Secţiunea 1 - VI.7.1. Îmbunătăţirea managementului siguranţei infrastructurii rutiere - Strategie din 2016 naţională pentru siguranţă rutieră pentru perioada 2016-2020

M.Of. 902 bis

În vigoare
Versiune de la: 9 Noiembrie 2016
SECŢIUNEA 1:VI.7.1. Îmbunătăţirea managementului siguranţei infrastructurii rutiere
SUBSECŢIUNEA 1:a. Îmbunătăţirea modului de aplicare a Directivei 2008/96/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind gestionarea siguranţei infrastructurii rutiere
După modificarea şi completarea Legii nr. 265/2008 privind gestionarea siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutieră, prin OUG nr. 22/2016 (lege care transpune Directiva 2008/96/CE privind gestionarea siguranţei infrastructurii rutiere) ar trebui evaluate următoarele aspecte:
- reducerea costurilor de audit care ar trebui să fie mai mici decât sunt în prezent,
- stabilirea numărului de personal necesar efectuării inspecţiilor de siguranţă rutieră proporţional cu dimensiunea reţelei de drumuri, frecvenţa impusă şi numărul de accidente soldate cu persoane decedate".
SUBSECŢIUNEA 2:b. Îmbunătăţirea modului de tratare a punctelor negre, cu accent pe măsuri şi rezultate
Sistemul existent de gestionare privind punctele negre ar trebui revizuit. Trebuie susţinut şi introdus un program pentru activităţi privind gestionarea punctele negre sistematice şi recurente pentru identificarea, analiza, identificarea măsurilor, stabilirea priorităţilor, îmbunătăţirea efectivă şi evaluare.
Punctele negre ar trebui identificate în fiecare an, pe toate drumurile, aşa cum face în prezent Poliţia Rutieră. Administratorii drumurilor ar trebui să primească date referitoare la punctele negre pentru drumurile aflate în administrarea lor şi ar trebui să fie obligaţi să le supună analizei, împreună cu autorităţile abilitate.
Pe baza analizelor tuturor punctelor negre identificate, ar trebui identificate măsuri care ar putea rezolva problemele de siguranţă rutieră de ex. prin îmbunătăţiri fizice, nu numai indicatoare de avertizare amplasate în punctele negre. Indicatoarele de avertizare ar trebui amplasate în punctele negre doar ca o măsură temporară până la implementarea unei măsuri adecvate.
Eliminarea punctelor negre, conform recomandărilor din studiul pentru elaborarea Master Planului General de Transport al României - Raportul privind Master Planul pe termen scurt, mediu şi lung, ar trebui să se facă având în vedere următoarele bune practici:

Tipul de intervenţie

Condiţii de implementare

Măsuri de siguranţă la intrarea în localitate (insule, marcaje orizontale şi verticale)

Localităţi rurale

Trecere de la 4 benzi de circulaţie la 2 la intrarea în localitate (insule/borduri ieşite în relief/înalte şi marcaje)

Localităţi rurale

Benzi rezonatoare

Localităţi rurale

Benzi mediane continue cu borduri

Zonele urbane şi zonele rurale în care predomină accidentele cu impact frontal

Separatoare mediane din plastic

Zone în care nu sunt instalate nici parapete New Jersey, nici benzi mediane cu borduri

Refugiu pentru pietoni

În zonele cu număr redus de accidente cu pietoni

Limitatoare de viteză din plastic

Localităţi rurale cu drumuri cu o singură bandă

Trotuare

În localităţile rurale unde nu sunt instalate

Treceri de pietoni cu semnalizare controlată

În zonele cu număr mare de accidente pe drumuri cu o singură bandă în care sunt implicaţi pietoni

Benzi dedicate pentru viraje la stânga (marcaje verticale + insule)

În zonele în care se înregistrează un număr mare de coliziuni laterale

Alveole pentru autobuz/parcări locale

Localităţi rurale

Iluminat stradal

În zonele cu număr mare de accidente cu pietoni

Sisteme video de monitorizare a traficului (radare)

În zonele cu număr mare de accidente cauzate de viteze mari/condus imprudent, şi/sau coliziuni faţă-spate

Parapete New Jersey pe căi de rulare interurbane alăturate cu 2 benzi pe sens

În zonele rurale în care drumul are patru benzi

Pasarele/pasaje subterane pietonale

În zonele cu un număr mare de accidente cu pietoni, iar drumul are 4 benzi sau are separatoare de sensuri

Parapete de siguranţă (acostament)

în zonele în care se înregistrează un număr mare de accidente cu vehicule care părăsesc carosabilul

Sursa: Analiză AECOM
Efectul potenţial al fiecărei măsuri ar trebui evaluat şi împreună cu costurile sociale calculate şi costul măsurării, raportul costuri-beneficii ar trebui calculat. Punctele negre pot fi prioritizate în funcţie de raportul cost-beneficiu şi un număr de puncte negre clasificate cu cel mai bun raport cost beneficiu ar trebui să fie selectate pentru îmbunătăţire.
Numărul selectat depinde de bugetul disponibil pentru fiecare administrator de infrastructură rutieră. Autorităţile cu atribuţii în infrastructura rutieră ar trebui să facă modificări la locaţiile punctelor negre într-un interval de timp rezonabil de la identificarea problemei, de ex. între unu şi doi ani.
Monitorizarea gestionării punctelor negre trebuie să aibă loc în fiecare an, pentru o mai bună înţelegere a efectelor diferitelor tipuri de îmbunătăţiri.
SUBSECŢIUNEA 3:c. Îmbunătăţirea standardelor de construcţie a drumurilor, cu accent pe creşterea siguranţei rutiere şi a prevenirii efectelor erorilor umane şi elaborarea unui manual de siguranţă rutieră cu cele mai bune practici legate de proiectare şi construcţie a drumurilor şi de amenajare a zonelor adiacente drumului
Managementul siguranţei rutiere este nou în România şi ar constitui un avantaj elaborarea unui manual pentru a ajuta autorităţile cu atribuţii în domeniul infrastructurii rutiere. Acest manual ar trebui să cuprindă cele mai bune practici din România şi din alte state membre ale UE. Acesta ar trebui să ofere o sursă de inspiraţie pentru o proiectare în condiţii de siguranţă, inclusiv elementele cărora trebuie să li se acorde atenţie pe şi de-a lungul drumurilor din localităţile liniare şi în zonele construite.
Standardele de construcţie a drumurilor existente aplicabile ar trebui revizuite pentru a identifica dacă există elemente de siguranţă rutieră care au nevoie de actualizare. Cele mai vechi şi mai relevante pentru siguranţa rutieră ar trebui actualizate, punându-se accent pe cele mai noi informaţii în domeniu.