Partea 2 - APLICABILITATEA - Reglementari din 2008 AERONAUTICE CIVILE ROMÂNE - RACR - AIS SERVICIUL DE INFORMARE AERONAUTICĂ, ediţia 02/2008

M.Of. 468 bis

Ieşit din vigoare

Versiune de la: 16 Iulie 2010

PARTEA 2:

1.1.Prezenta reglementare de aeronautică civilă română RACR-AIS ed. 2.0/2008 a fost elaborată în conformitate cu prevederile actelor normative naţionale şi a tratatelor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte. Prevederile conţinute în prezenta reglementare se aplică tuturor persoanelor fizice şi juridice, române sau străine, care culeg şi prelucrează date/informaţii aeronautice, elaborează şi distribuie produse AIS şi care participă la furnizarea serviciilor de informare aeronautică în Regiunea de Informare a Zborurilor Bucureşti (FIR Bucureşti) sau care desfăşoară activităţi în sprijinul acestor servicii, în scopul îndeplinirii tuturor cerinţelor, cu precădere celor de siguranţă şi calitate, aplicabile informaţiilor şi datelor aeronautice, precum şi a cerinţelor de uniformizare şi armonizare stabilite la nivel internaţional.

1.3.Scopul serviciului de informare aeronautică este de a asigura fluxul de informaţii şi datele necesare pentru siguranţa, regularitatea şi eficienţa navigaţiei aeriene. Rolul şi importanţa informaţiilor şi datelor aeronautice au crescut semnificativ odată cu implementarea conceptului RNAV, a navigaţiei bazate pe cerinţele de performanţă (conceptul PBN - Performance Based Navigation) şi a sistemelor de navigaţie de la bord bazate pe computere şi a sistemelor data link. Datele corupte sau eronate pot afecta siguranţa navigaţiei aeriene.

1.6.Dacă este necesar, în vederea detalierii şi precizării modului în care trebuie să fie îndeplinite cerinţele prezentei reglementări, autoritatea desemnată/delegată în domeniul supravegherii/supervizării informării aeronautice, referită în continuare ca «autoritate», respectiv agenţii aeronautici autorizaţi să furnizeze servicii de informare aeronautică, referiţi în continuare ca «furnizori AIS », trebuie să elaboreze proceduri şi instrucţiuni suplimentare în acest scop, în conformitate cu prevederile şi recomandările aplicabile conţinute în Manualul OACI al Serviciului de informare aeronautică (Documentul OACI 8126 - "Aeronautical Information Services"), ediţia în vigoare, în Procedurile Regionale Suplimentare OACI pentru zona Europeană (Documentul OACI 030/4), precum şi cu eventuale alte documentaţii de îndrumare aplicabile emise de OACI.

CAPITOLUL 2:TERMENI ŞI DEFINIŢII

2.1.Definiţii

Termenul RNP (Performanţa de navigaţie cerută), definit anterior ca fiind "o exprimare a performanţei de navigaţie necesară pentru operarea într-un spaţiu aerian definit", a fost eliminat din cadrul acestei reglementări deoarece conceptul RNP a fost înlocuit de conceptul PBN (Navigaţie bazată pe cerinţele de performanţă). În cuprinsul acestei reglementări termenul RNP este acum utilizat doar în contextul specificaţiilor de navigaţie care impun monitorizarea performanţei şi alertarea. De exemplu, RNP 4 desemnează cerinţele privind aeronava şi operarea acesteia, incluzând o cerinţă de performanţă de navigaţie laterală de 4 NM cu monitorizarea performanţei şi alertării la bord, cerinţele fiind descrise detaliat în Documentul OACI 9613, «Manualul de navigaţie bazată pe cerinţele de performanţă»

CAPITOLUL 3:GENERALITĂŢI

3.1.1.În România Regia Autonomă "Autoritatea Aeronautică Civilă Română", denumită în continuare AACR, este autoritatea desemnată să asigure supervizarea siguranţei zborului în spaţiul aerian naţional precum şi în spaţiul aerian pentru care România este responsabilă pentru furnizarea serviciilor de trafic aerian, având următoarele atribuţii:

3.1.1.1.AACR este autoritatea responsabilă cu verificarea faptului că publicarea informaţiilor şi datelor aeronautice referitoare la teritoriul României precum şi la acele zone situate în afara teritoriului naţional pentru care România este responsabilă pentru furnizarea serviciilor de trafic aerian, se face cu respectarea prevederilor prezentei reglementări şi în conformitate cu standardele şi practicile recomandate emise de OACI pentru serviciile de informare aeronautică, cu obligativitatea indicării în mod clar că acestea sunt publicate sub autoritatea statului român.

3.1.1.2.Revine în responsabilitatea atât a furnizorilor AIS, cât şi a AACR, potrivit atribuţiilor ce revin fiecărei organizaţii, de a lua toate măsurile necesare pentru ca informaţiile şi datele aeronautice referitoare la teritoriul României precum şi la acele zone situate în afara teritoriului naţional pentru care România este responsabilă pentru furnizarea serviciilor de trafic aerian, să fie adecvate, să îndeplinească cerinţele de calitate şi să fie transmise în timp util. Această cerinţă presupune şi realizarea tuturor aranjamentelor care trebuie să funcţioneze în scopul transmiterii la timp a informaţiilor şi datelor necesare către serviciul de informare aeronautică de către toate persoanele fizice şi juridice asociate cu operarea aeronavelor.

3.1.1.3.Acolo unde serviciul de informare aeronautică nu este furnizat în mod continuu 24 de ore din 24, acesta trebuie să fie asigurat pe întreaga durată în care o aeronavă se află în zbor în zona de responsabilitate a serviciului de informare aeronautică, la aceasta adăugându-se cel puţin 2 ore înainte şi după această durată. Serviciul de informare aeronautică trebuie, de asemenea, să fie furnizat şi pe alte perioade de timp dacă este solicitat de administratorii aeroporturilor sau o altă autoritate competentă în acest sens.

3.1.2.Suplimentar, orice serviciu de informare aeronautică trebuie să obţină informaţiile şi datele necesare furnizării serviciului de informare înaintea zborului şi să răspundă necesităţilor de informare în timpul zborului. Aceste informaţii pot proveni:

3.1.6.Un serviciu de informare aeronautică trebuie să ia măsurile necesare pentru ca informaţiile şi datele aeronautice necesare pentru siguranţa, regularitatea şi eficienţa navigaţiei aeriene să fie disponibile în forma adecvată cerinţelor operaţionale ale:

3.2.1.Furnizorii AIS trebuie să ia măsurile necesare pentru introducerea unui sistem al calităţii organizat în mod corespunzător, care să conţină procedurile, procesele şi resursele necesare pentru implementarea managementului calităţii pentru fiecare dintre fazele funcţionale precizate la 3.1.7 mai sus. Aplicarea managementului calităţii trebuie să fie demonstrabilă pentru fiecare fază funcţională a procesului de informare aeronautică, oricând se cere o asemenea demonstraţie.

3.2.4.În contextul unui sistem al calităţii, trebuie identificate aptitudinile şi cunoştinţele necesare fiecărei funcţii iar personalul desemnat să îndeplinească acele funcţii trebuie să fie instruit corespunzător. Fiecare furnizor AIS trebuie să ia măsurile corespunzătoare pentru ca personalul să posede aptitudinile şi competenţele necesare îndeplinirii sarcinilor specifice, cu întocmirea şi păstrarea unor evidenţe adecvate astfel încât calificarea personalului să poată fi demonstrată. Furnizorii AIS trebuie să planifice şi să efectueze evaluări iniţiale şi periodice ale competenţei, prin care se cere personalului să demonstreze că posedă abilităţile şi cunoştinţele cerute. Evaluarea periodică a competenţei personalului trebuie folosită ca mijloc de a se identifica şi corecta neajunsurile.

3.2.6.Sistemul calităţii implementat trebuie să asigure utilizatorilor certitudinea şi încrederea necesare că informaţiile şi datele aeronautice distribuite îndeplinesc cerinţele stabilite privind calitatea datelor (acurateţe, rezoluţie şi integritate) şi pentru trasabilitatea acestora, prin utilizarea unor proceduri adecvate în fiecare fază a procesului de producere sau modificare a datelor. De asemenea, sistemul calităţii trebuie să asigure certitudine în ceea ce priveşte perioada de aplicabilitate prevăzută pentru utilizarea informaţiilor/datelor aeronautice respective şi, în egală măsură, că datele de distribuire stabilite sunt respectate.

3.2.7.Ordinul de acurateţe a datelor aeronautice, bazat pe un nivel de încredere de 95%, trebuie să fie în concordanţă cu prevederile reglementărilor aeronautice naţionale aplicabile, potrivit standardelor şi practicilor recomandate conţinute în Anexa 11 OACI, Cap. 2 şi Anexa 14 OACI, Vol. I şi II, Cap. 2. În acest scop, trebuie identificate trei tipuri de date poziţionale: puncte măsurate (praguri de pistă, amplasamentele mijloacelor de navigaţie, etc.), puncte calculate (rezultate prin calcule matematice care pornesc de la poziţiile unor puncte măsurate cunoscute) şi puncte declarate (de ex., punctele de graniţă ale regiunii de informare a zborurilor).

3.2.9.Integritatea datelor aeronautice trebuie să fie menţinută pe parcursul întregului proces de prelucrare a acestora, de la măsurare/origine până la distribuirea către următorul utilizator. Cerinţele de integritate a datelor aeronautice se bazează pe riscul potenţial ce rezultă din coruperea datelor, precum şi pe utilizarea care este atribuită unei date. Drept urmare, trebuie aplicate clasificarea şi nivelurile de integritate a datelor, după cum urmează:

c)datele de rutină, nivel de integritate 1 x 10^-3: există o foarte mică probabilitate ca, prin utilizarea unor date de rutină corupte, zborul şi aterizarea în continuă siguranţă a unei aeronave să fie expuse unui risc sever, cu potenţial de catastrofă.

3.2.13. Înainte de a fi transmise serviciului de informare aeronautică, informaţiile şi datele aeronautice care urmează a fi emise ca parte din Pachetul Integrat de Informare Aeronautică trebuie să fie verificate temeinic şi coordonate cu serviciile şi nivelurile de autoritate implicate, pentru a se asigura că toate informaţiile necesare au fost incluse şi că acestea sunt corecte până la nivel de detaliu. În acest scop trebuie să existe elaborate şi implementate, potrivit îndrumărilor conţinute în Documentul OACI 8126 - "Manualul Serviciului de Informare Aeronautică", proceduri de validare şi verificare la nivelul serviciilor şi autorităţilor implicate, prin care să se asigure îndeplinirea cerinţelor de calitate (acurateţe, rezoluţie, integritate) şi trasabilitate a datelor aeronautice.

Notă: Îndrumări referitoare la cerinţele privind calitatea datelor aeronautice (acurateţe, rezoluţie, integritate, protecţie şi trasabilitate) se regăsesc în Documentul OACI 9674 - "Manualul Sistemului de referinţă Geodezic Global - 1984 (WGS-84)". Material suplimentar privind publicarea rezoluţiei şi integrităţii datelor aeronautice prevăzute în Anexele 1 şi 7 la prezenta reglementare, sunt conţinute în RTCA Documentul DO-201A şi Organization for Civil Aviation Equipment (EUROCAE) Documentul ED-77 - Cerinţe speciale de Informare aeronautică.

3.5.1.Recuperarea costurilor aferente serviciului de informare aeronautică se face potrivit prevederilor legale aplicabile tarifelor percepute pentru serviciile de navigaţie aeriană, în conformitate cu tratatele internaţionale la care România este parte, cu respectarea principiilor din Documentul OACI 9082 - "ICAO's Policies on Charges for Airports and Air Navigation Services".

3.7.1.1.Trebuie ca Sistemul Geodezic Global - 1984 (WGS-84) să fie utilizat ca sistem de referinţă (geodezic) orizontal pentru navigaţia aeriană internă şi internaţională. Coordonatele aeronautice geografice care se publică, indicând latitudini şi longitudini, trebuie exprimate în termenii Sistemului de referinţă Geodezic Global - 1984 (WGS-84).

Nota 2: Specificaţiile care trebuie aplicate în determinarea şi raportarea (acurateţea lucrului pe teren şi integritatea datelor) coordonatelor aeronautice raportate la WGS-84 pentru poziţiile geografice stabilite ca relevante de către serviciile de trafic aerian, sunt cele prevăzute în RACR-ATS, potrivit Anexei 11 OACI, Cap. 2 şi Appendix 5, Table 1, iar pentru poziţiile geografice aferente aeroporturilor/heliporturilor, cele prevăzute în Anexa 14 OACI, Vol. I şi II, Cap. 2 şi Table A5-1 din Appendix 5, respectiv Table 1 din Appendix I.

3.7.1.2.În aplicaţiile geodezice de precizie şi în unele aplicaţii pentru navigaţia aeriană, modificările temporale în mişcarea plăcilor tectonice, precum şi alte efecte asupra scoarţei terestre (flux-reflux), trebuie să fie modelate/simulate şi estimate. De asemenea, în setul de coordonate absolute ale staţiei trebuie să fie inclusă epoca măsurătorii.

Notă 1: Cadrul de referinţă WGS-84 (G873) este din 1997.0 în timp ce, cel mai recent cadru de referinţă modernizat WGS-84 (G1150) este din 2001. ( G indică faptul că obţinerea coordonatelor se face prin tehnici ale Sistemului Global de Poziţionare (GPS), şi numărul după G indică săptămâna în care au fost implementate aceste coordonate în procesul corect de estimare al Agenţia Naţională de Inteligenţă Geospaţială a Statelor Unite ale Americii (National Geospatial-Intelligence Agency's (NGA's))).

Notă 3: Un alt sistem global terestrial de referinţă este Serviciul Internaţional de Rotaţie a Pământului (International Earth Rotation Service (IERS)), Sistemul de referinţă terestial (Terrestrial Reference System (ITRS)), precum şi rezultatul Sistemul de referinţă terestial (ITRS) este Cadrul de Referinţă Terestrial IERS (ITRF). Îndrumări referitoare la ITRS se regăsesc în Documentul OACI 9674, Appendix C. Cea mai recentă realizare a WGS-84 (G1150) face raportare la ITRF 2000. WGS-84 (G1150) este compatibil cu ITRF 2000, si, practic, diferenţa dintre aceste sisteme este scara globală de unu la doi centimetri, adică WGS-84 (G1150) şi ITRF 2000 sunt absolut identice.

3.7.2.1.Trebuie ca sistemul de referinţă verticală utilizat pentru navigaţia aeriană să fie sistemul de referinţă al nivelului mediu al mării (MSL), care exprimă relaţia între înălţime (cotă) raportată la gravitaţie şi suprafaţa cunoscută ca geoid.

3.7.2.3.Pentru acele poziţii geografice pentru care acurateţea EGM-96 nu îndeplineşte cerinţele de acurateţe pentru cotă şi ondulaţia geoidului specificate în Anexa 14, Vol. I şi II, trebuie ca, pe baza datelor EGM-96, să se dezvolte şi să se utilizeze modele de geoid la nivel regional, naţional sau local, conţinând date ale câmpului gravitaţional de înaltă rezoluţie (de lungime de unde scurte). Atunci când se utilizează un model de geoid altul decât EGM-96, trebuie ca în AIP să se publice o descriere a modelului utilizat, inclusiv parametri necesari pentru transformarea înălţimilor între model şi EGM-96.

3.7.3.1.În scopul activităţilor aeronautice civile, se utilizează ca sistem de referinţă temporală Calendarul Gregorian şi Timpul Universal Coordonat (UTC).

3.7.3.2.În cazul în care se utilizează un sistem de referinţă temporală diferit pentru anumite aplicaţii, catalogul entităţilor sau metadata asociată unei scheme de aplicaţie sau unui set de date, după caz, trebuie să includă fie o descriere a acelui sistem, fie o menţiune despre un document care descrie respectivul sistem de referinţă temporală.

CAPITOLUL 4:PUBLICAŢIA DE INFORMARE AERONAUTICĂ (AIP)

4.1.1.Publicaţia de Informare Aeronautică a României (AIP România) trebuie să conţină, în trei părţi, secţiuni şi subsecţiuni numerotate în mod uniform, astfel încât să permită stocarea şi extragerea datelor în format electronic standardizat, informaţii curente referitoare la, şi aranjate după, subiectele enumerate în Anexa 1 la prezenta reglementare cu caractere romane. În cazul în care Publicaţia AIP, sau un volum AIP, este proiectată în principiu astfel încât să faciliteze utilizarea operaţională în timpul zborului, atunci formatul şi structura pot fi potrivit unei reglementări specifice aplicabile, cu condiţia ca un tabel adecvat al cuprinsului să fie conţinut în document.

4.1.2.Publicaţia de Informare Aeronautică a României trebuie să includă în Partea I - Generalităţi (GEN):

4.1.3.Hărţile aeronautice enumerate mai jos, în măsura în care acestea sunt disponibile pentru aeroporturile şi heliporturile deschise traficului internaţional, trebuie să facă parte din AIP, sau pot fi distribuite separat către destinatarii AIP:

4.1.4.Trebuie folosite hărţi (în sensul reglementărilor OACI atât când se face referire la maps cât şi când se face referire la charts) sau diagrame, oricând se consideră că este cazul să se completeze sau chiar să se substituie informaţii prezentate sub formă de text sau tabele în AIP.

4.2.5.Fiecare pagină din AIP România trebuie adnotată astfel încât să indice în mod clar următoarele elemente:

CAPITOLUL 5:NOTAM

5.1.1.Trebuie iniţiat şi emis cu promptitudine un mesaj NOTAM oricând informaţia ce trebuie distribuită are un caracter temporar de scurtă durată sau când urmează să intre în vigoare într-un timp foarte scurt modificări permanente sau temporare de lungă durată, semnificative operaţional, cu excepţia cazurilor când informaţia conţine text lung şi/sau reprezentări grafice.

5.1.1.1.Trebuie iniţiat şi emis NOTAM în cazul următoarelor informaţii:

c)punerea în serviciu, retragerea sau modificări semnificative ale capabilităţii operaţionale a serviciilor de radionavigaţie şi de comunicaţii radio aer-sol. Aceasta include: întreruperea operării sau repunerea în funcţiune, modificări ale frecvenţelor radio, modificări în orarul de operare notificat, schimbarea identificării, schimbarea orientării (la mijloacele direcţionale), schimbarea poziţiei, creşterea sau scăderea puterii de emisie cu 50% sau mai mult, modificări în orarul sau în conţinutul unei emisiuni, neregularităţi sau fiabilitate scăzută în operarea oricăror servicii de radionavigaţie şi de comunicaţii aer-sol;

5.1.1.3.Informaţiile următoare nu se publică prin NOTAM:

5.1.1.4.Informaţiile despre activarea unor zone restricţionate, periculoase sau interzise stabilite, precum şi despre alte activităţi care necesită restricţionări temporare ale spaţiului aerian, cu excepţia operaţiunilor în situaţii de urgenţă, trebuie notificate cu cel puţin şapte zile în avans.

5.1.1.6.Atunci când un Amendament AIP sau un Supliment AIP este publicat în conformitate cu procedurile AIRAC, trebuie emis un NOTAM care să cuprindă o descriere sumară a conţinutului, data efectivă şi numărul de referinţă al Amendamentului sau Suplimentului. Acest NOTAM devine efectiv odată cu Amendamentul AIP sau Suplimentul AIP pentru care a fost emis şi va rămâne în vigoare în Buletinele de informare înaintea zborului (PIB) timp de 14 zile.

5.2.9.Conţinutul oricărui NOTAM trebuie să fie cât mai concis cu putinţă şi astfel redactat încât înţelesul său să fie clar fără să fie necesară consultarea altui document.

5.3.4.Schimbul internaţional de mesaje NOTAM trebuie să se facă numai în baza înţelegerilor mutuale dintre Birourile NOTAM Internaţionale implicate. Schimbul internaţional de mesaje ASHTAM (vezi 5.2.4.) şi NOTAM, în situaţia în care se continuă distribuirea informaţiilor privind activitatea vulcanică prin NOTAM, va include şi centrele consultative privind cenuşa vulcanică şi centrele desemnate prin acord regional de navigaţie aeriană, pentru punerea în funcţiune a sistemelor de distribuţie prin sateliţi AFS ( sistem de distribuţie a sateliţilor pentru informaţii de navigaţie aeriană (SADIS) şi sistemul internaţional de comunicaţii prin sateliţi (ISCS)), şi se vor lua în considerare cerinţele operaţiunilor cu rază mare de acţiune.

CAPITOLUL 6:REGULARIZAREA ŞI CONTROLUL INFORMĂRII AERONAUTICE (AIRAC)

6.1.1.Informaţiile privitoare la circumstanţele specificate în Partea I a Anexei 4 la prezenta reglementare trebuie distribuite în conformitate cu sistemul reglementat AIRAC, potrivit căruia introducerea, retragerea sau modificarea semnificativă a acestor informaţii se face numai la anumite date calendaristice potrivit unei serii de date efective comune, stabilite la intervale de 28 de zile, începând cu 29 Ianuarie 1998. Informaţiile care se publică la o dată de ciclu AIRAC nu trebuie modificate cel puţin 28 de zile după data lor efectivă, în afara cazului în care circumstanţele notificate au un caracter temporar cu o durată mai mică decât un ciclu AIRAC.

CAPITOLUL 7:CIRCULARE DE INFORMARE AERONAUTICĂ (AIC)

7.1.1.1.Trebuie iniţiat şi emis un AIC oricând se doreşte realizarea informării privind:

c)informaţii sau notificări cu caracter explicativ sau de îndrumare, referitoare la aspecte tehnice, legislative sau administrative;

7.1.1.2.Planul de deszăpezire se publică în AIP (secţiunea AD 1.2.2) şi se suplimentează cu informaţii actualizate, care se publică cu suficient timp înaintea începerii anotimpului de iarnă - cel puţin cu o lună înaintea instalării în mod normal a condiţiilor de iarnă - şi trebuie, în principiu, să conţină informaţii precum cele enumerate mai jos:

CAPITOLUL 8:DATELE ŞI INFORMAŢIILE ÎNAINTE ŞI DUPĂ ZBOR

8.1.2.Informaţiile aeronautice furnizate în scopul planificării şi pregătirii înaintea zborului la aerodromurile/heliporturile la care face referire 8.1.1 trebuie să includă:

8.1.2.1.Suplimentar, trebuie asigurate şi furnizate următoarele informaţii curente privitoare la aerodromul de plecare:

8.2.1.Acolo unde autoritatea sau agentul aeronautic căruia i-a fost delegată competenţa de a furniza serviciul potrivit prevederii 3.1.1 c) utilizează un sistem automatizat de informare înaintea zborului, în scopul de a se face disponibile datele şi informaţiile aeronautice personalului operaţional, inclusiv membrilor echipajelor, în scop de auto-briefing, planificare a zborurilor şi serviciu de informare a zborului, datele şi informaţiile care sunt astfel puse la dispoziţie trebuie să se conformeze prevederilor 8.1.2 şi 8.1.3.

8.2.2.Introducerea în serviciu a unui sistem automatizat de informare înaintea zborului, care dispune de un punct de acces comun, armonizat, pentru personalul operaţional, inclusiv membrii echipajelor şi oricare alt personal aeronautic interesat, prin care pot fi accesate informaţii aeronautice (în conformitate cu prevederile 8.2.1) şi informaţii meteorologice (în conformitate cu prevederile 9.5.1 ale Anexei 3 OACI, Serviciile Meteorologice pentru Navigaţia Aeriană Internaţională), se poate face numai cu acordul comun al autorităţilor competente în materie de informare aeronautică şi meteorologie aeronautică, potrivit reglementărilor aeronautice civile aplicabile.

8.2.3.Acolo unde se folosesc sisteme automatizate de informare înaintea zborului care asigură un punct de acces comun, armonizat, personalului operaţional, inclusiv membrilor echipajelor şi oricărui alt personal aeronautic interesat, pentru obţinerea de date/informaţii aeronautice şi informaţii meteorologice, agentul aeronautic certificat pentru furnizarea serviciului de informare aeronautică, deţine responsabilitatea în ceea ce priveşte calitatea şi actualitatea datelor şi informaţiilor aeronautice furnizate prin intermediul unui asemenea sistem.

8.2.4.Facilitatea de auto-briefing oferită de un sistem automatizat de informare înaintea zborului trebuie să asigure accesul din partea personalului operaţional, inclusiv a membrilor echipajelor şi a oricărui alt personal aeronautic interesat, la consultare, potrivit necesităţilor, cu serviciul de informare aeronautică, prin telefon sau alte mijloace de comunicaţii convenabile. Interfaţa om/maşină a unei astfel de facilităţi trebuie să asigure accesul facil, de manieră ghidată, la toate datele şi informaţiile care sunt relevante.

8.2.5.Sistemele automatizate de informare înaintea zborului care asigură date şi informaţii aeronautice pentru auto-briefing, planificarea zborului şi serviciul de informare a zborului trebuie:

8.3.1.Trebuie ca furnizorii autorizaţi/certificaţi de servicii de trafic aerian şi informare aeronautică, în contextul prezentei reglementări, să ia măsurile necesare pentru ca la aerodromurile/heliporturile deservite de ei să fie asigurate condiţiile necesare recepţionării de la echipaje a informaţiilor legate de starea şi operarea facilităţilor şi serviciilor de navigaţie aeriană şi să asigure punerea acestor informaţii la dispoziţia serviciilor de informare aeronautică competente, pentru notificarea/distribuirea lor după cum o impun circumstanţele de la caz la caz.

8.3.2.Trebuie ca furnizorii autorizaţi/certificaţi de servicii de trafic aerian şi informare aeronautică, în contextul prezentei reglementări, împreună cu autorităţile aeroportuare, să ia măsurile necesare pentru ca la aerodromurile/heliporturile deservite de ei să fie asigurate condiţiile necesare recepţionării de la echipaje a informaţiilor legate de prezenţa periculoasă a păsărilor, şi să pună aceste informaţii la dispoziţia serviciului de informare aeronautică competente, pentru notificarea/distribuirea lor după cum o impun circumstanţele de la caz la caz.

CAPITOLUL 9:CERINŢELE PENTRU TELECOMUNICAŢII

CAPITOLUL 10:DATELE DE TEREN ŞI OBSTACOLARE ÎN FORMAT ELECTRONIC

10.1.Scopul

10.2.Specificaţiile numerice privind acoperirea şi datele de teren şi obstacolare

10.2.2. Zona 1 acoperă întregul teritoriu al statului, inclusiv aerodromurile/heliporturile. Zona 2 este constituită din zonele de control terminal, aşa cum sunt ele publicate în AIP, sau limitate în cadrul unei raze de 45 Km faţă de punctul de referinţă al fiecărui aerodrom/heliport (valoarea care este mai mică). La aerodromurile/heliporturile IFR unde nu s-a stabilit o zonă de control terminal, Zona 2 se constituie în limita unei raze de 45 Km faţă de punctul de referinţă al fiecărui astfel de aerodrom/heliport.

10.2.4. Zona 4 se limitează la acele piste unde sunt stabilite operaţiuni Cat. II sau Cat. III şi unde sunt necesare operatorilor informaţii de teren detaliate, care să le permită să evalueze, prin utilizarea radio-altimetrelor, efectul terenului asupra determinării înălţimii de luare a deciziei. Lăţimea acestei Zone trebuie să fie 60 m de fiecare parte a prelungirii axului central al pistei, în timp ce lungimea trebuie să fie 900 m de la pragul pistei, măsurat de-a lungul prelungirii axului central al pistei.

10.3.Baza de date de teren - conţinutul şi structura

10.3.2. Seturile de date de teren în format electronic trebuie să includă elemente spaţiale (poziţie şi cotă), tematice şi temporale pentru suprafaţa Pământului, conţinând entităţile apărute natural, precum munţii, dealurile, valurile de pământ, văile, corpurile de apă, gheaţa şi zăpada cu caracter permanent, dar excluzând obstacolele. În termeni practici, în funcţie de metoda de culegere a datelor, acestea vor reprezenta suprafaţa terestră continuă, suprafaţa terestră suplimentată cu înălţimea vegetaţiei (canopy - învelişul) ori o suprafaţă intermediară a celor două, cunoscută ca "prima suprafaţă reflectivă".

10.3.3. Datele de teren trebuie să fie culese în conformitate cu Zonele specificate în secţiunea 10.2, cu criteriile şi suprafeţele de culegere a datelor de teren precizate în Anexa 8 la prezenta reglementare, Tabelul A8-1. În bazele de date de teren se va înregistra un singur tip de entitate, de ex. terenul. Atributele entităţii prin care se descrie terenul trebuie să corespundă celor precizate în Anexa 8, Tabelul A8-3. Atributele entităţii pentru teren listate în Tabelul A8-3 reprezintă setul minim de atribute ale terenului, iar cele care sunt marcate ca obligatorii trebuie să fie înregistrate în baza de date de teren.

10.4.Baza de date de obstacolare - conţinutul şi structura

10.4.1. O bază de date de obstacolare trebuie să conţină un set de date de obstacolare în format digital, şi trebuie să includă acele entităţi care sunt semnificative pe verticală în raport cu entităţile adiacente şi din vecinătate, şi care sunt considerate periculoase pentru navigaţia aeriană. Datele de obstacolare trebuie să cuprindă reprezentarea digitală a dimensiunilor pe verticală şi pe orizontală a obiectelor făcute de om. Obstacolele nu se includ în bazele de date de teren. Elementele de date de obstacolare constituie entităţi care trebuie reprezentate în baza de date prin puncte, linii sau poligoane.

10.4.2. Trebuie ca obstacolele, care, potrivit definiţiei, pot fi fixe (permanente sau temporare) ori mobile, să fie identificate în cadrul zonelor definite în secţiunea 10.2, potrivit criteriilor şi suprafeţelor de colectare a datelor de obstacolare specificate în Fig. A8-2 din Anexa 8 la prezenta reglementare, precum şi să fie colectate în conformitate cu specificaţiile numerice aferente datelor de obstacolare prevăzute în Tabelul A8-2 al Anexei 8 la prezenta reglementare. Într-o bază de date de obstacolare, trebuie ca toate tipurile de entităţi care sunt definite ca obstacole să fie înregistrate şi fiecare din ele trebuie să fie descris potrivit unei liste de atribute obligatorii prevăzute în Tabelul A8-4 din Anexa 8.

10.5.Specificaţiile produselor-dată de teren şi obstacolare

10.5.4. Prezentarea generală a unei specificaţii de produs-dată de teren sau a unei specificaţii de produs-dată de obstacolare trebuie să furnizeze o descriere a produsului şi să conţină informaţii generale despre produsul-dată. O specificaţie pentru date de teren poate să nu fie omogenă pentru întregul produs-dată, putând să varieze pentru diferite părţi ale setului de date. Pentru fiecare asemenea subset de date, trebuie identificată care este aplicabilitatea specificaţiei. Informaţiile de identificare privind atât produsele-dată de teren cât şi de obstacolare trebuie să includă: titlul produsului; un sumar succint, descriptiv, al conţinutului, scopul şi rezoluţia spaţială, dacă este cazul (o declaraţie generală despre densitatea datelor spaţiale); zona geografică acoperită de produsul-dată respectiv; şi informaţii suplimentare.

10.5.5. Informaţiile referitoare la conţinutul seturilor de date de teren bazate pe entităţi sau a seturilor de date de obstacolare bazate pe entităţi trebuie, fiecare, să fie descrise în termenii schemei unei aplicaţii şi al unui catalog de entităţi. Schema aplicaţiei trebuie să furnizeze o descriere formală a structurii datelor şi a conţinutului seturilor de date, în timp ce catalogul entităţilor trebuie să furnizeze semantica tuturor tipurilor de entităţi, împreună cu atributele lor şi domeniile de valori ale acestor atribute, tipurile de asociere între tipurile de entităţi şi operaţiunile asupra acestor entităţi, relaţii izvorâte din istoria lor ("moştenite") şi constrângeri. Acoperirea este considerată un sub-tip al unei entităţi, şi poate fi derivată dintr-o colecţie de entităţi care au atribute comune. Atât specificaţiile produselor-dată de teren, cât şi de obstacolare, trebuie să identifice în mod clar acoperirea şi/sau reprezentările grafice pe care le include, furnizând câte o descriere narativă pentru fiecare din ele.

10.5.6. Atât specificaţiile produselor-dată de teren, cât şi de obstacolare, trebuie să includă informaţii care identifică sistemul de referinţă utilizat în produsul-dată. Acestea trebuie să includă sistemul de referinţă spaţial şi sistemul de referinţă temporal. În plus, ambele specificaţii de produs-dată trebuie să identifice cerinţele de calitate a datelor pentru fiecare produs-dată în parte. Aceasta trebuie să includă o declaraţie privind nivelurile de calitate de conformare acceptabile şi măsurile corespunzătoare privind calitatea datelor. Această declaraţie trebuie să acopere toate elementele de calitate a datelor şi sub-elementele de calitate a datelor, chiar şi doar în scopul de a se declara că un anume element sau sub-element de calitate a datelor nu este aplicabil în speţă.

10.5.7. Specificaţiile produselor-dată de teren trebuie să conţină o declaraţie privind culegerea datelor, care va fi o descriere generală privind sursele şi procesele aplicate în scopul culegerii datelor de teren. Principiile şi criteriile care se aplică în întreţinerea seturilor de date de teren şi a seturilor de date de obstacolare trebuie, de asemenea, să fie furnizate în specificaţiile datelor, inclusiv în ceea ce priveşte frecvenţa cu care se actualizează produsele-dată. De importanţă deosebită trebuie să fie informaţiile privind întreţinerea în ceea ce priveşte seturile de date de obstacolare, precum şi indicarea principiilor, metodelor şi criteriilor aplicate pentru întreţinerea datelor de obstacolare.

10.6.Disponibilitatea datelor

10.6.1. Furnizorii AIS din România, precum şi toţi agenţii aeronautici civili care deţin responsabilităţi specifice în ceea ce priveşte culegerea datelor la care face referire prezentul Capitol, după cum este stabilit prin reglementări aeronautice civile specifice, trebuie să asigure că datele de teren şi obstacolare în format electronic, aferente întregului teritoriu naţional, sunt disponibile în maniera specificată în secţiunile 10.2, 10.3 şi 10.4, spre a fi utilizate de aviaţia civilă internaţională.

10.6.1.3.Furnizorii AIS din România, precum şi toţi agenţii aeronautici civili care deţin responsabilităţi specifice în ceea ce priveşte culegerea datelor la care face referire prezentul Capitol, potrivit responsabilităţilor stabilite prin reglementări aeronautice civile specifice, trebuie să asigure disponibilitatea în format electronic a datelor de teren şi obstacolare în conformitate cu specificaţiile aferente Zonelor 1, 2 şi 3, precum şi a datelor de teren în conformitate cu specificaţiile aferente Zonei 4.