Secţiunea iv - Măsuri şi competenţe de supraveghere - Directiva 2013/36/UE/26-iun-2013 cu privire la accesul la activitatea instituţiilor de credit şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit, de modificare a Directivei 2002/87/CE şi de abrogare a Directivelor 2006/48/CE şi 2006/49/CE

Acte UE

Jurnalul Oficial 176L

În vigoare
Versiune de la: 28 August 2025
Secţiunea IV:Măsuri şi competenţe de supraveghere
Art. 102: Măsuri de supraveghere
(1)Autorităţile competente cer unei instituţii să ia din timp măsurile necesare pentru a aborda problemele relevante în următoarele situaţii:
a)instituţia nu îndeplineşte cerinţele prezentei directive sau ale Regulamentului (UE) nr. 575/2013;
b)autorităţile competente deţin date conform cărora este probabil că instituţia va încălca cerinţele prezentei directive sau ale Regulamentului (UE) nr. 575/2013 în următoarele 12 luni;
(2)În sensul alineatului (1), competenţele autorităţilor competente le includ pe cele menţionate la articolul 104.
Art. 103:
[textul din Art. 103 din titlul VII, capitolul 2, sectiunea IV a fost abrogat la 27-iun-2019 de Art. 1, punctul 31. din Directiva 878/20-mai-2019]
Art. 104: Competenţe de supraveghere
(1)În sensul articolului 97, al articolului 98 alineatele (1), (4), (5), (9) şi (10), al articolului 101 alineatul (4) şi al articolului 102 din prezenta directivă şi al aplicării Regulamentului (UE) nr. 575/2013, autorităţile competente au cel puţin următoarele competenţe:
a)de a cere instituţiilor să deţină fonduri proprii suplimentare, pe lângă cele prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 575/2013, în condiţiile stabilite la articolul 104a din prezenta directivă;
b)de a cere consolidarea cadrului de administrare, a proceselor, a mecanismelor şi a strategiilor puse în aplicare în conformitate cu articolele 73 şi 74;
c)de a cere instituţiilor să prezinte un plan pentru restabilirea conformităţii cu cerinţele de supraveghere prevăzute în prezenta directivă şi în Regulamentul (UE) nr. 575/2013 şi să stabilească un termen-limită pentru punerea în aplicare a acestuia, inclusiv îmbunătăţiri ale planului respectiv în ceea ce priveşte domeniul de aplicare şi termenul-limită;
d)de a cere instituţiilor să aplice o anumită politică de constituire de provizioane sau un anumit tratament al activelor în ceea ce priveşte cerinţele de fonduri proprii;
e)de a restrânge sau a limita activităţile, inclusiv în ceea ce priveşte acceptarea de depozite, operaţiunile sau reţeaua instituţiilor, ori de a solicita cesiunea activităţilor care prezintă riscuri excesive pentru soliditatea unei instituţii;

f)de a cere diminuarea riscului inerent activităţilor, produselor şi sistemelor instituţiilor, inclusiv al activităţilor externalizate;
g)de a cere instituţiilor limitarea remuneraţiei variabile la un procent din veniturile nete atunci când nivelul acesteia nu este în concordanţă cu menţinerea unei baze de capital solide;
h)de a cere instituţiilor utilizarea profiturilor lor nete pentru a-şi consolida fondurile proprii;
i)de a restricţiona sau a interzice distribuirile sau plăţile sub formă de dobânzi de către o instituţie către acţionari, asociaţi sau deţinători de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar, atunci când interdicţia nu constituie un eveniment de nerambursare pentru instituţie;
j)de a impune cerinţe de raportare suplimentare sau o frecvenţă mai mare a raportării, inclusiv raportări privind fondurile proprii, lichiditatea şi efectul de levier;
k)de a impune cerinţe de lichiditate specifice, inclusiv restricţii cu privire la neconcordanţa de scadenţe dintre active şi pasive;
l)de a cere să se facă publice unele informaţii suplimentare.

m)de a le impune instituţiilor obligaţia să reducă riscurile care decurg, pe termen scurt, mediu şi lung, din factorii ESG, inclusiv pe cele care decurg din procesul de ajustare şi din tendinţele de tranziţie în contextul obiectivelor juridice şi de reglementare relevante ale Uniunii, ale statelor membre sau ale ţărilor terţe, prin ajustări ale strategiilor lor de afaceri, ale guvernanţei şi ale administrării riscurilor pentru care ar putea fi solicitată o consolidare a obiectivelor, a măsurilor şi a acţiunilor incluse în planurile lor care urmează să fie elaborate în conformitate cu articolul 76 alineatul (2);
n)de a cere instituţiilor să efectueze simulări de criză sau analiza scenariilor pentru a evalua riscurile care decurg din expunerile la criptoactive şi din furnizarea de servicii de criptoactive.

o)de a cere instituţiilor, în cazul în care autoritatea competentă consideră că există un risc de concentrare excesiv care decurge din expunerile faţă de o contraparte centrală, să reducă expunerile faţă de respectiva contraparte centrală sau să realinieze expunerile din conturile lor de compensare în conformitate cu articolul 7a din Regulamentul (UE) nr. 648/2012.

(2)În sensul alineatului (1) litera (j), autorităţile competente pot impune instituţiilor cerinţe de raportare suplimentare sau o frecvenţă mai mare a raportării numai dacă cerinţa în cauză este adecvată şi proporţională în raport cu scopul în care sunt solicitate informaţiile, iar informaţiile solicitate nu sunt redundante.
În sensul articolelor 97-102, se consideră că orice informaţie suplimentară care poate fi solicitată din partea instituţiilor este redundantă în cazul în care aceeaşi informaţie sau o informaţie care este în mare măsură aceeaşi a fost deja raportată în alt mod autorităţii competente ori poate fi produsă de autoritatea competentă.
Autoritatea competentă nu solicită unei instituţii să raporteze informaţii suplimentare în cazul în care a primit anterior informaţiile respective într-un alt format sau la un alt nivel de granularitate şi când respectivul format sau nivel de granularitate diferit nu împiedică autoritatea competentă să producă informaţii de aceeaşi calitate şi fiabilitate precum cele produse pe baza informaţiilor suplimentare care ar fi raportate în alt mod.

(4)ABE emite ghiduri, în conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010, pentru a specifica modul în care autorităţile competente pot identifica posibilitatea ca riscurile legate de ajustarea evaluării creditului ale instituţiilor, menţionate la articolul 381 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, să reprezinte riscuri excesive pentru soliditatea instituţiilor respective.

(3)
[textul din Art. 104, alin. (3) din titlul VII, capitolul 2, sectiunea IV a fost abrogat la 27-iun-2019 de Art. 1, punctul 32., alin. (B) din Directiva 878/20-mai-2019]
Art. 104a: Cerinţa de fonduri proprii suplimentare
(1)Autorităţile competente impun cerinţa de fonduri proprii suplimentare menţionată la articolul 104 alineatul (1) litera (a) în cazul în care, pe baza analizelor efectuate în conformitate cu articolele 97 şi 101, acestea stabilesc că instituţia respectivă se află în una dintre următoarele situaţii:
a)instituţia este expusă la riscuri sau la elemente de risc care fie nu sunt acoperite, fie nu sunt acoperite în mod suficient, astfel cum se specifică la alineatul (2) din prezentul articol, de cerinţele de fonduri proprii prevăzute în părţile a treia, a patra şi a şaptea din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 şi în capitolul 2 din Regulamentul (UE) 2017/2402 al Parlamentului European şi al Consiliului (*);
(*)Regulamentul (UE) 2017/2402 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 decembrie 2017 de stabilire a unui cadru general privind securitizarea şi de creare a unui cadru specific pentru o securitizare simplă, transparentă şi standardizată, şi de modificare a Directivelor 2009/65/CE, 2009/138/CE şi 2011/61/UE, precum şi a Regulamentelor (CE) nr. 1060/2009 şi (UE) nr. 648/2012 (JO L 347, 28.12.2017, p. 35).
b)instituţia nu îndeplineşte cerinţele prevăzute la articolele 73 şi 74 din prezenta directivă sau la articolul 393 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 şi este puţin probabil ca alte măsuri de supraveghere să fie suficiente pentru a garanta că respectivele cerinţe pot fi îndeplinite într-un termen adecvat;
c)reevaluările menţionate la articolul 98 alineatul (4) sunt considerate insuficiente pentru a permite instituţiei să îşi vândă sau să îşi acopere poziţiile într-un termen scurt fără a suporta pierderi semnificative în condiţii normale de piaţă;
d)din evaluarea efectuată în conformitate cu articolul 101 alineatul (4) reiese că nerespectarea cerinţelor prevăzute pentru aplicarea abordării permise va duce probabil la cerinţe de fonduri proprii neadecvate;
e)instituţia nu reuşeşte în mod repetat să stabilească sau să menţină un nivel adecvat de fonduri proprii suplimentare pentru a se conforma orientărilor comunicate în conformitate cu articolul 104b alineatul (3);
f)alte situaţii specifice instituţiei, despre care autoritatea competentă consideră că ridică probleme semnificative în materie de supraveghere.
Autorităţile competente impun cerinţa de fonduri proprii suplimentare menţionată la articolul 104 alineatul (1) litera (a) numai pentru acoperirea riscurilor la care sunt expuse instituţiile individuale ca urmare a activităţilor lor, inclusiv a celor care reflectă impactul anumitor evoluţii economice sau ale pieţei asupra profilului de risc al unei instituţii individuale.
(2)În sensul prezentului articol alineatul (1) litera (a), riscurile sau elementele de risc sunt considerate a nu fi acoperite deloc sau a nu fi acoperite suficient de cerinţele de fonduri proprii prevăzute în părţile a treia, a patra şi a şaptea din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 şi în capitolul 2 din Regulamentul (UE) 2017/2402 numai atunci când cuantumurile, tipurile şi distribuirea capitalului considerate adecvate de către autoritatea competentă, luând în considerare procesul de supraveghere a evaluării efectuate de instituţii în conformitate cu articolul 73 primul paragraf din prezenta directivă, sunt mai mari decât cerinţele de fonduri proprii prevăzute în părţile a treia, a patra şi a şaptea din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 şi în capitolul 2 din Regulamentul (UE) 2017/2402.
În sensul primului paragraf, autorităţile competente evaluează, ţinând seama de profilul de risc al fiecărei instituţii în parte, riscurile la care este expusă instituţia, inclusiv:
a)riscurile specifice instituţiei sau elementele unor astfel de riscuri care sunt excluse în mod explicit din cerinţele de fonduri proprii prevăzute în părţile a treia, a patra şi a şaptea din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 şi în capitolul 2 din Regulamentul (UE) 2017/2402 sau care nu sunt abordate în mod explicit în cadrul cerinţelor menţionate;
b)riscurile specifice instituţiei sau elementele unor astfel de riscuri care ar putea să fie subestimate în pofida respectării cerinţelor aplicabile prevăzute în părţile a treia, a patra şi a şaptea din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 şi în capitolul 2 din Regulamentul (UE) 2017/2402.
În măsura în care fac obiectul unor dispoziţii tranzitorii sau al unor clauze de păstrare a drepturilor obţinute prevăzute în prezenta directivă sau în Regulamentul (UE) nr. 575/2013, riscurile sau elementele de risc nu sunt considerate riscuri sau elemente de risc care ar putea să fie subestimate în pofida respectării cerinţelor aplicabile prevăzute în părţile a treia, a patra şi a şaptea din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 şi în capitolul 2 din Regulamentul (UE) 2017/2402.
În sensul primului paragraf, capitalul considerat adecvat acoperă toate riscurile sau elementele de risc identificate ca semnificative în temeiul evaluării prevăzute la al doilea paragraf de la prezentul alineat, care nu sunt acoperite deloc sau nu sunt acoperite suficient de cerinţele de fonduri proprii prevăzute în părţile a treia, a patra şi a şaptea din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 şi în capitolul 2 din Regulamentul (UE) 2017/2402.
Riscul de rată a dobânzii care decurge din poziţiile din afara portofoliului de tranzacţionare poate fi considerat a fi semnificativ cel puţin în cazurile prevăzute la articolul 98 alineatul (5), cu excepţia cazului în care autorităţile competente ajung, efectuând analiza şi evaluarea, la concluzia că gestionarea de către instituţie a riscului de rată a dobânzii la care este expusă ca urmare a unor activităţi din afara portofoliului de tranzacţionare este adecvată şi că instituţia nu este expusă în mod excesiv la riscul de rată a dobânzii ca urmare a unor activităţi din afara portofoliului de tranzacţionare.
(3)În cazul în care sunt necesare fonduri proprii suplimentare pentru abordarea altor riscuri decât riscul asociat folosirii excesive a efectului de levier, care nu sunt acoperite suficient de articolul 92 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, autorităţile competente stabilesc nivelul fondurilor proprii suplimentare necesare în temeiul prezentului articol alineatul (1) litera (a) ca diferenţă între capitalul considerat adecvat în temeiul alineatului (2) de la prezentul articol şi cerinţele de fonduri proprii relevante prevăzute în părţile a treia şi a patra din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 şi în capitolul 2 din Regulamentul (UE) 2017/2402.
În cazul în care sunt necesare fonduri proprii suplimentare pentru abordarea riscului asociat folosirii excesive a efectului de levier care nu este acoperit suficient de articolul 92 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, autorităţile competente stabilesc nivelul fondurilor proprii suplimentare necesare în conformitate cu alineatul (1) litera (a) de la prezentul articol ca diferenţa dintre capitalul considerat adecvat în temeiul alineatului (2) de la prezentul articol, cu excepţia celui de al cincilea paragraf de la alineatul respectiv, şi cerinţele de fonduri proprii relevante prevăzute în părţile a treia şi a şaptea din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

(4)Instituţia îndeplineşte cerinţa de fonduri proprii suplimentare impusă de autoritatea competentă în temeiul articolului 104 alineatul (1) litera (a) pentru abordarea altor riscuri decât riscul asociat folosirii excesive a efectului de levier cu fonduri proprii care îndeplinesc următoarele condiţii:
a)cel puţin trei sferturi din cerinţa de fonduri proprii suplimentare sunt îndeplinite cu fonduri proprii de nivel 1;

b)cel puţin trei sferturi din fondurile proprii de nivel 1 menţionate la litera (a) sunt constituite din fonduri proprii de nivel 1 de bază.
Instituţia îndeplineşte cerinţa de fonduri proprii suplimentare impusă de autoritatea competentă în temeiul articolului 104 alineatul (1) litera (a) pentru abordarea riscului asociat folosirii excesive a efectului de levier cu fonduri proprii de nivel 1.
Prin derogare de la primul şi al doilea paragraf, autoritatea competentă poate solicita instituţiei să îşi îndeplinească cerinţa de fonduri proprii suplimentare cu un procent mai ridicat de fonduri proprii de nivel 1 sau de fonduri proprii de nivel 1 de bază, atunci când este necesar şi având în vedere circumstanţele specifice ale instituţiei.

Fondurile proprii care sunt utilizate pentru îndeplinirea cerinţei de fonduri proprii suplimentare prevăzute la articolul 104 alineatul (1) litera (a) din prezenta directivă, impusă de autorităţile competente pentru abordarea altor riscuri decât riscul asociat folosirii excesive a efectului de levier, nu sunt utilizate în vederea respectării niciunuia dintre elementele următoare:
(a)cerinţele de fonduri proprii prevăzute la articolul 92 alineatul (1) literele (a), (b) şi (c) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;
(b)cerinţa amortizorului combinat;
(c)orientările privind fondurile proprii suplimentare menţionate la articolul 104b alineatul (3) din prezenta directivă, atunci când orientările respective abordează alte riscuri decât riscul asociat folosirii excesive a efectului de levier.
Fondurile proprii care sunt utilizate pentru îndeplinirea cerinţei de fonduri proprii suplimentare prevăzute la articolul 104 alineatul (1) litera (a) din prezenta directivă, impusă de autorităţile competente pentru abordarea riscului asociat folosirii excesive a efectului de levier, care nu este acoperit suficient de articolul 92 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, nu sunt utilizate în vederea respectării niciunuia dintre elementele următoare:
(a)cerinţa de fonduri proprii prevăzută la articolul 92 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;
(b)cerinţa amortizorului pentru indicatorul efectului de levier menţionată la articolul 92 alineatul (1a) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;
(c)orientările privind fondurile proprii suplimentare menţionate la articolul 104b alineatul (3) din prezenta directivă, atunci când orientările respective abordează riscul asociat folosirii excesive a efectului de levier.
(5)Autoritatea competentă justifică în scris în mod corespunzător fiecărei instituţii decizia de a impune o cerinţă de fonduri proprii suplimentare în temeiul articolului 104 alineatul (1) litera (a), cel puţin prin descrierea clară a evaluării complete a elementelor menţionate la alineatele (1)-(4) de la prezentul articol. Respectiva justificare include, în cazul prevăzut la prezentul articol alineatul (1) litera (e), o expunere explicită a motivelor pentru care impunerea de orientări privind fondurile proprii suplimentare nu mai este considerată suficientă.
(6)În cazul în care o instituţie intră sub incidenţa pragului privind cerinţele de capital prevăzut la articolul 92 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, se aplică următoarele:
a)valoarea nominală a fondurilor proprii suplimentare solicitate de autoritatea competentă a instituţiei în conformitate cu articolul 104 alineatul (1) litera (a) pentru a aborda alte riscuri decât riscul asociat folosirii excesive a efectului de levier nu trebuie să crească ca urmare a faptului că instituţia intră sub incidenţa pragului privind cerinţele de capital;
b)autoritatea competentă a instituţiei examinează, fără întârziere şi în orice caz cel târziu la data încheierii următorului proces de supraveghere şi evaluare, fondurile proprii suplimentare pe care le-a solicitat instituţiei în conformitate cu articolul 104 alineatul (1) litera (a) şi elimină orice parte a acestora care ar duce la dubla contabilizare a riscurilor care sunt deja acoperite integral prin faptul că instituţia intră sub incidenţa pragului privind cerinţele de capital;
c)de îndată ce autoritatea competentă a finalizat examinarea menţionată la litera (b) de la prezentul paragraf, litera (a) de la prezentul paragraf nu se mai aplică.
În sensul prezentului articol şi al articolelor 131 şi 133 din prezenta directivă, se consideră că o instituţie intră sub incidenţa pragului privind cerinţele de capital atunci când cuantumul total al expunerii la risc al instituţiei, calculat în conformitate cu articolul 92 alineatul (3) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, depăşeşte cuantumul total al expunerii la risc fără aplicarea pragului calculat în conformitate cu articolul 92 alineatul (4) din regulamentul respectiv.
(7)Până la 10 aprilie 2025, ABE emite ghiduri, în conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010, pentru a preciza mai detaliat modul în care se operaţionalizează cerinţele menţionate la alineatul (6) de la prezentul articol şi în special:
a)modul în care autorităţile competente trebuie să reflecte în procesul lor de supraveghere şi evaluare faptul că o instituţie a intrat sub incidenţa pragului privind cerinţele de capital;
b)modul în care autorităţile competente şi instituţiile trebuie să comunice şi să facă public impactul asupra cerinţelor de supraveghere al faptului că o instituţie intră sub incidenţa pragului privind cerinţele de capital.
(8)În sensul alineatului (2), atât timp cât o instituţie intră sub incidenţa pragului privind cerinţele de capital, autoritatea competentă a instituţiei nu impune o cerinţă de fonduri proprii suplimentare care ar duce la dubla contabilizare a riscurilor care sunt deja acoperite integral prin faptul că instituţia intră sub incidenţa pragului privind cerinţele de capital.

Art. 104b: Orientări privind fondurile proprii suplimentare
(1)În temeiul strategiilor şi procedurilor menţionate la articolul 73, instituţiile îşi stabilesc, în cadrul capitalului lor intern, un nivel adecvat al fondurilor proprii care este suficient pentru a acoperi toate riscurile la care este expusă o instituţie şi pentru a asigura faptul că fondurile proprii ale instituţiei pot absorbi pierderile potenţiale care decurg din scenariile de criză, inclusiv pierderile identificate în cadrul testelor de stres prudenţiale menţionate la articolul 100.
(2)Autorităţile competente analizează periodic nivelul capitalului intern stabilit de fiecare instituţie în conformitate cu alineatul (1) din prezentul articol în cadrul analizelor şi evaluărilor efectuate în conformitate cu articolele 97 şi 101, inclusiv rezultatele testelor de stres menţionate la articolul 100.
În temeiul analizei respective, autorităţile competente stabilesc, pentru fiecare instituţie, nivelul global al fondurilor proprii pe care îl consideră adecvat.
(3)Autorităţile competente comunică instituţiilor orientările lor privind fondurile proprii suplimentare.
Orientările privind fondurile proprii suplimentare indică excedentul de fonduri proprii în raport cu cuantumul relevant al fondurilor proprii solicitat în temeiul părţilor a treia, a patra şi a şaptea din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, al capitolului 2 din Regulamentul (UE) 2017/2402, al articolului 104 alineatul (1) litera (a) şi al articolului 128 punctul 6 din prezenta directivă sau în temeiul articolului 92 alineatul (1a) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, după caz, care este necesar pentru a se ajunge la nivelul global al fondurilor proprii considerat adecvat de către autorităţile competente în temeiul alineatului (2) din prezentul articol.
(4)Orientările autorităţilor competente cu privire la fondurile proprii suplimentare în temeiul alineatului (3) din prezentul articol sunt specifice fiecărei instituţii. Orientările pot acoperi riscurile abordate de cerinţa de fonduri proprii suplimentare impusă în temeiul articolului 104 alineatul (1) litera (a) numai în măsura în care acestea acoperă aspecte legate de riscurile respective care nu sunt deja acoperite de cerinţa respectivă.
(41)În cazul în care o instituţie intră sub incidenţa pragului privind cerinţele de capital, autoritatea sa competentă îşi poate revizui orientările cu privire la fondurile proprii suplimentare comunicate instituţiei respective pentru a se asigura că rămâne adecvată calibrarea sa.

(5)Fondurile proprii care sunt utilizate pentru a respecta orientările privind fondurile proprii suplimentare, comunicate în conformitate cu alineatul (3) de la prezentul articol în scopul abordării altor riscuri decât riscul asociat folosirii excesive a efectului de levier, nu sunt utilizate în vederea îndeplinirii niciuneia dintre cerinţele următoare:
a)cerinţele de fonduri proprii prevăzute la articolul 92 alineatul (1) literele (a), (b) şi (c) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;
b)cerinţa prevăzută la articolul 104a din prezenta directivă, impusă de autorităţile competente în scopul abordării altor riscuri decât riscul asociat folosirii excesive a efectului de levier, şi cerinţa amortizorului combinat.
Fondurile proprii care sunt utilizate pentru a respecta orientările privind fondurile proprii suplimentare, comunicate în conformitate cu alineatul (3) de la prezentul articol în scopul abordării riscului asociat folosirii excesive a efectului de levier, nu sunt utilizate în vederea îndeplinirii cerinţei de fonduri proprii prevăzute la articolul 92 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, în vederea îndeplinirii cerinţei prevăzute la articolul 104a din prezenta directivă, impusă de autorităţile competente în scopul abordării riscului asociat folosirii excesive a efectului de levier, şi nici în vederea îndeplinirii cerinţei amortizorului pentru indicatorul efectului de levier menţionate la articolul 92 alineatul (1a) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.
(6)Neconformitatea cu orientările menţionate la alineatul (3) din prezentul articol nu declanşează restricţiile menţionate la articolul 141 sau 141b din prezenta directivă în cazul în care o instituţie îndeplineşte cerinţele de fonduri proprii relevante prevăzute în părţile a treia, a patra şi a şaptea din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 şi în capitolul 2 din Regulamentul (UE) 2017/2402, cerinţa de fonduri proprii suplimentare relevantă menţionată la articolul 104 alineatul (1) litera (a) din prezenta directivă şi, după caz, cerinţa amortizorului combinat sau cerinţa amortizorului pentru indicatorul efectului de levier menţionată la articolul 92 alineatul (1a) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.
Art. 104c: Cooperarea cu autorităţile de rezoluţie
Autorităţile competente notifică autorităţilor de rezoluţie relevante cerinţa de fonduri proprii suplimentare impusă instituţiilor în temeiul articolului 104 alineatul (1) litera (a) şi eventualele orientări privind fondurile proprii suplimentare comunicate instituţiilor în conformitate cu articolul 104b alineatul (3).

Art. 105: Cerinţe specifice privind lichidităţile
În scopul determinării nivelului adecvat al cerinţelor de lichiditate pe baza analizei şi a evaluării efectuate în conformitate cu secţiunea III, autorităţile competente stabilesc dacă, pentru acoperirea riscurilor de lichiditate la care o instituţie este sau ar putea fi expusă, este necesară impunerea unei cerinţe specifice privind lichidităţile, luând în considerare următoarele elemente:
(a)modelul de afaceri specific al instituţiei;
(b)măsurile, procedurile şi mecanismele instituţiei, menţionate în secţiunea II şi în special la articolul 86;
(c)rezultatul analizei şi al evaluării efectuate în conformitate cu articolul 97;
(d)
[textul din Art. 105, alin. (D) din titlul VII, capitolul 2, sectiunea IV a fost abrogat la 27-iun-2019 de Art. 1, punctul 34. din Directiva 878/20-mai-2019]
Art. 106: Cerinţe specifice de publicare
(1)Statele membre abilitează autorităţile competente:
a)să solicite instituţiilor să publice informaţiile menţionate în partea a opta din Regulamentul (UE) nr. 575/2013mai frecvent decât se prevede la articolele 433-433c din regulamentul respectiv;
b)să stabilească termene pentru ca instituţiile, altele decât instituţiile mici şi cu un grad redus de complexitate, să transmită informaţiile care trebuie publicate către ABE în vederea publicării acestora pe site-ul web al ABE pentru publicări centralizate;
c)să prevadă obligaţia ca instituţiile să utilizeze mijloace de informare şi locuri de publicare specifice, altele decât site-ul web al ABE pentru publicări centralizate sau situaţiile financiare ale instituţiilor.
Până la 10 iulie 2025, ABE, ţinând seama de partea a opta din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, emite ghiduri, în conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010, pentru a preciza cerinţele menţionate la alineatul (1) de la prezentul articol.

(2)Statele membre abilitează autorităţile competente să ceară întreprinderilor-mamă să publice anual, fie integral, fie prin trimiteri la informaţii echivalente, o descriere a structurii juridice, precum şi a guvernanţei şi a structurii organizatorice a grupului de instituţii, în conformitate cu articolul 14 alineatul (3), articolul 74 alineatul (1) şi articolul 109 alineatul (2).
Art. 107: Consecvenţa analizelor prudenţiale, a evaluărilor şi a măsurilor de supraveghere
(1)Autorităţile competente informează ABE în legătură cu:
a)funcţionarea procesului de analiză şi evaluare menţionat la articolul 97;
b)metodologia utilizată pentru luarea deciziilor menţionate la articolele 98, 100, 101, 102, 104 şi 105 privind procesul menţionat la litera (a).
ABE evaluează informaţiile puse la dispoziţie de autorităţile competente în scopul dezvoltării coerenţei procesului de analiză prudenţială şi de evaluare. ABE poate solicita informaţii suplimentare autorităţilor competente, în vederea finalizării evaluării sale în mod proporţional, în conformitate cu articolul 35 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 privind ABE.
(2)ABE prezintă anual Parlamentului European şi Consiliului un raport cu privire la gradul de convergenţă al aplicării prezentului capitol între statele membre.
Pentru a creşte gradul de convergenţă, ABE efectuează evaluări inter pares în conformitate cu articolul 30 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.
(3)ABE emite orientări adresate autorităţilor competente în conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 pentru a detaliam într-un mod adecvat mărimii, structurii şi organizării interne a instituţiilor, precum şi naturii, obiectului şi complexităţii activităţilor lor, procedura şi metodologia comune pentru procesul de analiză prudenţială şi evaluare menţionat la alineatul (1) de la prezentul articol şi la articolul 97 şi pentru evaluarea organizării şi tratării riscurilor menţionate la articolele 76-87, în special în ceea ce priveşte riscul de concentrare, în conformitate cu articolul 81.