Capitolul iv - Integritatea profesiei de avocat - Statut din 2011 al PROFESIEI DE AVOCAT

M.Of. 898

În vigoare
Versiune de la: 13 Septembrie 2024
CAPITOLUL IV:Integritatea profesiei de avocat
SECŢIUNEA 1:Drepturile şi îndatoririle avocaţilor
SUBSECŢIUNEA 1:Drepturile avocatului
Art. 220
(1)Avocatul înscris în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei are dreptul să exercite activităţile specifice profesiei potrivit Legii, prezentului statut, codului deontologic şi regulamentului baroului din care face parte.
(2)Persoana primită în profesia de avocat nu poate exercita profesia decât după emiterea deciziei de primire în barou şi înscrierea în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei.
Art. 221
(1)Dreptul avocatului de a asista, de a reprezenta ori de a exercita orice alte activităţi specifice profesiei se naşte din contractul de asistenţă juridică, în conformitate cu dispoziţiile prezentului statut. Contractul prevede în mod expres obiectul şi limitele mandatului primit, precum şi onorariul stabilit.
(2)În lipsa unor prevederi contrare, avocatul poate să efectueze orice act specific profesiei pe care îl consideră necesar pentru promovarea drepturilor şi intereselor legitime ale clientului.
Art. 222
(1)Formele de exercitare a profesiei de avocat au dreptul să îşi stabilească sediul profesional numai în circumscripţia baroului în care este înscris în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei oricare dintre avocaţii titulari sau asociaţi.
(2)Avocatul îşi exercită profesia la sediul principal, la sediile secundare, precum şi la biroul/birourile de lucru avizat/avizate de consiliul baroului.
(3)Consiliul baroului poate aproba deschiderea unuia sau mai multor birouri de lucru în orice localitate din circumscripţia sa.
Art. 223
(1)Formele de exercitare a profesiei de avocat au dreptul să îşi stabilească sedii secundare în circumscripţiile barourilor din care nu fac parte.
(2)Înfiinţarea sediilor secundare se aprobă, la cerere, de consiliul baroului în circumscripţia căruia urmează să se deschidă sediul secundar. Cererea va menţiona: forma de exercitare a profesiei, adresa sediului secundar, motivul deschiderii acestuia, avocaţii care îşi vor desfăşura activitatea la sediul secundar şi vechimea acestora în profesie.
(3)Decizia de aprobare a cererii de înfiinţare a sediului secundar se comunică baroului de la sediul principal.
(4)Decizia de respingere a cererii de înfiinţare a sediului secundar poate fi atacată la Consiliul U.N.B.R., în termen de 15 zile de la comunicare.
(5)În urma aprobării cererii de înfiinţare a sediului secundar, avocatul/avocaţii va/vor achita taxa de înscriere şi contribuţia la bugetul baroului pe raza căruia funcţionează sediul secundar, separat de taxele plătite la baroul la care îşi are/au sediul principal. Contribuţia la fondul Casei de Asigurări a Avocaţilor, denumită în continuare C.A.A., se achită de fiecare membru al C.A.A, la filiala C.A.A. de pe lângă baroul la care este înscris sediul principal.
(51)Prevederile alin. (5) referitoare la contribuţiile datorate bugetelor ambelor barouri se aplică şi avocatului/avocaţilor care este înscris/sunt înscrişi pe tabloul avocaţilor dintr-un anumit barou, dar îşi exercită profesia într-o formă de exercitare care îşi are sediul principal în alt barou decât cel în care acesta/aceştia este înscris/sunt înscrişi. În contribuţia datorată baroului pe tabloul căruia avocatul/avocaţii nu este înscris/nu sunt înscrişi nu se include contribuţia aferentă bugetului U.N.B.R.
(52)Prin excepţie, în situaţia în care prin actele constitutive ale formei de exercitare a profesiei se prevede că avocatul/avocaţii în cauză îşi desfăşoară activitatea strict la sediul secundar al acesteia de pe raza baroului în care acesta/aceştia este/sunt membru/membri, acesta/aceştia nu datorează contribuţia către bugetul baroului în care forma de exercitare a profesiei are sediul principal.

(6)În cazul acelor forme de exercitare a profesiei de avocat a căror activitate se desfăşoară preponderent în circumscripţia unui barou situat pe raza altui judeţ decât cel în care se află situat sediul lor principal, stabilirea unui sediu secundar în circumscripţia celui dintâi barou este obligatorie. Nerespectarea acestei obligaţii constituie abatere disciplinară gravă, în sensul dispoziţiilor prezentului alineat, o activitate va fi considerată a fi desfăşurată preponderent pe raza altui barou dacă aceasta generează majoritatea angajamentelor profesionale încheiate în decursul unui semestru calendaristic de către respectiva formă de exercitare a profesiei. În acest caz, forma de exercitare a profesiei are obligaţia de a solicita aprobarea deschiderii sediului secundar în termen de cel mult 15 zile de la începerea următorului semestru.

Art. 224
Avocatul are dreptul să refuze contactul cu clientul în prezenţa reprezentantului organului de urmărire penală sau de cercetare penală ori a oricărei autorităţi publice, precum şi în cazul în care există sau are cunoştinţă de existenţa unui sistem de control al contactului cu clientul.
Art. 225
(1)Formele de exercitare a profesiei de avocat au dreptul să utilizeze ştampilă, pe care o vor aplica pe actele emise. Ştampila va cuprinde obligatoriu următoarele menţiuni: "Uniunea Naţională a Barourilor din România", baroul din care avocatul face parte şi denumirea formei de exercitare a profesiei, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. XXI.
(2)Actele oricărei forme de exercitare a profesiei poartă antet, care va conţine: denumirea acesteia, sediul profesional principal, sediile secundare, birourile de lucru şi, după caz, telefonul, telefaxul, adresa de internet şi de e-mail, compunerea nominală a membrilor acesteia, menţiuni privind raporturile de conlucrare şi asociere profesională.
(3)Avocaţii pot utiliza parafă profesională. Aceasta va cuprinde denumirea formei de exercitare a profesiei din care face parte avocatul, numele şi prenumele avocatului, precum şi menţiunea "avocat stagiar" sau "avocat definitiv", după caz, potrivit anexei nr. XXIII.
(4)Pentru actele întocmite conform art. 3 alin. (1) lit. c) din Lege se aplică parafa al cărei model este prevăzut în anexa nr. XXIV.
SUBSECŢIUNEA 2:Recuperarea capacităţii de muncă
Art. 226
(1)Avocatul are dreptul la recuperarea capacităţii de muncă prin una sau mai multe perioade de repaus în fiecare an. În perioada de repaus avocatul nu prestează activităţile sale profesionale obişnuite.
(2)Fiecare formă de exercitare a profesiei este liberă să stabilească perioadele de repaus anual pentru fiecare avocat care activează în cadrul său.
(3)Fiecare formă de exercitare a profesiei are obligaţia de a notifica în prealabil baroului în tabloul căruia este înscrisă, prin orice formă de comunicare care permite confirmarea expedierii, începerea şi durata estimată a fiecărei perioade de repaus pentru fiecare avocat, în scopul evidenţei.
(4)Cheltuielile cu recuperarea capacităţii de muncă efectuate de avocat includ, nelimitativ, costurile transportului, cazării, meselor, tratamentului de refacere etc. Toate aceste cheltuieli sunt necesare pentru exercitarea corespunzătoare a profesiei şi sunt deductibile în condiţiile legii.
(5)Dacă prin prevederile contractului de asistenţă juridică s-a acordat avocatului dreptul de a fi substituit, în perioadele de repaus anual avocatul are obligaţia să asigure substituirea sa pentru acele activităţi profesionale care nu suferă amânare sau pentru cele în legătură cu care amânarea prejudiciază interesele clientului.
SUBSECŢIUNEA 3:Îndatoririle avocatului
Art. 227
(1)Exerciţiul liber al profesiei, demnitatea, conştiinţa, independenţa, probitatea, umanismul, onoarea, loialitatea, delicateţea, moderaţia, tactul şi sentimentul de confraternitate sunt principii esenţiale ale profesiei de avocat şi constituie îndatoriri ale acesteia.
(2)Avocatul este obligat să respecte aceste principii în activitatea sa profesională, precum şi în viaţa privată.
(3)Avocatul are obligaţia să pună la dispoziţia inspectorilor financiari ai C.A.A. sau a consiliului baroului toate datele şi documentele solicitate. Refuzul sau neîndeplinirea culpabilă a acestei obligaţii constituie abatere disciplinară gravă.

Art. 228
(1)Sediul profesional şi celelalte spaţii în care avocatul îşi desfăşoară activitatea profesională trebuie să asigure păstrarea secretului profesional.
(2)Secretul profesional vizează toate informaţiile şi datele de orice tip, în orice formă şi pe orice suport, furnizate avocatului de către client în scopul acordării asistenţei juridice şi în legătură cu care clientul a solicitat păstrarea confidenţialităţii, precum şi orice documente redactate de avocat care conţin sau se fundamentează pe informaţiile ori datele furnizate de client în scopul acordării asistenţei juridice şi a căror confidenţialitate a fost solicitată de client.
(3)În scopul asigurării secretului profesional, avocatul păstrează lucrările numai la sediul profesional sau în spaţiile avizate în acest sens de consiliul baroului. Sediul profesional poate fi situat şi în locuinţa avocatului.
(4)Actele şi lucrările cu caracter profesional sunt inviolabile. Pentru asigurarea secretului profesional, avocatul are obligaţia să se opună percheziţionării domiciliului, a sediului profesional principal, secundar şi a biroului de lucru, precum şi percheziţiei corporale, cu privire la actele sau lucrările cu caracter profesional aflate în locurile sus-menţionate ori asupra sa.
(5)Avocatul este obligat să se opună şi ridicării înscrisurilor şi bunurilor constând în acte şi lucrări cu caracter profesional, dacă nu sunt îndeplinite condiţiile art. 35 din Lege. Avocatul are obligaţia ca, de îndată, să îl încunoştinţeze despre cele întâmplate pe decanul baroului.
Art. 229
(1)Avocatul este obligat să studieze temeinic cauzele ce i-au fost încredinţate, să se prezinte la fiecare termen stabilit de instanţele de judecată, de organele de urmărire penală sau de alte instituţii şi să manifeste conştiinciozitate şi probitate pentru îndeplinirea mandatului încredinţat.
(2)Avocatul nu este obligat să motiveze refuzul preluării unui caz ce se propune a-i fi încredinţat, dacă acesta nu corespunde crezului său profesional, cu excepţia dosarelor repartizate obligatoriu sau a gratuităţilor. Pentru acelaşi motiv, avocatul poate denunţa unilateral o prestaţie în curs de executare deja angajată.
(3)Avocatul este obligat să respecte solemnitatea şedinţelor de judecată şi să pledeze cu demnitate. Avocatului îi este interzis să folosească expresii care ar putea leza instanţa şi participanţii la proces, atât în şedinţa de judecată, cât şi în afara acesteia.
(4)Ori de câte ori este necesar, în raport cu natura şi cu dificultatea cauzei, avocatul are obligaţia să depună note de şedinţă sau concluzii scrise, din proprie iniţiativă ori la cererea instanţei de judecată.
Art. 230
(1)Avocatul are obligaţia să acorde, atunci când este desemnat, asistenţă juridică gratuită. Avocatul înscris în registrul de asistenţă judiciară are obligaţia, atunci când este desemnat, să acorde asistenţă judiciară în formele prevăzute de art. 71 alin. (1) din Lege.
(2)Cauzele vor fi repartizate cu precădere avocaţilor stagiari şi tinerilor avocaţi, cu respectarea competenţei profesionale prevăzute de Lege. Refuzul nejustificat de a acorda asistenţă juridică gratuită constituie abatere disciplinară, comisia de disciplină urmând a fi sesizată în condiţiile dispoziţiilor art. 277-287.
(3)Avocaţii pensionari care continuă activitatea, precum şi avocaţii care beneficiază de pensie din afara sistemului de pensii al avocaţilor nu pot face parte din Registrul de asistenţă judiciară.

Art. 231
(1)Avocatul are obligaţia să se asigure pentru răspunderea profesională, în temeiul art. 42 din Lege.
(2)Prin răspundere profesională se înţelege acoperirea daunelor efective suferite de client şi rezultate din exercitarea profesiei cu nerespectarea prevederilor Legii, ale prezentului statut şi a regulilor deontologice.
(3)Asigurarea de răspundere profesională cu caracter minim obligatoriu se încheie cu respectarea următoarelor reguli:
a)avocatul stagiar se asigură pentru un risc asigurat în valoare de minimum 3.000 euro anual;
b)avocatul definitiv se asigură pentru un risc asigurat în valoare de minimum 6.000 euro anual.
(4)Asigurarea pentru răspundere profesională va fi încheiată pentru un an de zile şi va fi reînnoită în mod obligatoriu anual. Poliţa de asigurare se depune, în copie certificată de avocat, la secretariatul baroului în termen de 15 zile de la data emiterii acesteia.

(5)Societatea civilă profesională şi societatea profesională cu răspundere limitată pot încheia asigurare profesională în care să fie cuprinşi toţi avocaţii care îşi exercită profesia în calitate de asociaţi, colaboratori sau salarizaţi în interiorul profesiei.
(6)Primele de asigurare profesională achitate de avocat sau de formele de exercitare a profesiei reprezintă cheltuieli profesionale obligatorii, legal datorate, integral deductibile pentru anul fiscal în curs, în condiţiile legii.
(7)Neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute în prezentul articol atrage neînscrierea în tabloul anual al avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei.
Art. 232
(1)Avocatul care face parte din organele de conducere ale profesiei are obligaţia să participe la şedinţele acestora.
(2)Avocatul are obligaţia să participe la activităţile hotărâte de consiliul baroului şi aduse la cunoştinţă prin convocare sau prin anunţuri afişate la sediile instanţelor din circumscripţia baroului respectiv.
(3)Absenţa nejustificată de la activităţile prevăzute la alin. (1) şi (2) constituie abatere disciplinară gravă.
Art. 233
(1)În activitatea sa profesională, avocatul poate folosi ca mijloc de probă copii ale actelor încredinţate de client, păstrând actele originale în vederea prezentării la cererea instanţei.
(2)La cerere, avocatul este obligat să restituie actele originale care i-au fost încredinţate persoanei de la care le-a primit. În acest sens, avocatul va întocmi un proces-verbal semnat de client sau le va expedia prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire şi cu conţinut declarat.
Art. 234
(1)Avocatul are obligaţia să depună toate diligentele necesare pentru îndeplinirea serviciului profesional ce i-a fost încredinţat.
(2)În cazul în care avocatul este împiedicat să îndeplinească serviciul profesional, îşi va asigura substituirea, inclusiv printr-un avocat care îşi desfăşoară activitatea într-o altă formă de exercitare a profesiei, dacă în prealabil obţine acordul clientului în acest scop. Modelul delegaţiei de substituire este prevăzut la anexa nr. V. Prevederile art. 122 alin. (4) se aplică în mod corespunzător şi formularului delegaţiei de substituire.
(3)Pentru activitatea de substituire, avocatul care preia cauza are dreptul la onorariul corespunzător activităţii depuse, în condiţiile înţelegerii dintre avocaţi.
Art. 235
(1)Potrivit Legii, avocatul are obligaţia să achite, la termenul stabilit, taxele şi contribuţiile la formarea bugetului baroului, al bugetului U.N.B.R. şi al bugetului sistemului de asigurări al avocaţilor.
(2)Cuantumul şi termenul de plată a taxelor şi contribuţiilor prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin decizie a baroului, respectiv a Consiliului U.N.B.R. şi se aduc la cunoştinţa avocaţilor înscrişi în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei în maximum 15 zile de la data adoptării acestora. Contribuţiile către bugetul asigurărilor sociale nu pot fi mai mici decât suma stabilită de Consiliul U.N.B.R., care va ţine seama de cerinţa acoperirii nevoilor curente de plată ale C.A.A.
(3)La stabilirea contribuţiei avocaţilor la bugetului baroului, consiliul baroului va lua în considerare contribuţia la formarea bugetului U.N.B.R. Contribuţia baroului la formarea bugetului U.N.B.R. se virează lunar, la termenul stabilit de Consiliul U.N.B.R., în contul special constituit în acest scop.
(4)Depăşirea termenului de plată a contribuţiilor prevăzute în prezentul articol atrage suspendarea calităţii de avocat, în condiţiile legii.
(5)Distinct de măsura suspendării calităţii de avocat, depăşirea termenului de plată a contribuţiilor prevăzute de prezentul articol atrage obligaţia de plată a majorărilor de întârziere în cuantum de 0,15% pentru fiecare zi de întârziere, aplicat la suma datorată.
Art. 236
(1)Avocatul are obligaţia să poarte robă, în condiţiile Legii, în faţa tuturor instanţelor judecătoreşti, precum şi în faţa Curţii Constituţionale din România.
(2)Roba poate fi purtată şi în faţa instanţelor judecătoreşti din alte state, cu respectarea condiţiilor impuse de legislaţia naţională a statului în cauză, precum şi în faţa jurisdicţiilor internaţionale a căror activitate poate fi asimilată cu cea a instanţelor judecătoreşti, cu respectarea condiţiilor impuse de normele specifice ale acestor jurisdicţii.
(3)Modelul şi caracteristicile robei şi ale accesoriilor acesteia sunt cele descrise în anexa nr. XXV.
Art. 237
(1)Avocatul are obligaţia să poarte insignă şi să deţină legitimaţie de avocat, cu care se identifică în faţa instanţelor judecătoreşti, a organelor de urmărire penală, a autorităţilor cu atribuţii jurisdicţionale, a notarilor publici şi a executorilor judecătoreşti, a organelor administraţiei publice şi a instituţiilor publice, precum şi a altor persoane juridice şi fizice, inclusiv în faţa avocaţilor, cu care intră în contact în exercitarea activităţilor sale.
(2)Modelul legitimaţiei şi al insignei de avocat sunt prevăzute în anexele nr. XXVI şi XXVII.
Art. 238
(1)Avocatul are obligaţia să folosească atât în mod direct, cât şi indirect numai procedee oneste în scopul dobândirii clientelei.
(2)Mijloacele de publicitate a formelor de exercitare a profesiei sunt reglementate în subsecţiunea a 4-a a prezentei secţiuni.
Art. 239
(1)Înscrisurile întocmite de avocat pentru organizarea activităţii şi legitimarea sa faţă de terţi au forţă probantă deplină până la înscrierea în fals; dacă nu s-a prevăzut altfel prin prezentul statut, acestea vor purta semnătura avocatului şi stampila formei de exercitare a profesiei în care îşi desfăşoară activitatea.
(2)Avocatul este obligat să ţină următoarele evidenţe:
a)contractele de asistenţă juridică;
b)registrul de evidenţă a contractelor de asistenţă juridică, al cărui model este prezentat în anexa nr. XVII;
c)registrul de înregistrare a actelor juridice atestate de avocat cu privire la identitatea părţilor, conţinutul şi data actelor, în condiţiile art. 3 alin. (1) lit. c) şi d) din Lege, al cărui model este prezentat în anexa nr. XVIII;

d)registrul de înregistrare a activităţilor fiduciare, în condiţiile art. 3 alin. (1) lit. g) din Lege, al cărui model este prezentat în anexa nr. XIX;
e)registrul de înregistrare a părţilor de interes, a părţilor sociale şi/sau a acţiunilor societăţilor, în condiţiile art. 3 alin. (1) lit. h) din Lege, al cărui model este prezentat în anexa nr. XX.
(3)Au caracterul actelor prevăzute la alin. (1) şi următoarele înscrisuri întocmite de avocat:
a)împuternicirea avocaţială;
b)delegaţia de substituire;
c)contractul de colaborare;
d)contractul de salarizare în interiorul profesiei;
e)contractul de grupare a cabinetelor individuale.
(4)Consiliul baroului, printr-un consilier delegat, poate verifica evidenţele prevăzute la alin. (2) lit. b)-e), în vederea stabilirii modului în care avocatul îşi îndeplineşte obligaţiile stabilite de Lege, de prezentul statut şi de Lege şi Statutul C.A.A. Nerespectarea de către avocat a prezentării evidenţelor solicitate reprezintă abatere disciplinară.

(5)În cazul unei anchete disciplinare, verificarea evidenţelor prevăzute la alin. (2) lit. a) se face numai de decan sau de consilierul desemnat în acest scop.
Art. 240
(1)Orice avocat care intră în conflict cu un alt avocat este obligat să îl informeze pe decanul baroului, care va soluţiona conflictul potrivit regulilor prevăzute la secţiunea a 2-a.
(2)Conflictele avocatului cu magistraţii sau cu alte autorităţi publice se aduc de îndată de către acesta la cunoştinţa decanului baroului, care va decide asupra măsurilor ce trebuie luate.
(3)În cazul în care un conflict intervenit între avocaţi aparţinând unor barouri diferite nu a putut fi soluţionat de decanii respectivelor barouri, aceştia desemnează un al treilea decan. Conflictul va fi soluţionat prin acordul comun al celor 3 decani sau al delegaţilor acestora, reuniţi într-o adunare deliberativă cu caracter colegial. Decanii interesaţi vor supraveghea aplicarea soluţiei date.
Art. 241
Avocatul este obligat să prezinte clientului, la cerere, situaţia privind cheltuielile efectuate pentru îndeplinirea serviciului profesional ce i-a fost încredinţat şi a căror rambursare o solicită.
Art. 242
(1)Avocatul are obligaţia să se abţină de la exercitarea oricărei activităţi profesionale în cazul în care există sau survine un conflict de interese.
(2)Nerespectarea acestei obligaţii constituie abatere disciplinară gravă.
Art. 2421
(1)Avocatul este obligat să se abţină de la desfăşurarea unor activităţi de natură a aduce atingere drepturilor profesionale rezervate avocaţilor prin lege şi statutul profesiei.
(2)Nerespectarea acestor obligaţii constituie abatere disciplinară gravă.

SUBSECŢIUNEA 4:SUBSECŢIUNEA 4: Publicitatea în profesia de avocat
Art. 243
(1)Publicitatea formelor de exercitare a profesiei este distinctă de publicitatea profesională.
(2)Publicitatea formelor de exercitare a profesiei este constituită din orice formă de prezentare a activităţii şi serviciilor avocaţiale ale acestora, indiferent de mijloacele utilizate, în scopul promovării în faţa publicului.
(3)Publicitatea profesională are drept obiect promovarea profesiei de avocat şi se realizează în exclusivitate de către organele profesiei sau la cererea şi sub supravegherea acestora.

Art. 2431
(1)În raporturile sale cu mijloacele de comunicare în masă, avocatul este obligat să respecte interesele clientului său, onoarea, imaginea şi reputaţia profesiei.
(2)Publicitatea formelor de exercitare a profesiei şi toate informaţiile difuzate public de acestea prin orice mijloc, inclusiv în spaţiul virtual, privind activitatea avocaţilor trebuie să fie transparente, veridice, corecte şi nu trebuie să fie comparative cu alţi profesionişti, echivoce, ambigue, înşelătoare sau denigratorii.
(3)În toate cazurile, promovarea prin publicitate şi informaţiile furnizate de avocaţi şi formele de exercitare a profesiei trebuie să se refere exclusiv la natura şi limitele obligaţiilor profesionale ale avocaţilor şi să respecte principiile fundamentale ale profesiei de avocat, astfel cum acestea sunt reglementate de Codul deontologic al avocatului român.
Art. 2432
Condiţiile ce trebuie îndeplinite de conţinutul mijloacelor folosite pentru publicarea informaţiilor privind exercitarea profesiei, promovarea profesională şi atragerea şi dobândirea clientelei sunt prevăzute în anexele nr. XXXIII şi XXXIV.
Art. 2433
Publicitatea realizată fără respectarea regulilor prevăzute în Lege şi în prezentul statut constituie abatere disciplinară.

Art. 244
[textul din Art. 244 din capitolul IV, sectiunea 1, subsectiunea 4 a fost abrogat la 04-nov-2021 de Art. I, punctul 4. din Hotarirea 195/2021]
Art. 245
[textul din Art. 245 din capitolul IV, sectiunea 1, subsectiunea 4 a fost abrogat la 04-nov-2021 de Art. I, punctul 4. din Hotarirea 195/2021]
Art. 246
[textul din Art. 246 din capitolul IV, sectiunea 1, subsectiunea 4 a fost abrogat la 04-nov-2021 de Art. I, punctul 4. din Hotarirea 195/2021]
Art. 247
[textul din Art. 247 din capitolul IV, sectiunea 1, subsectiunea 4 a fost abrogat la 04-nov-2021 de Art. I, punctul 4. din Hotarirea 195/2021]
Art. 248
[textul din Art. 248 din capitolul IV, sectiunea 1, subsectiunea 4 a fost abrogat la 04-nov-2021 de Art. I, punctul 4. din Hotarirea 195/2021]
Art. 249
[textul din Art. 249 din capitolul IV, sectiunea 1, subsectiunea 4 a fost abrogat la 04-nov-2021 de Art. I, punctul 4. din Hotarirea 195/2021]
Art. 2491
[textul din Art. 249^1 din capitolul IV, sectiunea 1, subsectiunea 4 a fost abrogat la 04-nov-2021 de Art. I, punctul 4. din Hotarirea 195/2021]
Art. 250
[textul din Art. 250 din capitolul IV, sectiunea 1, subsectiunea 4 a fost abrogat la 04-nov-2021 de Art. I, punctul 4. din Hotarirea 195/2021]
SECŢIUNEA 2:Arbitrajul
SUBSECŢIUNEA 1:Dispoziţii generale
Art. 251
(1)Litigiile dintre avocaţi cu privire la relaţiile profesionale, precum cele care se nasc din contracte de colaborare sau de salarizare, cele dintre asociaţi ori care privesc conlucrarea între diferitele forme de exerciţiu al profesiei, vor fi supuse dispoziţiilor prezentei secţiuni.
(2)Petentul va sesiza decanul baroului printr-o cerere în care va expune obiectul litigiului, situaţia de fapt şi temeiul de drept.
(3)Cererea va fi comunicată părţii reclamate, care va fi invitată să îşi precizeze, în scris, punctul de vedere.
SUBSECŢIUNEA 2:Medierea
Art. 252
(1)Decanul baroului poate propune părţilor o procedură de mediere şi le comunică numele mediatorului pe care l-a propus.
(2)Dacă una dintre părţi refuză medierea, litigiul nu va putea fi soluţionat decât prin procedura arbitrajului prevăzută de art. 255 şi următoarele.
Art. 253
(1)După ce părţile au acceptat propunerea de mediere, decanul baroului va fixa durata procedurii de mediere, care nu poate fi mai mare de 3 luni. În cazul litigiilor ce decurg din contracte de colaborare sau de salarizare, termenul nu poate fi mai mare de o lună.
(2)Activitatea mediatorului este gratuită.
Art. 254
(1)Mediatorul poate proceda la consultarea părţilor fie împreună, fie separat, pentru a constata punctele asupra cărora există divergenţă şi modalităţile în care interesele părţilor pot fi conciliate.
(2)La sfârşitul medierii, mediatorul va redacta un proces-verbal semnat şi de părţi, în care va consemna concilierea acestora. În caz de eşec parţial sau total al medierii, procesul-verbal va cuprinde pretenţiile asupra cărora părţile au convenit sau, după caz, punctele asupra cărora părţile au opinii diferite şi care vor fi comunicate decanului pentru a da curs procedurii arbitrajului.
(3)Procesul-verbal va fi comunicat decanului, care, în cazul consemnării eşecului medierii, îl va comunica părţilor în vederea parcurgerii procedurii arbitrajului.
SUBSECŢIUNEA 3:SUBSECŢIUNEA 3: Curtea de Arbitraj Profesional a Avocaţilor
Art. 255
Când litigiul nu a putut fi soluţionat integral prin mediere, partea interesată poate declanşa procedura arbitrajului, care va fi supusă dispoziţiilor art. 343-368 din Codul de procedură civilă şi dispoziţiilor de mai jos.
Art. 256
(1)Partea interesată formulează cerere de arbitrare, pe care o înaintează decanului baroului.
(2)Cererea de arbitrare va cuprinde numele sau denumirea pârâtului, obiectul litigiului, situaţia de fapt, probele, temeiurile de drept şi numele arbitrului propus.
(3)Cererea, precum şi înscrisurile care o însoţesc vor fi depuse în atâtea exemplare câte părţi sunt şi unul pentru decan.
Art. 257
(1)Primind cererea de arbitrare, decanul baroului o va comunica de îndată pârâţilor.
(2)În cazul în care pârâtul este o formă asociativă de exercitare a profesiei, comunicarea se face către reprezentantul acesteia.
(3)Pârâtul, în termen de 15 zile de la primirea cererii, va depune întâmpinare în care va arăta punctul său asupra faptelor expuse în cererea de arbitrare. În acelaşi termen poate formula cerere reconvenţională, care va îndeplini aceleaşi condiţii de formă ca şi cererea de arbitrare.
Art. 258
(1)În cazul în care părţile nu se înţeleg asupra persoanei arbitrului, decanul va desemna un avocat din barou.
(2)Funcţia de arbitru poate fi îndeplinită numai de un avocat cu cel puţin 10 ani vechime neîntreruptă în profesie şi care se bucură de o bună reputaţie.
(3)Activitatea arbitrului este remunerată potrivit regulilor stabilite de decan.
(4)Avocatul desemnat ca arbitru nu poate refuza această însărcinare fără o justificare întemeiată.
Art. 259
(1)În procedura arbitrală, părţile pot fi asistate de un avocat.
(2)În toate cazurile arbitrajul va respecta principiul contradictorialităţii. În acest sens o copie a tuturor actelor depuse de una din părţi va fi comunicată celeilalte părţi.
(3)Şedinţele de judecată nu sunt publice.
Art. 260
Termenul de arbitraj este de 5 luni şi poate fi prelungit numai în condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă.
Art. 261
Dacă părţile nu convin altfel, litigiul se va soluţiona exclusiv în drept. În toate cazurile se vor avea în vedere uzanţele profesionale şi regulile deontologice.
Art. 262
(1)Prin grija decanului, se va comunica fiecărei părţi o copie a hotărârii arbitrale.
(2)Executarea hotărârii arbitrale se realizează în condiţiile art. 367-368 din Codul de procedură civilă.
Art. 263
(1)În situaţia în care decanul baroului este implicat într-un litigiu arbitral de natura celui prevăzut la articolele din prezenta subsecţiune, atribuţiile prevăzute la art. 257, 258 şi 262 vor fi exercitate de către preşedintele U.N.B.R., iar arbitrul va fi desemnat dintre membrii Comisiei permanente a U.N.B.R.
(2)În litigiile arbitrale în care hotărârile sunt susceptibile a fi executate pe teritoriul unui stat străin, avocatul străin implicat în arbitraj va semna o declaraţie potrivit căreia recunoaşte caracterul definitiv şi executoriu al hotărârii arbitrale ce se va pronunţa.
Art. 264
Dosarul arbitral va fi arhivat de barou şi va fi păstrat timp de 5 ani.
SECŢIUNEA 3:Răspunderea disciplinară
SUBSECŢIUNEA 1:Dispoziţii generale
Art. 265
(1)Protecţia onoarei şi a prestigiului profesiei, respectarea legii, a statutului profesiei şi a deciziilor obligatorii ale organelor profesiei sunt încredinţate organelor constituite potrivit dispoziţiilor legii.
(2)Fapta săvârşită de avocat, în nume propriu sau în numele şi pentru forma de exercitare a profesiei din care face parte, prin care se încalcă dispoziţiile legii, ale statutului profesiei, deciziile obligatorii ale organelor profesiei la nivel naţional sau ale consiliului baroului în care avocatul este înscris sau în care acesta îşi are sediul secundar şi care este de natură să prejudicieze onoarea şi prestigiul profesiei, ale corpului de avocaţi sau ale instituţiei constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit art. 88 din Lege.

(3)Constituie abatere disciplinară gravă încălcarea dispoziţiilor din Lege şi din prezentul statut care prevăd expres o astfel de calificare.
Art. 2651
Încălcarea prevederilor art. 281 alin. (2) din Lege constituie abatere disciplinară gravă şi se sancţionează potrivit art. 88 alin. (1) lit. d) şi e) din Lege.

Art. 266
(1)Răspunderea disciplinară a avocatului nu exclude răspunderea civilă, penală sau administrativă.
(2)Acţiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de cel mult 1 an de la data luării la cunoştinţă, de către consiliul baroului, despre săvârşirea abaterii, dar nu mai târziu de 3 ani de la data săvârşirii acesteia.

(3)Repetarea unei abateri disciplinare constituie o circumstanţă agravantă, care va fi luată în considerare la aplicarea sancţiunii.
Art. 267
Consiliile barourilor sunt obligate să ţină evidenţa sancţiunilor disciplinare aplicate fiecărui avocat şi să comunice situaţia disciplinară a avocatului la cererea organelor profesiei, constituite potrivit legii.
Art. 268
Instanţele disciplinare sunt:
a)comisia de disciplină a baroului;
b)Comisia centrală de disciplină;
c)Consiliul U.N.B.R., în plenul său, constituit conform art. 88 alin. (3) din Lege.
SUBSECŢIUNEA 2:Organizarea şi funcţionarea instanţelor disciplinare
Art. 269
(1)În fiecare barou se organizează şi funcţionează o comisie de disciplină, independentă de organele de conducere ale baroului prevăzute la art. 51 din Lege, alcătuită din 5 până la 11 membri, aleşi de adunarea generală a baroului pe o perioadă de 4 ani.
(2)Membrii comisiilor de disciplină se aleg dintre avocaţii cu o vechime de minimum 10 ani în profesie.
Art. 270
(1)Comisia de disciplină a baroului este coordonată de un preşedinte ales de către membrii acesteia.
(2)Consiliul baroului va desemna un secretar care nu face parte dintre membrii comisiei de disciplină şi care îndeplineşte funcţia de grefier, calitate în care păstrează şi ţine evidenţele şi efectuează lucrările necesare în vederea desfăşurării activităţii comisiei, sub îndrumarea preşedintelui.
(3)Cheltuielile necesare activităţilor comisiei de disciplină se suportă de către barou.
(4)Alcătuirea completelor de judecată, programarea şedinţelor, organizarea evidenţelor şi a activităţilor cu caracter administrativ ale comisiei de disciplină sunt în sarcina preşedintelui.
Art. 271
Comisia de disciplină a baroului judecă, în primă instanţă, în complet de 3 membri, abaterile disciplinare săvârşite de avocaţii înscrişi în cadrul acestuia, cu excepţia abaterilor săvârşite de decan şi de membrii Consiliului U.N.B.R.
Art. 272
(1)În cadrul U.N.B.R. este organizată şi funcţionează Comisia centrală de disciplină.
(2)Comisia centrală de disciplină este alcătuită din reprezentanţii barourilor desemnaţi de adunările generale ale acestora. Fiecare barou are dreptul la câte un reprezentant ales de Congresul avocaţilor dintre candidaţii desemnaţi de adunările generale ale barourilor.
(3)Membrii Comisiei centrale de disciplină se aleg dintre avocaţii cu o vechime mai mare de 15 ani în profesie.
(4)Din completele de judecată alcătuite potrivit art. 88 alin. (2) din Lege nu pot face parte soţul sau rudele până la gradul al patrulea inclusiv ale membrilor consiliului baroului din care face parte avocatul trimis în judecată, ale membrilor Consiliului U.N.B.R., în cazul prevăzut la art. 87 alin. (2) din Lege, şi nici soţul sau rudele până la gradul al patrulea inclusiv ale părţii care a declanşat prin plângere procedura disciplinară.
(5)Comisia centrală de disciplină este coordonată de unul dintre membrii acesteia, în calitate de preşedinte, desemnat de Congresul avocaţilor, în ordinea voturilor obţinute.
Art. 273
Comisia centrală de disciplină judecă:
a)ca instanţă de fond, în complet de 3 membri, abaterile membrilor Consiliului U.N.B.R. şi ale decanilor;
b)în recurs, în complet de 5 membri, contestaţiile declarate de avocatul interesat, decanul baroului şi de preşedintele U.N.B.R. împotriva deciziilor pronunţate de comisiile de disciplină ale barourilor şi a încheierilor prevăzute la art. 90 alin. (1) şi (2) din Lege.
Art. 274
Comisia centrală de disciplină îşi organizează şi îşi ţine evidenţele şi îşi desfăşoară lucrările cu sprijinul Comisiei permanente a U.N.B.R. Unul dintre secretarii U.N.B.R., desemnat de către Comisia permanentă a U.N.B.R., îndeplineşte funcţia de grefier al Comisiei centrale de disciplină.
Art. 275
(1)Consiliul U.N.B.R., constituit ca instanţă disciplinară, în plenul său, mai puţin cel în cauză, judecă recursurile declarate împotriva deciziilor pronunţate de Comisia centrală de disciplină, ca instanţă de fond, şi a încheierilor prevăzute la art. 90 alin. (1) şi (2) din Lege.
(2)Unul dintre secretarii U.N.B.R., desemnat de Comisia permanentă a U.N.B.R., îndeplineşte funcţia de grefier al Consiliului U.N.B.R., constituit ca instanţă disciplinară în condiţiile alin. (1).
Art. 276
Executarea deciziilor disciplinare se face de către consiliul baroului în care avocatul este înscris.
SUBSECŢIUNEA 3:Reguli de procedură
Art. 277
(1)Plângerea îndreptată împotriva unui avocat se adresează consiliului baroului pe al cărui tablou avocatul figurează cu drept de exercitare a profesiei. Dacă avocatul este pensionar care îşi continuă activitatea în profesie, este incompatibil sau s-a retras din profesie, plângerea se adresează baroului în care avocatul este sau a fost înscris în tabloul avocaţilor.
(2)Consiliul baroului poate fi sesizat şi prin modalităţile prevăzute la art. 86 alin. (2) şi (3) din Lege sau se poate sesiza din oficiu, prin hotărâre consemnată în procesul-verbal de şedinţă.
(3)Consiliul baroului procedează la anchetarea abaterii indicate în plângere sau în sesizare, în situaţiile prevăzute la art. 87 alin. (2) din Lege, plângerea sau sesizarea va fi înaintată de îndată Consiliului U.N.B.R.
Art. 278
(1)Anchetarea abaterii disciplinare se efectuează de consiliul baroului. În acest scop, consiliul va desemna un consilier pentru efectuarea cercetării disciplinare prealabile.
(2)Dacă abaterea disciplinară s-a săvârşit pe raza unui alt barou, consiliul baroului poate decide efectuarea de cercetări, prin comisie rogatorie, de către consiliul baroului pe raza căruia s-a săvârşit fapta.
(3)Anchetarea abaterii disciplinare a unui membru al Consiliului U.N.B.R. sau a unui decan se efectuează de către Consiliul U.N.B.R. în acest scop, Consiliul U.N.B.R. va desemna pe unul dintre consilieri pentru efectuarea cercetării disciplinare prealabile.
(4)Consilierul desemnat pentru efectuarea cercetării prealabile se poate abţine sau poate fi recuzat de avocatul cercetat. Cererea de recuzare se formulează în scris şi se judecă de către consiliul baroului, respectiv de Consiliul U.N.B.R., în absenţa consilierului recuzat.
Art. 279
(1)Anchetarea abaterii disciplinare se va face cu celeritate.
(2)Cercetările se efectuează după convocarea în scris, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, a avocatului cercetat, trimisă la sediul său profesional. Convocarea se poate face şi prin înştiinţare în scris, printr-un mijloc de comunicare ce asigură conservarea dovezii şi a datei la care s-a făcut înştiinţarea, ori prin luarea la cunoştinţă prin semnătură.
(3)Cercetarea se efectuează numai după încunoştinţarea avocatului cu privire la obiectul anchetei disciplinare prin luarea la cunoştinţă a conţinutului plângerii ori al sesizării. Avocatul cercetat poate da explicaţii scrise.
(4)Refuzul de a da curs convocării sau de a prezenta înscrisurile solicitate de către organul care anchetează constituie o încălcare a îndatoririlor profesionale şi nu împiedică desfăşurarea anchetei disciplinare.

(5)În cursul cercetărilor, preşedintele U.N.B.R., decanul sau consilierul delegat va convoca în vederea ascultării persoana care a formulat plângerea, precum şi orice alte persoane ale căror declaraţii pot elucida cazul, va face verificări de înscrisuri şi va culege informaţii, prin mijloacele prevăzute de lege.
(6)După efectuarea cercetărilor, consilierul delegat întocmeşte un referat scris în care va consemna faptele, probele administrate, poziţia celui cercetat şi propunerea privind soluţionarea plângerii sau sesizării.
(7)Referatul astfel întocmit va fi înregistrat la secretariatul decanului baroului, respectiv al U.N.B.R., în cel mult 30 de zile de la primirea însărcinării.
Art. 280
(1)În şedinţa imediat următoare datei la care referatul a fost înregistrat, Consiliul U.N.B.R. sau, după caz, consiliul baroului procedează la anchetarea abaterii, pe baza referatului şi a lucrărilor care au stat la baza întocmirii acestuia.
(2)Consiliul U.N.B.R. sau, după caz, consiliul baroului poate convoca avocatul anchetat, în vederea audierii sale.
Art. 281
(1)După efectuarea anchetei disciplinare, Consiliul U.N.B.R., respectiv consiliul baroului va decide, după caz, exercitarea acţiunii disciplinare, clasarea cauzei sau completarea cercetărilor.
(2)Soluţia se comunică, în termen de cel mult 15 zile de la luarea deciziei prevăzute la alin. (1), prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau prin remitere directă, cu luare de semnătură, avocatului cercetat, la sediul profesional principal al acestuia, persoanei care a făcut plângerea, la domiciliul declarat de aceasta, precum şi, prin adresă de comunicare, preşedintelui U.N.B.R.

(3)În situaţia în care, în urma anchetării abaterii, se decide exercitarea acţiunii disciplinare, Consiliul U.N.B.R., respectiv consiliul baroului va desemna consilierul însărcinat cu susţinerea acesteia la instanţa disciplinară.
(4)Acţiunea disciplinară se redactează în scris, motivat în fapt şi în drept, cu indicarea persoanelor care urmează a fi citate în faţa instanţei disciplinare, şi se semnează de către decanul baroului sau, după caz, de preşedintele U.N.B.R.
(5)În caz de abatere gravă, pe baza unui referat motivat, întocmit de consilierul desemnat de Consiliul U.N.B.R. sau, după caz, de consiliul baroului, preşedintele U.N.B.R. sau, respectiv, decanul poate solicita comisiei de disciplină competente suspendarea din profesie a avocatului în cauză, în conformitate cu dispoziţiile legale referitoare la ordonanţa preşedinţială cuprinse în Codul de procedură civilă.

Art. 282
(1)Pe durata urmăririi penale sau a judecării faptei care constituie abatere disciplinară, procedura disciplinară se suspendă, urmând să fie reluată după soluţionarea cauzei.
(2)Pe perioada suspendării procedurii de anchetare şi judecată pentru săvârşirea unei abateri disciplinare, cursul termenului prevăzut la art. 87 alin. (4) din Lege este oprit. Cursul termenului se reia după soluţionarea definitivă a cauzei.
Art. 283
(1)Preşedintele comisiei de disciplină va fixa de îndată termen de judecată, cu citarea avocatului, a organului profesiei care a exercitat acţiunea şi a celorlalte persoane indicate în acţiune.
(2)Procedura de citare în faţa instanţelor disciplinare se face prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire cu conţinut declarat, la sediul profesional principal al avocatului.

(3)În cazul în care comunicarea potrivit alin. (2) nu este posibilă, procedura de citare şi comunicare se va realiza în conformitate cu regulile privitoare la citarea şi comunicarea actelor de procedură cuprinse în Codul de procedură civilă.

Art. 284
(1)În faţa instanţei disciplinare avocatul se va înfăţişa personal. În cursul şedinţelor avocatul poate fi asistat de un alt avocat.
(2)Şedinţa instanţei disciplinare nu este publică nici în etapa cercetării procesului, nici în faza dezbaterilor în fond, iar lucrările şedinţei se consemnează într-o încheiere.

(3)Lipsa părţilor regulat citate nu împiedică judecata, instanţa disciplinară putându-se pronunţa pe baza actelor şi a dovezilor administrate în cauză.
(4)Instanţa disciplinară hotărăşte cu majoritate de voturi şi pronunţă o decizie disciplinară.
Art. 285
(1)Decizia disciplinară rămasă definitivă are autoritate de lucru judecat faţă de părţi şi de organele profesiei.
(2)Decizia de excludere sau de suspendare din profesie se va comunica avocatului în cauză la sediul profesional principal al acestuia, baroului în care avocatul este înscris, precum şi preşedintelui U.N.B.R.

(3)Decizia privind aplicarea celorlalte sancţiuni disciplinare prevăzute de lege ori încetarea acţiunii disciplinare se comunică, de asemenea, în condiţiile alin. (2).
(4)Contestaţia declarată împotriva măsurilor luate prin încheiere în condiţiile art. 90 alin. (2) din Lege şi împotriva deciziei disciplinare are caracter devolutiv şi determină controlul de legalitate şi de temeinicie a acestora de către organul competent. Contestaţia se depune şi se înregistrează la secretariatul baroului, respectiv la secretariatul U.N.B.R., iar, după expirarea termenelor de declarare a contestaţiei, se înregistrează la comisia de disciplină care a pronunţat hotărârea, care o va înainta, de îndată, împreună cu dosarul cauzei, instanţei disciplinare competente.

Art. 286
Recursul prevăzut la art. 88 alin. (3) din Lege este distinct de recursul prevăzut la art. 88 alin. (4) din Lege.
Art. 287
(1)Dispoziţiile privind procedura judecării acţiunilor disciplinare prevăzute în prezentul statut se completează în mod corespunzător cu prevederile Codului de procedură civilă.
(2)Dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor disciplinare începute după intrarea în vigoare a acesteia.
(3)Procesele disciplinare în curs de desfăşurare sunt supuse dispoziţiilor normative în vigoare la data la care au fost începute.
(4)Începutul procesului disciplinar este data la care consiliul baroului sau, respectiv, Consiliul U.N.B.R. a decis exercitarea acţiunii disciplinare.

*) În tot cuprinsul capitolului IV subsecţiunea a 3-a, termenul "recurs" se înlocuieşte cu termenul "contestaţie".