Secţiunea 1 - Fonduri proprii - Directiva 2000/12/CE/20-mar-2000 privind iniţierea şi exercitarea activităţii instituţiilor de credit

Acte UE

Editia Speciala a Jurnalului Oficial

Ieşit din vigoare
Versiune de la: 1 Ianuarie 2007
SECŢIUNEA 1:Fonduri proprii
Art. 34: Principii generale
(1)Ori de câte ori un stat membru, aplicând legislaţia comunitară referitoare la supravegherea prudenţială a unei instituţii de credit aflată în activitate, adoptă printr-un act cu putere de lege sau act administrativ o dispoziţie care utilizează termenul sau face referire la conceptul de fonduri proprii, statul membru respectiv se asigură că termenul sau conceptul respectiv sunt în conformitate cu definiţia de la alineatele (2), (3) şi (4), precum şi de la articolele 35-38.
(2)Sub rezerva limitărilor impuse la articolul 38, fondurile proprii neconsolidate ale instituţiilor de credit includ următoarele elemente:
1.capitalul în sensul articolului 22 din Directiva 86/635/CEE, în măsura în care a fost vărsat, la care se adaugă primele de acţiune, fără a lua însă în considerare acţiunile preferenţiale cumulative;
2.rezervele în sensul articolului 23 din Directiva 86/635/CEE şi profiturile şi pierderile reportate ca urmare a aplicării profitului sau pierderii finale. Statele membre pot permite includerea de profituri interimare înainte de luarea unei decizii oficiale, numai dacă aceste profituri au fost verificate de persoanele responsabile cu verificarea conturilor şi dacă se dovedeşte, spre satisfacţia autorităţilor competente, că valoarea acestora a fost evaluată în conformitate cu principiile enunţate în Directiva 86/635/CEE şi nu conţine nici un impozit sau dividend anticipate;
3.fondurile pentru riscuri bancare generale, în sensul articolului 38 din Directiva 86/635/CEE;
4.rezervele de reevaluare, în sensul articolului 33 din Directiva 78/660/CEE;
5.ajustări de valoare în sensul articolului 37 alineatul (2) din Directiva 86/635/CEE;
6.alte elemente în sensul articolului 35;
7.angajamentele membrilor instituţiilor de credite constituite ca societăţi cooperative şi angajamentele în solidar ale debitorilor unor anumite instituţii organizate ca fonduri, menţionate la articolul 36 alineatul (1);
8.acţiuni preferenţiale cumulative cu termen fix şi împrumuturile subordonate menţionate la articolul 36 alineatul (3).
Următoarele elemente se scad în conformitate cu articolul 38:
9.acţiunile proprii la valoarea contabilă, deţinute de o instituţie de credit;
10.activele necorporale în sensul articolului 4 alineatul (9) ("Active") din Directiva 86/635/CEE;
11.pierderile materiale din exerciţiul financiar în curs;
12.participaţiile la alte instituţii de credit şi financiare, reprezentând peste 10 % din capitalul acestora, precum şi creanţele subordonate şi instrumentele menţionate la articolul 35 pe care o instituţie de credit le deţine la instituţii de credit şi financiare la care are participaţii de peste 10 % din capitalul acestora, în fiecare caz.
În situaţia în care se deţin temporar acţiuni la alte instituţii de credit sau financiare în scopul unei operaţiuni de asistenţă financiară menită să ducă la reorganizarea şi salvarea instituţiei respective, autoritatea competentă poate fi de acord cu o derogare de la această dispoziţie;
13.participaţiile deţinute la alte instituţii de credit şi financiare de până la 10 % din capitalul acestora, creanţele subordonate şi instrumentele menţionate la articolul 3 5 deţinute de o instituţie de credit la instituţii de credit şi financiare altele decât cele prevăzute la punctul (12) referitor la valoarea totală a participaţiilor respective, creanţelor subordonate şi instrumentelor care depăşesc 10 % din fondurile proprii ale instituţiei de credit respective, calculate înainte de deducerea elementelor menţionate la punctul (12) şi la acest punct.
Până la o coordonare ulterioară a dispoziţiilor referitoare la consolidare, statele membre pot prevedea ca, în scopul calculării fondurilor proprii neconsolidate, întreprinderile-mamă care fac obiectul supravegherii pe bază consolidată nu trebuie să îşi deducă participaţiile la alte instituţii de credit sau financiare care sunt incluse în consolidare. Prezenta dispoziţie se aplică tuturor normelor prudenţiale armonizate prin actele comunitare.
(3)Conceptul de fonduri proprii, astfel cum este definit la punctele (1)-(8) de la alineatul (2), include un număr maxim de elemente şi sume. Utilizarea acestor elemente şi stabilirea unor plafoane inferioare, precum şi deducerea altor elemente decât cele menţionate la punctele (9)-(13) de la alineatul (2), sunt lăsate la discreţia statelor membre. Cu toate acestea, statele membre sunt obligate să aibă în vedere o convergenţă sporită, pentru a elabora o definiţie comună a fondurilor proprii.
În acest scop, Comisia trebuie să înainteze, până la 1 ianuarie 1996, un raport Parlamentului European şi Consiliului referitor la punerea în aplicare a prezentului articol, precum şi a articolelor 35-39, însoţit, după caz, de propuneri de modificare, astfel cum se consideră necesar. Nu mai târziu de 1 ianuarie 1998, Parlamentul European şi Consiliul, hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat şi după consultarea Comitetului Economic şi Social, analizează definiţia "fondurilor proprii", în scopul aplicării uniforme a unei definiţii comune.
(4)Elementele menţionate la punctele (1)-(5) din alineatul (2) trebuie să fie la dispoziţia unei instituţii de credit spre a fi utilizate de îndată şi fără restricţii la acoperirea riscurilor sau pierderilor, de îndată ce acestea apar. Suma nu trebuie să includă nici un impozit previzibil la momentul calculării sale sau trebuie să fie ajustată corespunzător în măsura în care aceste impozite reduc valoarea până la care aceste elemente pot fi alocate pentru a acoperi riscurile sau pierderile.
Art. 35: Alte elemente
(1)Conceptul de fonduri proprii utilizat de către un stat membru poate include şi alte elemente, cu condiţia ca, indiferent de denumirea lor juridică sau contabilă, acestea să aibă următoarele caracteristici:
a)să poată fi folosite în mod liber de instituţia de credit pentru a acoperi riscurile legate în mod normal de activitatea bancară, în cazul în care nu au fost încă identificate venituri sau pierderi de capital;
b)existenţa lor este evidenţiată în înregistrările contabile interne;
c)valoarea lor este determinată de către conducerea instituţiei de credit, este verificată de auditori independenţi, este adusă la cunoştinţa autorităţilor competente şi este pusă sub supravegherea acestora.
(2)Titlurile de valoare cu o durată nedeterminată şi celelalte instrumente care îndeplinesc următoarele condiţii pot fi de asemenea acceptate ca alte elemente:
a)nu pot fi rambursate la iniţiativa deţinătorului sau fără consimţământul prealabil al autorităţii competente;
b)contractul de împrumut trebuie să dea posibilitatea instituţiei de credit să amâne plata dobânzii aferente împrumutului;
c)creanţele împrumutătorului la instituţia de credit trebuie să fie în totalitate subordonate creanţelor creditorilor nesubordonaţi;
d)documentele care reglementează emiterea titlurilor de valoare trebuie să prevadă posibilitatea ca datoriile şi dobânzile neachitate să fie astfel încât să compenseze pierderile, permiţând în acelaşi timp instituţiei de credit să îşi continue activitatea;
e)se iau în considerare numai sumele vărsate.
La acestea se pot adăuga acţiunile preferenţiale cumulative, altele decât cele la care se face referire la articolul 34 alineatul (2) punctul (8).
Art. 36: Alte dispoziţii referitoare la fondurile proprii
(1)Angajamentele membrilor instituţiilor de credite constituite ca societăţi cooperative de tipul celor menţionate la punctul (7) din articolul 34 alineatul (2) includ şi capitalul nesolicitat al societăţilor respective; împreună cu angajamentele legale ale membrilor societăţilor cooperative respective de a efectua plăţi nerambursabile suplimentare, în cazul în care instituţia de credit suferă o pierdere, situaţie în care plăţile respective pot fi solicitate neîntârziat.
Angajamentele în solidar ale debitorilor, în cazul instituţiilor de credit organizate ca fonduri, se tratează în mod similar cu elementele menţionate anterior.
Toate elementele menţionate pot fi incluse în fondurile proprii în măsura în care sunt considerate ca fiind fondurile proprii ale instituţiilor din această categorie, în conformitate cu legislaţia internă.
(2)Statele membre nu includ în fondurile proprii ale instituţiilor publice de credit garanţiile pe care statele respective sau autorităţile lor locale le acordă unor astfel de instituţii.
(3)Statele membre sau autorităţile competente pot include în fondurile proprii acţiunile preferenţiale cumulative cu termen fix la care se face referire la articolul 34 alineatul (2) punctul (8), precum şi împrumuturile subordonate menţionate în aceeaşi dispoziţie, în cazul în care există acorduri obligatorii care prevăd că, în caz de faliment sau lichidare a instituţiei de credit, aceste împrumuturi au un rang inferior în raport cu creanţele tuturor celorlalţi creditori şi nu pot fi rambursate decât după achitarea tuturor celorlalte datorii la momentul respectiv.
Împrumuturile subordonate trebuie de asemenea să îndeplinească următoarele criterii:
a)numai fondurile vărsate integral pot fi luate în considerare;
b)împrumuturile respective trebuie să aibă o scadenţă iniţială de cel puţin cinci ani, după care pot fi rambursate; dacă scadenţa datoriei nu este stabilită, împrumuturile se rambursează numai sub rezerva unui preaviz de cinci ani, cu excepţia cazului în care împrumuturile respective au încetat să mai fie considerate fonduri proprii sau cu excepţia cazului în care consimţământul prealabil al autorităţilor competente este în mod expres cerut pentru rambursarea anticipată. Autorităţile competente pot permite rambursarea anticipată a unor astfel de împrumuturi, cu condiţia ca solicitarea în acest sens să fie făcută la iniţiativa instituţiei care acordă împrumutul şi ca solvabilitatea instituţiei de credit respective să nu fie afectată;
c)valoarea până la care pot fi clasificate ca fonduri proprii trebuie să fie redusă treptat cel puţin în cursul ultimilor cinci ani înainte de data rambursării;
d)contractul de împrumut nu trebuie să includă nici o clauză care să prevadă că, în anumite situaţii, altele decât lichidarea instituţiei de credit, datoria trebuie rambursată înainte de scadenţa convenită.
Art. 37: Calcularea fondurilor proprii pe bază consolidată
(1)În cazul în care calculul trebuie să se facă pe bază consolidată, sumele consolidate aferente elementelor menţionate la articolul 34 alineatul (2) vor fi utilizate în conformitate cu normele prevăzute la articolele 52-56. În plus, pot fi asimilate la rezervele consolidate, în scopul calculării fondurilor proprii, următoarele elemente, atunci când sunt elemente ("negative") de credit:
- orice interese minoritare în sensul articolului 21 din Directiva 83/349/CEE, în cazul în care este utilizată metoda integrării globale;
- prima diferenţă de consolidare, în sensul articolelor 19, 30 şi 31 din Directiva 83/349/CEE;
- diferenţele de conversie incluse în rezervele consolidate, în conformitate cu articolul 39 alineatul (6) din Directiva 86/635/CEE;
- orice diferenţă care rezultă din includerea anumitor participa-ţii, în conformitate cu metoda indicată la articolul 33 din Directiva 83/349/CEE.
(2)În cazul în care elementele de mai sus sunt elemente ("pozitive") de debit, acestea trebuie deduse la calcularea fondurilor proprii consolidate.
Art. 38: Deduceri şi limite
(1)Elementele la care se face referire la articolul 34 alineatul (2) punctele (4)-(8) se supun următoarelor limite:
a)totalul elementelor de la punctele (4)-(8) nu poate depăşi un maximum de 100 % din elementele menţionate la punctele (1), (2) şi (3), mai puţin punctele (9), (10) şi (11);
b)totalul elementelor de la punctele (7) şi (8) nu poate depăşi un maximum de 50 % din elementele menţionate la punctele (1), (2) şi (3), mai puţin punctele (9), (10) şi (11);
c)totalul elementelor de la punctele (12) şi (13) se deduce din totalul elementelor.
(2)Autorităţile competente pot autoriza instituţiile de credit să depăşească limitele prevăzute la alineatul (1) numai în mod temporar şi în cazuri excepţionale.
Art. 39: Dovezi ce trebuie prezentate autorităţilor competente
Respectarea condiţiilor prevăzute la articolul 34 alineatele (2), (3) şi (4), precum şi la articolele 35-38 trebuie să fie dovedită, pentru a satisface astfel cerinţele autorităţilor competente.