Art. 34. - Art. 34: Principii generale - Directiva 2000/12/CE/20-mar-2000 privind iniţierea şi exercitarea activităţii instituţiilor de credit
Acte UE
Editia Speciala a Jurnalului Oficial
Ieşit din vigoare Versiune de la: 1 Ianuarie 2007
Art. 34: Principii generale
(1)Ori de câte ori un stat membru, aplicând legislaţia comunitară referitoare la supravegherea prudenţială a unei instituţii de credit aflată în activitate, adoptă printr-un act cu putere de lege sau act administrativ o dispoziţie care utilizează termenul sau face referire la conceptul de fonduri proprii, statul membru respectiv se asigură că termenul sau conceptul respectiv sunt în conformitate cu definiţia de la alineatele (2), (3) şi (4), precum şi de la articolele 35-38.
(2)Sub rezerva limitărilor impuse la articolul 38, fondurile proprii neconsolidate ale instituţiilor de credit includ următoarele elemente:
1.capitalul în sensul articolului 22 din Directiva 86/635/CEE, în măsura în care a fost vărsat, la care se adaugă primele de acţiune, fără a lua însă în considerare acţiunile preferenţiale cumulative;
2.rezervele în sensul articolului 23 din Directiva 86/635/CEE şi profiturile şi pierderile reportate ca urmare a aplicării profitului sau pierderii finale. Statele membre pot permite includerea de profituri interimare înainte de luarea unei decizii oficiale, numai dacă aceste profituri au fost verificate de persoanele responsabile cu verificarea conturilor şi dacă se dovedeşte, spre satisfacţia autorităţilor competente, că valoarea acestora a fost evaluată în conformitate cu principiile enunţate în Directiva 86/635/CEE şi nu conţine nici un impozit sau dividend anticipate;
3.fondurile pentru riscuri bancare generale, în sensul articolului 38 din Directiva 86/635/CEE;
4.rezervele de reevaluare, în sensul articolului 33 din Directiva 78/660/CEE;
5.ajustări de valoare în sensul articolului 37 alineatul (2) din Directiva 86/635/CEE;
6.alte elemente în sensul articolului 35;
7.angajamentele membrilor instituţiilor de credite constituite ca societăţi cooperative şi angajamentele în solidar ale debitorilor unor anumite instituţii organizate ca fonduri, menţionate la articolul 36 alineatul (1);
8.acţiuni preferenţiale cumulative cu termen fix şi împrumuturile subordonate menţionate la articolul 36 alineatul (3).
Următoarele elemente se scad în conformitate cu articolul 38:
9.acţiunile proprii la valoarea contabilă, deţinute de o instituţie de credit;
10.activele necorporale în sensul articolului 4 alineatul (9) ("Active") din Directiva 86/635/CEE;
11.pierderile materiale din exerciţiul financiar în curs;
12.participaţiile la alte instituţii de credit şi financiare, reprezentând peste 10 % din capitalul acestora, precum şi creanţele subordonate şi instrumentele menţionate la articolul 35 pe care o instituţie de credit le deţine la instituţii de credit şi financiare la care are participaţii de peste 10 % din capitalul acestora, în fiecare caz.
În situaţia în care se deţin temporar acţiuni la alte instituţii de credit sau financiare în scopul unei operaţiuni de asistenţă financiară menită să ducă la reorganizarea şi salvarea instituţiei respective, autoritatea competentă poate fi de acord cu o derogare de la această dispoziţie;
13.participaţiile deţinute la alte instituţii de credit şi financiare de până la 10 % din capitalul acestora, creanţele subordonate şi instrumentele menţionate la articolul 3 5 deţinute de o instituţie de credit la instituţii de credit şi financiare altele decât cele prevăzute la punctul (12) referitor la valoarea totală a participaţiilor respective, creanţelor subordonate şi instrumentelor care depăşesc 10 % din fondurile proprii ale instituţiei de credit respective, calculate înainte de deducerea elementelor menţionate la punctul (12) şi la acest punct.
Până la o coordonare ulterioară a dispoziţiilor referitoare la consolidare, statele membre pot prevedea ca, în scopul calculării fondurilor proprii neconsolidate, întreprinderile-mamă care fac obiectul supravegherii pe bază consolidată nu trebuie să îşi deducă participaţiile la alte instituţii de credit sau financiare care sunt incluse în consolidare. Prezenta dispoziţie se aplică tuturor normelor prudenţiale armonizate prin actele comunitare.
(3)Conceptul de fonduri proprii, astfel cum este definit la punctele (1)-(8) de la alineatul (2), include un număr maxim de elemente şi sume. Utilizarea acestor elemente şi stabilirea unor plafoane inferioare, precum şi deducerea altor elemente decât cele menţionate la punctele (9)-(13) de la alineatul (2), sunt lăsate la discreţia statelor membre. Cu toate acestea, statele membre sunt obligate să aibă în vedere o convergenţă sporită, pentru a elabora o definiţie comună a fondurilor proprii.
În acest scop, Comisia trebuie să înainteze, până la 1 ianuarie 1996, un raport Parlamentului European şi Consiliului referitor la punerea în aplicare a prezentului articol, precum şi a articolelor 35-39, însoţit, după caz, de propuneri de modificare, astfel cum se consideră necesar. Nu mai târziu de 1 ianuarie 1998, Parlamentul European şi Consiliul, hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat şi după consultarea Comitetului Economic şi Social, analizează definiţia "fondurilor proprii", în scopul aplicării uniforme a unei definiţii comune.
(4)Elementele menţionate la punctele (1)-(5) din alineatul (2) trebuie să fie la dispoziţia unei instituţii de credit spre a fi utilizate de îndată şi fără restricţii la acoperirea riscurilor sau pierderilor, de îndată ce acestea apar. Suma nu trebuie să includă nici un impozit previzibil la momentul calculării sale sau trebuie să fie ajustată corespunzător în măsura în care aceste impozite reduc valoarea până la care aceste elemente pot fi alocate pentru a acoperi riscurile sau pierderile.