Secţiunea 2 - Funcţionarea consiliilor de onoare - Regulament din 2013 DISCIPLINEI MILITARE

M.Of. 399 bis

În vigoare
Versiune de la: 3 Iulie 2013
SECŢIUNEA 2:Funcţionarea consiliilor de onoare
Art. 99
(1)Demersurile necesare cercetării faptelor care se supun analizei consiliului de onoare se iniţiază la ordinul comandantului/şefului unităţii militare unde este constituit acesta.
(2)Comandantul/şeful unităţii militare care a luat la cunoştinţă, pe orice cale, de săvârşirea uneia sau mai multor fapte de către un cadru militar sau la cererea formulată, în scris, a cadrelor militare care se consideră lezate în onoarea şi demnitatea lor emite un ordin prin care numeşte un ofiţer desemnat pentru cercetarea acesteia/acestora, întocmit conform modelului prevăzut în anexa nr. 7.
(3)Ofiţerul desemnat este numit, de regulă, dintre ofiţerii cu studii juridice şi nu poate fi consilierul juridic al unităţii, în situaţia în care în unitatea militară există un singur consilier juridic.
(4)În situaţia existenţei mai multor abateri disciplinare sau mai multor făptuitori, comandantul/şeful unităţii militare emite un ordin prin care numeşte o comisie desemnată pentru cercetarea acestora, întocmit conform modelului prevăzut în anexa nr. 7, din care cel puţin un membru trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute la alin. (3).
Art. 100
(1)Ofiţerul desemnat efectuează cercetarea şi întocmeşte dosarul cauzei, pe care îl înmânează comandantului/şefului unităţii militare, în termen de cel mult 4 zile lucrătoare de la data numirii prin ordin; pentru motive temeinice, termenul poate fi prelungit cu cel mult 2 zile lucrătoare la solicitarea ofiţerului desemnat, cu aprobarea comandantului/şefului care a emis ordinul.
(2)În vederea întocmirii dosarului cauzei, ofiţerul desemnat poate solicita, pe cale oficială, copii ale acelor acte, care pot constitui probe necesare consiliului de onoare pentru a se putea pronunţa asupra cauzei; acesta are obligaţia de a asculta punctul de vedere al cadrului militar cercetat şi, dacă este cazul, pe cel/cei care a/au formulat o plângere împotriva acestuia, precum şi persoanele care cunosc faptele imputate, luându-le note explicative.
(3)Ofiţerul desemnat sintetizează rezultatele cercetării într-un referat care conţine:
a)datele personale ale cadrului militar cercetat;
b)modul de comportare anterioară;
c)sancţiunile aplicate neradiate şi recompensele acordate pe parcursul carierei militare;
d)descrierea amănunţită a faptei şi condiţiile în care aceasta a fost săvârşită, cu menţionarea expresă a articolului de lege sau de act normativ specific, în care aceasta se încadrează.
Art. 101
(1)Dosarul cauzei trebuie să cuprindă:
a)un opis al tuturor documentelor componente, întocmit conform modelului prevăzut în anexa nr. 8;
b)cererea formulată în scris de cadrele militare care se consideră lezate în onoarea şi demnitatea lor;
c)ordinul de numire a ofiţerului desemnat;
d)referatul întocmit de ofiţerul desemnat;
e)nota explicativă a cadrului militar cercetat sau, după caz, procesul-verbal întocmit de ofiţerul desemnat, prin care se menţionează refuzul întocmirii notei;
f)note explicative ale persoanelor care au cunoştinţă despre fapte sau documente în legătură cu fapta pentru care cel în cauză este cercetat;
g)documente probatorii obţinute pe durata cercetării;
h)dovada de luare la cunoştinţă de către cadrul militar a conţinutului ordinului de numire a ofiţerului desemnat să cerceteze cauza, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 9, sau procesul-verbal de constatare prevăzut la art. 104 alin. (5).
(2)Documentele care compun dosarul cauzei trebuie să fie, în mod obligatoriu, datate şi semnate.
(3)Dosarul cauzei, cuprinzând documentele prevăzute la alin. (1), se înregistrează la compartimentul documente clasificate şi se prezintă în aceeaşi zi comandantului/şefului unităţii militare.
Art. 102
În cazul în care comandantul/şeful unităţii militare consideră că rezultatul cercetărilor nu este edificator, ordonă ofiţerului desemnat prin rezoluţie pe referatul întocmit, să completeze dosarul în cel mult 2 zile lucrătoare; rezoluţia trebuie să indice elementele concrete suplimentare, necesare lămuririi cauzei.
Art. 103
Dacă pe parcursul cercetării cauzei rezultă şi implicarea unor cadre militare din afara unităţii, ofiţerul desemnat raportează situaţia comandantului/şefului unităţii militare, care este obligat să îi sesizeze în scris pe comandanţii/şefii unităţilor militare din care fac parte cadrele militare respective; aceştia pot iniţia proceduri similare de cercetare a cadrelor militare din unităţile lor, dacă apreciază că se impune această măsură.
Art. 104
(1)Comandantul/şeful unităţii militare analizează dosarul cauzei şi, în funcţie de situaţie, emite ordinul de trimitere în faţa consiliului de onoare, în termen de cel mult 2 zile lucrătoare, sau aplică sancţiunea disciplinară de mustrare scrisă în conformitate cu prevederile art. 65 alin. (2).
(2)Ordinul de trimitere în faţa consiliului de onoare se întocmeşte potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 10 pentru ofiţerii care îndeplinesc funcţii prevăzute cu gradul de general de brigadă/similar sau superior acestuia şi, respectiv, în anexa nr. 11 pentru celelalte cadre militare.
(3)Ordinul de trimitere în faţa consiliului de onoare şi dosarul cauzei se transmit, în termen de cel mult 2 zile lucrătoare de la emitere, preşedintelui consiliului de onoare; în aceeaşi perioadă de timp ordinul de trimitere în faţa consiliului de onoare se comunică de către ofiţerul desemnat, personal, cadrului militar în cauză, care îl primeşte şi semnează de luare la cunoştinţă.
(4)În acelaşi termen, ordinul de trimitere în faţa consiliului de onoare se transmite, după caz, comandantului/şefului unităţii militare din care face parte cel în cauză şi celui la care se află detaşat sau pus la dispoziţie; în situaţia în care cadrul militar trimis în faţa consiliului de onoare absentează în mod justificat - misiune, spitalizare, concediu, permisie ori în situaţii de forţă majoră, termenul de comunicare curge de la data prezentării la serviciu.
(5)În situaţia în care cadrul militar refuză să semneze de luare la cunoştinţă şi de primire a ordinului de trimitere în faţa consiliului de onoare se încheie de către ofiţerul desemnat/comisie un proces-verbal de constatare a acestei situaţii, care se introduce în dosarul cauzei şi se înregistrează în opis.
(6)În termen de cel mult 2 zile lucrătoare de la emiterea ordinului de trimitere în faţa consiliului de onoare a unui ofiţer care îndeplineşte o funcţie prevăzută cu gradul de general de brigadă/similar sau superior, acesta este adus la cunoştinţă în scris de către şeful Direcţiei management resurse umane sau şeful Statului Major General, după caz, preşedintelui şi membrilor consiliului de onoare, comisiei de cercetare prealabilă şi ofiţerului în cauză.
(7)Preşedintele consiliului de onoare aduce la cunoştinţa membrilor consiliului de onoare şi ofiţerului desemnat conţinutul ordinului de trimitere în faţa consiliului de onoare al comandantului/şefului unităţii militare.
Art. 105
(1)Cadrele militare care au luat cunoştinţă de conţinutul ordinului de trimitere în faţa consiliului de onoare semnează în tabelul întocmit conform modelului prevăzut în anexa nr. 12, care se redactează pe versoul ordinului de trimitere în faţa consiliului de onoare.
(2)Ordinul de trimitere în faţa consiliului de onoare semnat potrivit alin. (1) se introduce în dosarul cauzei şi se înregistrează în opis.
Art. 106
(1)Cauza se analizează de către membrii titulari ai consiliului de onoare care au gradul cel puţin egal cu al cadrului militar trimis în faţa acestuia.
(2)Cadrul militar trimis în faţa consiliului de onoare are dreptul să ceară recuzarea a cel mult 1-2 membri din compunerea consiliului de onoare care se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 95 alin. (3) lit. b) - e); în cazul în care unul din membrii consiliului de onoare se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 95 alin. (3) lit. b) - e), acesta are obligaţia să declare că se abţine de la judecarea cazului.
(3)Cererea de recuzare sau declaraţia de abţinere se face, în scris, cu cel puţin 2 zile lucrătoare înainte de data şedinţei consiliului de onoare şi trebuie să fie temeinic argumentată.
(4)Preşedintele consiliului de onoare stabileşte dacă cererea de recuzare sau declaraţia de abţinere este întemeiată, consemnează admiterea sau respingerea sa într-un proces-verbal care se introduce în dosarul cauzei şi se înregistrează în opis, dispune, când este cazul, înlocuirea membrilor titulari cu membri supleanţi, şi încunoştinţează despre aceasta pe cel trimis în faţa consiliului de onoare; în situaţia în care cererea de recuzare sau declaraţia de abţinere îl vizează pe preşedintele consiliului de onoare, aceasta se soluţionează de către comandantul/şeful unităţii militare care a emis ordinul de trimitere în faţa consiliului de onoare, cu aplicarea aceleiaşi proceduri.
(5)Membrii titulari aflaţi în situaţia prevăzută la alin. (2), precum şi cei care nu pot participa la şedinţa consiliului de onoare din motive temeinice sunt înlocuiţi de către preşedintele consiliului de onoare cu membri supleanţi, cu cel puţin 2 zile lucrătoare înainte de data şedinţei.
(6)În cazul în care membrii supleanţi nu mai îndeplinesc condiţiile pentru a fi titulari sau nu mai sunt membri supleanţi pentru a se înlocui membrii titulari, cu cel puţin 2 zile lucrătoare înainte de data şedinţei, se procedează la alegerea, prin vot secret a altor membri titulari ai consiliului de onoare numai pentru şedinţa respectivă.
Art. 107
(1)Şedinţa consiliului de onoare se desfăşoară în termen de cel mult 6 zile lucrătoare, de la data emiterii ordinului de trimitere în faţa consiliului de onoare, timp în care dosarul este studiat de către membrii consiliului de onoare care participă la soluţionarea acestuia.
(2)Locul desfăşurării, data şi ora începerii şedinţei se stabilesc de preşedintele consiliului de onoare, cu aprobarea comandantului/şefului unităţii militare, se consemnează în ordinul de zi pe unitate şi se aduc la cunoştinţă celui ce urmează a fi analizat în consiliul de onoare, prin orice mijloace de comunicare ce pot asigura confirmarea primirii de către acesta, precum şi martorilor prevăzuţi la art. 109 alin. (3).
Art. 108
În vederea pregătirii şi desfăşurării şedinţei, membrii consiliului de onoare pot solicita asistenţă juridică din partea consilierului juridic care asigură asistenţă juridică unităţii militare.
Art. 109
(1)Cadrul militar trimis în faţa consiliului de onoare are dreptul ca la şedinţa consiliului de onoare să fie asistat de un apărător ales, în condiţiile prevăzute la art. 26 lit. b).
(2)Apărătorul nu poate fi ales din rândul membrilor consiliului de onoare al unităţii militare şi nu poate fi consilierul juridic care a asigurat asistenţa juridică a consiliului de onoare.
(3)Cadrul militar trimis în faţa consiliului de onoare comunică preşedintelui acestuia, în oricare dintre zilele premergătoare şedinţei, inclusiv în ziua stabilită pentru analizarea cazului, numele apărătorului ales şi numele persoanelor propuse a fi audiate în calitate de martori.
(4)Comandanţii/şefii unităţilor militare în care sunt încadraţi martorii şi apărătorul ales iau măsuri pentru permiterea participării acestora la şedinţele consiliului de onoare şi pentru înscrierea activităţii în ordinul de zi pe unitate.
Art. 110
(1)Preşedintele consiliului de onoare, cu cel puţin 2 zile lucrătoare înainte de data desfăşurării şedinţei, aduce la cunoştinţa celui trimis în faţa consiliului de onoare, pe bază de semnătură în documentul întocmit conform modelului prevăzut în anexa nr. 13, precum şi apărătorului acestuia, în cazul în care şi l-a ales şi este prezent, conţinutul dosarului cauzei; cu acest prilej cadrul militar în cauză poate propune şi martorii pe care doreşte să îi aducă pentru a fi audiaţi în şedinţa consiliului de onoare.
(2)Dosarul cauzei poate fi studiat de cel trimis în faţa consiliului de onoare sau de către apărătorul acestuia, după ce dosarul i-a fost adus la cunoştinţă, ori de câte ori este nevoie, pe timpul programului de lucru, în oricare dintre zilele lucrătoare premergătoare şedinţei consiliului de onoare, în baza înştiinţării prealabile, în scris, a preşedintelui consiliului de onoare; dosarul este studiat în prezenţa a cel puţin unui membru al consiliului de onoare.
(3)În cazul în care cel trimis în faţa consiliului de onoare nu vrea să semneze de luarea la cunoştinţă a conţinutului dosarului ori, din motive neîntemeiate, nu se prezintă pentru luare la cunoştinţă, preşedintele consiliului de onoare informează despre acest fapt în deschiderea şedinţei de analiză a faptelor săvârşite de cel în cauză.
Art. 111
(1)Prezenţa cadrului militar în cauză în faţa consiliului de onoare este obligatorie.
(2)Atunci când se constată absenţa acestuia pentru motivele prevăzute la art. 104 alin. (4), şedinţa se desfăşoară în cel mult 2 zile lucrătoare de la data încetării situaţiei pentru care cel în cauză a absentat justificat.
(3)În cazul în care cel în cauză absentează nejustificat, deşi a fost înştiinţat, şedinţa consiliului de onoare se desfăşoară în lipsa acestuia, specificându-se această situaţie în procesul-verbal al şedinţei şi în hotărâre.
Art. 112
Pentru asigurarea efectului preventiv şi educativ al activităţii consiliilor de onoare, la şedinţele acestora pot asista cadrele militare prezente în unitatea militară care sunt cel puţin egale în grad cu cel trimis în faţa consiliului de onoare, mai puţin martorii propuşi, care se introduc, pe rând, în sală şi rămân după ce au fost audiaţi, numai dacă îndeplinesc condiţiile de a asista la dezbateri.
Art. 113
(1)În situaţia în care cadrul militar a făcut o avertizare în interes public şi este analizat ca urmare a unui act de avertizare, acesta poate cere să fie invitaţi presa şi un reprezentant al asociaţiei profesionale din care face parte; în acest sens, anunţul se face la cererea scrisă a preşedintelui consiliului de onoare prin comunicat pe pagina de internet a Ministerului Apărării Naţionale, cu cel puţin 3 zile lucrătoare înaintea şedinţei, sub sancţiunea nulităţii hotărârii consiliului de onoare.
(2)Termenii de avertizare în interes public şi act de avertizare au semnificaţiile prevăzute în Legea nr. 571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii.
(3)Pentru accesul presei şi al reprezentantului asociaţiei profesionale la şedinţa consiliului de onoare trebuie avute în vedere următoarele:
a)informaţiile ce se discută să nu facă parte din categoria informaţiilor clasificate potrivit legii;
b)pentru informaţiile clasificate vehiculate reprezentanţii să deţină certificat de securitate ori autorizaţie de acces corespunzător/corespunzătoare.
Art. 114
(1)Membrii consiliului de onoare nu depun jurământ; preşedintele consiliului de onoare le atrage însă atenţia să îşi dea votul fără patimă şi prejudecăţi, îndeplinindu-şi datoria de conştiinţă în spiritul dreptăţii, al onoarei şi al demnităţii militare.
(2)Preşedintele consiliului de onoare desemnează un membru al consiliului de onoare care întocmeşte procesul-verbal al şedinţei, în care se consemnează modul de desfăşurare a acesteia.
(3)În continuarea şedinţei, preşedintele consiliului de onoare dă citire ordinului de trimitere în faţa acestui consiliu a cadrului militar în cauză, iar ofiţerul desemnat prezintă referatul şi alte documente relevante privind fapta săvârşită; preşedintele consiliului de onoare solicită apoi celui în cauză să prezinte, personal ori prin apărătorul ales, poziţia sa faţă de fapta/faptele care i se impută, precum şi eventualele probe pregătite în apărarea sa.
(4)Pentru a se edifica asupra faptei/faptelor săvârşite, membrii consiliului de onoare pot pune întrebări celui în cauză, prin intermediul preşedintelui; cel audiat răspunde la întrebări personal, având dreptul să se consulte ori de câte ori consideră necesar cu apărătorul său.
(5)După epuizarea întrebărilor sunt audiaţi, pe rând, martorii care sunt introduşi în sală; înainte de a fi audiaţi, martorilor li se cere să spună numai adevărul şi să nu ascundă nimic din ceea ce cunosc; membrii consiliului de onoare pot adresa întrebări şi pot cere lămuriri martorilor numai prin intermediul preşedintelui.
(6)Preşedintele consiliului de onoare dă cuvântul ofiţerului desemnat în situaţia în care acesta are de făcut precizări faţă de probatoriul administrat şi explicaţiile date de cel analizat în consiliul de onoare pe parcursul şedinţei.
(7)Preşedintele consiliului de onoare dă cuvântul cadrului militar trimis în faţa consiliului şi apărătorului său, pentru a-şi expune concluziile; la sfârşitul şedinţei, cadrul militar trimis în faţa consiliului de onoare poate depune la dosar, personal sau prin apărător, concluzii scrise.
(8)Preşedintele consiliului de onoare declară dezbaterile încheiate, iar membrii consiliului de onoare care au analizat cazul se retrag din sală pentru deliberare şi adoptarea hotărârii în aceeaşi zi.
(9)Când fapta sesizată constituie abatere de la disciplina militară, consiliul de onoare propune aplicarea unei sancţiuni disciplinare în raport cu gravitatea abaterii săvârşite, avându-se în vedere prevederile art. 63.
(10)Consiliul de onoare adoptă o hotărâre, după ce fiecare membru, începând cu cel mai mic în grad, iar la grade egale, cu cel care are stagiul cel mai mic în grad, propune una dintre soluţiile prevăzute la art. 115, impunându-se cea propusă de majoritatea membrilor; propunerea fiecărui membru al consiliului de onoare trebuie să fie clar exprimată, să nu conducă spre formulări de genul: "Sunt de acord cu propunerea făcută anterior" sau "Sunt de acord cu majoritatea".
(11)În situaţia în care nu se stabileşte o majoritate a aceleiaşi propuneri, membrul consiliului de onoare care a propus sancţiunea cea mai severă se alătură propunerii membrului consiliului de onoare cea mai apropiată de a sa.
(12)Rezultatul deliberării se consemnează în minuta şedinţei în care se înscrie hotărârea adoptată de către consiliul de onoare; minuta se întocmeşte conform modelului prevăzut în anexa nr. 14 şi se semnează de toţi membrii consiliului de onoare care au analizat cauza începând cu cel mai mic în grad, iar la grade egale, cu cel care are stagiul cel mai mic în grad.
(13)După întocmirea minutei membrii consiliului de onoare se întorc în sala unde a avut loc şedinţa şi preşedintele consiliului de onoare dă citire hotărârii adoptate, consemnată în minută.