Capitolul iv - ETICA PROFESIONALA, INDEPENDENTA, OBIECTIVITATEA, CONFIDENTIALITATEA ŞI SECRETUL PROFESIONAL - Directiva 2006/43/CE/17-mai-2006 privind auditul legal al conturilor anuale şi al conturilor consolidate, de modificare a Directivelor 78/660/CEE şi 83/349/CEE ale Consiliului şi de abrogare a Directivei 84/253/CEE a Consiliului
Acte UE
Editia Speciala a Jurnalului Oficial
În vigoare Versiune de la: 9 Ianuarie 2024
CAPITOLUL IV:ETICA PROFESIONALA, INDEPENDENTA, OBIECTIVITATEA, CONFIDENTIALITATEA ŞI SECRETUL PROFESIONAL
Art. 21: Etica profesională şi scepticismul profesional
(1)Statele membre se asigura ca tuturor auditorilor legali şi firmelor de audit le revine obligatia de a respecta principiile de etica profesionala, care se refera cel putin la functia lor de interes public, integritatea şi obiectivitatea lor, competenta lor profesionala şi atentia cuvenita.
(2)Statele membre se asigură că, atunci când efectuează auditul statutar, auditorul statutar sau firma de audit îşi păstrează scepticismul profesional pe tot parcursul auditului, admiţând posibilitatea unor inexactităţi semnificative care să iasă în evidenţă ca urmare a faptelor sau conduitei care indică nereguli, inclusiv fraude sau erori, indiferent de experienţa anterioară a auditorului sau a firmei de audit în ceea ce priveşte corectitudinea şi integritatea personalului de conducere şi a persoanelor responsabile cu administrarea entităţii auditate.
Auditorul statutar sau firma de audit îşi păstrează scepticismul profesional mai ales atunci când evaluează estimările personalului de conducere privind valorile juste, deprecierea activelor, provizioanele şi fluxurile de trezorerie viitoare relevante capacitatea întreprinderii de a-şi continua activitatea.
În sensul prezentului articol, «scepticism profesional» înseamnă o atitudine interogativă, prin care se acordă atenţie condiţiilor care ar putea indica posibilitatea unei inexactităţi cauzate de eroare sau fraudă, şi o evaluare critică a probelor auditului.
Art. 22: Independenta şi obiectivitatea
(1)Statele membre se asigură că, atunci când efectuează un audit statutar, auditorul statutar sau firma de audit, precum şi orice persoană fizică aflată în poziţia de a influenţa în mod direct sau indirect rezultatul auditului statutar sunt independente de entitatea auditată şi nu sunt implicate în adoptarea de decizii de către entitatea auditată.
Independenţa este necesară atât în perioada acoperită de situaţiile financiare care fac obiectul auditului, cât şi în perioada în care se efectuează auditul statutar.
Statele membre se asigură că auditorul statutar sau firma de audit ia toate măsurile rezonabile pentru a se asigura că, atunci când efectuează auditul statutar, nu este influenţat(ă) de un conflict de interese existent sau potenţial ori de relaţii de afaceri sau de relaţii directe sau indirecte de altă natură care implică auditorul statutar sau firma de audit care efectuează auditul şi după caz, reţeaua din care face parte, personalul de conducere, auditorii, angajaţii şi orice persoană fizică ale cărei servicii se află la dispoziţia sau sub controlul auditorului statutar sau al firmei de audit sau orice persoană legată direct sau indirect de auditorul statutar sau de firma de audit printr-o relaţie de control.
Auditorul statutar sau firma de audit nu efectuează un audit statutar în cazul în care există vreun pericol de autoevaluare, interes propriu, lobby, legături sau intimidare ca urmare a relaţiilor financiare, personale, de afaceri, de muncă sau de altă natură între:
- auditorul statutar, firma de audit, reţeaua sa şi orice persoană fizică aflată în poziţia de a influenţa rezultatul auditului statutar; şi
- entitatea auditată;
din care un terţ obiectiv, rezonabil şi informat, ţinând seama de măsurile de protecţie aplicate, ar concluziona că independenţa auditorului statutar sau a firmei de audit este compromisă.
(2)Statele membre se asigură că auditorul statutar, firma de audit, partenerii-cheie de audit ai acestora, angajaţii acestora şi orice persoane fizice ale căror servicii se află la dispoziţia sau sub controlul auditorului statutar sau al firmei de audit respectiv(e) şi care sunt implicate direct în activităţi de audit statutar, precum şi persoanele care au legături strânse cu acestea în sensul articolului 1 alineatul (2) din Directiva 2004/72/CE a Comisiei (*) nu deţin niciun fel de instrumente financiare emise, garantate sau susţinute într-un alt fel de o entitate auditată în domeniul lor de activităţi de audit statutar ale acestora, altele decât participaţiile deţinute indirect prin organisme de plasament colectiv diversificat, inclusiv fonduri gestionate, cum ar fi fondurile de pensii sau asigurările de viaţă, nu au un beneficiu material şi direct din acestea şi nu efectuează nicio tranzacţie cu acestea.
(*) Directiva 2004/72/CE a Comisiei din 29 aprilie 2004 privind normele de aplicare a Directivei 2003/6/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte practicile comerciale admise, definirea informaţiei confidenţiale pentru instrumentele financiare derivate din produsele de bază, stabilirea listelor de persoane care au acces la informaţii confidenţiale, declararea operaţiunilor efectuate de persoanele care exercită responsabilităţi de conducere şi notificarea operaţiunilor suspecte (JO L 162, 30.4.2004, p. 70.).
(3)Statele membre se asigura ca auditorul legal sau firma de audit documenteaza în dosarele de audit toate amenintarile semnificative la adresa independentei sale, precum şi masurile de protectie aplicate pentru a reduce acele amenintari.
(4)Statele membre se asigură că persoanele sau firmele menţionate la alineatul (2) nu participă la auditul statutar al unei entităţi auditate şi nu influenţează într-un alt mod rezultatele unui astfel de audit, în cazul în care:
a)deţin instrumente financiare ale entităţii auditate, altele decât participaţii deţinute indirect prin organisme de plasament colectiv diversificat;
b)deţin instrumente financiare ale unei entităţi legate de entitatea auditată, altele decât participaţii deţinute indirect prin organisme de plasament colectiv diversificat, fapt care poate constitui un conflict de interese sau care poate fi perceput în acest fel;
c)au deţinut o funcţie în cadrul entităţii auditate sau au avut relaţii de afaceri sau de altă natură cu entitatea auditată în perioada menţionată la alineatul (1), fapt care poate constitui un conflict de interese sau poate fi perceput în acest fel.
(5)Persoanele sau firmele menţionate la alineatul (2) nu solicită şi nu acceptă daruri sau favoruri pecuniare sau nepecuniare de la entitatea auditată sau de la orice entitate în relaţie cu entitatea auditată, cu excepţia cazului în care un terţ obiectiv, rezonabil şi informat ar considera valoarea acestora neimportantă sau nesemnificativă.
(6)Dacă, în cursul perioadei acoperite de situaţiile financiare, o entitate auditată este achiziţionată de, fuzionează cu sau achiziţionează o altă entitate, auditorul statutar sau firma de audit identifică şi evaluează toate interesele sau relaţiile curente sau recente, inclusiv orice alte servicii decât cele de audit prestate entităţii respective care, ţinând seama de măsurile de protecţie disponibile, ar putea compromite independenţa auditorului şi capacitatea sa de a continua auditul statutar după data efectivă a fuziunii sau a achiziţiei.
Cât mai curând posibil şi, în orice caz, în termen de trei luni, auditorul statutar sau firma de audit ia toate măsurile necesare pentru a pune capăt tuturor intereselor sau relaţiilor curente care i-ar compromite independenţa şi adoptă, dacă este posibil, măsuri de protecţie pentru a reduce la minimum toate ameninţările la adresa independenţei sale legate de interesele şi relaţiile anterioare şi curente.
Art. 22a: Angajarea de către entităţile auditate a unor foşti auditori statutari sau a unor angajaţi ai unor auditori statutari sau ai unor firme de audit
(1)Statele membre se asigură că, înainte de expirarea unei perioade de cel puţin un an sau, în cazul auditului statutar al unor entităţi de interes public, a unei perioade de cel puţin doi ani de la încetarea activităţii sale în calitate de auditor statutar sau de partener-cheie de audit în cadrul misiunii de audit, auditorul statutar sau partenerul-cheie de audit care efectuează un audit statutar în numele unei firme de audit:
a)nu preia o funcţie-cheie de conducere în cadrul entităţii auditate;
b)nu devine, după caz, membru al comitetului de audit din cadrul entităţii auditate sau, dacă nu există un astfel de comitet, calitatea de membru al organismului cu funcţie echivalentă cu cea a unui comitet de audit;
c)nu devine membru neexecutiv al organismului administrativ sau de membru al organismului de supraveghere al entităţii auditate.
(2)Statele membre asigură faptul că angajaţii şi partenerii, alţii decât partenerii-cheie de audit, ai unui auditor statutar sau ai unei firme de audit care efectuează un audit statutar, precum şi orice alte persoane fizice ale căror servicii se află la dispoziţia sau sub controlul auditorului statutar sau al firmei de audit respective, atunci când astfel de angajaţi, parteneri sau alte persoane fizice sunt autorizate ca auditori statutari, nu pot ocupa niciuna din poziţiile menţionate la alineatul (1) literele (a), (b) şi (c), înainte de expirarea unei perioade de minimum un an de când aceştia au fost implicaţi în mod direct în misiunea de audit statutar.
Art. 22b: Pregătirea auditului statutar şi evaluarea aspectelor care periclitează independenţa
Statele membre se asigură că, înainte de a accepta sau de a continua o misiune de audit statutar, auditorul statutar sau firma de audit evaluează şi documentează următoarele:
- dacă îndeplineşte dispoziţiile prevăzute la articolul 22 din prezenta directivă;
- dacă există ameninţări la adresa independenţei sale şi la adresa măsurilor de protecţie aplicate pentru a atenua aceste riscuri;
- dacă dispune de angajaţi calificaţi, de timp şi de resurse necesare pentru a efectua auditul statutar în mod corespunzător;
- în cazul unei firme de audit, dacă partenerul-cheie de audit este autorizat ca auditor statutar în statul membru care impune desfăşurarea auditului statutar;
Statele membre pot prevedea cerinţe simplificate pentru auditurile menţionate la articolul 2 alineatul (1) literele (b) şi (c).
Art. 23: Confidentialitatea şi secretul profesional
(1)Statele membre se asigura ca toate informatiile şi documentele la care are acces auditorul legal sau firma de audit atunci când efectueaza un audit legal sunt protejate de norme corespunzatoare privind confidentialitatea şi secretul profesional.
(2)Normele privind confidenţialitatea şi secretul profesional aplicabile auditorilor statutari sau firmelor de audit nu împiedică aplicarea dispoziţiilor prezentei directive sau ale Regulamentului (UE) nr. 537/2014;
(3)În cazul în care auditorul statutar sau firma de audit este înlocuit(ă) cu un alt auditor statutar sau o altă firmă de audit, fostul auditor statutar sau fosta firmă de audit asigură accesul noului auditor statutar sau al noii firme de audit la toate informaţiile relevante cu privire la entitatea auditată şi la cel mai recent audit al acesteia.
(4)Un auditor legal sau o firma de audit care au încetat sa mai fie angajati într-o anumita misiune de audit sau un fost auditor legal sau o fosta firma de audit fac în continuare obiectul dispozitiilor alineatelor (1) şi (2) cu privire la acea misiune de audit.
(5)În cazul în care auditorul statutar sau firma de audit derulează un audit statutar al unei întreprinderi care face parte dintr-un grup a cărui întreprindere-mamă se situează într-o ţară terţă, normele de confidenţialitate şi de păstrare a secretului profesional prevăzute la alineatul (1) din prezentul articol nu împiedică auditorul statutar sau firma de audit să transmită auditorului grupului situat într-o ţară terţă documentaţia relevantă privind lucrările de auditare executate, dacă aceasta este necesară pentru efectuarea auditului situaţiilor financiare consolidate ale întreprinderii-mamă.
Auditorul statutar sau firma de audit care efectuează auditul statutar al unei întreprinderi care a emis titluri de valoare într-o ţară terţă sau care face parte dintr-un grup care prezintă situaţii financiare statutare consolidate într-o ţară terţă poate transfera documentele de lucru sau alte documente privind auditul acelei entităţi pe care le deţine numai autorităţilor competente din ţările terţe relevante, în condiţiile prevăzute la articolul 47.
Transferul informaţiilor către auditorul grupului dintr-o ţară terţă are loc în conformitate cu dispoziţiile capitolului IV din Directiva 95/46/CE şi cu reglementările naţionale privind protecţia datelor cu caracter personal.
Art. 24: Independenta şi obiectivitatea auditorilor legali care efectueaza auditul legal în numele firmelor de audit
Statele membre se asigura ca asociatii sau actionarii unei firme de audit, precum şi membrii organelor administrative, de conducere sau de supraveghere ale unei astfel de firme sau ale unei firme afiliate nu intervin în efectuarea unui audit legal în nici un mod care sa pericliteze independenta şi obiectivitatea auditorului legal care efectueaza auditul legal în numele firmei de audit.
Art. 24a: Organizarea internă a auditorilor statutari şi a firmelor de audit
(1)Statele membre se asigură că un auditor statutar sau o firmă de audit respectă următoarele cerinţe organizatorice:
a)o firmă de audit stabileşte politici şi proceduri corespunzătoare prin care se asigură că proprietarii sau acţionarii săi, precum şi membrii organismelor administrative, de conducere şi de supraveghere ale firmei sau ale unei societăţi afiliate nu intervin în derularea auditului statutar în niciun fel prin care să pericliteze independenţa şi obiectivitatea auditorului statutar care efectuează auditul statutar în numele firmei de audit;
b)un auditor statutar sau o firmă de audit aplică proceduri administrative şi contabile robuste, mecanisme interne de control de calitate, proceduri eficace de evaluare a riscurilor, precum şi un control real şi măsuri de protecţie pentru sistemele de prelucrare a informaţiilor.
Mecanismele interne de control de calitate respective sunt elaborate astfel încât să garanteze că deciziile şi procedurile sunt respectate la toate nivelurile firmei de audit sau ale structurii de lucru a auditorului statutar;
c)un auditor statutar sau o firmă de audit elaborează politici şi proceduri corespunzătoare pentru a se asigura că angajaţii săi şi orice alte persoane fizice ale căror servicii se află la dispoziţia sa ori sub controlul său şi care sunt implicate direct în activităţile de audit statutar deţin cunoştinţele şi experienţa corespunzătoare pentru a îndeplini sarcinile alocate;
d)un auditor statutar sau o firmă de audit elaborează politici şi proceduri corespunzătoare pentru a se asigura că externalizarea sarcinilor-cheie de audit nu afectează calitatea controlului intern de calitate al auditorului statutar sau al firmei de audit şi nici capacitatea autorităţilor competente de a verifica dacă auditorul statutar sau firma de audit respectă obligaţiile prevăzute de prezenta directivă şi, după caz, de Regulamentul (UE) nr. 537/2014;
e)un auditor statutar sau o firmă de audit elaborează sisteme administrative şi organizatorice corespunzătoare şi eficace pentru a preveni, identifica, elimina sau gestiona şi pentru a releva eventualele aspecte care îi ameninţă independenţa, menţionate la articolele 22, 22a şi 22b;
f)un auditor statutar sau o firmă de audit elaborează politici şi proceduri corespunzătoare privind efectuarea auditului statutar, consilierea, supravegherea şi evaluarea activităţii angajaţilor şi organizarea structurii dosarului de audit menţionat la articolul 24b alineatul (5);
g)un auditor statutar sau o firmă de audit elaborează un sistem intern de control de calitate în scopul asigurării calităţii auditului statutar.
Sistemul de control de calitate acoperă cel puţin politicile şi procedurile menţionate la litera (f). În cazul unei firme de audit, responsabilitatea sistemului intern de control de calitate revine unei persoane autorizate ca auditor statutar;
h)un auditor statutar sau o firmă de audit utilizează sistemele, procedurile şi resursele corespunzătoare pentru a asigura continuitatea şi consecvenţa desfăşurării activităţilor sale de audit statutar;
i)de asemenea, un auditor statutar sau o firmă de audit elaborează proceduri organizatorice şi administrative corespunzătoare şi eficace pentru a gestiona şi a ţine evidenţa evenimentelor care au sau pot avea consecinţe grave asupra integrităţii activităţilor sale de audit statutar;
j)un auditor statutar sau o firmă de audit adoptă politici de remunerare adecvate, inclusiv politici pentru participarea la profit, prin care oferă suficiente stimulente pentru rezultatele obţinute, astfel încât să asigure calitatea auditului. În special, veniturile pe care le obţine auditorul statutar sau firma de audit din furnizarea unor servicii care nu sunt de audit către entitatea auditată nu sunt luate în considerare în evaluarea performanţei şi nici în remunerarea persoanelor implicate în audit sau capabile să influenţeze desfăşurarea acestuia;
k)un auditor statutar sau o firmă de audit monitorizează şi evaluează gradul de adecvare şi eficacitatea sistemelor sale, a mecanismelor şi a procedurilor de control intern de calitate stabilite în conformitate cu prezenta directivă şi, după caz, cu Regulamentul (UE) nr. 537/2014 şi ia măsurile necesare pentru soluţionarea eventualelor deficienţe. În special, auditorul statutar sau firma de audit realizează o evaluare anuală a sistemului intern de control de calitate menţionat la litera (g). Auditorul statutar sau firma de audit ţine evidenţa rezultatelor evaluării respective şi a eventualelor măsuri propuse pentru modificarea sistemului intern de control de calitate.
Politicile şi procedurile menţionate la primul paragraf se bazează pe documente şi sunt comunicate angajaţilor auditorului statutar sau ai firmei de audit.
Statele membre pot prevedea cerinţe simplificate pentru auditurile menţionate la articolul 2 punctul 1 literele (b) şi (c).
Eventuala externalizare a funcţiilor de audit, astfel cum se menţionează la litera (d) din prezentul alineat, nu afectează responsabilitatea auditorului statutar sau a firmei de audit faţă de entitatea auditată.
(2)Auditorul statutar sau firma de audit ţine cont de amploarea şi complexitatea activităţilor sale atunci când respectă cerinţele prevăzute la alineatul (1) din prezentul articol.
Auditorul statutar sau firma de audit poate demonstra autorităţii competente faptul că politicile şi procedurile destinate conformării sunt adecvate având în vedere amploarea şi complexitatea activităţilor auditorului statutar sau ale firmei de audit.
Art. 24b: Organizarea activităţii
(1)Statele membre se asigură că, atunci când auditul statutar este efectuat de o firmă de audit, respectiva firmă de audit desemnează cel puţin un partener-cheie de audit. Firma de audit pune la dispoziţia partenerului sau a partenerilor-cheie de audit resurse suficiente şi personal care dispune de competenţa şi capacităţile necesare pentru a-şi îndeplini îndatoririle în mod adecvat.
Statele membre se asigură că, atunci când asigurarea raportării privind durabilitatea este efectuată de o firmă de audit, respectiva firmă de audit desemnează cel puţin un partener-cheie în materie de durabilitate, care poate fi partenerul-cheie de audit sau unul dintre partenerii-cheie de audit. Firma de audit pune la dispoziţia partenerului/partenerilor-cheie în materie de durabilitate resurse suficiente şi personal care are competenţa şi capacităţile necesare pentru a-şi îndeplini îndatoririle în mod adecvat.
Principalele criterii pentru selectarea de către firma de audit a partenerului/partenerilor-cheie de audit şi, dacă este cazul, a partenerului/partenerilor-cheie în materie de durabilitate care urmează a fi desemnaţi sunt garantarea calităţii, a independenţei şi competenţei în materie de audit şi de asigurare.
Partenerul/partenerii-cheie de audit se implică activ în efectuarea auditului statutar. Partenerul/partenerii-cheie în materie de durabilitate se implică activ în efectuarea asigurării raportării privind durabilitatea.
(2)La efectuarea auditului statutar, auditorul statutar alocă suficient timp pentru misiune şi atribuie resurse suficiente pentru a-şi îndeplini sarcinile în mod corespunzător.
(21)La efectuarea asigurării raportării privind durabilitatea, auditorul statutar alocă suficient timp misiunii şi atribuie resurse suficiente pentru a-şi îndeplini sarcinile în mod corespunzător.
(3)Statele membre se asigură că auditorul statutar sau firma de audit ţine evidenţa oricăror încălcări ale dispoziţiilor prezentei directive şi, după caz, ale Regulamentului (UE) nr. 537/2014. Statele membre pot excepta auditorii statutari şi firmele de audit de la această obligaţie în cazul încălcărilor minore. De asemenea, auditorul statutar şi firma de audit ţin evidenţa tuturor consecinţelor ale tuturor încălcărilor, inclusiv a măsurilor adoptate pentru abordarea acestor încălcări şi pentru modificarea sistemului lor intern de control de calitate. Aceştia întocmesc un raport anual care cuprinde o sinteză a eventualelor măsuri de acest tip aplicate şi îl comunică intern.
Atunci când un auditor statutar sau o firmă de audit apelează la consiliere din partea unor experţi externi, acesta sau aceasta păstrează documentele prin care transmit solicitarea, precum şi consilierea primită.
(4)Un auditor statutar sau o firmă de audit păstrează o evidenţă a clienţilor. Pentru fiecare client auditat, în această evidenţă figurează următoarele:
a)denumirea, adresa şi sediul social;
b)în cazul unei firme de audit, numele partenerului sau ale partenerilor-cheie de audit şi, după caz, numele partenerului sau ale partenerilor-cheie în materie de durabilitate;
c)onorariile percepute pentru auditul statutar, onorariile percepute pentru asigurarea raportării privind durabilitatea şi onorariile percepute pentru alte servicii, pentru fiecare exerciţiu financiar.
(5)Un auditor statutar sau o firmă de audit creează un dosar de audit pentru fiecare audit statutar.
Auditorul statutar sau firma de audit documentează cel puţin datele înregistrate în conformitate cu articolul 22b alineatul (1) din prezenta directivă şi, după caz, cu articolele 6-8 din Regulamentul (UE) nr. 537/2014.
Auditorul statutar sau firma de audit păstrează orice alte date şi documente care prezintă importanţă deoarece stau la baza raportului la care se face referire la articolul 28 din prezenta directivă şi, după caz, la articolele 10 şi 11 din Regulamentul (UE) nr. 537/2014, precum şi pentru monitorizarea conformităţii cu prezenta directivă şi cu alte cerinţe legale aplicabile.
Dosarul de audit se închide în termen de cel mult 60 de zile de la data semnării raportului de audit menţionat la articolul 28 din prezenta directivă şi, după caz, la articolul 10 din Regulamentul (UE) nr. 537/2014.
(51)Un auditor statutar sau o firmă de audit creează un dosar de asigurare pentru fiecare misiune de asigurare referitoare la raportarea privind durabilitatea.
Auditorul statutar sau firma de audit consemnează cel puţin datele înregistrate în temeiul articolului 22b în ceea ce priveşte asigurarea raportării privind durabilitatea.
Auditorul statutar sau firma de audit păstrează orice alte date şi documente importante în sprijinul raportului de asigurare referitor la raportarea privind durabilitatea menţionat la articolul 28a şi pentru monitorizarea conformităţii cu prezenta directivă şi cu alte cerinţe legale aplicabile în ceea ce priveşte asigurarea raportării privind durabilitatea.
Dosarul de asigurare se închide în termen de cel mult 60 de zile de la data semnării raportului de asigurare referitor la raportarea privind durabilitatea menţionat la articolul 28a.
În cazul în care acelaşi auditor statutar efectuează atât auditul statutar al situaţiilor financiare anuale, cât şi asigurarea raportării privind durabilitatea, dosarul de asigurare poate fi inclus în dosarul de audit.
(6)Auditorul statutar sau firma de audit păstrează evidenţa eventualelor reclamaţii formulate în scris cu privire la efectuarea auditurilor statutare şi cu privire la efectuarea misiunilor de asigurare referitoare la raportarea privind durabilitatea.
(7)Statele membre pot prevedea cerinţe simplificate în ceea ce priveşte alineatele (3) şi (6) pentru auditurile menţionate la articolul 2 punctul 1 literele (b) şi (c).
Art. 25: Onorariile pentru audituri şi asigurare
Statele membre asigură existenţa unor norme corespunzătoare care prevăd că onorariile pentru auditurile statutare şi asigurarea raportării privind durabilitatea:
(a)nu sunt influenţate sau determinate de prestarea de servicii suplimentare în beneficiul entităţii care este supusă auditului statutar sau asigurării raportării privind durabilitatea; şi
(b)nu pot fi condiţionate în niciun fel.
Art. 25a: Sfera de aplicare al auditului statutar
Fără a aduce atingere dispoziţiilor de raportare, astfel cum sunt prevăzute la articolul 28 din prezenta directivă şi, după caz, la articolele 10 şi 11 din Regulamentul (UE) nr. 537/2014, sfera de aplicare a auditului statutar nu include garantarea viabilităţii în viitor a entităţii auditate sau a eficienţei sau eficacităţii cu care organismul de conducere sau administrativ a gestionat sau va gestiona activităţile entităţii.
Art. 25b: Etica profesională, independenţa, obiectivitatea, confidenţialitatea şi secretul profesional în ceea ce priveşte asigurarea raportării privind durabilitatea
Cerinţele prevăzute la articolele 21-24a în ceea ce priveşte auditul statutar al situaţiilor financiare se aplică mutatis mutandis asigurării raportării privind durabilitatea.
Art. 25c: Servicii interzise care nu sunt de audit, în cazurile în care auditorul statutar efectuează asigurarea raportării privind durabilitatea a unei entităţi de interes public
(1)Un auditor statutar sau o firmă de audit care efectuează asigurarea raportării privind durabilitatea a unei entităţi de interes public sau orice membru al reţelei din care face parte auditorul statutar sau firma de audit nu prestează nici direct, nici indirect în beneficiul entităţii de interes public care este supusă asigurării raportării privind durabilitatea, al întreprinderii-mamă a acesteia sau al întreprinderilor controlate de aceasta pe teritoriul Uniunii serviciile interzise care nu sunt de audit menţionate la articolul 5 alineatul (1) al doilea paragraf literele (b) şi (c) şi literele (e)-(k) din Regulamentul (UE) nr. 537/2014 în:
a)perioada cuprinsă între începutul perioadei la care se referă asigurarea raportării privind durabilitatea şi emiterea raportului de asigurare referitor la raportarea privind durabilitatea; şi
b)exerciţiul financiar imediat precedent perioadei menţionate la litera (a) de la prezentul alineat în raport cu serviciile menţionate la articolul 5 alineatul (1) al doilea paragraf litera (e) din Regulamentul (UE) nr. 537/2014.
(2)Un auditor statutar sau o firmă de audit care efectuează asigurarea raportării privind durabilitatea a entităţilor de interes public şi, în cazul în care auditorul statutar sau firma de audit face parte dintr-o reţea, orice membru al unei astfel de reţele pot furniza entităţii de interes public care este supusă asigurării raportării privind durabilitatea, întreprinderii-mamă a acesteia sau întreprinderilor controlate de aceasta servicii care nu sunt de audit, altele decât serviciile interzise care nu sunt de audit menţionate la alineatul (1) de la prezentul articol sau, dacă este cazul, serviciile interzise care nu sunt de audit menţionate la articolul 5 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 537/2014 sau serviciile considerate de statele membre ca reprezentând o ameninţare la adresa independenţei, astfel cum se menţionează la articolul 5 alineatul (2) din regulamentul respectiv, sub rezerva aprobării de către comitetul de audit, după ce acesta a evaluat în mod corespunzător ameninţările la adresa independenţei şi garanţiile aplicate în conformitate cu articolul 22b din prezenta directivă.
(3)În cazul în care un membru al unei reţele din care face parte auditorul statutar sau firma de audit care efectuează asigurarea raportării privind durabilitatea a unei entităţi de interes public prestează serviciile interzise care nu sunt de audit menţionate la alineatul (1) de la prezentul articol în beneficiul unei întreprinderi înregistrate într-o ţară terţă şi controlate de entitatea de interes public care face obiectul asigurării raportării privind durabilitatea, auditorul statutar sau firma de audit în cauză analizează dacă serviciile prestate de membrul reţelei i-ar compromite independenţa.
Dacă independenţa sa este afectată, auditorul statutar sau firma de audit ia măsuri de protecţie pentru a atenua riscurile generate de prestarea, într-o ţară terţă, a unor servicii interzise care nu sunt de audit menţionate la alineatul (1) de la prezentul articol. Auditorul statutar sau firma de audit poate continua efectuarea asigurării raportării privind durabilitatea a entităţii de interes public numai în cazul în care poate justifica, în conformitate cu articolul 22b, că prestarea unor astfel de servicii nu îi influenţează raţionamentul profesional şi nici raportul de asigurare referitor la raportarea privind durabilitatea.
Art. 25d: Nereguli
- Articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 537/2014 se aplică mutatis mutandis unui auditor statutar sau unei firme de audit care efectuează asigurarea raportării privind durabilitatea a unei entităţi de interes public.