Capitolul v - Organizarea şi funcţionarea consiliilor de onoare - Regulament din 2013 DISCIPLINEI MILITARE
M.Of. 399 bis
În vigoare Versiune de la: 3 Iulie 2013
CAPITOLUL V:Organizarea şi funcţionarea consiliilor de onoare
SECŢIUNEA 1:Condiţii de constituire a consiliilor de onoare
Art. 86
(1)În fiecare unitate militară în care efectivul existent este de minimum 30 de cadre militare se constituie un consiliu de onoare pentru ofiţeri şi unul pentru maiştri militari şi subofiţeri.
(2)În unităţile militare în care efectivul existent este mai mic decât cel prevăzut la alin. (1) sau este imposibilă constituirea de consilii de onoare separate pentru ofiţeri şi pentru maiştri militari şi subofiţeri, în condiţiile prevederilor art. 91 alin. (2), se constituie un singur consiliu de onoare.
(3)Dacă efectivul existent nu permite constituirea consiliului de onoare în condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), precum şi în cazul în care nu pot fi respectate prevederile art. 106 alin. (1), (5) şi (6), cadrul militar respectiv este trimis în faţa consiliului de onoare de la eşalonul superior.
Art. 87
(1)La structurile centrale şi celelalte structuri subordonate nemijlocit ministrului apărării naţionale, care au în compunere structură de resurse umane, se constituie consilii de onoare, separat pe categorii de cadre militare şi în numărul pe care îl aprobă comandanţii/şefii acestora.
(2)Dacă efectivul existent nu permite constituirea consiliului de onoare în condiţiile prevăzute în alin. (1), precum şi în cazul în care nu pot fi respectate prevederile art. 106 alin. (1), (5) şi (6), ofiţerul este trimis în faţa consiliului de onoare numit în condiţiile art. 90 alin. (1) şi (2).
Art. 88
Cadrele militare încadrate pe statul de organizare tip Anexa "M" la Ministerul Apărării Naţionale pentru a îndeplini funcţii în afara Ministerului Apărării Naţionale, care săvârşesc fapte în condiţiile prevăzute la art. 24 alin. (1) sunt trimise în faţa consiliilor de onoare constituite la Direcţia management resurse umane.
Art. 89
(1)Cadrele militare care, pe timpul cât sunt detaşate în afara Ministerului Apărării Naţionale pentru a executa misiuni ori pentru a urma o formă de perfecţionare a pregătirii în ţară sau în străinătate, precum şi pe timpul detaşării pentru îndeplinirea unor misiuni în teatrele de operaţii în afara teritoriului naţional, săvârşesc fapte în condiţiile prevăzute la art. 24 alin. (1) sunt trimise în faţa consiliilor de onoare ale unităţilor militare din care fac parte.
(2)Cadrele militare care ocupă posturi permanente din structurile de reprezentare naţională în străinătate, precum şi cele din structurile internaţionale la care România participă cu personal şi săvârşesc fapte în condiţiile prevăzute la art. 24 alin. (1), pe timpul cât se află la post în străinătate, sunt trimise în faţa consiliului de onoare constituit la nivelul structurii centrale în evidenţa căreia se află posturile respective.
Art. 90
(1)Ofiţerii care îndeplinesc funcţii prevăzute cu gradul de general de brigadă/similar sau superior acestuia sunt trimişi în faţa consiliului de onoare, numit pentru fiecare caz în parte, prin ordin al ministrului apărării naţionale, la propunerea şefului Direcţiei management resurse umane, în situaţia în care sunt informaţii concludente despre săvârşirea unor fapte în condiţiile prevederilor art. 24 alin. (1); în situaţia în care cel în cauză este şeful Direcţiei management resurse umane, propunerea se face de către şeful Statului Major General.
(2)Consiliul de onoare numit în condiţiile specificate la alin. (1) se constituie din 3 ofiţeri, cel puţin egali în grad şi funcţie cu cel în cauză; preşedintele consiliului de onoare trebuie să aibă grad superior celui trimis în faţa consiliului de onoare.
(3)Evaluarea concludenţei informaţiilor în vederea trimiterii în faţa consiliului de onoare a unui ofiţer care îndeplineşte o funcţie prevăzută cu gradul de general de brigadă/similar sau superior acestuia se face de către o comisie de cercetare prealabilă, numită prin ordin al ministrului apărării naţionale, la propunerea şefului structurii centrale din care face parte ofiţerul în cauză sau a şefului structurii centrale care are în coordonare structura respectivă, iar pentru cei care se subordonează nemijlocit ministrului apărării naţionale, la propunerea şefului Direcţiei management resurse umane sau a şefului Statului Major General, după caz.
(4)Comisia de cercetare prealabilă se constituie din 3 ofiţeri, din care 2 ofiţeri cu gradul cel puţin egal cu al celui în cauză, iar unul - ofiţer de justiţie militară din cadrul Direcţiei pentru relaţia cu Parlamentul şi asistenţă juridică.
(5)În termen de 4 zile lucrătoare de la constituire, comisia de cercetare prealabilă prezintă ministrului apărării naţionale un raport din care să rezulte dacă se impune sau nu trimiterea celui în cauză în faţa consiliului de onoare.
(6)În situaţia în care, în baza propunerii comisiei de cercetare prealabilă, ministrul apărării naţionale hotărăşte trimiterea celui în cauză în faţa consiliului de onoare, şeful Direcţiei management resurse umane sau şeful Statului Major General, după caz, prezintă acestuia pentru aprobare proiectul ordinului de trimitere în faţa consiliului de onoare.
(7)Comisia de cercetare prealabilă prevăzută la alin. (4) îndeplineşte şi atribuţiile conferite prin prezentul regulament ofiţerului desemnat, urmând să completeze, dacă se impune, cercetarea şi să întocmească dosarul cauzei, prin derogare de la prevederile art. 100 alin. (1), în termen de cel mult 2 zile lucrătoare de la data primirii ordinului de trimitere în faţa consiliului de onoare.
(8)Ofiţerii care îndeplinesc funcţii de comandant de unitate militară, locţiitor şi şef de stat major sunt trimişi în faţa consiliului de onoare al eşalonului superior.
Art. 91
(1)Membrii consiliilor de onoare sunt aleşi pentru o perioadă de 2 ani, de regulă, în luna decembrie, iar la instituţiile militare de învăţământ, în prima lună după începerea anului de învăţământ.
(2)În compunerea fiecărui consiliu de onoare sunt aleşi 5 membri titulari, dintre care unul, de regulă, trebuie să aibă studii juridice, precum şi 2 - 3 membri supleanţi, din rândul:
a)ofiţerilor, pentru consiliul de onoare al acestora, dintre care, de regulă, cel puţin 4 membri titulari şi un membru supleant trebuie să fie ofiţeri cu grade superioare;
b)ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor pentru consiliul de onoare al maiştrilor militari şi subofiţerilor, dintre care, de regulă, cel puţin 4 membri titulari şi un membru supleant trebuie să fie ofiţeri;
c)ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor, pentru consiliile de onoare prevăzute la art. 87 alin. (2), dintre care, de regulă, 1 - 2 membri sunt maiştri militari sau subofiţeri.
Art. 92
(1)Cadrele militare care sunt propuse pentru a fi alese în consiliile de onoare trebuie să se distingă prin conduită ireproşabilă, principialitate, autoritate morală şi profesională în rândul acestora, să aibă o vechime de cel puţin un an în unitatea militară respectivă şi de cel puţin 5 ani în rândul cadrelor militare în activitate.
(2)Condiţia de vechime în unitatea militară prevăzută la alin. (1) nu se cere la constituirea consiliilor de onoare ale ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor studenţi şi cursanţi din instituţiile militare de învăţământ.
(3)Nu pot fi propuşi pentru a fi aleşi în consiliile de onoare comandanţii/şefii unităţilor militare în care acestea se constituie, ofiţerii desemnaţi, consilierii comandanţilor pentru problemele maiştrilor militari şi subofiţerilor, precum şi cadrele militare care au fost sancţionate disciplinar, iar sancţiunea disciplinară aplicată nu a fost radiată conform prezentului regulament.
(4)Membrii comisiei de cercetare prealabilă prevăzută la art. 90 alin. (4) nu pot fi propuşi pentru a fi numiţi în consiliul de onoare care analizează fapta/faptele respectivă/respective.
Art. 93
(1)Membrii consiliilor de onoare sunt aleşi în adunări ale cadrelor militare, la care participă şi comandantul/şeful unităţii militare.
(2)La adunările în care sunt aleşi membrii consiliilor de onoare ale ofiţerilor participă numai ofiţerii, iar la cele în care se aleg consiliile de onoare ale maiştrilor militari şi subofiţerilor participă cadrele militare cu astfel de grade, precum şi un număr de ofiţeri, ca invitaţi, stabiliţi de către comandantul/şeful unităţii militare; la adunările la care se alege un singur consiliu de onoare participă toate cadrele militare din unitatea militară.
(3)La adunările convocate pentru alegerea consiliilor de onoare este necesar să ia parte cel puţin două treimi din numărul cadrelor militare pentru care se alege consiliul de onoare.
Art. 94
(1)Adunările cadrelor militare pentru alegerea consiliilor de onoare se desfăşoară astfel:
a)comandantul/şeful unităţii militare deschide adunarea şi comunică scopul pentru care a fost convocată;
b)dintre participanţi, cu excepţia comandantului/şefului unităţii militare, este ales prin vot deschis un prezidiu format din 3 - 5 membri, care să conducă lucrările adunării, unul dintre membrii acestuia redactând şi procesul-verbal al adunării;
c)adunarea cadrelor militare stabileşte, prin vot deschis, numărul membrilor supleanţi;
d)participanţii la adunare fac propuneri de candidaţi pentru membrii titulari şi, separat, pentru membrii supleanţi, care se supun, pe rând, discuţiei adunării;
e)în situaţia în care sunt obiecţii asupra unei propuneri, participanţii hotărăsc prin vot deschis, cu majoritate simplă, dacă cel propus este înscris pe lista candidaţilor;
f)dintre participanţii care nu figurează pe lista candidaţilor se alege prin vot deschis o comisie pentru numărarea voturilor, formată din 3 - 5 membri, dintre care unul este ales preşedinte;
g)se trece la alegerea prin vot secret a membrilor titulari şi supleanţi ai consiliului de onoare;
h)pentru a fi declarat ales, candidatul propus trebuie să întrunească majoritatea simplă a voturilor exprimate.
(2)Rezultatul alegerilor se consemnează într-un proces-verbal care este citit în faţa adunării de către preşedintele comisiei pentru numărarea voturilor; procesul-verbal se semnează de toţi membrii comisiei, se înregistrează la compartimentul documente clasificate, iar componenţa consiliilor de onoare se consemnează în ordinul de zi pe unitate.
(3)Dintre membrii titulari aleşi, ofiţerul cu gradul cel mai mare sau, la grade egale, cel mai mare în funcţie este, de drept, preşedintele consiliului de onoare.
Art. 95
(1)Membrii consiliului de onoare îşi exercită calitatea de la data constituirii consemnată în ordinul de zi pe unitate până la data expirării duratei pentru care a fost ales sau înainte de termen, în condiţiile prezentului regulament.
(2)Cu 30 de zile calendaristice înainte de data expirării duratei calităţii de membri ai consiliilor de onoare, comandanţii/şefii unităţilor militare unde se constituie acestea au obligaţia iniţierii procedurilor de constituire a noului consiliu de onoare.
(3)Calitatea de membru al consiliului de onoare se suspendă în cazul în care:
a)beneficiază de concediu conform prevederilor legale sau este detaşat în cadrul unei alte unităţi militare, dar nu mai mult de 6 luni consecutive;
b)consiliul de onoare a primit o sesizare din partea ori cu privire la un cadru militar cu care membrul consiliului de onoare este soţ, rudă sau afin, până la gradul al patrulea inclusiv;
c)s-a pronunţat în orice mod cu privire la fapta sesizată ca abatere disciplinară anterior propunerii consiliului de onoare pentru soluţionarea cauzei;
d)consiliul de onoare a primit o sesizare îndreptată împotriva sa;
e)se află în una dintre situaţiile de conflict de interese prevăzute la art. 96;
f)solicită motivat suspendarea sa pentru o perioadă de cel mult 60 de zile consecutive.
(4)Membrul consiliului de onoare care se află în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (3) are obligaţia de a solicita suspendarea calităţii de membru de îndată ce ia cunoştinţă de existenţa vreuneia dintre aceste situaţii.
(5)Cererea de suspendare se face în scris, cu menţionarea perioadei pentru care se solicită suspendarea, şi se înaintează comandantului/şefului unităţii militare unde este constituit consiliul de onoare, împreună cu probele doveditoare ale susţinerilor care fac obiectul cererii; aprobarea cererii de suspendare se înscrie în ordinul de zi pe unitate şi se aduce la cunoştinţa preşedintelui consiliului de onoare.
(6)În caz de suspendare a calităţii unui membru titular al consiliului de onoare, şedinţele se desfăşoară cu participarea membrului supleant corespunzător.
Art. 96
Membrii consiliului de onoare se află în conflict de interese dacă se află în una dintre următoarele situaţii:
a)au relaţii cu caracter patrimonial cu cadrul militar a cărui faptă sesizată ca abatere de la disciplina militară este cercetată;
b)se află în raporturi ierarhice directe cu cadrul militar a cărui faptă sesizată ca abatere disciplinară este cercetată.
Art. 97
Calitatea de membru al consiliului de onoare încetează:
a)la data expirării perioadei pentru care a fost ales consiliul de onoare;
b)la data mutării în cadrul altei unităţi militare;
c)la data la care a fost sancţionat disciplinar;
d)la data de la care beneficiază de concediu conform prevederilor legale sau este detaşat în cadrul unei alte unităţi militare, pentru o perioadă mai mare de 6 luni consecutive;
e)la data trecerii în rezervă;
f)la data menţionată de cadrul militar, prin cerere scrisă motivată, cu privire la renunţarea la calitatea de membru în consiliul de onoare;
g)la data rămânerii definitive a hotărârii consiliului de onoare sau a consiliului de judecată prin care se propune sancţionarea disciplinară a cadrului militar respectiv.
Art. 98
Pe locurile de membri titulari, devenite vacante, sunt numite de către preşedintele consiliului de onoare cadre militare din rândul membrilor supleanţi, iar în locul acestora sunt aleşi alţi membri; orice modificare survenită în componenţa consiliului de onoare este consemnată în ordinul de zi pe unitate.
SECŢIUNEA 2:Funcţionarea consiliilor de onoare
Art. 99
(1)Demersurile necesare cercetării faptelor care se supun analizei consiliului de onoare se iniţiază la ordinul comandantului/şefului unităţii militare unde este constituit acesta.
(2)Comandantul/şeful unităţii militare care a luat la cunoştinţă, pe orice cale, de săvârşirea uneia sau mai multor fapte de către un cadru militar sau la cererea formulată, în scris, a cadrelor militare care se consideră lezate în onoarea şi demnitatea lor emite un ordin prin care numeşte un ofiţer desemnat pentru cercetarea acesteia/acestora, întocmit conform modelului prevăzut în anexa nr. 7.
(3)Ofiţerul desemnat este numit, de regulă, dintre ofiţerii cu studii juridice şi nu poate fi consilierul juridic al unităţii, în situaţia în care în unitatea militară există un singur consilier juridic.
(4)În situaţia existenţei mai multor abateri disciplinare sau mai multor făptuitori, comandantul/şeful unităţii militare emite un ordin prin care numeşte o comisie desemnată pentru cercetarea acestora, întocmit conform modelului prevăzut în anexa nr. 7, din care cel puţin un membru trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute la alin. (3).
Art. 100
(1)Ofiţerul desemnat efectuează cercetarea şi întocmeşte dosarul cauzei, pe care îl înmânează comandantului/şefului unităţii militare, în termen de cel mult 4 zile lucrătoare de la data numirii prin ordin; pentru motive temeinice, termenul poate fi prelungit cu cel mult 2 zile lucrătoare la solicitarea ofiţerului desemnat, cu aprobarea comandantului/şefului care a emis ordinul.
(2)În vederea întocmirii dosarului cauzei, ofiţerul desemnat poate solicita, pe cale oficială, copii ale acelor acte, care pot constitui probe necesare consiliului de onoare pentru a se putea pronunţa asupra cauzei; acesta are obligaţia de a asculta punctul de vedere al cadrului militar cercetat şi, dacă este cazul, pe cel/cei care a/au formulat o plângere împotriva acestuia, precum şi persoanele care cunosc faptele imputate, luându-le note explicative.
(3)Ofiţerul desemnat sintetizează rezultatele cercetării într-un referat care conţine:
a)datele personale ale cadrului militar cercetat;
b)modul de comportare anterioară;
c)sancţiunile aplicate neradiate şi recompensele acordate pe parcursul carierei militare;
d)descrierea amănunţită a faptei şi condiţiile în care aceasta a fost săvârşită, cu menţionarea expresă a articolului de lege sau de act normativ specific, în care aceasta se încadrează.
Art. 101
(1)Dosarul cauzei trebuie să cuprindă:
a)un opis al tuturor documentelor componente, întocmit conform modelului prevăzut în anexa nr. 8;
b)cererea formulată în scris de cadrele militare care se consideră lezate în onoarea şi demnitatea lor;
c)ordinul de numire a ofiţerului desemnat;
d)referatul întocmit de ofiţerul desemnat;
e)nota explicativă a cadrului militar cercetat sau, după caz, procesul-verbal întocmit de ofiţerul desemnat, prin care se menţionează refuzul întocmirii notei;
f)note explicative ale persoanelor care au cunoştinţă despre fapte sau documente în legătură cu fapta pentru care cel în cauză este cercetat;
g)documente probatorii obţinute pe durata cercetării;
h)dovada de luare la cunoştinţă de către cadrul militar a conţinutului ordinului de numire a ofiţerului desemnat să cerceteze cauza, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 9, sau procesul-verbal de constatare prevăzut la art. 104 alin. (5).
(2)Documentele care compun dosarul cauzei trebuie să fie, în mod obligatoriu, datate şi semnate.
(3)Dosarul cauzei, cuprinzând documentele prevăzute la alin. (1), se înregistrează la compartimentul documente clasificate şi se prezintă în aceeaşi zi comandantului/şefului unităţii militare.
Art. 102
În cazul în care comandantul/şeful unităţii militare consideră că rezultatul cercetărilor nu este edificator, ordonă ofiţerului desemnat prin rezoluţie pe referatul întocmit, să completeze dosarul în cel mult 2 zile lucrătoare; rezoluţia trebuie să indice elementele concrete suplimentare, necesare lămuririi cauzei.
Art. 103
Dacă pe parcursul cercetării cauzei rezultă şi implicarea unor cadre militare din afara unităţii, ofiţerul desemnat raportează situaţia comandantului/şefului unităţii militare, care este obligat să îi sesizeze în scris pe comandanţii/şefii unităţilor militare din care fac parte cadrele militare respective; aceştia pot iniţia proceduri similare de cercetare a cadrelor militare din unităţile lor, dacă apreciază că se impune această măsură.
Art. 104
(1)Comandantul/şeful unităţii militare analizează dosarul cauzei şi, în funcţie de situaţie, emite ordinul de trimitere în faţa consiliului de onoare, în termen de cel mult 2 zile lucrătoare, sau aplică sancţiunea disciplinară de mustrare scrisă în conformitate cu prevederile art. 65 alin. (2).
(2)Ordinul de trimitere în faţa consiliului de onoare se întocmeşte potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 10 pentru ofiţerii care îndeplinesc funcţii prevăzute cu gradul de general de brigadă/similar sau superior acestuia şi, respectiv, în anexa nr. 11 pentru celelalte cadre militare.
(3)Ordinul de trimitere în faţa consiliului de onoare şi dosarul cauzei se transmit, în termen de cel mult 2 zile lucrătoare de la emitere, preşedintelui consiliului de onoare; în aceeaşi perioadă de timp ordinul de trimitere în faţa consiliului de onoare se comunică de către ofiţerul desemnat, personal, cadrului militar în cauză, care îl primeşte şi semnează de luare la cunoştinţă.
(4)În acelaşi termen, ordinul de trimitere în faţa consiliului de onoare se transmite, după caz, comandantului/şefului unităţii militare din care face parte cel în cauză şi celui la care se află detaşat sau pus la dispoziţie; în situaţia în care cadrul militar trimis în faţa consiliului de onoare absentează în mod justificat - misiune, spitalizare, concediu, permisie ori în situaţii de forţă majoră, termenul de comunicare curge de la data prezentării la serviciu.
(5)În situaţia în care cadrul militar refuză să semneze de luare la cunoştinţă şi de primire a ordinului de trimitere în faţa consiliului de onoare se încheie de către ofiţerul desemnat/comisie un proces-verbal de constatare a acestei situaţii, care se introduce în dosarul cauzei şi se înregistrează în opis.
(6)În termen de cel mult 2 zile lucrătoare de la emiterea ordinului de trimitere în faţa consiliului de onoare a unui ofiţer care îndeplineşte o funcţie prevăzută cu gradul de general de brigadă/similar sau superior, acesta este adus la cunoştinţă în scris de către şeful Direcţiei management resurse umane sau şeful Statului Major General, după caz, preşedintelui şi membrilor consiliului de onoare, comisiei de cercetare prealabilă şi ofiţerului în cauză.
(7)Preşedintele consiliului de onoare aduce la cunoştinţa membrilor consiliului de onoare şi ofiţerului desemnat conţinutul ordinului de trimitere în faţa consiliului de onoare al comandantului/şefului unităţii militare.
Art. 105
(1)Cadrele militare care au luat cunoştinţă de conţinutul ordinului de trimitere în faţa consiliului de onoare semnează în tabelul întocmit conform modelului prevăzut în anexa nr. 12, care se redactează pe versoul ordinului de trimitere în faţa consiliului de onoare.
(2)Ordinul de trimitere în faţa consiliului de onoare semnat potrivit alin. (1) se introduce în dosarul cauzei şi se înregistrează în opis.
Art. 106
(1)Cauza se analizează de către membrii titulari ai consiliului de onoare care au gradul cel puţin egal cu al cadrului militar trimis în faţa acestuia.
(2)Cadrul militar trimis în faţa consiliului de onoare are dreptul să ceară recuzarea a cel mult 1-2 membri din compunerea consiliului de onoare care se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 95 alin. (3) lit. b) - e); în cazul în care unul din membrii consiliului de onoare se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 95 alin. (3) lit. b) - e), acesta are obligaţia să declare că se abţine de la judecarea cazului.
(3)Cererea de recuzare sau declaraţia de abţinere se face, în scris, cu cel puţin 2 zile lucrătoare înainte de data şedinţei consiliului de onoare şi trebuie să fie temeinic argumentată.
(4)Preşedintele consiliului de onoare stabileşte dacă cererea de recuzare sau declaraţia de abţinere este întemeiată, consemnează admiterea sau respingerea sa într-un proces-verbal care se introduce în dosarul cauzei şi se înregistrează în opis, dispune, când este cazul, înlocuirea membrilor titulari cu membri supleanţi, şi încunoştinţează despre aceasta pe cel trimis în faţa consiliului de onoare; în situaţia în care cererea de recuzare sau declaraţia de abţinere îl vizează pe preşedintele consiliului de onoare, aceasta se soluţionează de către comandantul/şeful unităţii militare care a emis ordinul de trimitere în faţa consiliului de onoare, cu aplicarea aceleiaşi proceduri.
(5)Membrii titulari aflaţi în situaţia prevăzută la alin. (2), precum şi cei care nu pot participa la şedinţa consiliului de onoare din motive temeinice sunt înlocuiţi de către preşedintele consiliului de onoare cu membri supleanţi, cu cel puţin 2 zile lucrătoare înainte de data şedinţei.
(6)În cazul în care membrii supleanţi nu mai îndeplinesc condiţiile pentru a fi titulari sau nu mai sunt membri supleanţi pentru a se înlocui membrii titulari, cu cel puţin 2 zile lucrătoare înainte de data şedinţei, se procedează la alegerea, prin vot secret a altor membri titulari ai consiliului de onoare numai pentru şedinţa respectivă.
Art. 107
(1)Şedinţa consiliului de onoare se desfăşoară în termen de cel mult 6 zile lucrătoare, de la data emiterii ordinului de trimitere în faţa consiliului de onoare, timp în care dosarul este studiat de către membrii consiliului de onoare care participă la soluţionarea acestuia.
(2)Locul desfăşurării, data şi ora începerii şedinţei se stabilesc de preşedintele consiliului de onoare, cu aprobarea comandantului/şefului unităţii militare, se consemnează în ordinul de zi pe unitate şi se aduc la cunoştinţă celui ce urmează a fi analizat în consiliul de onoare, prin orice mijloace de comunicare ce pot asigura confirmarea primirii de către acesta, precum şi martorilor prevăzuţi la art. 109 alin. (3).
Art. 108
În vederea pregătirii şi desfăşurării şedinţei, membrii consiliului de onoare pot solicita asistenţă juridică din partea consilierului juridic care asigură asistenţă juridică unităţii militare.
Art. 109
(1)Cadrul militar trimis în faţa consiliului de onoare are dreptul ca la şedinţa consiliului de onoare să fie asistat de un apărător ales, în condiţiile prevăzute la art. 26 lit. b).
(2)Apărătorul nu poate fi ales din rândul membrilor consiliului de onoare al unităţii militare şi nu poate fi consilierul juridic care a asigurat asistenţa juridică a consiliului de onoare.
(3)Cadrul militar trimis în faţa consiliului de onoare comunică preşedintelui acestuia, în oricare dintre zilele premergătoare şedinţei, inclusiv în ziua stabilită pentru analizarea cazului, numele apărătorului ales şi numele persoanelor propuse a fi audiate în calitate de martori.
(4)Comandanţii/şefii unităţilor militare în care sunt încadraţi martorii şi apărătorul ales iau măsuri pentru permiterea participării acestora la şedinţele consiliului de onoare şi pentru înscrierea activităţii în ordinul de zi pe unitate.
Art. 110
(1)Preşedintele consiliului de onoare, cu cel puţin 2 zile lucrătoare înainte de data desfăşurării şedinţei, aduce la cunoştinţa celui trimis în faţa consiliului de onoare, pe bază de semnătură în documentul întocmit conform modelului prevăzut în anexa nr. 13, precum şi apărătorului acestuia, în cazul în care şi l-a ales şi este prezent, conţinutul dosarului cauzei; cu acest prilej cadrul militar în cauză poate propune şi martorii pe care doreşte să îi aducă pentru a fi audiaţi în şedinţa consiliului de onoare.
(2)Dosarul cauzei poate fi studiat de cel trimis în faţa consiliului de onoare sau de către apărătorul acestuia, după ce dosarul i-a fost adus la cunoştinţă, ori de câte ori este nevoie, pe timpul programului de lucru, în oricare dintre zilele lucrătoare premergătoare şedinţei consiliului de onoare, în baza înştiinţării prealabile, în scris, a preşedintelui consiliului de onoare; dosarul este studiat în prezenţa a cel puţin unui membru al consiliului de onoare.
(3)În cazul în care cel trimis în faţa consiliului de onoare nu vrea să semneze de luarea la cunoştinţă a conţinutului dosarului ori, din motive neîntemeiate, nu se prezintă pentru luare la cunoştinţă, preşedintele consiliului de onoare informează despre acest fapt în deschiderea şedinţei de analiză a faptelor săvârşite de cel în cauză.
Art. 111
(1)Prezenţa cadrului militar în cauză în faţa consiliului de onoare este obligatorie.
(2)Atunci când se constată absenţa acestuia pentru motivele prevăzute la art. 104 alin. (4), şedinţa se desfăşoară în cel mult 2 zile lucrătoare de la data încetării situaţiei pentru care cel în cauză a absentat justificat.
(3)În cazul în care cel în cauză absentează nejustificat, deşi a fost înştiinţat, şedinţa consiliului de onoare se desfăşoară în lipsa acestuia, specificându-se această situaţie în procesul-verbal al şedinţei şi în hotărâre.
Art. 112
Pentru asigurarea efectului preventiv şi educativ al activităţii consiliilor de onoare, la şedinţele acestora pot asista cadrele militare prezente în unitatea militară care sunt cel puţin egale în grad cu cel trimis în faţa consiliului de onoare, mai puţin martorii propuşi, care se introduc, pe rând, în sală şi rămân după ce au fost audiaţi, numai dacă îndeplinesc condiţiile de a asista la dezbateri.
Art. 113
(1)În situaţia în care cadrul militar a făcut o avertizare în interes public şi este analizat ca urmare a unui act de avertizare, acesta poate cere să fie invitaţi presa şi un reprezentant al asociaţiei profesionale din care face parte; în acest sens, anunţul se face la cererea scrisă a preşedintelui consiliului de onoare prin comunicat pe pagina de internet a Ministerului Apărării Naţionale, cu cel puţin 3 zile lucrătoare înaintea şedinţei, sub sancţiunea nulităţii hotărârii consiliului de onoare.
(2)Termenii de avertizare în interes public şi act de avertizare au semnificaţiile prevăzute în Legea nr. 571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii.
(3)Pentru accesul presei şi al reprezentantului asociaţiei profesionale la şedinţa consiliului de onoare trebuie avute în vedere următoarele:
a)informaţiile ce se discută să nu facă parte din categoria informaţiilor clasificate potrivit legii;
b)pentru informaţiile clasificate vehiculate reprezentanţii să deţină certificat de securitate ori autorizaţie de acces corespunzător/corespunzătoare.
Art. 114
(1)Membrii consiliului de onoare nu depun jurământ; preşedintele consiliului de onoare le atrage însă atenţia să îşi dea votul fără patimă şi prejudecăţi, îndeplinindu-şi datoria de conştiinţă în spiritul dreptăţii, al onoarei şi al demnităţii militare.
(2)Preşedintele consiliului de onoare desemnează un membru al consiliului de onoare care întocmeşte procesul-verbal al şedinţei, în care se consemnează modul de desfăşurare a acesteia.
(3)În continuarea şedinţei, preşedintele consiliului de onoare dă citire ordinului de trimitere în faţa acestui consiliu a cadrului militar în cauză, iar ofiţerul desemnat prezintă referatul şi alte documente relevante privind fapta săvârşită; preşedintele consiliului de onoare solicită apoi celui în cauză să prezinte, personal ori prin apărătorul ales, poziţia sa faţă de fapta/faptele care i se impută, precum şi eventualele probe pregătite în apărarea sa.
(4)Pentru a se edifica asupra faptei/faptelor săvârşite, membrii consiliului de onoare pot pune întrebări celui în cauză, prin intermediul preşedintelui; cel audiat răspunde la întrebări personal, având dreptul să se consulte ori de câte ori consideră necesar cu apărătorul său.
(5)După epuizarea întrebărilor sunt audiaţi, pe rând, martorii care sunt introduşi în sală; înainte de a fi audiaţi, martorilor li se cere să spună numai adevărul şi să nu ascundă nimic din ceea ce cunosc; membrii consiliului de onoare pot adresa întrebări şi pot cere lămuriri martorilor numai prin intermediul preşedintelui.
(6)Preşedintele consiliului de onoare dă cuvântul ofiţerului desemnat în situaţia în care acesta are de făcut precizări faţă de probatoriul administrat şi explicaţiile date de cel analizat în consiliul de onoare pe parcursul şedinţei.
(7)Preşedintele consiliului de onoare dă cuvântul cadrului militar trimis în faţa consiliului şi apărătorului său, pentru a-şi expune concluziile; la sfârşitul şedinţei, cadrul militar trimis în faţa consiliului de onoare poate depune la dosar, personal sau prin apărător, concluzii scrise.
(8)Preşedintele consiliului de onoare declară dezbaterile încheiate, iar membrii consiliului de onoare care au analizat cazul se retrag din sală pentru deliberare şi adoptarea hotărârii în aceeaşi zi.
(9)Când fapta sesizată constituie abatere de la disciplina militară, consiliul de onoare propune aplicarea unei sancţiuni disciplinare în raport cu gravitatea abaterii săvârşite, avându-se în vedere prevederile art. 63.
(10)Consiliul de onoare adoptă o hotărâre, după ce fiecare membru, începând cu cel mai mic în grad, iar la grade egale, cu cel care are stagiul cel mai mic în grad, propune una dintre soluţiile prevăzute la art. 115, impunându-se cea propusă de majoritatea membrilor; propunerea fiecărui membru al consiliului de onoare trebuie să fie clar exprimată, să nu conducă spre formulări de genul: "Sunt de acord cu propunerea făcută anterior" sau "Sunt de acord cu majoritatea".
(11)În situaţia în care nu se stabileşte o majoritate a aceleiaşi propuneri, membrul consiliului de onoare care a propus sancţiunea cea mai severă se alătură propunerii membrului consiliului de onoare cea mai apropiată de a sa.
(12)Rezultatul deliberării se consemnează în minuta şedinţei în care se înscrie hotărârea adoptată de către consiliul de onoare; minuta se întocmeşte conform modelului prevăzut în anexa nr. 14 şi se semnează de toţi membrii consiliului de onoare care au analizat cauza începând cu cel mai mic în grad, iar la grade egale, cu cel care are stagiul cel mai mic în grad.
(13)După întocmirea minutei membrii consiliului de onoare se întorc în sala unde a avut loc şedinţa şi preşedintele consiliului de onoare dă citire hotărârii adoptate, consemnată în minută.
SECŢIUNEA 3:Hotărârea consiliilor de onoare
Art. 115
Consiliile de onoare adoptă o hotărâre care cuprinde una dintre următoarele soluţii:
a)fapta sesizată nu constituie abatere de la disciplina militară;
b)fapta sesizată constituie abatere de la disciplina militară, cu propunerea de sancţionare cu avertisment;
c)fapta sesizată constituie abatere de la disciplina militară, cu propunerea de sancţionare cu mustrare scrisă;
d)fapta sesizată constituie abatere de la disciplina militară, cu propunerea de sancţionare cu retrogradarea în funcţie;
e)fapta sesizată constituie abatere de la disciplina militară, cu propunerea de sancţionare cu amânarea înaintării în gradul următor pe timp de un an;
f)fapta sesizată constituie abatere de la disciplina militară, cu propunerea de sancţionare cu amânarea înaintării în gradul următor pe timp de 2 ani;
g)fapta sesizată constituie abatere de la disciplina militară, cu propunerea de trimitere a celui în cauză în faţa consiliului de judecată, când fapta săvârşită este de natura sau gravitatea celor ce intră în competenţa acestuia.
Art. 116
(1)Hotărârea consiliului de onoare se redactează în 2 exemplare, conform modelului prevăzut în anexa nr. 15, în termen de 2 zile lucrătoare de la data adoptării, de către preşedintele consiliului de onoare sau unul din membrii consiliului de onoare desemnat de acesta, urmărindu-se să nu se omită următoarele elemente, sub sancţiunea nulităţii hotărârii luate:
a)data, ora şi locul de desfăşurare a şedinţei consiliului de onoare;
b)numărul, data şi emitentul ordinului de trimitere în faţa consiliului de onoare;
c)gradul, numele şi prenumele preşedintelui, membrilor consiliului de onoare, ale ofiţerului desemnat, ale cadrului militar trimis în faţa consiliului de onoare şi ale apărătorului ales al acestuia, în situaţia în care a avut;
d)descrierea pe scurt a abaterii săvârşite şi textele legale în care a fost încadrată fapta, conform ordinului de trimitere în faţa consiliului de onoare;
e)descrierea desfăşurării şedinţei consiliului de onoare;
f)probele administrate în cursul şedinţei consiliului de onoare;
g)concluziile celui trimis în faţa consiliului de onoare şi apărătorului acestuia, în situaţia în care a avut;
h)motivele de fapt şi de drept care au determinat hotărârea consiliului de onoare;
i)hotărârea consiliului de onoare;
j)menţionarea expresă a sintagmei: "Cu drept de formulare a unei cereri de recurs în termen de 2 zile lucrătoare de la data luării la cunoştinţă sau de la data comunicării hotărârii consiliului de onoare, după caz, cererea urmând a fi depusă la compartimentul documente clasificate al unităţii militare unde este constituit consiliul de onoare".
(2)Hotărârea consiliului de onoare se semnează de către preşedinte şi toţi membrii.
(3)În termen de o zi lucrătoare de la data redactării hotărârii consiliului de onoare, un exemplar al hotărârii consiliului de onoare se introduce în dosarul cauzei, iar un exemplar al acesteia se înmânează cadrului militar/cadrelor militare trimis/trimise în faţa consiliului de onoare, de către şeful compartimentului de resurse umane, pe bază de semnătură.
(4)Dacă cel/cei în cauză refuză să semneze, şeful structurii de resurse umane consemnează refuzul într-un proces-verbal care se introduce în dosarul cauzei şi se înregistrează în opis, iar exemplarul hotărârii consiliului de onoare se expediază prin mijloace care să ateste confirmarea de primire la adresa indicată sau aflată în evidenţa unităţii militare unde este încadrat.
Art. 118
(1)În prima zi lucrătoare, după redactarea hotărârii prevăzută la art. 115, preşedintele consiliului de onoare întocmeşte un raport adresat comandantului/şefului unităţii militare, la care anexează dosarul cauzei.
(2)După studierea documentelor, comandantul/şeful unităţii militare adoptă una dintre următoarele decizii:
a)dispune măsuri pentru aplicarea sancţiunii disciplinare propuse sau a uneia mai uşoare, conform competenţelor legale, de îndată ce hotărârea consiliului de onoare devine definitivă;
b)dispune reanalizarea, în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la data redactării hotărârii consiliului de onoare, a cauzei de către acelaşi consiliu de onoare în cazul în care constată că au fost încălcate în mod evident normele de procedură prevăzute la art. 104-107, art. 109-118 alin. (1).
(3)În situaţia prevăzută la alin. (2) lit. b), procedura se reia de la refacerea actului de procedură încălcat.
SECŢIUNEA 4:Căi de atac ale hotărârilor consiliilor de onoare
Art. 119
(1)În cazul în care cel trimis în faţa consiliului de onoare se consideră nedreptăţit prin hotărârea adoptată, poate formula cerere de recurs motivată, în termen de cel mult 2 zile lucrătoare de la data luării la cunoştinţă sau de la data comunicării, către comandantul unităţii militare în cadrul căreia funcţionează consiliul de onoare; cererea se depune la compartimentul documente clasificate al unităţii militare unde este constituit consiliul de onoare.
(2)Împotriva hotărârii consiliului de onoare prin care s-a propus trimiterea celui în cauză în faţa consiliului de judecată, nu se poate formula cerere de recurs.
(3)În cazul în care cel trimis în faţa consiliului de onoare este împiedicat să formuleze cererea de recurs în termenul stabilit la alin. (1) din motive care nu ţin de persoana sa, acest termen începe să curgă de la data încetării situaţiei respective.
(4)Obligaţia dovedirii cazurilor care au împiedicat exercitarea dreptului la formularea cererii de recurs revine celui în cauză.
(5)Cererea de recurs se soluţionează în termen de cel mult 4 zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia, de către un consiliu de onoare pentru soluţionarea recursului, format din trei membri, alţii decât cei care au făcut parte din consiliul de onoare care a analizat cazul, numit de comandantul/şeful unităţii militare; pentru ofiţerii care îndeplinesc funcţii prevăzute cu gradul de general de brigadă/similar sau superior acestuia, precum şi în cazul în care efectivul existent la structurile prevăzute la art. 88 nu permite constituirea consiliului de onoare pentru soluţionarea recursului, cererea de recurs se soluţionează de către un consiliu de onoare pentru soluţionarea recursului, format din trei membri, alţii decât cei care au făcut parte din consiliul de onoare care a analizat cazul, numit potrivit prevederilor art. 90, respectiv art. 88.
(6)Pe timpul soluţionării cererilor de recurs prevederile art. 113 se aplică în mod corespunzător.
(7)Consiliul de onoare pentru soluţionarea recursului analizează cererea de recurs după procedura prevăzută la art. 114; cu ocazia soluţionării cererii de recurs se pot aduce probe noi, care nu au putut fi administrate anterior în cadrul consiliului de onoare.
Art. 120
(1)Consiliul de onoare pentru soluţionarea recursului poate adopta una dintre următoarele decizii:
a)menţinerea hotărârii iniţiale;
b)schimbarea hotărârii, ţinând cont de faptul că cel în cauză nu îşi poate agrava situaţia prin propria lui cale de atac.
(2)Pe timpul adoptării hotărârii consiliului de onoare pentru soluţionarea recursului prevederile art. 116 alin. (2) - (4) şi ale art. 117 se aplică în mod corespunzător.
(3)Propunerea din cuprinsul hotărârii consiliului de onoare pentru soluţionarea recursului, redactată conform modelului prevăzut la anexa nr. 16, este definitivă.
(4)Hotărârea consiliului de onoare rămâne definitivă în cazul în care cel în cauză nu a formulat cerere de recurs în termenul legal prevăzut.
Art. 121
(1)După rămânerea definitivă a propunerii din cuprinsul hotărârii consiliului de onoare, comandantul/şeful unităţii militare procedează astfel:
a)în cazul în care hotărârea adoptată prevede soluţia înscrisă la art. 115 lit. a) ordonă structurii de resurse umane să facă menţiunea corespunzătoare în memoriul original;
b)în cazul în care hotărârea adoptată prevede soluţiile înscrise la art. 115 lit. b) - c) aplică sau propune, după caz, sancţiunea disciplinară corespunzător competenţelor în domeniu;
c)în cazul în care hotărârea adoptată prevede soluţiile înscrise la art. 115 lit. d) - f) aplică sancţiunea disciplinară corespunzător competenţelor în domeniu sau înaintează raport, pe cale ierarhică, în care se menţionează propunerea de sancţionare disciplinară, la care anexează dosarul cauzei şi memoriul original al cadrului militar;
d)în cazul în care hotărârea adoptată prevede soluţia înscrisă la art. 115 lit. g), în termen de cel mult 2 zile calendaristice de la redactarea hotărârii consiliului de onoare, după caz, numeşte consiliul de judecată, încredinţându-i dosarul, ori înaintează ierarhic, comandantului/şefului eşalonului la care se constituie consiliul de judecată, raport în care menţionează punctul său de vedere motivat, anexând dosarul cauzei şi memoriul original al cadrului militar; comandantul/şeful eşalonului la care se constituie consiliul de judecată stabileşte componenţa acestuia în cel mult 2 zile lucrătoare de la primirea dosarului.
(2)Dosarul cauzei se clasează în arhiva unităţii militare, iar câte o copie a hotărârii consiliului de onoare şi a hotărârii consiliului de onoare pentru soluţionarea recursului, dacă este cazul, precum şi a procesului-verbal/proceselor-verbale al/ale şedinţei/şedinţelor desfăşurate se introduc în memoriul original al celui în cauză.
(3)Compartimentul de resurse umane al unităţii militare consemnează şi înaintează, ierarhic, în termen de 5 zile calendaristice, adresele pentru operarea de modificări în sistemul de evidenţă al managementului resurselor umane; totodată, actualizează, potrivit competenţelor, datele din sistemul informatic pentru gestionarea personalului activ RESMIL, în termen de cel mult 2 zile lucrătoare de la data primirii documentelor, pe cale ierarhică.