Capitolul ii - Desfăşurarea lucrărilor Senatului - Regulament din 1993 Regulamentul Senatului - Republicare

M.Of. 58

Ieşit din vigoare
Versiune de la: 23 Decembrie 2004
CAPITOLUL II:Desfăşurarea lucrărilor Senatului
Secţiunea 1:Sesiunile şi actele Senatului
Art. 76
Senatul se întruneşte în două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe în luna februarie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii iunie. A doua sesiune începe în luna septembrie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii decembrie.
Art. 77
(1)Senatul se întruneşte şi în sesiuni extraordinare, la cererea Preşedintelui României, a Biroului permanent ori a cel puţin o treime din numărul senatorilor.
(2)Cererea de convocare a unei sesiuni extraordinare se face în scris şi va cuprinde motivul şi durata sesiunii.
(3)Convocarea Senatului se face de preşedintele acestuia.
(4)Respingerea de către Senat a ordinii de zi solicitate împiedică ţinerea sesiunii extraordinare.
Art. 78
(1)În timpul sesiunilor senatorii lucrează în şedinţe în plen, în comisii şi în grupuri parlamentare, precum şi în circumscripţiile electorale ori îndeplinesc alte activităţi dispuse de Senat.
(2)În afara sesiunilor, senatorii îşi pot desfăşura activitatea, din dispoziţia sau cu aprobarea Biroului permanent, în comisii permanente ori speciale, în grupuri parlamentare, în circumscripţiile electorale sau îndeplinesc alte sarcini dispuse de Senat.

Art. 79
(1)Senatul adoptă legi, hotărâri şi moţiuni.
(2)De asemenea, Senatul poate adopta mesaje, declaraţii şi alte acte cu caracter politic.
Secţiunea 2:Ordinea de zi şi programul de activitate
Art. 80
(1)Ordinea de zi şi programul de activitate ale Senatului se aprobă de plenul Senatului, la propunerea Biroului permanent.
(2)Materialele care se supun dezbaterii Senatului se transmit Biroului permanent pentru a se întocmi proiectul ordinii de zi şi al programului de activitate ale Senatului.
(3)Propunerile legislative se comunică Guvernului în termen de 3 zile de la înregistrare, pentru a se pronunţa şi în ceea ce priveşte aplicarea art. 110 din Constituţie.
Art. 81
(1)Proiectul ordinii de zi cuprinde proiecte de legi, propuneri legislative, rapoarte, informări şi alte acte prevăzute de lege pentru a fi dezbătute de Senat, precum şi, după caz, întrebări, interpelări, declaraţii sau alte probleme propuse de Biroul permanent, de senatori ori de Guvern.
(2)La întocmirea şi aprobarea ordinii de zi în domeniul legislativ se va asigura prioritate dezbaterii ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului, proiectelor de legi şi propunerilor legislative în procedură de urgenţă, proiectelor de legi şi propunerilor legislative care sunt în competenţa Senatului, ca primă Cameră sesizată, şi rapoartelor întocmite de comisiile de mediere.

Art. 82
(1)Proiectul ordinii de zi pentru săptămâna următoare este supus spre aprobare Senatului şi se adoptă, cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, în ultima zi de activitate în plen a săptămânii.
(2)Ordinea de zi şi programul de activitate, aprobate pentru săptămâna următoare, se distribuie senatorilor şi se afişează la sediul Senatului.
(3)Ordinea de zi şi programul de lucru se definitivează şi se adoptă la începutul fiecărei şedinţe, la propunerea Biroului permanent.

Art. 83
Proiectele de legi pentru ratificarea tratatelor internaţionale, precum şi rapoartele sau declaraţiile primului-ministru cu privire la politica Guvernului se înscriu în proiectul ordinii de zi şi se dezbat cu prioritate.

Art. 84
(1)Ordinea de zi poate fi modificată la propunerea Biroului permanent, la solicitarea unui grup parlamentar sau a unei comisii permanente, precum şi la cererea Guvernului pentru motive întemeiate şi urgente.

(2)Motivarea cererii de modificare a ordinii de zi se face printr-o singură luare de cuvânt, limitată în timp. În cazul în care există opoziţie, se va da cuvântul unui singur vorbitor pentru fiecare grup parlamentar, după care se va trece la vot.
Sectiunea 3:Procedura legislativă a Senatului
Art. 85
(1)Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot, în conformitate cu art. 74 din Constituţie.
(2)Proiectele de legi iniţiate de Guvern şi propunerile legislative iniţiate de senatori, de deputaţi şi cetăţenii care exercită dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să fie însoţite de expunere de motive şi trebuie să fie redactate în forma proprie unui act normativ, pe articole şi, după caz, pe capitole şi secţiuni.
(3)Guvernul îşi exercită iniţiativa legislativă prin transmiterea către Senat a proiectului de lege ce intră în competenţa sa de adoptare, ca primă Cameră sesizată.
(4)Senatorii, deputaţii şi cetăţenii îşi exercită dreptul la iniţiativă legislativă prin transmiterea către Camera competentă a propunerii legislative, în scopul de a o dezbate şi adopta ca primă Cameră sesizată.
(5)Legile constituţionale pot fi iniţiate în condiţiile art. 150 şi 151 din Constituţie.
(6)Propunerile legislative formulate de senatori şi deputaţi, care implică modificarea bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat, trebuie să fie însoţite de dovada solicitării informării Guvernului, înaintată prin preşedintele Senatului, în conformitate cu dispoziţiile art. 111 din Constituţie.

Art. 851
(1)Proiectele de legi şi propunerile legislative se supun spre dezbatere şi adoptare Senatului, ca primă Cameră sesizată, în condiţiile prevăzute la art. 75 din Constituţie. În cazul propunerilor legislative care sunt depuse la Senat, ca primă Cameră sesizată, acestea se înregistrează şi se ţin în evidenţă. Acestea vor intra în procesul legislativ numai după primirea avizelor legale de la: Consiliul Legislativ, Guvern, Consiliul Economic şi Social şi Curtea Constituţională.
(2)Pentru celelalte proiecte de legi şi propuneri legislative care se dezbat şi se adoptă, potrivit art. 75 alin. (1) din Constituţie, mai întâi de Camera Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, competenţa decizională aparţine Senatului.
(3)Senatul, ca primă Cameră sesizată, se pronunţă asupra proiectelor de legi şi propunerilor legislative cu care este sesizat, în termen de 45 de zile de la data prezentării acestora în Biroul permanent. Pentru coduri şi alte legi de complexitate deosebită, termenul este de 60 de zile de la data prezentării în Biroul permanent.
(4)După adoptarea ori respingerea de către Senat, ca primă Cameră sesizată, a proiectului de lege sau a propunerii legislative, acestea se trimit Camerei Deputaţilor, care va decide definitiv.
(5)În cazul depăşirii termenelor prevăzute la alin. (3), proiectul de lege sau propunerea legislativă se consideră că a fost adoptată şi se înaintează Camerei Deputaţilor, care va decide definitiv.
Art. 852
(1)În vederea încadrării în termenele prevăzute la art. 851 alin. (3) şi la art. 103, 1031 şi 1032, proiectele de legi şi propunerile legislative se înaintează Biroului permanent ăl Senatului, care dispune:
a)sesizarea comisiilor permanente competente pentru întocmirea avizelor sau a raportului, stabilind şi termenele de depunere a acestora;
b)transmiterea proiectului de lege sau a propunerii legislative Camerei Deputaţilor, în cazul în care o comisie permanenţă apreciază că Senatul nu este competent să dezbată şi să adopte proiectul ca primă Cameră sesizată, în aceste cazuri, avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări este obligatoriu;
c)solicitarea avizului Consiliului Legislativ, al Consiliului Economic şi Social şi al altor instituţii sau organisme care, potrivit legii, au competenţa de avizare, dacă acesta nu a fost dat;
d)distribuirea către senatori a proiectelor sau propunerilor legislative, a avizului Consiliului Legislativ, al Consiliului Economic şi Social şi al altor instituţii ori organisme care, potrivit legii, au competenţa de avizare, a hotărârii Curţii Constituţionale, în cazurile prevăzute de Constituţie, şi a punctului de vedere al Guvernului, în cazurile cerute de lege, pentru propunerile legislative, stabilind şi termenul de depunere a amendamentelor de către senatori, sub sancţiunea decăderii.
(2)Conflictul negativ şi conflictul pozitiv de competenţe între Senat şi Camera Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, potrivit soluţiilor date de birourile permanente ale Camerelor, se rezolvă în conformitate cu prevederile regulamentului şedinţelor comune.
(3)Măsurile hotărâte de Biroul permanent se duc la îndeplinire de secretarul general, prin serviciile Senatului. Termenele prevăzute pentru toate operaţiunile reglementate în acest articol se stabilesc de către Biroul permanent, în funcţie de procedura ordinară sau procedura de urgenţă.
(4)În cazul în care Biroul permanent al Senatului constată că este competent să dezbată, secretarul general al Senatului trimite propunerea legislativă prevăzută la alin. (2) Curţii Constituţionale, pentru a proceda potrivit legii. Propunerile legislative făcute de cetăţeni se distribuie senatorilor şi sunt transmise comisiilor permanente competente, împreună cu hotărârea Curţii Constituţionale privind îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni. În cazul în care Biroul permanent al Senatului hotărăşte că Senatul nu este competent să o dezbată ca prima Cameră sesizată, propunerea legislativă respectivă este transmisă Camerei Deputaţilor.
(5)Termenele prevăzute la alin. (1)-(3), precum şi cele prevăzute la art. 85 şi 851, pentru avize, rapoarte şi amendamente nu pot fi mai scurte de 5 zile calendaristice pentru procedura ordinară şi de 3 zile calendaristice pentru procedura de urgenţă.

Art. 86
Toate proiectele şi propunerile legislative se înregistrează la Senat în ordinea primirii lor, se distribuie senatorilor, dar nu pot fi înscrise pe ordinea de zi decât după trecerea unui termen de cel puţin 5 zile.
Art. 87
(1)Proiectele şi propunerile legislative se trimit, sub semnătura preşedintelui Senatului, spre dezbatere şi avizare comisiilor permanente competente.
(2)Examinarea proiectelor şi propunerilor legislative se poate face şi la cererea altei comisii care se consideră competentă, în condiţiile art. 60.
Art. 88
(1)Iniţiatorul proiectului sau al propunerii legislative poate să îşi retragă proiectul sau propunerea până la începerea dezbaterilor generale, cu aprobarea plenului.
(11)Iniţiatorul propunerii legislative poate să renunţe la aceasta până la înscrierea sa pe ordinea de zi a plenului Senatului. Biroul permanent ia act de renunţare.

(2)În cazul în care proiectul sau propunerea legislativă a fost adoptată de Camera Deputaţilor, retragerea nu mai poate fi făcută din momentul sesizării Senatului.
Art. 89
(1)După examinarea proiectului sau a propunerii legislative comisia permanentă sesizată în fond întocmeşte un raport, care va cuprinde propuneri motivate cu privire la adoptarea sau, după caz, modificarea ori respingerea proiectului sau a propunerii legislative examinate.
(2)Raportul se transmite Biroului permanent, care dispune şi asigură, prin secretarul general al Senatului, difuzarea acestuia senatorilor, Guvernului şi iniţiatorului, cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de data dezbaterii în plen.
Art. 90
Proiectele şi propunerile legislative, avizate potrivit art. 87 şi 89, se supun dezbaterii Senatului în succesiunea prevăzută pe ordinea de zi aprobată de acesta, înscrierea pe ordinea de zi a proiectelor de legi şi a propunerilor legislative se face în cel mult 5 zile de la depunerea raportului comisiei permanente sesizate în fond, în cazul în care Senatul este prima Cameră sesizată, şi în cel mult 10 zile, în celelalte situaţii prevăzute la art. 75 din Constituţie.

Art. 91
(1)Amendamentele care implică modificarea bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat se trimit de preşedintele comisiei sesizate în fond la Guvern, solicitându-se punctul de vedere al acestuia. În cazul în care Guvernul nu transmite un punct de vedere până la data stabilită de comisie, se consideră că amendamentul a fost acceptat.
(2)Concluziile examinării amendamentelor se includ în raportul comisiei, iar amendamentele se anexează la acesta.
Art. 92
(1)Dezbaterea generală a proiectului sau a propunerii legislative începe cu prezentarea, de către iniţiator sau, după caz, de reprezentantul acestuia, a motivelor care au condus la promovarea proiectului sau a propunerii. Guvernul este reprezentat în mod obligatoriu de un membru al său.
(2)Dezbaterea continuă cu prezentarea raportului comisiei permanente sesizate în fond, de preşedintele acesteia sau de un raportor desemnat de comisie.
Art. 93
(1)Pentru dezbaterea generală a proiectului sau a propunerii legislative fiecare grup parlamentar poate să îşi desemneze un singur reprezentant.
(2)În cazuri justificate, la cererea oricărui senator, Senatul poate aproba, cu votul deschis al majorităţii senatorilor prezenţi, să li se dea cuvântul la dezbaterile generale şi altor senatori din cadrul aceloraşi grupuri parlamentare.
(3)Preşedintele Senatului dă cuvântul reprezentanţilor grupurilor parlamentare şi apoi celorlalţi senatori, în ordinea înscrierii lor la cuvânt. Preşedintele poate propune Senatului limitarea timpului destinat dezbaterilor generale, şi aceasta se hotărăşte de plen, conform alin. (2).
Art. 94
Iniţiatorul proiectului ori al propunerii legislative sau, după caz, reprezentantul acestuia are dreptul să ia cuvântul înainte de încheierea dezbaterii generale. Acelaşi drept îl are şi raportorul comisiei sesizate în fond.
Art. 95
În faza dezbaterii generale a proiectului sau a propunerii legislative nu pot fi propuse amendamente.
Art. 96
(1)Dacă prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea proiectului sau a propunerii legislative, după încheierea dezbaterii generale preşedintele cere Senatului să se pronunţe prin vot.
(2)Dacă prin raportul comisiei se propune dezbaterea şi adoptarea proiectului de lege, iar în dezbaterile generale se cere respingerea proiectului de lege, după încheierea acestora cererea de respingere se supune votului Senatului.
Art. 97
(1)După dezbaterile generale, şi dacă proiectul de lege nu a fost repins şi se constată că prin raportul comisiei sesizate în fond nu s-au operat modificări sau completări la textele proiectului ori propunerii legislative, proiectul de lege se supune în întregime votului final.
(2)În cazurile în care comisia sesizată în fond a operat modificări sau completări la textele proiectului sau propunerii legislative cuprinse în raportul acesteia, preşedintele consultă Senatul dacă sunt observaţii la acestea şi dezbaterile pe texte continuă numai asupra acestor observaţii, care se rezolvă prin vot. După terminarea dezbaterilor asupra modificărilor şi completărilor operate de comisie raportul în întregime se supune votului şi după aceasta proiectul de lege în întregime se supune votului final.
(3)În cazurile în care se constată că sunt şi amendamente respinse de comisie şi dacă se cere susţinerea acestora în plen, se dezbat numai acestea şi se rezolvă prin vot, apoi raportul comisiei se supune în întregime votului, după care proiectul sau propunerea legislativă se supune în întregime votului final.
Art. 98
(1)La dezbaterile care au loc în condiţiile art. 97 senatorii pot lua cuvântul pentru a exprima punctul de vedere al grupului parlamentar din care fac parte sau punctul lor de vedere.
(2)De asemenea, iau cuvântul şi reprezentantul Guvernului sau al iniţiatorului, precum şi reprezentanţii comisiei sesizate în fond.
(3)Preşedintele Senatului poate supune spre aprobare sistarea discuţiilor la textele aflate în dezbatere.
Art. 99
În cursul dezbaterilor senatorii, grupurile parlamentare sau Guvernul pot pune în discuţie amendamentele depuse în termen la comisie, în condiţiile procedurii prevăzute la art. 97.
Art. 100
Dacă din dezbaterile desfăşurate în condiţiile art. 97 rezultă necesitatea reexaminării de către comisia sesizată în fond a unor texte, plenul poate decide prin vot deschis, cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, suspendarea dezbaterilor şi trimiterea spre reexaminare a textelor în discuţie, comisia pronunţându-se de urgenţă prin raport suplimentar.
Art. 101
(1)Discutarea textelor în condiţiile art. 97 începe cu cele prin care se propune eliminarea şi continuă cu cele privind modificarea sau completarea acestora. În cazul în care există mai multe amendamente de acelaşi fel, ele se supun la vot în ordinea în care au fost prezentate.
(2)Senatul se va pronunţa prin vot distinct asupra fiecărui amendament, în afară de cazul în care prin adoptarea unuia se exclude acceptarea celorlalte.
(3)Fiecare text se supune votului Senatului.
Art. 1011
Proiectele de legi şi propunerile legislative se dezbat şi se adoptă cu procedura de urgenţă, de drept, în următoarele situaţii:
a)ordonanţe de urgenţă;
b)Senatul a adoptat, ca primă Cameră sesizată, o prevedere din proiectul de lege care intră în competenţa sa decizională, neînsuşită de Camera Deputaţilor şi întoarsă pentru o nouă dezbatere;
c)Camera Deputaţilor a adoptat un proiect de lege, în calitate de Cameră decizională, dar anumite prevederi din proiectul de lege adoptat sunt de competenţa decizională a Senatului.

Secţiunea 4:Procedura de urgenţă
Art. 102
(1)La cererea Guvernului sau din proprie iniţiativă Senatul poate adopta proiecte de lege sau propuneri legislative cu procedură de urgenţă.
(2)Cererea pentru procedură de urgenţă se analizează de Biroul permanent şi, dacă este cazul, se supune aprobării Senatului în prima şedinţă de plen după înregistrarea acesteia. Aprobarea procedurii de urgenţă se face cu votul majorităţii senatorilor prezenţi.

(3)Proiectele de legi referitoare la armonizarea legislaţiei naţionale cu cea a Uniunii Europene şi a Consiliului Europei se dezbat şi se adoptă de Senat în procedură de urgenţă.

Art. 103
(1)Senatorii, grupurile parlamentare, comisiile permanente sau Guvernul pot prezenta amendamente în scris, motivate, care se trimit comisiei sesizate în fond, în termenele stabilite de Biroul permanent. În acelaşi interval de timp, avizul Consiliului Legislativ, al Consiliului Economic şi Social sau al altor autorităţi ori organisme care, potrivit legii, au competenţe de avizare se va trimite comisiei sesizate în fond.

(2)Comisia sesizată în fond este obligată să depună raportul în termenul stabilit de Biroul permanent.
(3)Biroul permanent, după primirea raportului comisiei sesizate în fond, înscrie cu prioritate în proiectul ordinii de zi proiectul de lege sau propunerea legislativă.
(4)Senatul va putea limita durata dezbaterilor generale, după care va trece la dezbaterea proiectului în condiţiile art. 97.
(5)[textul din Art. 103, alin. (5) din capitolul II, sectiunea 4 a fost abrogat la 24-nov-2003 de Art. I, punctul 47. din Hotarirea 20/2003]
Art. 1031
Senatul se pronunţă în termen de 30 de zile asupra proiectelor de legi sau propunerilor legislative prevăzute la art. 1011 lit. a) şi art. 102.
Art. 1032
În cazul ordonanţei de urgenţă, dacă Senatul nu se pronunţă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere, aceasta este considerată adoptată şi se trimite Camerei Deputaţilor.

Art. 104
În cazul proiectelor de lege şi al propunerilor legislative primite de la Camera Deputaţilor, dacă au fost operate modificări substanţiale faţă de proiectul iniţial, preşedintele comisiei permanente sesizate în fond poate solicita avizul Consiliului Legislativ.
SECŢIUNEA 41:Termene procedurale
Art. 1041
În perioadele de vacanţă parlamentară a Senatului proiectele de legi şi propunerile legislative se înregistrează la data depunerii lor, iar termenele procedurale de legiferare încep să curgă de la data reluării activităţii Senatului.
Art. 1042
Pentru propunerile legislative termenele de legiferare curg de la data înregistrării acestora la Biroul permanent, însoţite de avizele necesare.
Art. 1043
Termenele procedurale ale procesului legislativ curg pe zile lucrătoare în plen şi în comisiile permanente ale Senatului.

Secţiunea 5:Desfăşurarea şedinţelor Senatului
Art. 105
Şedinţele Senatului sunt publice, în afara cazurilor în care, la cererea preşedintelui sau a cel puţin 20 de senatori, se hotărăşte, cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, ca acestea să fie secrete.
Art. 106
(1)Deputaţii, în calitate de iniţiatori ai propunerilor legislative aflate pe ordinea de zi, precum şi membrii Guvernului sau reprezentanţii acestora au acces la lucrările Senatului. Dacă li se solicită participarea, prezenţa membrilor Guvernului este obligatorie.

(2)La şedinţele publice ale Senatului pot asista diplomaţi, reprezentanţi ai presei, radioului şi televiziunii, precum şi alţi invitaţi, pe baza acreditării sau a invitaţiei semnate de secretarul general al Senatului, în condiţiile stabilite de Biroul permanent. Cetăţenii pot asista la lucrările Senatului pe baza unor permise de acces distribuite la cerere, în ordinea solicitării de către cei interesaţi, în limita locurilor disponibile în spaţiul destinat publicului.
(3)Persoanele care asistă la şedinţă trebuie să păstreze liniştea şi să se abţină de la orice manifestare de aprobare sau dezaprobare, în caz contrar putând fi evacuate din sală.
Art. 107
(1)Senatorii sunt obligaţi să fie prezenţi la lucrările Senatului. Prezenţa este urmărită de un secretar al Biroului permanent al Senatului.
(2)Senatorul care nu poate lua parte la şedinţă din motive independente de voinţa sa va anunţa Biroul permanent, menţionând cauzele care îl împiedică să participe.
(3)Senatorilor absenţi nemotivat de la activităţile Senatului li se vor reţine din indemnizaţia lunară cota-parte corespunzătoare absenţei, precum şi diurna de deplasare corespunzătoare zilelor de absenţe. Reţinerea se va face pe baza evidenţei întocmite de departamentul de specialitate al serviciilor Senatului, avizată de secretarul Biroului permanent, însărcinat cu această atribuţie.

Art. 108
Senatul îşi desfăşoară activitatea în plen, pe comisii şi pe grupuri parlamentare, conform programului de activitate propus de Biroul permanent şi aprobat de Senat.
Art. 109
(1)Şedinţa Senatului este deschisă de preşedinte sau de vicepreşedintele care îl înlocuieşte.
(2)Preşedintele este asistat de 2 secretari.
(3)Înainte de începerea dezbaterilor preşedintele de şedinţă anunţă dacă este întrunit cvorumul, ordinea de zi şi programul de activitate.
Art. 110
(1)Senatul adoptă legi, hotărâri, moţiuni simple şi alte acte cu caracter politic, în prezenţa majorităţii senatorilor.
(2)Înainte de votare liderii grupurilor parlamentare pot cere preşedintelui Senatului verificarea întrunirii cvorumului de şedinţa.
(3)În cazul în care cvorumul legal de şedinţă nu este întrunit, preşedintele Senatului suspendă şedinţa şi anunţă ziua şi ora de reluare a lucrărilor.

Art. 111
Preşedintele Senatului conduce dezbaterile, veghează la respectarea regulamentului şi la menţinerea ordinii în sala de şedinţe.
Art. 112
(1)Înainte de începerea dezbaterilor generale secretarii întocmesc lista cuprinzând senatorii care se înscriu la cuvânt.
(2)Senatorii iau cuvântul în ordinea înscrierii în listă, cu încuviinţarea preşedintelui Senatului.
(3)Reprezentanţilor Guvernului li se poate da cuvântul în orice fază a dezbaterii şi ori de câte ori solicită acest lucru. Acelaşi drept îl au şi reprezentanţii comisiilor sesizate pentru raport de fond.
Art. 113
Persoanele care iau cuvântul în Senat vorbesc numai de la tribuna acestuia sau de la microfoanele special instalate; nici o persoană nu poate lua cuvântul decât dacă îi este dat de preşedinte.
Art. 114
Preşedintele are dreptul să limiteze durata luărilor de cuvânt în funcţie de subiectul dezbaterilor sau să propună Senatului sistarea discuţiilor.
Art. 115
(1)Preşedintele Senatului va da cuvântul oricând unui senator pentru a răspunde într-o chestiune de ordin personal, limitând timpul acordat în acest scop.
(2)Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul în care se cere cuvântul în probleme privitoare la regulament.
Art. 116
(1)Preşedintele, un grup parlamentar sau cel puţin 20 de senatori pot cere încheierea dezbaterii unei probleme puse în discuţia Senatului.
(2)Propunerea de încheiere a dezbaterii se adoptă cu votul majorităţii senatorilor prezenţi.
Art. 117
(1)Senatorii şi celelalte persoane care iau cuvântul sunt obligaţi să se refere exclusiv la chestiunea în dezbatere pentru care s-au înscris la cuvânt şi să respecte regulile deontologiei parlamentare. În caz contrar, preşedintele le atrage atenţia şi, dacă nu se conformează, le retrage cuvântul.

(2)Nu se admite dialogul între vorbitori şi celelalte persoane aflate în sală.
Art. 118
Preşedintele cheamă la ordine pe senatorii care tulbură dezbaterile. El poate întrerupe şedinţa când tulburarea persistă şi poate dispune evacuarea din sală a persoanelor care împiedică în orice mod desfăşurarea normală a lucrărilor Senatului.
Art. 119
(1)Dezbaterile din şedinţele Senatului se înregistrează pe bandă magnetică şi se stenografiază.
(2)Stenogramele se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, cu excepţia celor privitoare la şedinţele secrete.
(3)Senatorii au dreptul să verifice exactitatea stenogramei prin confruntarea ei cu banda magnetică, în cel mult 3 zile de la data şedinţei, înainte de publicarea stenogramei în Monitorul Oficial al României.
Secţiunea 6:Procedura de vot
Art. 120
(1)Legile, hotărârile, moţiunile simple, precum şi celelalte acte cu caracter politic se adoptă de către Senat prin vot.

(2)Legile adoptate de Senat pot fi legi constituţionale, legi organice sau legi ordinare.
Art. 121
(1)Votul senatorului este personal. El poate fi deschis sau secret.
(2)Votul deschis se exprimă public prin ridicarea mâinii, apel nominal, ridicare în picioare sau electronic.
(3)Votul prin ridicarea mâinii sau prin ridicare în picioare are următoarele semnificaţii: pentru, contra sau abţinere. Constatarea rezultatelor se face de preşedinte. Dacă preşedintele o cere sau dacă constatarea sa este contestată de preşedintele unui grup parlamentar, voturile se numără de secretar.
(4)Votul secret poate fi exprimat prin buletine de vot, pentru alegerea sau numirea în unele funcţii, ori prin bile sau electronic, în cazul votării legilor, hotărârilor sau moţiunilor.
(5)În cazul în care prin regulament nu se stabileşte o anumită procedură de vot obligatorie, procedura de vot se va hotărî de Senat, la propunerea preşedintelui.

Art. 122
(1)Votarea prin apel nominal se desfăşoară astfel: preşedintele explică obiectul votării şi sensul cuvintelor "pentru" şi "contra"; unul dintre secretari dă citire numelui şi prenumelui senatorilor; fiecare senator răspunde "pentru" sau "contra".
(2)După terminarea apelului se repetă numele şi prenumele senatorilor care nu au răspuns la primul apel.

Art. 123
Votul prin bile se desfăşoară astfel: în faţa preşedintelui Senatului se aşează o urnă albă şi alta neagră. Senatorii vin în ordinea apelului la urne, după ce primesc de la secretari câte două bile, dintre care una albă şi una neagră, pe care le introduc în cele două urne. Bila albă introdusă în urna albă şi bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă «vot pentru», iar bila neagră introdusă în urna albă şi bila albă introdusă în urna neagră înseamnă «vot contra».

Art. 124
(1)Votul electronic se desfăşoară prin conectarea unuia dintre contactele care reprezintă vot "pentru", vot "contra" sau "abţinere". Rezultatul votului electronic se afişează la comanda preşedintelui Senatului. În cazul unei defecţiuni tehnice votul se repetă. Dacă defecţiunea persistă, se recurge, după caz, la celelalte modalităţi de vot.
(2)Cartela de vot este netransmisibilă.
(3)Dacă votul este deschis, la solicitarea oricărui grup parlamentar se eliberează câte o listă cuprinzând rezultatele votului.
Art. 125
(1)În cazul votului cu buletine de vot, pe buletin se trec numărul de ordine, numele şi prenumele candidatului, funcţia pentru care acesta candidează şi, după caz, grupul parlamentar din care face parte.
(2)Senatorul votează "pentru" lăsând neatinse pe buletinul de vot numele şi prenumele persoanei propuse; el votează "contra" ştergând numele şi prenumele persoanei propuse.
(3)Buletinele de vot se introduc în urne.
(4)Sunt nule buletinele de vot care nu corespund modelului prezentat, cele care nu poartă ştampila de control şi cele pe care au fost lăsate neatinse numele şi prenumele candidaţilor şi care, în acest mod, depăşesc numărul funcţiilor pentru care se face alegerea sau numirea.
Art. 126
(1)Dacă la alegerea sau numirea în anumite funcţii nu se obţine numărul necesar de voturi, votul se reia conform reglementărilor specifice. În caz de paritate de voturi procedura de votare se repetă.
(2)În situaţiile în care votul este deschis preşedintele votează numai după ce restul senatorilor şi-au exprimat votul.
Art. 127
În cursul votării nu se acordă dreptul de a lua cuvântul.
Art. 128
Constatarea rezultatului în cazul votului cu bile sau cu buletine de vot se face prin proces-verbal, încheiat în prezenţa membrilor Biroului permanent al Senatului.
Art. 129
(1)Legile constituţionale se adoptă cu votul unei majorităţi de cel puţin două treimi din numărul senatorilor.
(2)Legile organice şi hotărările privind Regulamentul Senatului se adoptă cu votul majorităţii senatorilor.
(3)Legile ordinare şi hotărârile luate în procesul legiferării se adoptă cu votul majorităţii senatorilor prezenţi.
(4)În cazul legilor constituţionale şi al legilor organice, când preşedintele constată, înainte de vot, că prezenţa senatorilor nu este asiguratorie pentru cvorumul de vot, amână votul, stabilind ziua şi ora desfăşurării acestuia. O nouă amânare a votului nu poate depăşi 30 de zile.

(5)Dacă prezentul regulament nu dispune altfel, celelalte acte ale Senatului sau măsurile luate de acesta se adoptă cu votul majorităţii senatorilor prezenţi.
(6)Înainte de votare preşedintele poate cere verificarea cvorumului prin apel nominal sau prin numărare de către secretari. Senatorii care nu îşi exercită dreptul de vot, dar care au fost prezenţi în sala de şedinţă intră în numărul regulamentar de stabilire a cvorumului.
(7)Dacă în sala de şedinţă nu se află majoritatea senatorilor, preşedintele amână votarea până la întrunirea cvorumului legal.
Art. 130
(1)Votul final priveşte ansamblul reglementării.
(2)Votul final poate avea loc într-o şedinţă consacrată acestui scop, în ordinea definitivării proiectului de lege sau a propunerii legislative.
Art. 131
(1)Votul poate fi contestat numai de preşedintele unui grup parlamentar, imediat după anunţarea rezultatului votului de preşedintele Senatului. Asupra contestaţiei Senatul se pronunţă prin votul majorităţii senatorilor prezenţi. Contestaţia poate fi susţinută de un singur vorbitor într-un interval de timp rezonabil şi, în caz de opoziţie, poate lua cuvântul într-un interval de timp egal, de asemenea, un singur vorbitor din partea fiecărui grup parlamentar.
(2)Admiterea contestaţiei are drept consecinţă repetarea votului.
Art. 132
(1)Numirile, confirmările sau avizele pentru numiri în funcţii, care, potrivit legii, se fac de către Senat, se supun dezbaterii Senatului pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări.
(2)În vederea întocmirii raportului comisia va examina propunerile de numiri, confirmări sau avize, având dreptul de a chema pentru audiere candidaţii.
(3)Candidaţii vor fi invitaţi şi la dezbaterea în plen a raportului, iar Senatul poate hotărî audierea lor şi în plen.
Secţiunea 7:Procedura pentru medierea, respingerea, reexaminarea şi promulgarea legii
Art. 133
Proiectele de legi şi propunerile legislative adoptate sau respinse de Senat, ca primă Cameră sesizată, se semnează de preşedintele Senatului şi se înaintează Camerei Deputaţilor, Cameră decizională. Guvernul va fi înştiinţat despre aceasta.

Art. 1331
(1)Senatul se pronunţă asupra proiectelor de legi şi propunerilor legislative ce intră în competenţa sa, ca primă Cameră sesizată, în termen de 45 de zile. Pentru coduri sau alte legi de complexitate deosebită termenul este de 60 de zile. Asupra ordonanţelor de urgenţă Senatul se pronunţă în termen de 30 de zile de la depunere.
(2)În cazul depăşirii termenelor prevăzute la alin. (1) se consideră că proiectul de lege sau propunerea legislativă a fost adoptată în forma înaintată de iniţiator. În acest caz, adoptarea se anunţă în plenul Senatului, iar proiectul de lege sau propunerea legislativă se transmite, sub semnătura preşedintelui Senatului, către Camera Deputaţilor, care va decide definitiv.
(3)În cazurile prevăzute la alin. (2), dacă s-a adoptat raport şi s-au dat avize ori amendamente, acestea se înaintează anexat proiectului de lege sau propunerii legislative, ca material documentar.

Art. 134
(1)În cazul în care Senatul, în calitate de Cameră decizională, a adoptat fără modificări un proiect de lege sau o propunere legislativă primită de la Camera Deputaţilor, aceasta va fi semnată de preşedintele Senatului, va fi depusă la secretarul general al Senatului în vederea exercitării dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale şi va fi transmisă Camerei Deputaţilor pentru îndeplinirea formalităţilor de promulgare.

(2)Prevederile alin. (1) se aplică şi pentru legile adoptate de Senat în urma medierii divergenţelor cu Camera Deputaţilor, când aceasta din urmă a fost prima sesizată.
(3)Depunerea legii la secretarul general al Senatului se face numai în zilele în care Senatul lucrează în plen şi se aduce la cunoştinţă senatorilor în aceeaşi zi, prin prezentare în şedinţa de plen şi prin afişare datată şi certificată la avizierul general de la sala de şedinţă. Senatorii îşi pot exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale, potrivit legii.

Art. 135
(1)În cazul în care Senatul, ca primă Cameră sesizată, adoptă o prevedere care, potrivit dispoziţiilor Constituţiei, intră în competenţa sa decizională, prevederea este definitiv adoptată dacă şi Camera Deputaţilor este de acord. În caz contrar, numai pentru prevederea respectivă legea se întoarce la Senat, care va decide definitiv, în procedură de urgenţă.
(2)Dispoziţiile alin. (1) referitoare la întoarcerea legii se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care Senatul, în calitate de Cameră decizională, adoptă o prevedere pentru care competenţa decizională aparţine Camerei Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată.

Art. 1351
În cazul în care Senatul respinge un proiect de lege sau o propunere legislativă, respinsă anterior de Camera Deputaţilor, respingerea este definitivă, iar proiectul de lege sau propunerea legislativă nu mai poate fi readusă în discuţia acestuia în cursul aceleiaşi sesiuni parlamentare.

Art. 136
(1)În cazurile de neconstituţionalitate constatate potrivit art. 146 lit. a) din Constituţie, Senatul reexaminează prevederile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale. Senatul dezbate, pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, obiecţia de neconstituţionalitate şi hotărăşte asupra acesteia.
(2)Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări va cuprinde propuneri pentru punerea de acord a prevederilor declarate neconstituţionale cu decizia Curţii Constituţionale. Raportul comisiei se dezbate conform prevederilor art. 97-101. Cu aprobarea Senatului, în urma dezbaterii raportului, în cuprinsul legii se operează şi corelările tehnico-legislative necesare.
(3)În cazul unei obiecţii de neconstituţionalitate asupra tratatelor sau altor acorduri internaţionale, invocate potrivit art. 146 lit. b) din Constituţie, procedura parlamentară se suspendă şi se reia după publicarea deciziei Curţii Constituţionale.
(4)În cazurile de neconstituţionalitate constatate potrivit art. 146 lit. b) din Constituţie, Senatul nu poate ratifica tratatul sau acordul internaţional declarat ca fiind neconstituţional.
(5)În cazurile de neconstituţionalitate constatate potrivit art. 147 alin. (1) din Constituţie, dispoziţiile declarate neconstituţionale îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pune de acord prevederile declarate neconstituţionale cu prevederile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.
(6)Reexaminarea textelor declarate neconstituţionale se face întâi de prima Cameră sesizată.

Art. 137
(1)Dacă Senatul adoptă un proiect de lege sau o propunere legislativă într-o redactare diferită de cea adoptată de Camera Deputaţilor, preşedintele Senatului, de acord cu preşedintele Camerei Deputaţilor, iniţiază procedura de mediere. În acelaşi mod se procedează şi în cazul în care Camera Deputaţilor adoptă un proiect de lege sau o propunere legislativă într-o redactare diferită de cea adoptată de Senat.
(2)Această procedură se desfăşoară de o comisie de mediere, care lucrează potrivit normelor cuprinse în art. 56-68 şi 72-75.
Art. 138
(1)În procedura de adoptare a legilor medierea divergenţelor dintre Senat şi Camera Deputaţilor se face prin intermediul unei comisii de mediere, potrivit art. 80-104.
(2)Raportul comisiei de mediere se înscrie pe ordinea de zi a Senatului, urmându-se procedura prevăzută la art. 80-104, sau, după caz, pe ordinea de zi a şedinţelor comune ale Camerelor Parlamentului, potrivit procedurii prevăzute în regulamentul şedinţelor comune.
(3)Se supun la vot, potrivit procedurii de dezbatere pe articole a legii, numai soluţiile propuse de comisia de mediere diferite de cele adoptate iniţial de Senat. În toate cazurile raportul comisiei de mediere se aprobă potrivit procedurii şi cu majoritatea de voturi necesară în vederea adoptării legii în forma finală.
Art. 139
Dacă ambele Camere ale Parlamentului îşi însuşesc textul legii în forma propusă de comisia de mediere, se va proceda conform art. 133.
Art. 140
(1)În cazul în care comisia de mediere nu ajunge la un acord sau dacă una dintre Camere nu aprobă, în tot sau în parte, raportul comisiei de mediere, textele aflate în divergenţă se supun dezbaterii Camerei Deputaţilor şi Senatului în şedinţă comună, potrivit regulamentului acestor şedinţe.
(2)După finalizarea dezbaterilor în şedinţă comună se procedează conform prevederilor art. 133.
Art. 141
(1)În cazul în care Preşedintele României cere, înainte de promulgare, reexaminarea unei legi adoptate prima dată de Senat, cererea va fi înscrisă în termen de cel mult 30 de zile în proiectul ordinii de zi a Senatului.
(2)Reexaminarea legii pe baza cererii Preşedintelui României se face cu respectarea procedurii legislative.
Art. 142
Pentru legile adoptate, potrivit Constituţiei, în şedinţa comună a celor două Camere, noua deliberare se face tot în şedinţă comună, conform Regulamentului şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.
Art. 143
(1)Evidenţa şi păstrarea originalelor tuturor proiectelor de lege adoptate atât de Senat, cât şi de Camera Deputaţilor, a legilor promulgate de Preşedintele României, precum şi a formelor proiectelor de lege şi propunerilor legislative, în redactarea iniţială, cu care a fost sesizat Parlamentul se fac de către Camera Deputaţilor.
(2)Camera Deputaţilor face, de asemenea, şi numerotarea legilor adoptate de Parlament, în ordinea promulgării lor, trimiţându-le spre publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(3)În acelaşi mod se va proceda şi cu privire la celelalte acte adoptate de Parlament - hotărâri, moţiuni simple, acte cu caracter politic.

Art. 1431
Prevederile din această secţiune, privitoare la procedura de mediere, astfel cum sunt modificate şi completate, sunt aplicabile numai proiectelor de legi şi propunerilor legislative aflate pe ordinea de zi a Parlamentului, până la data intrării în vigoare a Legii de revizuire a Constituţiei - 29 octombrie 2003.
Art. 1432
Dispoziţiile prevăzute la art. 137-140 se aplică în mod corespunzător procedurii de revizuire a Constituţiei.

Secţiunea 8:Procedura privind punerea sub urmărire penală a membrilor Guvernului
Art. 144
Senatul are dreptul să ceară punerea sub urmărire penală a membrilor Guvernului, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială.
Art. 145
(1)Dezbaterea are loc pe baza raportului întocmit fie de o comisie permanentă, ca urmare a unei anchete desfăşurate în condiţiile art. 69, fie de o comisie de anchetă.
(2)Raportul comisiei se înscrie cu prioritate în proiectul ordinii de zi.
(3)Hotărârea se adoptă cu votul majorităţii senatorilor. Art. 146. - Dacă Senatul hotărăşte să ceară punerea sub urmărire penală a unui membru al Guvernului, preşedintele Senatului va adresa ministrului justiţiei o cerere pentru începerea urmăririi penale, potrivit legii. De asemenea, va înştiinţa Preşedintele României pentru eventuala suspendare din funcţie a acestuia.
Art. 147
Dispoziţiile art. 105-129 se aplică în mod corespunzător.