Capitolul ii - ROLUL DE EXEMPLU AL SECTORULUI PUBLIC - Directiva 1791/13-sept-2023 privind eficienţa energetică şi de modificare a Regulamentului (UE) 2023/955 (reformare)

Acte UE

Jurnalul Oficial 231L

În vigoare
Versiune de la: 20 Septembrie 2023 până la: 4 August 2026
CAPITOLUL II:ROLUL DE EXEMPLU AL SECTORULUI PUBLIC
Art. 5: Rolul de lider al sectorului public în domeniul eficienţei energetice
(1)Statele membre asigură reducerea cu cel puţin 1,9 % pe an faţă de anul 2021 a consumului final total de energie al tuturor organismelor publice luate împreună.
Statele membre pot alege să excludă transportul public sau forţele armate de la obligaţia prevăzută la primul paragraf.
În sensul primului şi al celui de al doilea paragraf, statele membre stabilesc un nivel de referinţă, care include consumul final de energie al tuturor organismelor publice, cu excepţia transportului public sau a forţelor armate, pentru anul 2021. Reducerea consumului de energie al transportului public şi al forţelor armate este orientativă, putând fi totuşi luată în calcul pentru îndeplinirea obligaţiei prevăzute la primul paragraf chiar dacă este exclusă din nivelul de referinţă în temeiul prezentului articol.
(2)Pe durata unei perioade de tranziţie care se încheie la 11 octombrie 2027, obiectivul prevăzut la alineatul (1) este orientativ. În cursul respectivei perioade de tranziţie, statele membre pot utiliza date privind consumul estimat; până la aceeaşi dată, statele membre ajustează nivelul de referinţă şi aliniază consumul final estimat de energie al tuturor organismelor publice la consumul final real de energie al tuturor organismelor publice.
(3)Obligaţia prevăzută la alineatul (1) nu include, până la 31 decembrie 2026, consumul de energie al organismelor publice din unităţile administrative locale cu o populaţie de mai puţin de 50 000 de locuitori şi, până la 31 decembrie 2029, consumul de energie al organismelor publice din unităţile administrative locale cu o populaţie de mai puţin de 5 000 de locuitori.
(4)La calcularea consumului final de energie al organismelor sale publice, un stat membru poate lua în considerare variaţiile climatice de pe teritoriul său.
(5)Statele membre includ în versiunile actualizate, transmise în temeiul articolului 14 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/1999, ale planurilor lor naţionale privind energia şi clima, notificate în temeiul articolului 3 şi al articolelor 7-12 din regulamentul respectiv, cantitatea aferentă reducerii consumului de energie care trebuie obţinută de toate organismele publice, defalcată pe sectoare, precum şi măsurile pe care intenţionează să le adopte în scopul realizării reducerilor respective. În cadrul rapoartelor lor naţionale intermediare integrate privind energia şi clima, transmise în temeiul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2018/1999, statele membre raportează Comisiei reducerea consumului final de energie realizată în fiecare an.
(6)Statele membre se asigură că autorităţile regionale şi locale stabilesc măsuri specifice privind eficienţa energetică în instrumentele lor de planificare pe termen lung, cum ar fi planurile de decarbonizare sau cele privind energia durabilă, după consultarea părţilor interesate relevante, inclusiv a agenţiilor pentru energie acolo unde este cazul, precum şi a publicului, în special a grupurilor vulnerabile care sunt expuse riscului de a fi afectate de sărăcie energetică sau sunt mai susceptibile de a suferi efectele acesteia.
De asemenea, statele membre se asigură că autorităţile competente, atunci când elaborează şi pun în aplicare măsuri de eficienţă energetică, întreprind acţiuni pentru a atenua impacturile negative semnificative, directe sau indirecte, ale măsurilor de eficienţă energetică asupra gospodăriilor afectate de sărăcie energetică, asupra gospodăriilor cu venituri mici sau asupra grupurilor vulnerabile.
(7)Statele membre acordă sprijin organismelor publice. Fără a aduce atingere normelor privind ajutoarele de stat, un astfel de sprijin poate include sprijin financiar şi tehnic, cu scopul de a adopta măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice şi de a încuraja organismele publice să ia în considerare şi alte beneficii pe lângă economiile de energie, de exemplu calitatea mediului interior, inclusiv la nivel regional şi local, prin furnizarea de orientări, prin promovarea consolidării competenţelor, a dobândirii de competenţe şi a oportunităţilor de formare, precum şi prin încurajarea cooperării între organismele publice.
(8)Statele membre încurajează organismele publice să ia în considerare atât emisiile de carbon pe durata ciclului de viaţă, cât şi beneficiile economice şi sociale ale activităţilor lor de investiţii şi de politică.
(9)Statele membre încurajează organismele publice să îmbunătăţească performanţa energetică a clădirilor pe care le deţin sau le ocupă, inclusiv prin înlocuirea aparatelor de încălzire vechi şi ineficiente.
Art. 6: Rolul de exemplu al clădirilor organismelor publice
(1)Fără a aduce atingere articolului 7 din Directiva 2010/31/UE, fiecare stat membru se asigură că cel puţin 3 % din suprafaţa totală a clădirilor încălzite şi/sau răcite, care sunt deţinute de organisme publice se renovează în fiecare an pentru a fi transformate cel puţin în clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero sau în clădiri cu emisii zero, conform articolului 9 din Directiva 2010/31/UE.
Statele membre pot alege ce clădiri să includă în cerinţa de renovare de 3 %, ţinând seama în mod corespunzător de raportul cost-eficacitate şi de fezabilitatea tehnică atunci când aleg clădirile destinate renovării.
Statele membre pot excepta locuinţele sociale de la obligaţia de renovare menţionată la primul paragraf dacă astfel de renovări nu ar fi neutre din punctul de vedere al costurilor sau ar conduce la creşteri ale chiriilor pentru persoanele care trăiesc în aceste locuinţe sociale, cu excepţia cazului în care creşterile chiriilor nu sunt mai mari decât economiile la factura de energie.
În cazul în care ocupă o clădire pe care nu o deţin, organismele publice negociază cu proprietarul acesteia, în special atunci când survine un moment de cotitură, cum ar fi reînnoirea contractului de închiriere, schimbarea destinaţiei sau lucrări importante de reparare sau întreţinere, cu scopul de a stabili clauze contractuale prin care aceasta să devină cel puţin o clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero sau o clădire al cărei consum de energie este zero.
Rata de cel puţin 3 % se calculează la suprafaţa totală a clădirilor care au o suprafaţă totală utilă de peste 250 m2 care sunt deţinute de organisme publice şi care, la data de 1 ianuarie 2024, nu sunt clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero.
(2)Statele membre pot aplica cerinţe mai puţin stricte decât cele prevăzute la alineatul (1) pentru următoarele categorii de clădiri:
a)clădiri protejate oficial ca făcând parte dintr-un sit protejat sau datorită valorii lor arhitecturale sau istorice deosebite, în măsura în care respectarea anumitor cerinţe minime de performanţă energetică ar modifica în mod inacceptabil caracterul sau aspectul acestora;
b)clădiri deţinute de forţele armate sau de administraţia centrală şi care servesc unor obiective de apărare naţională, cu excepţia spaţiilor de locuit individuale sau a clădirilor de birouri ale forţelor armate şi ale altor categorii de personal angajat de autorităţile de apărare naţională;
c)clădiri utilizate ca lăcaşuri de cult şi pentru activităţi cu caracter religios.
Statele membre pot decide să nu renoveze nicio clădire care nu este menţionată la primul paragraf de la prezentul alineat până la nivelul prevăzut la alineatul (1) în cazul în care consideră că nu este fezabil din punct de vedere tehnic, economic sau funcţional ca respectiva clădire să fie transformată într-o clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero. În cazul în care decid astfel, statele membre nu iau în calcul renovarea clădirii respective pentru îndeplinirea cerinţei prevăzute la alineatul (1).
(3)Pentru a obţine cât mai devreme economii de energie şi a oferi un stimulent pentru acţiuni timpurii, un stat membru care renovează peste 3 % din suprafaţa totală a clădirilor de pe teritoriul său în conformitate cu alineatul (1), în orice an până la 31 decembrie 2026, poate contabiliza excedentul în cadrul ratei anuale de renovare corespunzătoare oricăruia dintre următorii trei ani. Un stat membru care renovează mai mult de 3 % din suprafaţa totală a clădirilor de pe teritoriul său începând cu 1 ianuarie 2027 poate contabiliza excedentul în cadrul ratei anuale de renovare corespunzătoare următorilor doi ani.
(4)Statele membre pot contabiliza, în cadrul ratei anuale de renovare a clădirilor, clădirile noi deţinute pentru a înlocui clădiri specifice ale organismelor publice, care au fost demolate în oricare din cei doi ani precedenţi. Acest lucru se aplică numai în cazul în care ar fi mai eficiente din punctul de vedere al costurilor şi mai sustenabile din punctul de vedere al economiilor de energie şi al reducerilor de emisii de CO2 pe durata ciclului de viaţă realizate, comparativ cu renovarea clădirilor respective. Criteriile generale, metodologia şi procedurile pentru a determina aceste cazuri excepţionale sunt stabilite în mod clar şi publicate de fiecare stat membru.
(5)Până la 11 octombrie 2025, în sensul prezentului articol, statele membre întocmesc, pun la dispoziţia publicului şi asigură accesul acestuia la un inventar al clădirilor încălzite şi/sau răcite, care sunt deţinute sau ocupate de organisme publice şi care au o suprafaţă totală utilă mai mare de 250 m2. Statele membre actualizează acest inventar cel puţin o dată la doi ani. Inventarul este legat de prezentarea generală a parcului imobiliar efectuată în cadrul planurilor naţionale de renovare a clădirilor în conformitate cu Directiva 2010/31/UE şi bazele de date relevante.
Datele disponibile şi accesibile publicului cu privire la caracteristicile parcului imobiliar, la renovarea clădirilor şi la performanţa energetică pot fi agregate de Observatorul parcului imobiliar al UE pentru a asigura o mai bună înţelegere a performanţei energetice a sectorului clădirilor prin intermediul unor date comparabile.
Inventarul cuprinde cel puţin următoarele informaţii:
a)suprafaţa totală în m2;
b)consumul anual de energie măsurat pentru încălzire, răcire, electricitate şi apă caldă, atunci când aceste date sunt disponibile;
c)certificatul de performanţă energetică al fiecărei clădiri, emis în conformitate cu Directiva 2010/31/UE.
(6)Statele membre pot decide să aplice o abordare alternativă celei prevăzute la alineatele (1)-(4) în scopul de a obţine, în fiecare an, o cantitate de economii de energie în clădirile organismelor publice care să fie cel puţin echivalentă cu cantitatea stabilită la alineatul (1).
În scopul aplicării acestei abordări alternative, statele membre:
a)se asigură că, în fiecare an, se introduce un paşaport de renovare, după caz, pentru clădirile care reprezintă cel puţin 3 % din suprafaţa totală a clădirilor încălzite şi/sau răcite deţinute de organisme publice. Pentru aceste clădiri, renovarea către clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero se realizează cel târziu până în 2040;
b)estimează economiile de energie pe care le-ar genera aplicarea alineatelor (1)-(4) prin utilizarea unor valori standard adecvate pentru consumul de energie al clădirilor de referinţă ale organismelor publice, înainte şi după renovarea care vizează transformarea lor în clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero astfel cum sunt menţionate în Directiva 2010/31/UE.
Statele membre care decid să aplice abordarea alternativă notifică Comisiei, până la 31 decembrie 2023, economiile de energie pe care le preconizează pentru a obţine, până la 31 decembrie 2030, cel puţin echivalentul economiilor de energie realizate în cazul clădirilor menţionate la alineatul (1).
Art. 7: Achiziţii publice
(1)Statele membre se asigură că autorităţile contractante şi entităţile contractante, atunci când încheie contracte de achiziţii publice şi concesiuni cu o valoare mai mare sau egală cu pragurile stabilite la articolul 8 din Directiva 2014/23/UE, la articolul 4 din Directiva 2014/24/UE şi la articolul 15 din Directiva 2014/25/UE, achiziţionează doar produse, servicii, clădiri şi lucrări cu performanţe înalte de eficienţă energetică în conformitate cu cerinţele menţionate în anexa IV la prezenta directivă, cu excepţia cazului în care acest lucru nu este fezabil din punct de vedere tehnic.
Statele membre se asigură, de asemenea, că, la încheierea contractelor de achiziţii publice şi a concesiunilor cu o valoare mai mare sau egală cu pragurile menţionate la primul paragraf, autorităţile contractante şi entităţile contractante aplică principiul "eficienţa energetică înainte de toate" în conformitate cu articolul 3, inclusiv în cazul contractelor de achiziţii publice şi al concesiunilor pentru care nu se prevede nicio cerinţă specifică în anexa IV.
(2)Obligaţiile menţionate la alineatul (1) de la prezentul articol nu se aplică în cazul în care subminează siguranţa publică sau împiedică răspunsul la situaţiile de urgenţă de sănătate publică. Obligaţiile menţionate la alineatul (1) de la prezentul articol se aplică în cazul contractelor forţelor armate numai în măsura în care aplicarea acestora nu generează un conflict cu natura şi obiectivul principal ale activităţilor forţelor armate. Obligaţiile nu se aplică contractelor de furnizare de echipamente militare, astfel cum sunt definite în Directiva 2009/81/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (39).
(39 Directiva 2009/81/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind coordonarea procedurilor privind atribuirea anumitor contracte de lucrări, de furnizare de bunuri şi de prestare de servicii de către autorităţile sau entităţile contractante în domeniile apărării şi securităţii şi de modificare a Directivelor 2004/17/CE şi 2004/18/CE (JO L 216, 20.8.2009, p. 76).
(3)În pofida articolului 29 alineatul (4), statele membre se asigură că autorităţile contractante şi entităţile contractante evaluează fezabilitatea încheierii de contracte de performanţă energetică pe termen lung care oferă economii de energie pe termen lung atunci când achiziţionează contracte de prestări de servicii cu un conţinut energetic semnificativ.
(4)Fără a aduce atingere alineatului (1) de la prezentul articol, atunci când achiziţionează un pachet de produse reglementat integral de un act delegat adoptat în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1369, statele membre pot solicita ca eficienţa energetică totală să aibă prioritate asupra eficienţei energetice a produselor individuale din pachetul respectiv, prin achiziţionarea pachetului de produse care respectă criteriul apartenenţei la cea mai înaltă clasă de eficienţă energetică disponibilă.
(5)Statele membre pot impune autorităţilor contractante şi entităţilor contractante, atunci când acestea încheie contracte astfel cum se menţionează la alineatul (1) de la prezentul articol, să ia în considerare în cadrul practicilor de achiziţii publice, acolo unde este necesar, aspecte mai ample de sustenabilitate, sociale, de mediu şi legate de economia circulară, în vederea atingerii obiectivelor Uniunii privind decarbonizarea şi reducerea la zero a poluării. Acolo unde este necesar şi în conformitate cu anexa IV, statele membre impun autorităţilor contractante şi entităţilor contractante să ia în considerare criteriile Uniunii privind achiziţiile publice verzi sau criteriile naţionale echivalente disponibile.
Pentru a asigura transparenţa în ceea ce priveşte aplicarea cerinţelor de eficienţă energetică în cadrul procesului de achiziţii publice, statele membre se asigură că autorităţile contractante şi entităţile contractante pun la dispoziţia publicului informaţii cu privire la impactul asupra eficienţei energetice al contractelor cu o valoare mai mare sau egală cu pragurile menţionate la alineatul (1), prin publicarea informaţiilor respective în anunţurile aferente din baza de date electronică zilnică a licitaţiilor (Tenders Electronic Daily – TED), în conformitate cu Directivele 2014/23/UE, 2014/24/UE şi 2014/25/UE şi cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1780 al Comisiei (40). Autorităţile contractante pot decide să impună ofertanţilor să divulge informaţii cu privire la potenţialul de încălzire globală pe durata ciclului de viaţă, la utilizarea de materiale cu emisii reduse de carbon şi la circularitatea materialelor utilizate pentru o clădire nouă şi pentru o clădire care trebuie renovată. Autorităţile contractante pot pune informaţiile respective la dispoziţia publicului, în vederea contractelor, în special în ceea ce priveşte clădirile noi cu o suprafaţă de peste 2 000 m2.
(40)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1780 al Comisiei din 23 septembrie 2019 de stabilire a formularelor standard pentru publicarea anunţurilor în domeniul achiziţiilor publice şi de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/1986 ("formulare electronice") (JO L 272, 25.10.2019, p. 7).
Statele membre sprijină autorităţile contractante şi entităţile contractante în ceea ce priveşte adoptarea cerinţelor de eficienţă energetică, inclusiv la nivel regional şi local, prin furnizarea de norme şi orientări clare, inclusiv metodologii privind evaluarea costurilor pe ciclu de viaţă, a efectelor asupra mediului şi a costurilor de mediu, prin instituirea unor centre de sprijin pentru competenţe, prin încurajarea cooperării între autorităţile contractante, inclusiv la nivel transfrontalier, şi prin utilizarea achiziţiilor publice agregate şi digitale acolo unde este posibil.
(6)Dacă este cazul, Comisia poate oferi autorităţilor naţionale şi funcţionarilor responsabili cu achiziţiile publice îndrumări suplimentare privind aplicarea cerinţelor de eficienţă energetică în procedurile de achiziţii publice. Un astfel de sprijin poate consolida forurile existente în scopul sprijinirii statelor membre, de exemplu prin intermediul unor acţiuni concertate, şi le poate ajuta să ţină seama de criteriile privind achiziţiile publice verzi.
(7)Statele membre stabilesc dispoziţiile juridice şi de reglementare, precum şi practicile administrative privind achiziţiile publice şi bugetele şi exerciţiile financiare anuale, care sunt necesare pentru a se asigura că autorităţile contractante individuale nu sunt împiedicate să facă investiţii menite să îmbunătăţească eficienţa energetică şi nici să utilizeze contracte de performanţă energetică şi mecanisme de finanţare de la surse terţe pe o bază contractuală pe termen lung.
(8)Statele membre elimină toate barierele de reglementare sau de altă natură din calea eficienţei energetice, în special în ceea ce priveşte dispoziţiile juridice şi de reglementare, precum şi practicile administrative privind achiziţiile publice şi bugetele şi exerciţiile financiare anuale, cu scopul de a se asigura că organismele publice individuale nu sunt împiedicate să facă investiţii menite să îmbunătăţească eficienţa energetică şi nici să utilizeze contracte de performanţă energetică şi mecanisme de finanţare de la surse terţe pe o bază contractuală pe termen lung.
În cadrul rapoartelor lor naţionale intermediare integrate privind energia şi clima, transmise în temeiul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2018/1999, statele membre raportează Comisiei cu privire la măsurile luate pentru a aborda barierele din calea adoptării îmbunătăţirilor în materie de eficienţă energetică.