Titlul v - Escortarea persoanelor private de libertate - Regulament din 2010 privind siguranţa locurilor de deţinere din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor

M.Of. 523 bis

Ieşit din vigoare
Versiune de la: 18 Octombrie 2017
Titlul V:Escortarea persoanelor private de libertate
Capitolul I:Scop şi organizare
Secţiunea 1:Principii generale
Art. 146
Escortarea reprezintă totalitatea activităţilor desfăşurate de personalul locului de deţinere, determinate de prezentarea persoanelor private de libertate în faţa organelor judiciare, la puncte de lucru, policlinici, spitale sau în alte locuri din exteriorul locului de deţinere, stabilite de directorul acestuia.
Art. 147
(1)Escorta este un element de serviciu, mobil, compus din două sau mai multe persoane înarmate, destinat să asigure paza şi supravegherea persoanelor private de libertate pe timpul deplasării acestora în afara locului de deţinere şi la locul de destinaţie.
(2)La constituirea escortei, indiferent de numărul membrilor, şeful serviciului siguranţa deţinerii numeşte un şef al acesteia.
(3)În componenţa escortei cel puţin un membru trebuie să fie de acelaşi sex cu persoanele escortate.
(4)Însoţirea în exteriorul locului de deţinere persoanelor condamnate din regimul semideschis pentru activităţi productive şi a minorilor sancţionaţi cu măsura internării într-un centru de reeducare se execută de personal neînarmat, dotat cu mijloace de legătură şi imobilizare.
(5)În cazul în care se impune însoţirea persoanelor condamnate din regimul deschis la locul de muncă şi în vederea participării la activităţile culturale, educative şi sportive în exteriorul locului de deţinere, aceasta se realizează cu personal neînarmat, dotat cu mijloace de legătură şi imobilizare.
Art. 148
Pentru executarea misiunii încredinţate, escorta adoptă pe timpul deplasării dispozitive corespunzătoare, care trebuie să asigure:
a)paza şi supravegherea persoanelor private de libertate pe timpul deplasării;
b)prevenirea evadării pe timpul deplasării;
c)prevenirea realizării de legături nepermise între persoanele private de libertate şi alte persoane;
d)folosirea judicioasă a forţelor şi mijloacelor la dispoziţie;
e)continuitatea misiunii.
Art. 149
(1)Escortarea se realizează în raport de modul de deplasare a persoanelor private de libertate: în formaţie pe jos, cu mijloace de transport auto, cu ambarcaţiuni fluviale sau cu aeronave.
(2)Se interzice deplasarea cu mijloace de transport cu aerisire sau iluminare improprie sau în condiţii care să producă suferinţe fizice ori să pună în situaţii umilitoare persoanele private de libertate.
Art. 150
(1)Pentru deplasarea şi escortarea persoanelor private de libertate în afara locului de deţinere, se stabilesc cel puţin două itinerare pentru fiecare destinaţie.
(2)Itinerarele de deplasare trebuie să îndeplinească, pe cât posibil, următoarele condiţii:
a)să permită ajungerea la destinaţie într-un timp cât mai scurt;
b)să asigure posibilitatea de deplasare în coloană şi de realizare a dispozitivului de escortare;
c)să evite deplasarea pe străzi şi drumuri intens circulate, centre aglomerate, pe poduri, prin pasaje subterane şi trasee turistice ori prin alte zone care prin natura lor pot pune în pericol siguranţa misiunii.
Art. 151
Directorul locului de deţinere poate solicita sprijinul organelor de poliţie şi jandarmerie în situaţia în care sunt escortate persoane private de libertate incluse în categoria celor care prezintă risc pentru siguranţa penitenciarului. De asemenea, aceste măsuri sunt solicitate pentru asigurarea siguranţei misiunii, când escortarea se execută în zone sau pe trasee care pot favoriza producerea unor incidente, când este pusă în pericol viaţa şi integritatea persoanelor escortate sau a personalului ori când numărul persoanelor escortate este mare iar resursele umane avute la dispoziţie sunt insuficiente.
Art. 152
(1)Escortarea persoanelor private de libertate se organizează, de regulă, ziua, iar pe timp de noapte numai în caz de necesitate.
(2)Escortarea pe timp de noapte se execută cu efective sporite de cadre cărora li se asigură mijloace de iluminat atât pe timpul transportului, cât şi la destinaţie.
Art. 153
(1)Organizarea escortării persoanelor private de libertate se face de către directorul adjunct pentru siguranţa deţinerii şi regim penitenciar, în acest scop întocmindu-se:
a)tabelul nominal cu persoanele private de libertate escortate;
b)delegaţia pentru predarea şi primirea persoanelor private de libertate transferate;
c)dovada pentru predarea şi primirea persoanelor private de libertate;
d)alte documente în funcţie de situaţie.
(2)Modelul delegaţiei pentru predarea şi primirea persoanelor private de libertate transferate şi a dovezii pentru predarea şi primirea persoanelor private de libertate se stabileşte prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
Art. 154
(1)Tabelul nominal cu persoanele private de libertate escortate la punctele de lucru este prevăzut la Anexa nr. 33 şi se întocmeşte de către şeful serviciului/biroului evidenţă deţinuţi şi organizarea muncii.
(2)Modelul tabelelor nominale întocmite pentru prezentarea persoanelor private de libertate la instanţele de judecată, organele de urmărire penală şi transfer sunt prevăzute de ordinul ministrului justiţiei referitor la evidenţa nominală şi statistică determinată de punerea în executare a pedepselor şi măsurilor privative de libertate în locurile de deţinere din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
(3)Pentru persoanele private de libertate care urmează a fi internate în spitale din reţeaua Ministerului Sănătăţii Publice, trimise la consultaţii ori analize la policlinicile locale, tabelul se întocmeşte de către medicul locului de deţinere.
(4)În toate cazurile, tabelul se întocmeşte în două exemplare, se avizează de directorul adjunct pentru siguranţa deţinerii şi regim penitenciar, se aprobă de directorul locului de deţinere şi se păstrează, unul, la compartimentul care l-a emis, iar al doilea se înmânează şefului de escortă sau, după caz, şefului punctului de lucru.
Art. 155
În funcţie de situaţia operativă şi complexitatea misiunilor de executat se întocmesc documente referitoare la dotarea componenţei escortei, mijloacele de transport folosite, itinerariile de deplasare şi alte elemente.
Secţiunea 2:Personalul destinat activităţilor de escortare şi însoţire
Art. 156
Escortarea persoanelor private de libertate se efectuează cu personal specializat, anume instruit.
Art. 157
Escorta este formată, de regulă, din următoarele elemente de serviciu:
a)şef de escortă;
b)ajutor şef de escortă, când escorta depăşeşte 8 agenţi;
c)şef post control, la punctele de lucru care necesită o astfel de amenajare;
d)un agent la 4-6 persoane private de libertate escortate, dar nu mai puţin de 2 agenţi într-o escortă;
e)un conductor cu câine de serviciu pe timpul deplasării persoanelor private de libertate la şi de la punctele de lucru, instanţele de judecată sau organele de urmărire penală.
Art. 158
(1)Şeful de escortă se subordonează şefului serviciului siguranţa deţinerii sau ofiţerului anume desemnat de directorul locului de deţinere.
(2)Ajutorul şefului de escortă se subordonează şefului de escortă.
(3)Personalul din compunerea escortei se subordonează şefului de escortă.
Art. 159
Compunerea escortei se stabileşte în funcţie de:
a)numărul persoanelor private de libertate escortate;
b)riscul pe care îl prezintă aceştia pentru siguranţa penitenciarului;
c)misiunea escortei;
d)durata misiunii;
e)forţele şi mijloacele disponibile;
f)distanţa până la destinaţie;
g)itinerarul de deplasare;
h)caracteristicile terenului;
i)modul de escortare;
j)natura lucrărilor şi gradul de amenajare al locurilor de destinaţie;
k)nevoile de pază la destinaţie;
l)situaţia operativă din zona de dispunere a locului de deţinere şi pe traseul de deplasare;
m)mijloacele de transport utilizate;
n)condiţiile de timp, anotimp şi starea vremii.
Art. 160
Şeful de escortă răspunde de executarea regulamentară a serviciului de către subordonaţi şi de asigurarea pazei, supravegherii şi escortării persoanelor private de libertate luate în primire şi are următoarele atribuţii generale:
a)verifică subordonaţii cu privire la cunoaşterea îndatoririlor specifice postului încredinţat;
b)supraveghează încărcarea-descărcarea armamentului de către subordonaţi;
c)se informează despre comportamentul cunoscut al persoanelor private de libertate care se escortează din Formularul privind istoricul escortării persoanei private de libertate pe care îl comunică subordonaţilor;
d)dă dispoziţia de executare a misiunii şi fixează locul fiecărui subordonat, în dispozitivul de escortare şi de pază la locul de destinaţie;
e)respectă itinerariile stabilite pentru deplasarea la şi de la destinaţie şi ia toate măsurile pentru prevenirea şi zădărnicirea oricărui incident;
f)opreşte orice persoană care încearcă să ia legătura cu persoanele private de libertate sau să le transmită obiecte ori să le favorizeze evadarea;
g)comunică la dispeceratul unităţii, la intervalele stabilite, situaţia operativă, utilizând mijloacele de legătură din dotare;
h)comunică şefului ierarhic sau şefului de tură, la înapoierea din misiune, modul de executare a acesteia, problemele apărute, soluţionarea lor şi propunerile sale, după ce acestea au fost consemnate în carnetul postului - Probleme deosebite apărute în timpul executării serviciului;
i)consemnează în mod corespunzător rubricile din Formularul privind istoricul escortării persoanei private de libertate.
Art. 161
Pe timpul executării misiunilor, şefului de escortă îi este interzis:
a)să părăsească itinerarele de deplasare stabilite, fără a anunţa despre acest fapt conducerea locului de deţinere;
b)să intre cu armamentul din dotare printre persoanele private de libertate ori să îl lase în locuri nepermise;
c)să aibă asupra sa telefon mobil proprietate personală sau alte mijloace de comunicare în afara celor din dotare;
d)să aibă preocupări care să-i distragă atenţia de la executarea misiunii încredinţate
e)să permită scoaterea persoanelor private de libertate în afara dispozitivului de pază şi escortare, fără delegaţia pentru predarea sau primirea persoanelor private de libertate transferate sau dovada pentru predarea şi primirea persoanelor private de libertate;
f)să folosească în scopuri personale subordonaţii sau persoanele private de libertate.
Art. 162
Personalul din compunerea escortei răspunde de paza persoanelor private de libertate pe timpul deplasării şi la destinaţie, fiind obligat:
a)să-şi însuşească dispoziţia de executare a misiunii şi s-o execute întocmai;
b)să cunoască numărul, categoria şi riscul pe care îl prezintă pentru siguranţa penitenciarului persoanele private de libertate din formaţia pe care o escortează;
c)să ocupe locul din dispozitivul de escortare stabilit de şeful escortei;
d)să ţină permanent legătura de vedere şi, după caz, de foc cu celelalte persoane din dispozitiv şi să observe itinerarul şi terenul înconjurător;
e)să supravegheze cu atenţie ca, pe timpul deplasării, persoanele private de libertate să nu comunice cu alte persoane, să trimită sau să primească bani, ţigări ori alte obiecte sau substanţe sau să fumeze.
Art. 163
Personalului din compunerea escortei, pe timpul executării serviciului, îi este interzis:
a)să părăsească postul încredinţat, fără aprobare;
b)să încredinţeze arma din dotare altor persoane ori să o lase în locuri nepermise;
c)să intre cu armamentul printre persoanele private de libertate;
d)să aibă asupra sa telefon mobil proprietate personală sau alte mijloace de comunicare în afara celor din dotare;
e)să aibă preocupări care să-i distragă atenţia de la executarea misiunii încredinţate
f)să poarte discuţii care nu au legătură cu serviciul cu persoanele private de libertate ori cu persoane civile sau să desfăşoare alte activităţi.
Art. 164
Personalul numit pentru escortarea persoanelor private de libertate se dotează cu mijloace de legătură, de imobilizare şi cu dispozitive individuale de alarmare-avertizare în caz de pericol sau producere a unor incidente, conectate la dispeceratul locului de deţinere.
Capitolul II:Primirea şi predarea persoanelor private de libertate de către escortă
Art. 165
Instruirea personalului care execută serviciul de escortare se realizează zilnic înaintea intrării în serviciu de către un ofiţer numit de directorul locului de deţinere. Cu această ocazie, şefii de escortă comunică personalului escortelor date despre comportamentul persoanelor private de libertate din Formularul privind istoricul escortării persoanei private de libertate.
Art. 166
(1)Persoana care conduce această activitate transmite escortelor dispoziţiile referitoare la:
a)compunerea escortelor;
b)repartizarea pe destinaţii;
c)numărul şi categoria persoanelor private de libertate care urmează a fi escortate;
d)modul, mijloacele şi itinerarele de deplasare la şi de la destinaţie;
e)programul misiunii.
(2)După efectuarea instruirii dă dispoziţia de executare a misiunii şi dispune ridicarea mijloacelor de imobilizare de la magazia de serviciu.
(3)Persoana care coordonează activitatea de scoatere a persoanelor private de libertate din locul de deţinere sau şeful de tură înmânează şefului de escortă sau după caz, şefului punctului de lucru, tabelul nominal cu persoanele private de libertate care urmează a fi escortate şi dispune deplasarea la locurile stabilite pentru luarea în primire a acestora.
Art. 167
Persoanele private de libertate care urmează a fi escortate se iau în primire numai în zona de acces a secţiei de deţinere, pe bază de semnătură în registrul de evidenţă a intrărilor-ieşirilor persoanelor private de libertate şi sunt conduse la locul destinat efectuării apelului nominal şi percheziţiei corporale.
Art. 168
După executarea apelului şi a percheziţiei, persoanele private de libertate sunt conduse în dispozitivul de escortare, unde şeful de escortă sau şeful punctului de lucru le aduce la cunoştinţă regulile pe care sunt obligate să le respecte pe timpul deplasării şi consecinţele ce decurg în cazul nerespectării lor.
Art. 169
Şeful postului de control numără persoanele private de libertate din formaţie, înscrie numărul acestora într-un document anume destinat, prevăzut la Anexa nr. 34, consemnează ora ieşirii şi solicită şefului de escortă sau şefului punctului de lucru să semneze pentru primirea lor.
Art. 170
După semnarea de luare în primire, şeful de escortă sau şeful punctului de lucru dispune punerea în mişcare a formaţiei, dacă deplasarea se face în formaţie pe jos sau verifică dacă mijloacele de transport destinate deplasării îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 181 -182, după care dispune îmbarcarea persoanelor private de libertate.
Art. 171
(1)Şeful de escortă sau şeful punctului de lucru organizează supravegherea persoanelor private de libertate cu personal din compunerea escortei şi dispune deplasarea pentru ridicarea armamentului, muniţiei, a mijloacelor de legătură, semnalizare şi alarmare, după care supraveghează operaţiunile de încărcare a armamentului.
(2)Şeful de escortă sau şeful punctului de lucru dispune, după caz, preluarea câinelui de serviciu, îmbarcarea membrilor escortei în mijloacele de transport sau realizarea dispozitivului de escortare pe jos şi deplasarea pe traseele stabilite.
Art. 172
După încetarea activităţilor de escortare a persoanelor private de libertate şi înapoierea la locul de deţinere şeful de escortă sau şeful punctului de lucru organizează deplasarea membrilor escortei la locul de descărcare a armamentului, supraveghează desfăşurarea operaţiunilor de descărcare şi dispune deplasarea la magazia de serviciu în vederea predării armamentului şi celorlalte materiale din dotare, asigurând supravegherea persoanelor private de libertate cu personal din compunerea escortei.
Art. 173
După organizarea descărcării şi predării armamentului, materialelor din dotare şi a câinelui de serviciu, se desfăşoară următoarele activităţi:
a)şeful de escortă sau şeful punctului de lucru dispune, succesiv, realizarea dispozitivului de debarcare, debarcarea persoanelor private de libertate, încolonarea acestora şi verifică mijloacele de transport auto;
b)şeful postului de control numără persoanele private de libertate, confruntă rezultatul cu înregistrarea din registrul de evidenţă al postului, notează ora de intrare a acestora în locul de deţinere şi semnează de primire;
c)şeful de escortă sau şeful punctului de lucru conduce persoanele private de libertate pe locul stabilit, unde li se efectuează percheziţia, potrivit dispoziţiilor legale, după care le predă supraveghetorilor din secţiile de deţinere.
Art. 174
După predarea persoanelor private de libertate la secţia de deţinere, şeful de escortă sau şeful punctului de lucru se prezintă la şeful serviciului siguranţa deţinerii, la persoana desemnată de directorul locului de deţinere sau, în lipsa acestora, la şeful de tură şi îl informează despre modul de îndeplinire a misiunii şi completează în mod corespunzător Formularul privind istoricul escortării persoanei private de libertate.
Capitolul III:Moduri de escortare
Secţiunea 1:Escortarea persoanelor private de libertate pe jos
Art. 175
(1)Escortarea persoanelor private de libertate pe jos se poate executa în formaţie, pe distanţe de maxim 3 kilometri, pe itinerare stabilite şi recunoscute, evitându-se, pe cât posibil, locurile aglomerate sau traseele turistice precum şi orice alte zone care prin natura lor pun în pericol siguranţa misiunii.
(2)Dispozitivul de escortare se realizează în raport de numărul persoanelor private de libertate, regimul de executare şi riscul pe care îl prezintă aceştia pentru siguranţa penitenciarului, mărimea coloanei şi caracteristicile terenului de pe itinerarul de deplasare, astfel:
a)când escorta este formată din două persoane, acestea se deplasează în spatele coloanei pe ambele laturi, la distanţe care să le permită paza şi supravegherea persoanelor private de libertate în condiţii de siguranţă;
b)când escorta este formată din 3 persoane, una merge pe partea dreaptă şi alta pe partea stângă la o distanţă de 4 - 5 metri de persoanele private de libertate, iar şeful de escortă sau şeful punctului de lucru în spatele coloanei la aceeaşi distanţă;
c)când escorta este formată din 4 sau mai multe persoane, una se deplasează în faţa coloanei la 7 - 10 metri, iar celelalte pe părţile laterale şi în spatele acesteia la 4 - 5 metri, dispuse astfel încât să poată supraveghea orice mişcare a persoanelor private de libertate şi să se poată sprijini reciproc;
d)când la escortare se foloseşte şi câine de serviciu, conductorul cu câinele de serviciu se deplasează la 4 - 5 metri lateral de coloană, pe partea cea mai vulnerabilă sau în spatele coloanei.
(3)Când condiţiile de teren nu permit respectarea acestor distanţe personalul din compunerea escortei se dispune în aceleaşi dispozitive la distanţe care să le permită paza şi supravegherea persoanelor private de libertate în condiţii de siguranţă.
(4)Pe timpul escortării persoanelor private de libertate în formaţie pe jos, armamentul se poartă în toc sau în poziţia "la umăr".
Art. 176
Şeful de escortă sau şeful punctului de lucru se deplasează în spatele coloanei, în locul care-i permite să observe persoanele private de libertate şi dispozitivul de escortare, astfel încât să poată interveni dacă este necesar.
Art. 177
Formaţia de persoane private de libertate şi dispozitivul de escortare se opresc numai la dispoziţia şefului de escortă sau şefului punctului de lucru, în locurile dinainte stabilite. Pe timpul opririlor scurte formaţia se dispune cu persoanele private de libertate grupate pe o singură parte a drumului, escorta menţinând dispozitivul de pază.
Art. 178
Persoanele private de libertate care, din motive justificate, nu mai pot continua deplasarea, sunt ajutate de alte persoane private de libertate. În această situaţie şeful de escortă sau şeful punctului de lucru ia măsuri pentru acordarea primului ajutor şi comunică situaţia creată la dispeceratul locului de deţinere.
Secţiunea 2:Escortarea persoanelor private de libertate în mijloacele de transport auto
Art. 179
(1)Pentru escortarea persoanelor private de libertate în mijloace auto, escortei îi este destinat, în funcţie de numărul acestora, unul sau mai multe mijloace de transport special amenajate, care să respecte condiţiile tehnice stabilite de legislaţia în vigoare cu privire la transportul de persoane.
(2)În fiecare mijloc de transport se îmbarcă numai numărul de persoane legal prevăzut pentru tipul autovehiculului respectiv.
Art. 180
Mijloacele de transport descoperite, special amenajate, se pot folosi numai pentru transportul persoanelor private de libertate cărora li se aplică regimul deschis şi semideschis la şi de la punctele de lucru.
Art. 181
(1)Mijloacele de transport utilizate pentru deplasarea şi escortarea persoanelor private de libertate se amenajează cu dispozitive de siguranţă a personalului din compunerea escortei, realizate din plase sau grilaje metalice, prevăzute cu încuietori care să nu poată fi acţionate de către persoanele private de libertate.
(2)Dispozitivele de siguranţă se amplasează în mijloacele de transport astfel încât să protejeze escorta şi conducătorul auto.
Art. 182
(1)Mijloacele de transport speciale din dotarea locului de deţinere destinate transportului persoanelor private de libertate se amenajează în aşa fel încât să asigure condiţii de separare pe timpul transportului, să aibă încuietori sigure la compartimentele unde se introduc persoanele private de libertate şi la uşi, care să poată fi manevrate cu uşurinţă în caz de forţă majoră.
(2)Mijloacele de transport speciale sunt astfel amenajate încât să asigure condiţii de încălzire, iluminare şi aerisire corespunzătoare.
(3)Mijloacele de transport speciale se dotează cu mijloace de legătură radio cu locul de deţinere, precum şi cu sisteme de legătură şi semnalizare-alarmare între personalul din compunerea escortei şi cabina conducătorului auto.
Art. 183
Locul de îmbarcare a persoanelor private de libertate în mijloacele de transport se stabileşte, de regulă, în imediata apropiere a postului de control de la intrarea în sectorul de deţinere.
Art. 184
Înainte de îmbarcarea persoanelor private de libertate, şeful escortei controlează încăperile mijloacelor de transport unde acestea urmează să fie introduse, în scopul verificării gradului de siguranţă şi descoperirii obiectelor interzise şi stabileşte dispozitivul de pază la locul de îmbarcare şi pe timpul deplasării.
Art. 185
Şeful escortei sau şeful punctului de lucru repartizează personalul din escortă pe autovehicule, astfel:
a)când deplasarea se realizează cu un singur mijloc de transport, personalul din compunerea escortei se dispune în funcţie de tipul autovehiculului, iar locul şefului escortei sau al şefului punctului de lucru este lângă conducătorul auto;
b)când deplasarea se realizează cu două sau mai multe mijloace de transport, personalul se repartizează în mod proporţional pe autovehicule;
c)când coloana este mai mare de 5 autovehicule, în primul şi ultimul nu sunt transportate persoane private de libertate ci numai forţe suplimentare, materiale, câini de serviciu precum şi alte mijloace tehnice. Şeful escortei se deplasează în ultimul autovehicul pentru a supraveghea întreaga coloană iar ajutorul şefului de escortă în primul autovehicul, conducând coloana pe itinerarul stabilit.
Art. 186
Înainte de luarea în primire a persoanelor private de libertate, şeful escortei sau şeful punctului de lucru execută instructajul conducătorilor auto precizându-le:
a)obligaţiile ce le revin pe timpul transportului;
b)destinaţia;
c)itinerarul de deplasare;
d)viteza de deplasare;
e)distanţa între autovehicule;
f)opririle şi semnalele de legătură.
Art. 187
La dispoziţia şefului escortei sau şefului punctului de lucru persoanele private de libertate se urcă în autovehicule în ordinea echipelor şi a detaşamentelor şi se aşează în funcţie de tipul mijlocului de transport, astfel:
a)persoanele private de libertate din regimul deschis şi semideschis care se deplasează cu mijloace auto descoperite sunt aşezate pe bănci sau scaune, fixate pe platformă, care să nu depăşească înălţimea de 0,35 metri de la podea, cu faţa spre înapoi, cu excepţia ultimului rând de la oblonul din spate, care se aşează cu faţa spre înainte. Personalul de însoţire şi supraveghere se aşează pe o bancă sau scaune de lângă cabina conducătorului auto, la o distanţă de 0,5 metri de persoanele private de libertate;
b)în autobuze, persoanele private de libertate se aşează pe scaune, iar personalul din compunerea escortei stă lângă conducătorul auto şi pe ultimul rând de scaune, cu faţa spre persoanele private de libertate.
Art. 188
După ce verifică aşezarea persoanelor private de libertate în autovehicule, montarea dispozitivelor de siguranţă, închiderea şi asigurarea obloanelor sau uşilor, şeful escortei sau şeful punctului de lucru dispune îmbarcarea escortelor. La această dispoziţie, personalul din compunerea escortei se deplasează la autovehiculele unde au fost repartizaţi şi îşi ocupă locurile stabilite.
Art. 189
Pe timpul escortării în mijloace de transport auto, personalul din compunerea escortei ţine armamentul între genunchi, în poziţie verticală, cu ţeava îndreptată în sus sau, după caz, în toc, funcţie de tipul acestuia.
Art. 190
(1)Pentru începerea deplasării, şeful escortei sau şeful punctului de lucru dă dispoziţie de punere în mişcare a autovehiculului.
(2)Viteza de deplasare este cea prevăzută în actele normative care reglementează circulaţia autovehiculelor pe drumurile publice, iar distanţa între autovehicule se fixează în funcţie de viteza de deplasare şi condiţiile de vizibilitate.
(3)După ieşirea din localităţi, dacă este cazul, se dispune oprirea autovehiculelor sau încetinirea vitezei pentru regruparea coloanei.
(4)În situaţia în care se impune debarcarea persoanelor private de libertate, personalul din compunerea escortei coboară primul şi realizează dispozitivul de pază în jurul coloanei de autovehicule.
(5)Dacă un autovehicul se opreşte din cauza unei defecţiuni tehnice sau din alte cauze, se opreşte întreaga coloană. După înlăturarea cauzelor care au provocat oprirea, se reia deplasarea. În cazul în care autovehiculul defect nu mai poate continua deplasarea sau există un pericol iminent pentru siguranţa persoanelor, acestea se repartizează şi se îmbarcă în celelalte autovehicule, fără a se afecta siguranţa dispozitivului de escortare, iar dacă acest lucru nu este posibil, se comunică la dispeceratul locului de deţinere, şeful escortei sau şeful punctului de lucru urmând a executa dispoziţiile primite.
Art. 191
(1)La sosirea la locul de destinaţie, şeful de escortă sau şeful punctului de lucru dispune debarcarea escortei şi realizarea dispozitivului de pază.
(2)Personalul din compunerea escortei coboară din mijloacele de transport şi realizează dispozitivul de pază în jurul acestora.
(3)La darea dispoziţiei de debarcare, persoanele private de libertate coboară în ordinea echipelor, începând cu primul autovehicul sau concomitent din toate şi se încolonează în locul stabilit.
(4)După debarcarea şi încolonarea persoanelor private de libertate, şeful escortei sau şeful punctului de lucru le numără, dispune verificarea mijloacelor de transport şi realizarea dispozitivului de pază al obiectivului, după executarea controlului acestuia.
Secţiunea 3:Escortarea persoanelor private de libertate în nave fluviale
Art. 192
Înainte de îmbarcarea persoanelor private de libertate, şeful escortei controlează încăperile navei unde acestea urmează să fie introduse, în scopul verificării gradului de siguranţă şi descoperirii obiectelor interzise şi stabileşte dispozitivul de pază la locul de îmbarcare şi pe timpul deplasării.
Art. 193
(1)Posturile de pază se instalează pe punte, în interiorul navei, la uşile încăperilor sau pe coridoare.
(2)În scopul supravegherii părţilor laterale ale navei şi suprafeţei apei, pe timpul nopţii sau în condiţii de ceaţă, la unele posturi de pază se instalează reflectoare.
Art. 194
Persoanele private de libertate păstrează asupra lor alimentele primite de la administraţia locului de deţinere şi câte un recipient din material plastic cu apă potabilă iar celelalte obiecte şi bunuri se împachetează şi sigilează, urmând să fie predate de şeful de escortă, odată cu persoana privată de libertate, la locul de deţinere de destinaţie.
Art. 195
Pe timpul opririi navei în porturi, şeful escortei este obligat să întărească paza, să asigure supravegherea punctelor vulnerabile de pe navă şi să interzică urcarea persoanelor străine la bord.
Art. 196
(1)În situaţiile când transportul persoanelor private de libertate se efectuează cu nave de transport public, acestea sunt îmbarcate înaintea celorlalţi pasageri, sunt aşezate separat de alte persoane, prevenindu-se stabilirea de legături interzise sau primirea de bunuri şi obiecte.
(2)Bagajele personale ale persoanelor private de libertate rămân asupra acestora.
(3)Debarcarea persoanelor private de libertate în portul de destinaţie se efectuează numai după ce au coborât ceilalţi pasageri sau în urma acestora, în cazul în care nava continuă deplasarea.
Secţiunea 4:Escortarea persoanelor private de libertate cu aeronave
Art. 197
(1)În aeronavă paza şi supravegherea persoanelor private de libertate se realizează de personal neînarmat.
(2)Pe timpul transportului persoanelor private de libertate în aeronavă li se pot aplica mijloace de imobilizare, în condiţiile legii, dacă regulile interne sau internaţionale de transport nu dispun altfel.
(3)În aeronave, de regulă, persoanele private de libertate sunt aşezate în partea din spate a acesteia, pe ultimul rând de scaune şi sunt încadrate de membrii escortei, astfel încât să se prevină stabilirea de legături cu alţi pasageri sau primirea de bunuri şi obiecte.
(4)Şeful de escortă stabileşte cu autorităţile aeroportului şi comandantul aeronavei ca persoanele private de libertate să fie primii pasageri îmbarcaţi, iar la sosire să fie debarcate după coborârea celorlalţi pasageri.
Capitolul IV:Situaţii de escortare
Secţiunea 1:Escortarea persoanelor private de libertate la organele judiciare
Art. 198
Pentru îndeplinirea misiunilor de escortare, pază şi supraveghere a persoanelor private de libertate la organele judiciare, se constituie o formaţiune distinctă formată din personal specializat.
Art. 199
Şeful de escortă la organele judiciare are următoarele atribuţii specifice:
a)asigură pregătirea persoanelor private de libertate pentru prezentarea la organele judiciare;
b)respectă regulile de separare pe timpul deplasării şi în camerele de arest;
c)stabileşte legătura, atunci când este cazul, cu organele de poliţie sau jandarmerie împreună cu care ia măsuri de asigurare a ordinii în zona dispozitivului de pază, a securităţii escortei şi persoanelor private de libertate;
d)informează organele judiciare cu privire la persoanele private de libertate prezentate cu risc pentru siguranţa penitenciarului;
e)asigură paza şi supravegherea persoanelor private de libertate la camerele de arest, de audiere şi sălile de judecată;
f)ia măsuri de prevenire a evadărilor, iniţierii de legături între persoanele private de libertate şi alte persoane sau a altor incidente care se pot produce.
Art. 200
(1)Persoanele private de libertate escortate la organele judiciare sunt echipate cu ţinută personală care trebuie să fie decentă, îngrijită şi adecvată anotimpului.
(2)Ţinuta persoanelor private de libertate trebuie să fie diferită de uniforma personalului.
Art. 201
(1)Efectuarea percheziţiei corporale şi verificarea ţinutei persoanelor private de libertate în vederea prezentării la organele judiciare se execută sub coordonarea directă a şefului serviciului siguranţa deţinerii sau a persoanei nominalizată în acest sens, numită prin decizie zilnică.
(2)Aceste activităţi se execută în încăperi anume destinate şi amenajate corespunzător.
(3)Cu ocazia prezentării în faţa organelor judiciare, persoanele private de libertate pot păstra asupra lor înscrisurile necesare cauzei aflate pe rol, hârtie de scris, medicamentele necesare pentru intervalul de timp afectat acestei activităţi, ţigări, hrană rece şi un recipient din material plastic cu apă.
Art. 202
(1)Mijloacele de imobilizare se aplică persoanelor private de libertate care prezintă risc pentru siguranţa penitenciarului şi, cu aprobarea directorului penitenciarului, în cazuri justificate pentru celelalte persoanele private de libertate pe timpul deplasării de la mijlocul de transport la camera de arest şi de la aceasta până la boxa amenajată în sala de şedinţă sau camera de audiere, putând fi scoase la solicitarea organului judiciar.
(2)Persoanelor private de libertate care prezintă risc pentru siguranţa penitenciarului, în baza autorizării directorului locului de deţinere, li se aplică mijloace de imobilizare şi pe timpul transportului.
(3)Sunt cazuri justificate, atunci când persoana privată de libertate:
a)manifestă o stare vizibilă de tulburare psihică;
b)se autorăneşte sau ameninţă că se va autorăni în timpul pregătirii în vederea prezentării sau pe timpul efectuării deplasării;
c)pune în pericol viaţa sau integritatea corporală a membrilor personalului, a altor persoane private de libertate, a membrilor completului de judecată ori a altor persoane aflate în sediul instituţiei;
d)refuză să execute dispoziţiile legale date de personalul din compunerea escortei cu privire la prezentarea în faţa organelor judiciare.
(4)Atunci când deplasarea de la mijlocul de transport către camerele de arest şi de la acestea către sălile de judecată se realizează pe trasee comune cu ale publicului, ceea ce nu permite deplasarea în condiţii de siguranţă, datorită arhitecturii, persoanelor private de libertate li se aplică mijloacele de imobilizare până la intrarea în sala de judecată.
Art. 203
La sediul organelor judiciare, înainte de debarcarea persoanelor private de libertate din mijloacele de transport, şeful escortei ia următoarele măsuri:
a)îndepărtează persoanele străine de la locul de debarcare şi de pe itinerarele pe care urmează a se deplasa cu persoanele private de libertate;
b)controlează şi verifică integritatea camerelor de arest, a gratiilor de la ferestre, a uşilor şi grilajelor, precum şi încuietorile acestora;
c)dispune instalarea dispozitivului de pază în jurul mijlocului de transport, debarcarea persoanelor private de libertate şi deplasarea lor la camerele de arest;
d)introduce persoanele private de libertate în camerele de arest cu respectarea criteriilor de separare, le atrage atenţia cu privire la regulile de comportare, închide şi asigură grilajele. Scoaterea mijloacelor de imobilizare se realizează prin spaţiile prevăzute în grilaje, înainte de închiderea uşilor camerelor de arest;
e)organizează paza şi supravegherea persoanelor private de libertate pe timpul cât se găsesc în camerele de arest;
f)ia legătura cu preşedintele instanţei, al completului de judecată sau cu şeful organului de urmărire penală, după caz, pentru a cunoaşte ora începerii activităţilor specifice, sălile unde acestea au loc şi ordinea prezentării persoanelor private de libertate;
g)în situaţia în care la organele judiciare sunt prezentate persoane private de libertate cu risc pentru siguranţa penitenciarului, şeful escortei solicită persoanelor prevăzute la lit. f) ca acestea să fie prezentate separat;
h)verifică itinerarele de deplasare şi sălile de judecată/ audiere;
i)ia măsuri de grupare a persoanelor private de libertate pe complete de judecată, respectiv organe de urmărire penală şi de repartizare pe săli a personalului;
j)la ora stabilită, aplică mijloacele de imobilizare persoanelor private de libertate prin spaţiile prevăzute în grilaje, scoate în ordine persoanele private de libertate din camerele de arest şi coordonează escortarea acestora în sălile de judecată/ audiere;
k)solicită sprijinul organelor de poliţie sau jandarmerie în situaţiile care impun acest lucru.
Art. 204
(1)Paza persoanelor private de libertate la organele judiciare se execută cu personalul care a asigurat escortarea acestora până la sediile autorităţilor respective.
(2)În scopul folosirii judicioase a efectivelor care asigură paza persoanelor private de libertate la aceste organe, directorul locului de deţinere, de comun acord cu şefii organelor judiciare în circumscripţia căruia se găseşte locul de deţinere, stabilesc graficul de prezentare a persoanelor private de libertate pentru soluţionarea cauzelor aflate pe rol.
Art. 205
(1)Amenajarea, dotarea spaţiilor şi circuitele funcţionale necesare aducerii în faţa organului judiciar a persoanelor private de libertate sunt prevăzute în Anexele nr. 35 a şi 35 b.
(2)Supraveghetorul de la camerele de arest prevăzute la alin. (1) nu poartă armament, acesta fiind asigurat şi depozitat în dulapuri metalice, încuiate.
Art. 206
(1)Persoanele private de libertate sunt conduse spre sălile de judecată pe itinerare prestabilite.
(2)Dispozitivul de pază în jurul boxelor în care au fost introduse persoanele private de libertate se asigură cu cel puţin doi membri ai personalului, dispuşi în aşa fel încât să poată observa permanent atitudinea şi comportarea acestora şi a persoanelor din sală, fiind în măsură să acţioneze cu rapiditate pentru a împiedica orice acţiune de sustragere de la executarea pedepsei sau de eludare a regimului legal de detenţie.
Art. 207
La încheierea şedinţei de judecată sau audierii, la dispoziţia şefului de escortă, persoanele private de libertate sunt scoase din boxă şi sala de judecată sau din camera de audiere, sunt conduse sub pază pe itinerarul prestabilit şi sunt introduse în camerele de arest ori, după caz, în mijlocul de transport, în aceleaşi condiţii ca şi cele stabilite la aducerea lor la sediul organului judiciar.
Art. 208
(1)La solicitarea avocatului, cu aprobarea organului judiciar, şeful de escortă permite acestuia să ia legătura cu persoana privată de libertate căreia îi acordă asistenţă juridică, într-un spaţiu anume destinat, cu asigurarea condiţiilor de siguranţă şi confidenţialitate, sub supraveghere vizuală.
(2)Studierea dosarului de către persoana privată de libertate se realizează în aceleaşi condiţii, în prezenţa unui funcţionar al organului judiciar.
Art. 209
În cazul în care este necesară prezentarea la organele judiciare a unui număr redus de persoane condamnate din regimul semideschis şi deschis care în mod curent desfăşoară activităţi în exteriorul locului de deţinere, cu aprobarea directorului penitenciarului, aceasta se face cu personal neînarmat, dotat cu mijloace de imobilizare şi legătură.
Secţiunea 2:Escortarea şi paza persoanelor private de libertate la spitalele din reţeaua sanitară a Ministerului Sănătăţii
Art. 210
La constituirea dispozitivelor de escortare a persoanelor private de libertate internate în spitale din reţeaua sanitară publică este obligatoriu ca cel puţin un membru al escortei să fie de acelaşi sex cu persoana privată de libertate.
Art. 211
(1)La internarea persoanelor private de libertate în spitale din reţeaua sanitară participă şeful serviciului siguranţa deţinerii sau un alt ofiţer desemnat de directorul locului de deţinere.
(2)Cu ocazia instalării dispozitivului de pază se fac menţiuni în carnetul postului cu privire la îndatoririle specifice ale personalului, în raport cu amplasarea, configuraţia şi dotarea camerei, stabilindu-se clar modul în care îşi execută serviciul personalul care asigură paza, itinerarele de deplasare ale persoanei private de libertate pentru nevoi fiziologice, servirea mesei, tratament şi se evidenţiază locurile şi momentele vulnerabile.
(3)Se verifică toate încăperile unde are acces persoana privată de libertate şi se dispune cu privire la măsurile ce se impun a fi luate pentru înlăturarea condiţiilor favorabile producerii unor incidente.
Art. 212
Pe timpul îndeplinirii misiunilor de pază şi supraveghere a persoanelor private de libertate internate în spitalele din reţeaua Ministerului Sănătăţii, personalul are în primire carnetul postului, registrul de procese-verbale pentru predarea-primirea serviciului şi este dotat cu:
a)armament şi muniţie, în funcţie de regimul de executare a pedepsei şi riscul pe care îl prezintă persoanele private de libertate pentru siguranţa penitenciarului;
b)mijloace de imobilizare;
c)mijloace de legătură cu locul de deţinere.
Art. 213
(1)Cu ocazia instruirii personalului înaintea plecării în misiune se urmăreşte însuşirea atribuţiilor şi a datelor privind situaţia juridică a persoanei private de libertate, riscul pe care îl prezintă aceasta pentru siguranţa penitenciarului, comportamentul adoptat pe timpul detenţiei şi concluziile evaluării psihologice a acesteia.
(2)În măsura în care persoana privată de libertate este internată o perioadă mai mare de timp, predarea primirea serviciului de către agenţii supraveghetori se poate realiza şi la sediul spitalului din reţeaua Ministerului Sănătăţii Publice.
Art. 214
(1)Directorii locurilor de deţinere întreprind demersuri în vederea amenajării a 1 - 2 saloane cu sisteme de siguranţă specifice, la spitalele din reţeaua sanitară publică, situate de regulă la etajele superioare ale clădirilor.
(2)În situaţia internării în aceeaşi perioadă a mai multor persoane private de libertate, se urmăreşte gruparea acestora în acelaşi salon dacă normele medicale permit.
(3)Pentru spitalele în care se internează frecvent persoane private de libertate şi pentru policlinicile la care acestea sunt prezentate, carnetul postului este întocmit din timp, detaliile şi particularităţile urmând a fi înscrise la fiecare caz de internare sau consultaţie.
Art. 215
(1)Compunerea escortei se stabileşte în raport de criteriile prevăzute în art. 159.
(2)Supravegherea persoanelor private de libertate clasificate în regim semideschis internate în spitalele din reţeaua sanitară publică poate fi realizată de către un singur membru al personalului, în funcţie de persoana şi conduita fiecărui condamnat.
(3)Persoanele private de libertate clasificate în regim deschis pot fi internate în spitale din reţeaua sanitară fără supraveghere permanentă, în funcţie de persoana şi conduita fiecărui condamnat.
Art. 216
(1)Cu ocazia internării, echipamentul şi obiectele persoanelor private de libertate se ridică şi se depun la garderoba spitalului.
(2)În raport de condiţiile create de spital, persoanele private de libertate internate folosesc echipament specific unităţilor sanitare, asigurat de către acestea, sau propriu.
Art. 217
Persoanelor private de libertate internate în spitale li se aplică mijloacele de imobilizare, în urma autorizării directorului unităţii, după evaluarea riscului pe care îl prezintă aceasta pentru siguranţa penitenciarului ţinându-se seama de starea de sănătate şi tratamentul medical prescris.
Art. 218
(1)Persoana care deserveşte dispeceratul locului de deţinere este informată de către membrii personalului care realizează paza şi supravegherea cu privire la situaţia operativă, periodic şi de îndată în cazul producerii unor incidente.
(2)În situaţia arătată la art. 215 alin. (3), persoana care deserveşte dispeceratul locului de deţinere se informează periodic în legătură cu persoana privată de libertate internată prin intermediul personalului medical de gardă.
(3)Directorul adjunct pentru siguranţa deţinerii şi regim penitenciar se îngrijeşte să fie realizate controale periodice la spitalele din reţeaua Ministerului Sănătăţii, indiferent de regimul de executare în care este inclusă persoana privată de libertate şi de existenţa/inexistenţa dispozitivului de pază şi supraveghere.
Capitolul V:Escortarea, paza şi supravegherea persoanelor private de libertate la punctele de lucru
Secţiunea 1:Înfiinţarea punctelor de lucru
Art. 219
(1)Locul special amenajat unde persoanele private de libertate desfăşoară activităţi lucrative, permanent ori temporar, se numeşte punct de lucru.
(2)Punctul de lucru se poate înfiinţa în interiorul locului de deţinere sau în exteriorul acestuia.
(3)Punctul de lucru unde lucrările se execută până la terminare pe aceeaşi suprafaţă de teren constituie punct de lucru fix, iar cel pe care lucrările se execută pe suprafeţe succesive constituie punct de lucru mobil.
(4)Punctele de lucru se înfiinţează cu aprobarea directorului locului de deţinere, prin decizie zilnică.
Art. 220
(1)La înfiinţarea punctului de lucru se ţine seama de particularităţile acestuia, urmărindu-se ca amenajările şi dispozitivul de pază să excludă orice posibilitate de evadare sau de comunicare a persoanelor private de libertate cu persoane neautorizate, înainte, în timpul şi după încetarea lucrului.
(2)Pentru realizarea condiţiilor de la alin. (1) se iau următoarele măsuri:
a)punctul de lucru fix se amenajează în conformitate cu prevederile Anexei nr. 36 şi se asigură cu mijloace tehnice, de alarmare, de legătură sau alte mijloace necesare asigurării pazei;
b)dispunerea în afara punctului de lucru a vestiarelor cu haine şi obiecte personale ale angajaţilor agentului economic, care au aprobare să lucreze pe punctul de lucru împreună cu persoanele private de libertate;
c)mijloacele de transport aflate temporar în incinta punctului de lucru au uşile asigurate şi sunt permanent supravegheate pentru a exclude posibilitatea folosirii lor de către persoanele private de libertate;
d)suprafaţa punctului de lucru mobil se delimitează prin zone interzise, marcate prin indicatoare sau benzi din material plastic, inscripţionate corespunzător;
e)în toate cazurile, în mod obligatoriu, se verifică şi asigură şanţurile, canalele şi conductele care duc în afara punctului de lucru, precum şi reţelele electrice, tablourile de înaltă tensiune, magaziile cu substanţe sau materiale toxice, inflamabile precum şi orice alte lucrări sau amenajări de natură a permite producerea unor incidente.
Art. 221
(1)Punctul de lucru se organizează pe baza raportului de recunoaştere prin care se stabilesc următoarele:
a)limitele suprafeţei de teren pe care urmează a se lucra, natura lucrărilor şi durata lor;
b)zonele interzise, căile de acces şi locurile vulnerabile care pot favoriza evadarea persoanelor private de libertate;
c)împrejmuirile şi amenajările necesare;
d)locurile pentru adunarea persoanelor private de libertate, depunerea uneltelor, servitul mesei, adăpostirea persoanelor private de libertate în caz de condiţii meteorologice nefavorabile, sursa de apă potabilă şi locul destinat satisfacerii necesităţilor fiziologice;
e)dispozitivul de pază pe perimetrul punctului de lucru, amplasarea posturilor de pază ori după caz, de supraveghere, de pază cu câini, de control, itinerarul patrulelor şi îndatoririle specifice pentru fiecare dintre acestea;
f)numărul angajaţilor agentului economic care au acces în incinta punctului de lucru sau care lucrează împreună cu persoanele private de libertate;
g)numărul persoanelor private de libertate care sunt solicitate, modul de deplasare de la şi la locul de deţinere şi durata deplasării;
h)numărul personalului necesar pentru paza şi supravegherea persoanelor private de libertate;
i)asigurarea transportului hranei la punctul de lucru pentru personalul de pază şi persoanele private de libertate, atunci când este cazul;
j)modul de asigurare a legăturii cu locul de deţinere şi a cooperării cu punctele de lucru vecine, în diferite situaţii;
k)ora începerii şi încetării activităţilor la punctul de lucru;
l)regulile de securitate şi sănătate în muncă care se aplică la punctul de lucru respectiv;
m)alte măsuri în raport de situaţia concretă.
(2)Reprezentantul agentului economic care foloseşte forţa de muncă participă numai la stabilirea datelor de interes comun şi a obligaţiilor care-i revin cu privire la amenajarea punctului de lucru, a împrejmuirilor, foişoarelor pentru posturile de pază, cabinei, barierelor şi indicatoarelor postului de control, asigurarea măsurilor sanitare şi de protecţie a muncii pentru persoanele private de libertate şi personal, instalarea mijloacelor de legătură şi a sistemului de iluminat (atunci când se lucrează pe timp de noapte) şi la precizarea termenelor de realizare a acestora.
(3)Raportul de recunoaştere este semnat şi de către reprezentantul agentului economic cu privire la obligaţiile ce-i revin pentru amenajarea punctului de lucru şi modul de cooperare în diferite situaţii.
(4)Activităţile cu persoanele private de libertate la punctul de lucru încep numai dacă sunt asigurate toate condiţiile stabilite prin raportul de recunoaştere.
Art. 222
(1)La solicitarea agentului economic, directorul locului de deţinere poate aproba ca un număr limitat de angajaţi ai acestuia să poată lucra în acelaşi loc cu persoanele private de libertate.
(2)Accesul angajaţilor în incinta punctului de lucru se face pe bază de tabel nominal întocmit de agentul economic, avizat de directorul adjunct pentru siguranţa deţinerii şi regim penitenciar şi aprobat de directorul locului de deţinere.
(3)Tabelul nominal întocmit de agentul economic cuprinde numele şi prenumele, codul numeric personal, seria şi numărul actului de identitate şi funcţia.
Art. 223
(1)Directorul adjunct pentru siguranţa deţinerii şi regim penitenciar sau şeful serviciului siguranţa deţinerii, cu sprijinul agentului economic, asigură instruirea angajaţilor care au aprobare să lucreze împreună cu persoanele private de libertate, în legătură cu relaţiile şi comportarea faţă de acestea, precum şi modul de colaborare cu personalul de pază şi supraveghere.
(2)Instructajul se repetă ori de câte ori este necesar, iar în cazul nerespectării instrucţiunilor, accesul persoanelor în cauză este interzis pe durata desfăşurării contractului.
Art. 224
(1)Paza şi supravegherea persoanelor private de libertate la punctele de lucru exterioare se execută, de regulă, cu aceleaşi efective de personal care au asigurat escortarea lor pe timpul transportului, organizându-se posturi de pază, de supraveghere, de control şi patrule, în conformitate cu cele stabilite cu ocazia recunoaşterii şi aprobate de director.
(2)Distanţa dintre posturile de pază se stabileşte în raport de natura terenului, specificul punctului de lucru şi categoria persoanelor private de libertate, astfel încât să se asigure legătura de vedere şi, după caz, de foc între acestea, precum şi supravegherea continuă a persoanelor private de libertate şi a suprafeţei de teren pe care acestea lucrează.
(3)Patrula destinată pazei persoanelor private de libertate care prestează muncă la punctul de lucru execută serviciul prin exteriorul perimetrului punctului de lucru, la o distanţă care să permită observarea persoanelor private de libertate.
Art. 225
La punctele de lucru amenajate în interiorul locului de deţinere se aplică în mod corespunzător prevederile din prezentul Regulament, referitoare la însoţirea şi supravegherea persoanelor private de libertate.
Secţiunea 2:Personalul destinat escortării persoanelor private de libertate la punctele de lucru
Art. 226
Personalul destinat escortării, supravegherii şi pazei persoanelor private de libertate la punctele de lucru se compune din şef punct de lucru şi, după caz, şef de escortă, şef post control, conductor câine de serviciu şi personal din compunerea escortei.
Art. 227
(1)Şeful punctului de lucru se subordonează nemijlocit şefului serviciului siguranţa deţinerii sau ofiţerului anume desemnat de directorul locului de deţinere.
(2)Şeful de escortă se subordonează nemijlocit şefului punctului de lucru.
(3)Şeful postului de control se subordonează, după caz, şefului punctului de lucru sau şefului de escortă.
(4)Personalul din compunerea escortei se subordonează, după caz, şefului punctului de lucru sau şefului de escortă.
Art. 228
(1)Personalul destinat escortării şi pazei la punctele de lucru exterioare a persoanelor private de libertate cărora li se aplică regimul închis, se dotează cu armament.
(2)La punctele de lucru exterioare, supravegherea condamnaţilor cărora li se aplică regimul semideschis este realizată, în raport de numărul acestora, de minim 2 agenţi neînarmaţi, dotaţi cu mijloace de imobilizare şi legătură.
(3)Condamnaţii cărora li se aplică regimul deschis şi care prestează muncă în afara locului de deţinere, de regulă, nu sunt supravegheaţi, dar sunt controlaţi periodic la locurile de muncă şi pe itinerarele de deplasare de către personal anume desemnat de directorul unităţii. În cazul în care se impune supravegherea acestora, aceasta se realizează cu personal neînarmat dotat cu mijloace de legătură şi imobilizare.
(4)Condamnaţii cărora li se aplică regimul deschis, atunci când prestează munca în afara locului de deţinere nesupravegheaţi, se deplasează neînsoţiţi la locurile de muncă, pe itinerarii stabilite, pe baza documentelor de identitate eliberate de administraţia locului de deţinere, prevăzute la Anexa nr. 37.
Art. 229
(1)Şeful punctului de lucru răspunde de organizarea şi executarea pazei, escortării şi supravegherii persoanelor private de libertate pe timpul deplasării şi la punctul de lucru.
(2)Pe timpul desfăşurării activităţilor productive, şeful punctului de lucru are următoarele atribuţii:
a)să cunoască persoanele private de libertate din formaţia de muncă care i s-a repartizat şi ia măsurile necesare prevenirii oricărui incident;
b)să organizeze şi să asigure paza şi supravegherea persoanelor private de libertate la punctul de lucru;
c)să verifice existenţa trusei medicale pentru acordarea primului ajutor;
d)să asigure verificarea temeinică a punctului de lucru înainte de a introduce persoanele private de libertate la activităţi şi după încetarea acestora;
e)să organizeze formaţia de lucru în funcţie de specificul lucrărilor şi să urmărească respectarea disciplinei muncii de către persoanele private de libertate;
f)să pretindă reprezentantului agentului economic care foloseşte forţa de muncă asigurarea frontului de lucru, a sculelor, uneltelor şi materialelor necesare desfăşurării normale a lucrului;
g)să asigure respectarea întocmai de către persoanele private de libertate a normelor de securitate şi sănătate în muncă;
h)să verifice, periodic, prezenţa persoanelor private de libertate şi să anunţe dispeceratul locului de deţinere, prin mijloacele de legătură aflate la dispoziţie, la intervalele stabilite prin îndatoririle specifice, despre situaţia de la punctul de lucru;
i)să organizeze şi, după caz, să execute, potrivit dispoziţiilor legale, percheziţia persoanelor private de libertate la plecarea de la punctul de lucru;
j)să completeze în tabelul de scoatere la muncă a persoanelor private de libertate, prezenţa acestora şi timpul lucrat efectiv, să asiste la măsurarea şi recepţionarea lucrărilor realizate de acestea şi să verifice dacă documentele de evidenţă primară a muncii sunt corect întocmite;
k)să controleze mijloacele de transport;
l)să se deplaseze la posturile de pază, ori de câte ori este chemat;
m)să asigure condiţii pentru ca personalul din escortă să poată servi masa în timpul planificat;
n)să controleze periodic modul în care membrii componenţi ai escortei îşi execută serviciul;
o)să aibă în vedere ca între reprezentanţii operatorilor economici şi persoanele private de libertate să existe relaţii de respect reciproc.
Art. 230
Pe timpul executării serviciului, şefului punct de lucru îi este interzis:
a)să părăsească postul încredinţat;
b)să folosească persoanele private de libertate la executarea măsurătorilor, recepţionarea lucrărilor sau întocmirea documentelor de evidenţă primară a muncii;
c)să permită persoanelor private de libertate, la punctul de lucru, să confecţioneze diferite obiecte care nu au legătură cu natura lucrărilor la care participă ori să le comercializeze;
d)să permită persoanelor private de libertate să sustragă de la punctul de lucru scule, unelte ori materiale;
e)să favorizeze persoanele private de libertate în repartizarea lucrărilor de executat;
f)să permită fracţionarea dispozitivului de pază, modificarea sau deplasarea acestuia fără aprobarea persoanelor competente;
g)să permită persoanelor private de libertate să ia legătura cu alte persoane, să primească orice fel de obiecte sau substanţe;
h)să permită efectuarea altor lucrări sau activităţi, decât cele stabilite;
l)să permită accesul persoanelor neautorizate în incinta punctului de lucru;
j)să permită persoanelor private de libertate începerea lucrului, dacă nu sunt respectate în totalitate normele legale de protecţie a muncii;
k)să predea persoanele private de libertate altor persoane, în alte condiţii decât cele prevăzute la art. 161 lit. e).
Art. 231
(1)La punctele de lucru unde sunt repartizaţi mai mulţi şefi de puncte de lucru, îndatoririle specifice ale acestora se stabilesc de către directorul adjunct pentru siguranţa deţinerii şi regim penitenciar şi se aprobă de director.
(2)La punctele de lucru unde nu este numit şef de escortă, îndatoririle acestuia revin şefului punctului de lucru.
Secţiunea 3:Funcţionarea punctelor de lucru
Art. 232
(1)După sosirea la punctul de lucru, şeful punctului de lucru desfăşoară consecutiv următoarele activităţi:
a)predă armamentul şi muniţia din dotare agentului din postul de pază nr. 1, pe bază de semnătură în carnetul postului;
b)controlează punctul de lucru pentru a descoperi eventualele obiecte interzise;
c)asigură instalarea indicatoarelor: "ZONĂ INTERZISĂ", "LOC DE ADUNARE", "LOC PENTRU SERVIREA MESEI", "LOC PENTRU DEPOZITAREA UNELTELOR", "POST CONTROL" sau a benzii din material plastic inscripţionate cu "ZONĂ INTERZISĂ";
d)dispune debarcarea personalului şi formarea dispozitivului de pază prevăzut pentru debarcare;
e)dispune debarcarea persoanelor private de libertate din mijloacele de transport şi efectuează apelul numeric al acestora;
f)dispune instalarea personalului de pază în posturi conform schiţei din carnetul postului;
g)aduce la cunoştinţă persoanelor private de libertate spaţiul de lucru sau de deplasare, limita din interior a zonei interzise, locul şi semnalul de adunare, locul de ridicare şi depozitare a sculelor, al sursei de apă potabilă, cel pentru satisfacerea necesităţilor fiziologice, precum şi regulile pe care trebuie să le respecte pe timpul lucrului;
h)atrage atenţia persoanelor private de libertate cu privire la ordinea şi disciplina ce trebuie respectate pe timpul executării lucrărilor şi a prezenţei în formaţii, precum şi cu privire la respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă.
(2)Dacă cercetarea punctului de lucru şi trecerea de la dispozitivul de escortare la dispozitivul de pază durează mai mult de 15-20 minute şi condiţiile de amenajare a punctului de lucru permit, personalul destinat pazei se poate deplasa direct la posturi. În acest caz, controlul punctului de lucru se execută de către celelalte persoane din escortă.
(3)În toate situaţiile, pe timpul instalării personalului în posturi, persoanele private de libertate rămân grupate, sub pază sau supraveghere.
(4)După ocuparea locurilor de serviciu şi verificarea dispozitivului de pază, şeful punctului de lucru dispune începerea activităţilor lucrative.
(5)Pentru punctele de lucru în care îşi desfăşoară activitatea condamnaţii din regimul semideschis nu sunt aplicabile dispoziţiile alin. (1) lit. a), iar pentru cele în care îşi desfăşoară activitatea condamnaţii din regimul deschis nu sunt aplicabile dispoziţiile alin. (1) lit. a) şi c) şi alin. (2).
Art. 233
Şeful punctului de lucru sau şeful de escortă precizează, în teren, misiunea fiecărui membru al dispozitivului de pază, fiind obligat să controleze executarea serviciului de către aceştia şi să supravegheze activitatea desfăşurată de persoanele private de libertate pe punctul de lucru.
Art. 234
(1)Pentru servirea mesei, şeful punctului de lucru procedează astfel:
a)dispune adunarea persoanelor private de libertate în locul stabilit;
b)execută apelul nominal sau numeric al persoanelor private de libertate;
c)retrage personalul din dispozitiv şi organizează paza sau supravegherea persoanelor private de libertate pe timpul servirii mesei;
d)dispune intrarea în sala de mese, ori aşezarea în formaţie în ordinea echipelor, pentru a servi masa.
(2)Personalul din posturi serveşte masa prin rotaţie, astfel încât să se asigure permanent paza persoanelor private de libertate cu cel puţin jumătate din efectivul escortei.
(3)După servirea mesei, se dispune instalarea dispozitivul de pază al punctului de lucru, se face apelul numeric al persoanelor private de libertate şi se reiau activităţile productive.
Art. 235
Pe timpul executării serviciului se asigură personalului din posturi câte 15-20 minute repaus la 2 - 3 ore, prin înlocuirea lor de către şeful escortei. Pe timpul repausului, personalul poate sta numai în locurile stabilite, fiindu-i interzisă părăsirea punctului de lucru.
Art. 236
(1)Scoaterea persoanelor private de libertate din incinta punctului de lucru exterior se poate face doar în prezenţa şefului punctului de lucru şi numai dacă persoana din cadrul locului de deţinere care a venit să le ridice prezintă legitimaţia de serviciu şi dovada prevăzută de art. 153 alin. (1) lit. c) aprobată de director şi înregistrată la secretariatul unităţii.
(2)Şeful punctului de lucru, după ce s-a convins de autenticitatea documentelor prezentate, procedează la identificarea persoanelor private de libertate şi predarea lor, menţionarea predării în carnetul postului şi reţinerea dovezii de predare-primire ca document justificativ care urmează a fi predat şefului de tură la întoarcerea în locul de deţinere, după care se depune la dosarul individual de deţinere.
Art. 237
(1)La terminarea lucrului sau la ora stabilită, şeful punctului de lucru efectuează următoarele activităţi:
a)dă semnalul de adunare;
b)dispune depunerea uneltelor şi adunarea în formaţie la locul stabilit;
c)verifică prezenţa persoanelor private de libertate;
d)execută percheziţia corporală sumară, potrivit dispoziţiilor legale;
e)dispune ridicarea dispozitivului de pază şi realizarea celui de escortare.
(2)În timpul apropierii de locul de adunare a persoanelor private de libertate, când condiţiile permit, personalul din dispozitivul de pază execută şi controlul punctului de lucru.
(3)Când condiţiile de amplasare a dispozitivului de pază nu permit, cercetarea punctului de lucru se execută cu jumătate din efectivul escortei iar cu cealaltă jumătate se asigură paza persoanelor private de libertate pe locul de adunare.
Art. 238
După controlul punctului de lucru, şeful punctului de lucru verifică mijloacele de transport şi dispune deplasarea la acestea şi îmbarcarea.
Secţiunea 4:Organizarea şi funcţionarea punctelor de lucru unde persoanele private de libertate sunt cazate în exteriorul locului de deţinere
Art. 239
(1)În vederea folosirii persoanelor private de libertate cărora li se aplică regimul semideschis sau deschis la activităţi productive, se pot înfiinţa puncte de lucru unde aceste persoane sunt cazate în exteriorul locului de deţinere, în spaţii special amenajate de agentul economic sau de administraţia locului de deţinere.
(2)Înfiinţarea punctelor de lucru prevăzute la alin. (1) se realizează cu aprobarea directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
(3)Documentaţia necesară aprobării cuprinde următoarele:
a)nota raport prin care se solicită înfiinţarea punctului de lucru, din care să rezulte toate datele referitoare la amplasare, numărul persoanelor private de libertate, necesarul de personal, activităţile lucrative ce urmează a se desfăşura, asigurarea materială şi sanitară, dispozitivul de pază şi supraveghere, sistemele de legătură, alarmare şi intervenţie;
b)procesul verbal de recunoaştere a punctului de lucru;
c)corespondenţa relevantă purtată cu diferite instituţii pentru înfiinţarea punctului de lucru.
Art. 240
(1)Pentru înfiinţarea punctului de lucru unde persoanele private de libertate sunt cazate în exteriorul locului de deţinere, comisia formată din director, directorii adjuncţi, medicul locului de deţinere, un lucrător de la serviciul ori biroul evidenţă deţinuţi şi organizarea muncii, responsabilul cu securitatea şi sănătate în muncă şi reprezentantul beneficiarului realizează recunoaşterea prealabilă urmărind:
a)existenţa şi starea spaţiilor de cazare pentru persoanele private de libertate şi personalul destinat pazei, supravegherii şi însoţirii;
b)posibilităţile şi modalităţile de amenajare a unor împrejmuiri pentru spaţiile de cazare ale persoanelor private de libertate şi a unor sisteme de siguranţă şi închidere a pavilioanelor şi, după caz, a camerelor de cazare;
c)existenţa utilităţilor necesare asigurării regimului legal de deţinere ori posibilitatea amenajării acestora, respectiv: instalaţii de apă şi canalizare, baie, bloc alimentar, punct sanitar, săli de mese;
d)amenajarea sectorului de acordare a vizitelor şi pachetelor, a spaţiilor de păstrare a mijloacelor de imobilizare, pentru servirea hranei de către personal, precum şi existenţa posibilităţilor de realizare şi menţinere a legăturii cu locul de deţinere;
e)stabilirea soluţiilor de amenajare a zonei de acces în punctul de lucru şi în spaţiul de cazare a persoanelor private de libertate;
f)distanţa faţă de locul de deţinere astfel încât să fie posibilă deplasarea şi intervenţia rapidă a personalului în cazuri deosebite;
g)stabilirea altor măsuri pe care le consideră necesare.
(2)Hotărârile comisiei prevăzute la alin. (1) se consemnează într-un proces verbal, menţionându-se, după caz, acordul agentului economic de a realiza amenajările necesare înfiinţării şi funcţionării punctului de lucru.
Art. 241
Directorul locului de deţinere stabileşte măsurile necesare pentru întocmirea următoarelor documente:
a)registrul cu inventarul punctului de lucru;
b)planul de pază şi apărare al punctului de lucru;
c)planul de alarmare al personalului;
d)planul de cooperare cu structurile locale ale Ministerului Administraţiei şi Internelor;
e)carnetele posturilor pentru punctele de lucru şi supravegherea interioară;
f)registrele de planificare a personalului în serviciu;
g)registrul de evidenţă a dotării cu mijloace de imobilizare şi legătură;
h)registrul opis cu condamnaţii prezenţi în cadrul punctului de lucru;
i)tabelul cu organizarea grupei de prevenire şi stingere a incendiilor;
j)programul zilnic cu activităţile care se desfăşoară cu condamnaţii;
k)programul cu activităţile educative;
l)alte documente necesare.
Capitolul VI:Escortarea persoanelor private de libertate în mijloace de transport speciale, în vederea transferării de la un loc de deţinere la altul
Art. 242
(1)Transferarea persoanelor private de libertate de la un loc de deţinere la altul se execută cu mijloace de transport speciale în baza unor grafice de deplasare aprobate de către directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
(2)Mijloacele de transport speciale sunt astfel amenajate încât să asigure condiţii de iluminare şi aerisire corespunzătoare şi să respecte condiţiile tehnice stabilite de legislaţia în vigoare cu privire la transportul de persoane.
(3)Mijloacele de transport speciale se dotează cu mijloace de legătură radio, mijloace de semnalizare - alarmare, echipamente de monitorizare a poziţiei în traseu, mijloace de imobilizare şi trusă medicală de prim ajutor, precum şi mijloace de iluminare dacă deplasarea se face pe timp de noapte.
(4)Escortarea persoanelor private de libertate pe timpul transferului de la un loc de deţinere la altul se realizează cu personal anume instruit, constituit în Subunitatea de pază şi escortare deţinuţi transferaţi.
Art. 243
(1)Pregătirea persoanelor private de libertate pentru transfer se efectuează sub coordonarea şefului de tură sau a unui ofiţer desemnat de directorul locului de deţinere. Percheziţia corporală amănunţită se execută înainte de îmbarcare de către personalul locului de deţinere care este nominalizat într-un proces verbal, care se ataşează la tabelele nominale ale persoanelor private de libertate transferate.
(2)Persoanele private de libertate se pot transfera numai dacă au avizul medical, înscris pe tabelul de transfer prevăzut la art. 154 alin. (1) lit. a).
Art. 244
Înainte de plecarea în misiune, şeful de escortă execută instruirea personalului, verifică ţinuta, armamentul, muniţia, materialele din dotare necesare îndeplinirii serviciului şi dă dispoziţia de executare a misiunii, care cuprinde: compunerea escortei, misiunea, itinerarul de deplasare, ora începerii îmbarcării, numărul şi categoria persoanelor private de libertate, numai după ce se convinge că toţi membrii escortei sunt apţi pentru executarea serviciului.
Art. 245
Înainte de îmbarcarea persoanelor private de libertate, şeful de escortă se informează despre starea mijloacelor de transport, a elementelor de închidere a uşilor, a gratiilor, în exterior şi interior, în locul pentru bagaje, sub şasiu, iar în cazul în care constată eventuale nereguli comunică despre acestea directorului adjunct pentru siguranţa deţinerii şi regim penitenciar din unitatea în care se află, luând sau solicitând măsuri de remediere.
Art. 246
(1)În mijloacele de transport, persoanele private de libertate sunt repartizate ţinându-se seama de criteriile de separare.
(2)Dacă pentru unele dintre persoanele private de libertate din categoriile mai sus menţionate nu se poate asigura separarea, acestea nu se primesc în mijloacele de transport. În astfel de situaţii, şeful de escortă consemnează, sub semnătură, în condica de expediţie a locului de deţinere respectiv, motivul pentru care nu a primit persoanele private de libertate, iar la înapoiere informează şeful Subunităţii de pază şi escortare deţinuţi transferaţi.
Art. 247
După îmbarcare, şeful de escortă atenţionează persoanele private de libertate cu privire la modul de comportare pe timpul deplasării, precizându-le regulile care trebuie respectate pe durata transferării şi consecinţele încălcării acestora.
Art. 248
(1)La transferare, persoanele private de libertate sunt însoţite de dosarele individuale, obiectele de valoare, alimentele şi bunurile care pot fi primite şi păstrate de către acestea în numărul şi cantităţile prevăzute de reglementările în vigoare, precum şi de un bagaj de mână. Bunurile rămase în custodia locului de deţinere se ridică de aparţinătorii persoanelor private de libertate sau de acestea după liberare.
(2)Bagajul de mână conţine articole de igienă personală şi medicamente în cantităţi stricte, recomandate de medic.
(3)La bagajul de mână, persoana privată de libertate are acces în unităţile de tranzit.
(4)Pe perioada transferului, cât timp se află în mijloacele de transport, persoanele private de libertate pot păstra asupra lor doar un recipient din plastic cu apă potabilă şi hrana rece asigurată de locul de deţinere.
(5)Obiectele şi bunurile care însoţesc persoana privată de libertate constituite în coletul personal şi bagajul de mână, se împachetează şi sigilează, urmând a fi predate de şeful de escortă, împreună cu persoana privată de libertate, la destinaţie.
(6)Modul de asigurare a medicaţiei necesară pe perioada efectuării transferului cu mijloacele de transport speciale se stabileşte prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
Art. 249
Atunci când pe parcurs, din motive temeinice, se impune schimbarea itinerarului aprobat, şeful de escortă stabileşte un nou itinerar, cu aprobarea şefului Subunităţii de pază şi escortare deţinuţi transferaţi, după care comunică primului loc de deţinere despre modificarea acestuia în vederea informării tuturor locurilor de deţinere pe unde trec mijloacele de transport, inclusiv unităţii de care aparţine.
Art. 250
(1)În vederea efectuării transferului în siguranţă, persoanele private de libertate pot fi predate şefului de escortă cu mijloace de imobilizare, cu respectarea condiţiilor prevăzute în condiţiile art. 37 din Lege.
(2)Dacă pe timpul transportului prin comportarea adoptată persoanele private de libertate pun în pericol siguranţa misiunii, şeful de escortă dispune utilizarea mijloacelor de imobilizare numai cu aprobarea şefului Subunităţii de pază şi escortare deţinuţi transferaţi, cu excepţia cazurilor în care urgenţa nu permite acest lucru, situaţie care va fi de îndată adusă la cunoştinţa şefului Subunităţii de pază şi escortare deţinuţi transferaţi. Acesta la rândul său comunică despre aceasta directorului locului de deţinere de destinaţie sau tranzit, în vederea respectării dispoziţiilor art. 37 alin. (5) din Lege.
Art. 251
În cazul producerii unor incidente, şeful de escortă acţionează potrivit procedurilor stabilite prin Manualul de gestionare a incidentelor - Gestionarea incidentelor operaţionale şi planurilor de prevenire şi reacţie la situaţii de urgenţă ale Subunităţii de pază şi escortare deţinuţi transferaţi.
Art. 252
(1)Pe timpul transportului se interzice fumatul în mijloacele de transport, sens în care, cu ocazia pregătirii pentru transfer acest lucru se aduce la cunoştinţa persoanelor private de libertate, iar ţigările şi sursele de aprindere se depun în bagajul personal.
(2)Persoanele private de libertate fumătoare pot păstra câte un pachet de ţigări, care se ambalează separat, se inscripţionează cu numele titularului şi se predă şefului de escortă la îmbarcarea în mijlocul de transport.
(3)Fumatul persoanelor private de libertate este permis numai în unităţile de tranzit în locuri special amenajate.
Art. 253
Predarea sau primirea persoanelor private de libertate se confirmă prin semnătura şefului de tură şi a şefilor de escortă, în condica de predare primire a persoanelor private de libertate, bagajelor şi a obiectelor de valoare ale acestora, prevăzută în Anexa nr. 38.
Art. 254
(1)Atunci când mijlocul de transport staţionează într-un loc de deţinere, şeful de tură ia măsuri de asigurare a pazei şi de verificare a integrităţii acestuia.
(2)Armamentul şi muniţia aflate în dotarea escortei mijlocului de transport se depun la magazia de serviciu, iar dosarele individuale ale persoanelor private de libertate aflate în tranzit sunt predate şefului de tură.
(3)Pentru membrii din compunerea escortei se asigură condiţiile necesare de odihnă şi hrănire.
(4)Persoanele private de libertate aflate în tranzit, care urmează să rămână pe timpul nopţii în locul de deţinere, sunt cazate separat de efectivele proprii şi li se asigură condiţii de servire a hranei.
(5)La solicitarea şefului de escortă, dacă situaţia impune, se iau măsuri pentru completarea necesarului de carburant.
(6)Predarea-primirea persoanelor private de libertate la şi de la mijloacele de transport auto, se efectuează în prezenţa şi sub coordonarea şefului de tură sau a ofiţerului desemnat de directorul locului de deţinere.
Art. 255
În termen de 24 de ore de la terminarea misiunii, şefii de escortă sunt obligaţi să întocmească un raport de activitate în care se consemnează: numele, prenumele, gradul profesional al şefului de escortă, membrilor escortei şi ale conducătorul auto, numărul persoanelor private de libertate transferate, perioada, modul de îndeplinire şi problemele apărute pe timpul executării misiunii, inclusiv dacă au fost aplicate sau nu mijloace de imobilizare.