Art. 6. - Art. 6: Rolul de exemplu al clădirilor organismelor publice - Directiva 1791/13-sept-2023 privind eficienţa energetică şi de modificare a Regulamentului (UE) 2023/955 (reformare)
Acte UE
Jurnalul Oficial 231L
În vigoare Versiune de la: 20 Septembrie 2023 până la: 4 August 2026
Art. 6: Rolul de exemplu al clădirilor organismelor publice
(1)Fără a aduce atingere articolului 7 din Directiva 2010/31/UE, fiecare stat membru se asigură că cel puţin 3 % din suprafaţa totală a clădirilor încălzite şi/sau răcite, care sunt deţinute de organisme publice se renovează în fiecare an pentru a fi transformate cel puţin în clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero sau în clădiri cu emisii zero, conform articolului 9 din Directiva 2010/31/UE.
Statele membre pot alege ce clădiri să includă în cerinţa de renovare de 3 %, ţinând seama în mod corespunzător de raportul cost-eficacitate şi de fezabilitatea tehnică atunci când aleg clădirile destinate renovării.
Statele membre pot excepta locuinţele sociale de la obligaţia de renovare menţionată la primul paragraf dacă astfel de renovări nu ar fi neutre din punctul de vedere al costurilor sau ar conduce la creşteri ale chiriilor pentru persoanele care trăiesc în aceste locuinţe sociale, cu excepţia cazului în care creşterile chiriilor nu sunt mai mari decât economiile la factura de energie.
În cazul în care ocupă o clădire pe care nu o deţin, organismele publice negociază cu proprietarul acesteia, în special atunci când survine un moment de cotitură, cum ar fi reînnoirea contractului de închiriere, schimbarea destinaţiei sau lucrări importante de reparare sau întreţinere, cu scopul de a stabili clauze contractuale prin care aceasta să devină cel puţin o clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero sau o clădire al cărei consum de energie este zero.
Rata de cel puţin 3 % se calculează la suprafaţa totală a clădirilor care au o suprafaţă totală utilă de peste 250 m2 care sunt deţinute de organisme publice şi care, la data de 1 ianuarie 2024, nu sunt clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero.
(2)Statele membre pot aplica cerinţe mai puţin stricte decât cele prevăzute la alineatul (1) pentru următoarele categorii de clădiri:
a)clădiri protejate oficial ca făcând parte dintr-un sit protejat sau datorită valorii lor arhitecturale sau istorice deosebite, în măsura în care respectarea anumitor cerinţe minime de performanţă energetică ar modifica în mod inacceptabil caracterul sau aspectul acestora;
b)clădiri deţinute de forţele armate sau de administraţia centrală şi care servesc unor obiective de apărare naţională, cu excepţia spaţiilor de locuit individuale sau a clădirilor de birouri ale forţelor armate şi ale altor categorii de personal angajat de autorităţile de apărare naţională;
c)clădiri utilizate ca lăcaşuri de cult şi pentru activităţi cu caracter religios.
Statele membre pot decide să nu renoveze nicio clădire care nu este menţionată la primul paragraf de la prezentul alineat până la nivelul prevăzut la alineatul (1) în cazul în care consideră că nu este fezabil din punct de vedere tehnic, economic sau funcţional ca respectiva clădire să fie transformată într-o clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero. În cazul în care decid astfel, statele membre nu iau în calcul renovarea clădirii respective pentru îndeplinirea cerinţei prevăzute la alineatul (1).
(3)Pentru a obţine cât mai devreme economii de energie şi a oferi un stimulent pentru acţiuni timpurii, un stat membru care renovează peste 3 % din suprafaţa totală a clădirilor de pe teritoriul său în conformitate cu alineatul (1), în orice an până la 31 decembrie 2026, poate contabiliza excedentul în cadrul ratei anuale de renovare corespunzătoare oricăruia dintre următorii trei ani. Un stat membru care renovează mai mult de 3 % din suprafaţa totală a clădirilor de pe teritoriul său începând cu 1 ianuarie 2027 poate contabiliza excedentul în cadrul ratei anuale de renovare corespunzătoare următorilor doi ani.
(4)Statele membre pot contabiliza, în cadrul ratei anuale de renovare a clădirilor, clădirile noi deţinute pentru a înlocui clădiri specifice ale organismelor publice, care au fost demolate în oricare din cei doi ani precedenţi. Acest lucru se aplică numai în cazul în care ar fi mai eficiente din punctul de vedere al costurilor şi mai sustenabile din punctul de vedere al economiilor de energie şi al reducerilor de emisii de CO2 pe durata ciclului de viaţă realizate, comparativ cu renovarea clădirilor respective. Criteriile generale, metodologia şi procedurile pentru a determina aceste cazuri excepţionale sunt stabilite în mod clar şi publicate de fiecare stat membru.
(5)Până la 11 octombrie 2025, în sensul prezentului articol, statele membre întocmesc, pun la dispoziţia publicului şi asigură accesul acestuia la un inventar al clădirilor încălzite şi/sau răcite, care sunt deţinute sau ocupate de organisme publice şi care au o suprafaţă totală utilă mai mare de 250 m2. Statele membre actualizează acest inventar cel puţin o dată la doi ani. Inventarul este legat de prezentarea generală a parcului imobiliar efectuată în cadrul planurilor naţionale de renovare a clădirilor în conformitate cu Directiva 2010/31/UE şi bazele de date relevante.
Datele disponibile şi accesibile publicului cu privire la caracteristicile parcului imobiliar, la renovarea clădirilor şi la performanţa energetică pot fi agregate de Observatorul parcului imobiliar al UE pentru a asigura o mai bună înţelegere a performanţei energetice a sectorului clădirilor prin intermediul unor date comparabile.
Inventarul cuprinde cel puţin următoarele informaţii:
a)suprafaţa totală în m2;
b)consumul anual de energie măsurat pentru încălzire, răcire, electricitate şi apă caldă, atunci când aceste date sunt disponibile;
c)certificatul de performanţă energetică al fiecărei clădiri, emis în conformitate cu Directiva 2010/31/UE.
(6)Statele membre pot decide să aplice o abordare alternativă celei prevăzute la alineatele (1)-(4) în scopul de a obţine, în fiecare an, o cantitate de economii de energie în clădirile organismelor publice care să fie cel puţin echivalentă cu cantitatea stabilită la alineatul (1).
În scopul aplicării acestei abordări alternative, statele membre:
a)se asigură că, în fiecare an, se introduce un paşaport de renovare, după caz, pentru clădirile care reprezintă cel puţin 3 % din suprafaţa totală a clădirilor încălzite şi/sau răcite deţinute de organisme publice. Pentru aceste clădiri, renovarea către clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero se realizează cel târziu până în 2040;
b)estimează economiile de energie pe care le-ar genera aplicarea alineatelor (1)-(4) prin utilizarea unor valori standard adecvate pentru consumul de energie al clădirilor de referinţă ale organismelor publice, înainte şi după renovarea care vizează transformarea lor în clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero astfel cum sunt menţionate în Directiva 2010/31/UE.
Statele membre care decid să aplice abordarea alternativă notifică Comisiei, până la 31 decembrie 2023, economiile de energie pe care le preconizează pentru a obţine, până la 31 decembrie 2030, cel puţin echivalentul economiilor de energie realizate în cazul clădirilor menţionate la alineatul (1).