echipamente tehnice necesare pentru a răspunde nevoilor agenţiei în anul următor, în special în ceea ce priveşte desfăşurarea operaţiunilor comune, trimiterea echipelor de sprijin pentru gestionarea migraţiei, intervenţiile rapide la frontieră, activităţile în domeniul returnării, inclusiv operaţiunile şi intervenţiile de returnare. Echipamentele proprii ale agenţiei se contabilizează în numărul minim de echipamente tehnice. Decizia respectivă stabileşte norme referitoare la trimiterea echipamentelor tehnice în cadrul activităţilor operative.
Dacă numărul minim de echipamente tehnice se dovedeşte a fi insuficient pentru îndeplinirea planului operaţional convenit pentru astfel de activităţi, agenţia revizuieşte acest număr minim pe baza nevoilor justificate şi a unui acord cu statele membre.
(7)Rezerva de echipamente tehnice conţine numărul minim de echipamente pe care agenţia îl consideră necesar pentru fiecare tip de echipament tehnic. Echipamentele care figurează în rezerva de echipamente tehnice sunt folosite în cadrul operaţiunilor comune, al trimiterii echipelor de sprijin pentru gestionarea migraţiei, al proiectelor-pilot, al intervenţiilor rapide la frontieră, al operaţiunilor de returnare sau al intervenţiilor de returnare.
(8)Rezerva de echipamente tehnice include o rezervă de echipamente pentru reacţie rapidă, care conţine un număr redus de echipamente necesare pentru eventuale intervenţii rapide la frontieră. Contribuţia statelor membre la rezerva de echipamente pentru reacţie rapidă se planifică în conformitate cu negocierile şi acordurile bilaterale anuale menţionate la alineatul (9) din prezentul articol. În ceea ce priveşte echipamentele de pe lista de echipamente din această rezervă, statele membre nu pot invoca situaţia excepţională menţionată la alineatul (9) din prezentul articol.
Statul membru în cauză trimite echipamentele de pe această listă, împreună cu experţii necesari şi echipajele tehnice necesare, la destinaţie cât mai rapid posibil în vederea utilizării, dar în orice caz nu mai târziu de 10 zile de la data la care este convenit planul operaţional.
Agenţia contribuie la această rezervă cu echipamente puse la dispoziţia agenţiei, astfel cum se menţionează la articolul 63 alineatul (1).
(9)Statele membre contribuie la rezerva de echipamente tehnice. Contribuţia statelor membre la rezervă şi trimiterea echipamentelor tehnice pentru operaţiuni specifice se planifică pe baza unor negocieri şi acorduri bilaterale anuale între agenţie şi statele membre. La cererea agenţiei şi în afara cazului în care se confruntă cu o situaţie excepţională care afectează în mod substanţial executarea sarcinilor naţionale, statele membre îşi pun la dispoziţie echipamentele tehnice pentru trimitere în conformitate cu aceste acorduri şi în măsura în care acestea fac parte din numărul minim de echipamente tehnice pentru un anumit an. În cazul în care un stat membru invocă o astfel de situaţie excepţională, acesta prezintă agenţiei în scris, în detaliu, motivele sale şi date cu privire la situaţia invocată, iar conţinutul acestei informări este inclus în raportul menţionat la articolul 65 alineatul (1). Agenţia introduce cererea cu cel puţin 45 de zile înainte de data prevăzută pentru trimiterea echipamentelor în cazul echipamentelor tehnice importante şi cu cel puţin 30 de zile înainte de data prevăzută pentru trimitere în cazul altor echipamente. Contribuţiile la rezerva de echipamente tehnice sunt revizuite anual.
(10)Pe baza unei propuneri din partea directorului executiv, Consiliul de administraţie stabileşte anual regulile referitoare la echipamentele tehnice, inclusiv numărul minim total pentru fiecare tip de echipament tehnic, condiţiile de trimitere şi rambursare a costurilor, precum şi numărul limitat de echipamente tehnice pentru o rezervă de echipamente pentru reacţie rapidă. Din motive bugetare, această decizie trebuie luată de Consiliul de administraţie până la data de 31 martie a fiecărui an.
(11)În cazul în care are loc o intervenţie rapidă la frontieră, se aplică articolul 39 alineatul (15).
(12)Dacă după stabilirea numărului minim necesar de echipamente tehnice apar nevoi neaşteptate de echipamente tehnice pentru o operaţiune comună sau o intervenţie rapidă la frontieră, iar aceste nevoi nu pot fi acoperite din rezerva de echipamente tehnice sau din rezerva de echipamente pentru reacţie rapidă, statele membre pun la dispoziţia agenţiei, la cererea acesteia şi ad-hoc, dacă este posibil, echipamentele tehnice pentru trimitere.
(13)Directorul executiv informează periodic Consiliul de administraţie cu privire la componenţa rezervei de echipamente tehnice şi la trimiterea echipamentelor care fac parte din aceasta. Dacă nu se atinge numărul minim de echipamente tehnice necesar pentru rezervă, directorul executiv informează fără întârziere Consiliul de administraţie. Acesta decide de urgenţă cu privire la ierarhizarea priorităţilor de trimitere a echipamentelor tehnice şi ia măsurile corespunzătoare pentru remedierea lipsurilor identificate. Consiliul de administraţie informează Comisia cu privire la lipsurile identificate şi cu privire la măsurile pe care le-a luat pentru remedierea acestora. Comisia informează ulterior Parlamentul European şi Consiliul cu privire la aceasta şi cu privire la propria sa evaluare.
(14)Statele membre înregistrează în rezerva de echipamente tehnice toate mijloacele de transport şi echipamentele operative achiziţionate în cadrul acţiunilor specifice ale Fondului pentru securitate internă în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 515/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului (42) sau, după caz, prin utilizarea altor viitoare fonduri specifice ale Uniunii puse la dispoziţia statelor membre cu obiectivul clar de a dezvolta capacitatea operativă a agenţiei. Echipamentul tehnic respectiv face parte din numărul minim de echipamente tehnice pentru un anumit an.
(42)Regulamentul (UE) nr. 515/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 aprilie 2014 de instituire, în cadrul Fondului pentru securitate internă, a instrumentului de sprijin financiar pentru frontiere externe şi vize şi de abrogare a Deciziei nr. 574/2007/CE (JO L 150, 20.5.2014, p. 143).
La cererea agenţiei, făcută în cadrul negocierilor bilaterale anuale, statele membre pun echipamentele tehnice cofinanţate în cadrul acţiunilor specifice ale Fondului pentru securitate internă sau prin orice altă formă de viitoare finanţare specifică din partea Uniunii, astfel cum se specifică în primul paragraf din prezentul alineat, la dispoziţia agenţiei pentru trimitere. Fiecare echipament este pus la dispoziţie pentru o perioadă de maximum patru luni, astfel cum se prevede în negocierile bilaterale anuale. Statele membre pot decide să trimită un echipament pentru o perioadă mai mare de patru luni. În cazul operaţiunilor menţionate la articolul 39 sau 42 din prezentul regulament, statele membre nu pot invoca situaţia excepţională prevăzută la alineatul (9) din prezentul articol.
(15)Agenţia gestionează evidenţele privind rezerva de echipamente tehnice după cum urmează:
a)clasificare pe tipuri de echipamente şi pe tipuri de operaţiuni;
b)clasificare în funcţie de proprietar (stat membru, agenţia, alţii);
c)numărul total de echipamente necesare;
d)cerinţele referitoare la personal, dacă este cazul;
e)alte informaţii, precum date de înregistrare, cerinţe de transport şi întreţinere, regimuri naţionale de export aplicabile, instrucţiuni tehnice sau alte informaţii relevante pentru utilizarea corespunzătoare a echipamentelor;
f)menţiune care precizează dacă un echipament a fost finanţat din fonduri ale Uniunii.
(16)Agenţia finanţează integral trimiterea echipamentelor tehnice care fac parte din numărul minim de echipamente tehnice puse la dispoziţie de un anumit stat membru într-un anumit an. Trimiterea echipamentelor tehnice care nu fac parte din numărul minim de echipamente tehnice este cofinanţată de agenţie până la maximum 100 % din cheltuielile eligibile, în funcţie de circumstanţele specifice ale statelor membre care trimit astfel de echipamente tehnice.
Art. 65: Raportarea privind capacităţile agenţiei
(1)Pe baza unei propuneri din partea directorului executiv, Consiliul de administraţie adoptă un raport anual privind punerea în aplicare a articolelor 51, 55-58, 63 şi 64, pe care îl prezintă Parlamentului European, Consiliului şi Comisiei ("raport anual privind punerea în aplicare").
(2)Raportul anual privind punerea în aplicare cuprinde în special:
a)numărul de membri ai personalului pe care fiecare stat membru s-a angajat să îi pună la dispoziţia corpului permanent, inclusiv prin rezerva pentru reacţie rapidă şi rezerva de monitori pentru returnările forţate;
b)numărul de membri ai personalului statutar pe care agenţia s-a angajat să îi pună la dispoziţia corpului permanent;
c)numărul de membri ai personalului din cadrul corpului permanent trimişi efectiv de fiecare stat membru şi de agenţie, pe profiluri, în anul precedent;
d)numărul de echipamente tehnice pe care fiecare stat membru şi agenţia s-au angajat să le pună la dispoziţie pentru rezerva de echipamente tehnice;
e)numărul de echipamente tehnice trimise de fiecare stat membru şi de agenţie în anul precedent din cadrul rezervei de echipamente tehnice;
f)angajamentele asumate în privinţa rezervei de echipamente pentru reacţie rapidă şi trimiterile echipamentelor din această rezervă;
g)dezvoltarea capacităţilor umane şi tehnice proprii ale agenţiei.
(3)Raportul anual de punere în aplicare cuprinde o listă a statelor membre care au invocat situaţia excepţională menţionată la articolul 57 alineatul (9) şi la articolul 64 alineatul (9) în cursul anului precedent şi conţine motivele şi informaţiile furnizate de statele membre în cauză.
(4)În vederea asigurării transparenţei, directorul executiv informează Consiliul de administraţie trimestrial cu privire la elementele enumerate la alineatul (2) pentru anul în curs.
Art. 66: Cercetarea şi inovarea
(1)Agenţia monitorizează în mod proactiv şi contribuie la activităţile de cercetare şi inovare relevante pentru gestionarea europeană integrată a frontierelor externe, inclusiv utilizarea tehnologiilor avansate de control la frontieră, ţinând seama de foaia de parcurs privind dezvoltarea capacităţii menţionată la articolul 9 alineatul (8). Agenţia comunică rezultatele acestor activităţi de cercetare Parlamentului European, statelor membre şi Comisiei, în conformitate cu articolul 92. Agenţia poate utiliza rezultatele respective, după caz, în operaţiuni comune, intervenţii rapide la frontieră, operaţiuni şi intervenţii de returnare.
(2)În funcţie de foaia de parcurs privind dezvoltarea capacităţii menţionată la articolul 9 alineatul (8), agenţia asistă statele membre şi Comisia în identificarea principalelor teme de cercetare. Agenţia asistă statele membre şi Comisia la elaborarea şi punerea în aplicare a programelor-cadru relevante ale Uniunii dedicate activităţilor de cercetare şi inovare.
(3)Agenţia pune în aplicare părţile din Programul-cadru pentru cercetare şi inovare care se referă la securitatea frontierelor. În acest scop şi în cazul în care Comisia i-a delegat competenţele relevante, agenţia are următoarele sarcini:
a)gestionarea, pe baza programelor de lucru relevante adoptate de Comisie, a unor etape ale punerii în aplicare a programelor şi a unor etape ale ciclului de viaţă al unor proiecte specifice;
b)adoptarea instrumentelor de execuţie bugetară pentru venituri şi cheltuieli şi efectuarea tuturor operaţiunilor necesare pentru gestionarea programelor;
c)furnizarea de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor.
(4)Agenţia poate planifica şi pune în aplicare proiecte-pilot privind aspecte reglementate de prezentul regulament.
(5)Agenţia va face publice informaţii privind proiectele sale de cercetare, inclusiv proiectele demonstrative, partenerii de cooperare implicaţi şi bugetul proiectelor.