Capitolul 3 - GENERALITĂŢI - Reglementari din 2008 AERONAUTICE CIVILE ROMÂNE - RACR - AIS SERVICIUL DE INFORMARE AERONAUTICĂ, ediţia 02/2008

M.Of. 468 bis

Ieşit din vigoare
Versiune de la: 16 Iulie 2010
CAPITOLUL 3:GENERALITĂŢI
3.1.Roluri şi responsabilităţi
3.1.1.În România Regia Autonomă "Autoritatea Aeronautică Civilă Română", denumită în continuare AACR, este autoritatea desemnată să asigure supervizarea siguranţei zborului în spaţiul aerian naţional precum şi în spaţiul aerian pentru care România este responsabilă pentru furnizarea serviciilor de trafic aerian, având următoarele atribuţii:
a)certificarea furnizorilor AIS;
b)supravegherea respectării de către furnizorii AIS a condiţiilor de certificare precum şi a furnizării unor servicii de informare aeronautică sigure şi eficiente în spaţiul aerian naţional precum şi în spaţiul aerian pentru care România este responsabilă pentru furnizarea serviciilor de trafic aerian;
c)exercitarea celorlalte atribuţii sau competenţe ce rezultă pentru autoritatea naţională de supervizare din aplicarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 550/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului, în ceea ce priveşte asigurarea continuităţii furnizării serviciilor de informare aeronautică în spaţiul aerian naţional precum şi în spaţiul aerian pentru care România este responsabilă pentru furnizarea serviciilor de trafic aerian.
3.1.1.1.AACR este autoritatea responsabilă cu verificarea faptului că publicarea informaţiilor şi datelor aeronautice referitoare la teritoriul României precum şi la acele zone situate în afara teritoriului naţional pentru care România este responsabilă pentru furnizarea serviciilor de trafic aerian, se face cu respectarea prevederilor prezentei reglementări şi în conformitate cu standardele şi practicile recomandate emise de OACI pentru serviciile de informare aeronautică, cu obligativitatea indicării în mod clar că acestea sunt publicate sub autoritatea statului român.
3.1.1.2.Revine în responsabilitatea atât a furnizorilor AIS, cât şi a AACR, potrivit atribuţiilor ce revin fiecărei organizaţii, de a lua toate măsurile necesare pentru ca informaţiile şi datele aeronautice referitoare la teritoriul României precum şi la acele zone situate în afara teritoriului naţional pentru care România este responsabilă pentru furnizarea serviciilor de trafic aerian, să fie adecvate, să îndeplinească cerinţele de calitate şi să fie transmise în timp util. Această cerinţă presupune şi realizarea tuturor aranjamentelor care trebuie să funcţioneze în scopul transmiterii la timp a informaţiilor şi datelor necesare către serviciul de informare aeronautică de către toate persoanele fizice şi juridice asociate cu operarea aeronavelor.
3.1.1.3.Acolo unde serviciul de informare aeronautică nu este furnizat în mod continuu 24 de ore din 24, acesta trebuie să fie asigurat pe întreaga durată în care o aeronavă se află în zbor în zona de responsabilitate a serviciului de informare aeronautică, la aceasta adăugându-se cel puţin 2 ore înainte şi după această durată. Serviciul de informare aeronautică trebuie, de asemenea, să fie furnizat şi pe alte perioade de timp dacă este solicitat de administratorii aeroporturilor sau o altă autoritate competentă în acest sens.
3.1.2.Suplimentar, orice serviciu de informare aeronautică trebuie să obţină informaţiile şi datele necesare furnizării serviciului de informare înaintea zborului şi să răspundă necesităţilor de informare în timpul zborului. Aceste informaţii pot proveni:
a)de la serviciile de informare aeronautică ale altor state;
b)de la alte surse autorizate să emită astfel de informaţii, dacă sunt disponibile.
Notă: O astfel de sursă constituie subiectul prevederilor din secţiunea 8.3.
3.1.3.Informaţiile şi datele aeronautice obţinute în condiţiile prevederii 3.1.2.(a) trebuie să fie în mod clar identificate, atunci când sunt distribuite, ca fiind emise sub autoritatea statului de origine.
3.1.4.Informaţiile obţinute în condiţiile prevederii 3.1.2 (b) trebuie, în caz că este posibil, verificate înaintea distribuirii iar dacă nu pot fi verificate, trebuie identificate clar în acest sens atunci când sunt distribuite.
3.1.5.Un serviciu de informare aeronautică trebuie să pună la dispoziţia serviciilor de informare aeronautică ale altor state, cu promptitudine, orice informaţii şi date aeronautice necesare lor pentru siguranţa, regularitatea şi eficienţa navigaţiei aeriene, pentru a permite acestora să se conformeze prevederilor 3.1.6 de mai jos.
3.1.6.Un serviciu de informare aeronautică trebuie să ia măsurile necesare pentru ca informaţiile şi datele aeronautice necesare pentru siguranţa, regularitatea şi eficienţa navigaţiei aeriene să fie disponibile în forma adecvată cerinţelor operaţionale ale:
a)celor implicaţi în operaţiuni de zbor, inclusiv echipajele, compartimentele de planificare a zborurilor şi simulatoarelor de zbor; şi
b)unităţii serviciilor de trafic aerian responsabilă pentru furnizarea serviciului de informare a zborurilor şi serviciilor responsabile cu furnizarea serviciului de informare înaintea zborului.
3.1.7.Un serviciu de informare aeronautică trebuie să primească şi/sau să emită, să colaţioneze sau să adune, să editeze, să formateze, să publice/arhiveze şi să distribuie informaţiile şi datele aeronautice referitoare la teritoriul României precum şi la acele zone din afara acestuia pentru care România este responsabilă pentru furnizarea serviciilor de trafic aerian. Informaţiile aeronautice trebuie furnizate sub forma Pachetului Integrat de Informare Aeronautică.
3.2.Sistemul calităţii
3.2.1.Furnizorii AIS trebuie să ia măsurile necesare pentru introducerea unui sistem al calităţii organizat în mod corespunzător, care să conţină procedurile, procesele şi resursele necesare pentru implementarea managementului calităţii pentru fiecare dintre fazele funcţionale precizate la 3.1.7 mai sus. Aplicarea managementului calităţii trebuie să fie demonstrabilă pentru fiecare fază funcţională a procesului de informare aeronautică, oricând se cere o asemenea demonstraţie.
3.2.2.AACR are obligaţia verificării modului de implementare a sistemului de asigurare a calităţii prevăzut la 3.2.1.
3.2.3.Sistemul calităţii implementat potrivit prevederii 3.2.1 trebuie să fie în conformitate cu standardele de asigurarea calităţii ale Organizaţiei Internaţionale pentru Standardizare (ISO), seria 9000, şi să fie certificat de o organizaţie autorizată în domeniu.
3.2.4.În contextul unui sistem al calităţii, trebuie identificate aptitudinile şi cunoştinţele necesare fiecărei funcţii iar personalul desemnat să îndeplinească acele funcţii trebuie să fie instruit corespunzător. Fiecare furnizor AIS trebuie să ia măsurile corespunzătoare pentru ca personalul să posede aptitudinile şi competenţele necesare îndeplinirii sarcinilor specifice, cu întocmirea şi păstrarea unor evidenţe adecvate astfel încât calificarea personalului să poată fi demonstrată. Furnizorii AIS trebuie să planifice şi să efectueze evaluări iniţiale şi periodice ale competenţei, prin care se cere personalului să demonstreze că posedă abilităţile şi cunoştinţele cerute. Evaluarea periodică a competenţei personalului trebuie folosită ca mijloc de a se identifica şi corecta neajunsurile.
3.2.5.Orice furnizor AIS trebuie să îşi stabilească proceduri astfel încât etapele parcurse de datele aeronautice să poată fi urmărite în orice moment până la originea lor, în scopul de a se permite corectarea oricăror anomalii sau erori ale acestor date, detectate în fazele de prelucrare, întreţinere sau utilizare operaţională.
3.2.6.Sistemul calităţii implementat trebuie să asigure utilizatorilor certitudinea şi încrederea necesare că informaţiile şi datele aeronautice distribuite îndeplinesc cerinţele stabilite privind calitatea datelor (acurateţe, rezoluţie şi integritate) şi pentru trasabilitatea acestora, prin utilizarea unor proceduri adecvate în fiecare fază a procesului de producere sau modificare a datelor. De asemenea, sistemul calităţii trebuie să asigure certitudine în ceea ce priveşte perioada de aplicabilitate prevăzută pentru utilizarea informaţiilor/datelor aeronautice respective şi, în egală măsură, că datele de distribuire stabilite sunt respectate.
3.2.7.Ordinul de acurateţe a datelor aeronautice, bazat pe un nivel de încredere de 95%, trebuie să fie în concordanţă cu prevederile reglementărilor aeronautice naţionale aplicabile, potrivit standardelor şi practicilor recomandate conţinute în Anexa 11 OACI, Cap. 2 şi Anexa 14 OACI, Vol. I şi II, Cap. 2. În acest scop, trebuie identificate trei tipuri de date poziţionale: puncte măsurate (praguri de pistă, amplasamentele mijloacelor de navigaţie, etc.), puncte calculate (rezultate prin calcule matematice care pornesc de la poziţiile unor puncte măsurate cunoscute) şi puncte declarate (de ex., punctele de graniţă ale regiunii de informare a zborurilor).
3.2.8.Rezoluţia de publicare a datelor aeronautice trebuie să se conformeze specificaţiilor din Anexele 1 şi 7 la prezenta reglementare.
3.2.9.Integritatea datelor aeronautice trebuie să fie menţinută pe parcursul întregului proces de prelucrare a acestora, de la măsurare/origine până la distribuirea către următorul utilizator. Cerinţele de integritate a datelor aeronautice se bazează pe riscul potenţial ce rezultă din coruperea datelor, precum şi pe utilizarea care este atribuită unei date. Drept urmare, trebuie aplicate clasificarea şi nivelurile de integritate a datelor, după cum urmează:
a)datele critice, nivel de integritate 1 x 10-8: există o mare probabilitate ca, prin utilizarea unor date critice corupte, zborul şi aterizarea în continuă siguranţă a unei aeronave să fie expuse unui risc sever, cu potenţial de catastrofă;
b)datele esenţiale, nivel de integritate 1 x 10-5: există o mică probabilitate ca, prin utilizarea unor date esenţiale corupte, zborul şi aterizarea în continuă siguranţă a unei aeronave să fie expuse unui risc sever, cu potenţial de catastrofă;
c)datele de rutină, nivel de integritate 1 x 10-3: există o foarte mică probabilitate ca, prin utilizarea unor date de rutină corupte, zborul şi aterizarea în continuă siguranţă a unei aeronave să fie expuse unui risc sever, cu potenţial de catastrofă.
3.2.10. Cerinţele de calitate a datelor aeronautice referitoare la clasificarea şi integritatea acestora trebuie să se conformeze specificaţiilor Anexei 7 la prezenta reglementare, Tabelele A7-1 la A7-5.
3.2.11. Protejarea datelor aeronautice în format electronic, pe durata cât se află stocate sau în tranzit, trebuie monitorizată în integralitate prin procedeele verificării redundante ciclice (CRC). În scopul realizării protejării nivelului de integritate a datelor aeronautice critice şi esenţiale, potrivit clasificării de la 3.2.9, trebuie aplicat un algoritm CRC pe 32 biţi datelor critice, respectiv pe 24 biţi datelor esenţiale.
3.2.12. În scopul realizării protejării nivelului de integritate a datelor aeronautice de rutină, potrivit clasificării de la 3.2.9, se recomandă aplicarea unui algoritm CRC pe 16 biţi.
3.2.13. Înainte de a fi transmise serviciului de informare aeronautică, informaţiile şi datele aeronautice care urmează a fi emise ca parte din Pachetul Integrat de Informare Aeronautică trebuie să fie verificate temeinic şi coordonate cu serviciile şi nivelurile de autoritate implicate, pentru a se asigura că toate informaţiile necesare au fost incluse şi că acestea sunt corecte până la nivel de detaliu. În acest scop trebuie să existe elaborate şi implementate, potrivit îndrumărilor conţinute în Documentul OACI 8126 - "Manualul Serviciului de Informare Aeronautică", proceduri de validare şi verificare la nivelul serviciilor şi autorităţilor implicate, prin care să se asigure îndeplinirea cerinţelor de calitate (acurateţe, rezoluţie, integritate) şi trasabilitate a datelor aeronautice.
3.2.14. Demonstrarea conformităţii sistemului de asigurare a calităţii se face prin audit. În cazul identificării unor neconformităţi, trebuie determinate şi iniţiate acţiuni corective asupra cauzelor. Toate observaţiile rezultând din audit şi acţiunile corective trebuie să fie evidenţiate şi documentate corespunzător.
Notă: Îndrumări referitoare la cerinţele privind calitatea datelor aeronautice (acurateţe, rezoluţie, integritate, protecţie şi trasabilitate) se regăsesc în Documentul OACI 9674 - "Manualul Sistemului de referinţă Geodezic Global - 1984 (WGS-84)". Material suplimentar privind publicarea rezoluţiei şi integrităţii datelor aeronautice prevăzute în Anexele 1 şi 7 la prezenta reglementare, sunt conţinute în RTCA Documentul DO-201A şi Organization for Civil Aviation Equipment (EUROCAE) Documentul ED-77 - Cerinţe speciale de Informare aeronautică.
3.3.Schimbul de informaţii aeronautice
3.3.1.AACR este unitatea desemnată din România căreia trebuie să îi fie adresate toate elementele Pachetului Integrat de Informare Aeronautică produse de către alte state şi care este calificată pentru a răspunde cererilor de informaţii şi date aeronautice din partea altor state.
3.3.2.În cazul în care statul a desemnat mai mult de un singur Birou NOTAM internaţional, trebuie stabilite care sunt extinderea responsabilităţilor şi zona de responsabilitate aferente fiecărui Birou.
3.3.3.Un serviciu de informare aeronautică trebuie să ia măsurile necesare pentru îndeplinirea cerinţelor operaţionale pentru emiterea şi primirea mesajelor NOTAM distribuite prin telecomunicaţii.
3.3.4.Trebuie ca furnizorii AIS, în măsura posibilului, să stabilească contacte directe între serviciile de informare aeronautică în scopul facilitării schimbului internaţional de informaţii/date aeronautice.
3.3.5.La solicitarea serviciului de informare aeronautică al unui alt stat contractant la Convenţia de la Chicago, o copie a fiecăruia din elementele Pachetului Integrat de Informare Aeronautică, pe hârtie sau în format electronic, sau în ambele formate, trebuie pusă la dispoziţia acestuia, de către furnizorii AIS din România, într-o manieră agreată în comun, fără plată, prin intermediul AACR.
3.4.Dreptul de autor
Notă: Dreptul de autor asupra produselor serviciilor de informare aeronautică elaborate potrivit prezentei reglementări se instituie în conformitate cu legislaţia şi reglementările naţionale aplicabile, în măsura în care este necesară protejarea produselor respective prin prisma recuperării investiţiilor şi costurilor aferente, precum şi în scopul asigurării unui control mai bun asupra utilizării lor.
3.4.1.Dacă un produs AIS este protejat prin drept de autor în România şi acesta este furnizat altui stat potrivit prevederilor secţiunii 3.3, el poate fi mai departe pus la dispoziţia unei terţe părţi numai sub rezerva ca aceasta să fie încunoştinţată că produsul respectiv este protejat prin drept de autor şi cu condiţia ca produsul să fie identificat în mod corespunzător ca fiind protejat prin drept de autor.
3.5.Recuperarea costurilor
3.5.1.Recuperarea costurilor aferente serviciului de informare aeronautică se face potrivit prevederilor legale aplicabile tarifelor percepute pentru serviciile de navigaţie aeriană, în conformitate cu tratatele internaţionale la care România este parte, cu respectarea principiilor din Documentul OACI 9082 - "ICAO's Policies on Charges for Airports and Air Navigation Services".
Notă: Când costurile aferente serviciului de informare aeronautică sunt recuperate prin intermediul tarifelor percepute pentru serviciile aeroportuare, respectiv serviciile de navigaţie aeriană, tariful stabilit pentru livrarea unui produs AIS către un client, în format electronic sau pe hârtie, poate fi stabilit în funcţie de costurile de tipărire a copiilor sau prelucrarea datelor electronice, şi costurile de distribuţie.
3.6.Specificaţii generale
3.6.1.Fiecare element al Pachetului Integrat de Informare Aeronautică cu distribuţie internaţională trebuie să conţină şi versiunea în limba engleză pentru acele părţi exprimate prin text în clar.
3.6.2.Denumirile localităţilor se exprimă în limba română.
3.6.3.Unităţile de măsură folosite în distribuirea informaţiilor aeronautice trebuie să fie în conformitate cu reglementările naţionale aplicabile, potrivit prevederilor Anexei 5 OACI, «Unităţile de măsură care trebuie utilizate în operaţiunile aeriene şi la sol».
3.6.4.Abrevierile specifice OACI trebuie utilizate de către serviciul de informare aeronautică oricând ele sunt adecvate scopului iar utilizarea lor facilitează distribuţia datelor şi informaţiilor aeronautice.
3.6.5.Utilizarea automatizării trebuie introdusă şi promovată oricând ea poate îmbunătăţii viteza, acurateţea, eficienţa şi reduce costurile serviciului de informare aeronautică.
3.6.6.Identificarea şi delimitarea zonelor interzise, periculoase şi restricţionate.
3.6.6.1.Fiecărei zone interzise, periculoase sau restricţionate, stabilită potrivit reglementărilor aeronautice naţionale aplicabile, trebuie să i se atribuie un identificator, încă de la stabilirea ei iniţială, şi trebuie publicate detaliile ei complete, potrivit prevederilor secţiunii ENR 5.1 din Anexa 1 la prezenta reglementare.
3.6.6.2.Identificatorul astfel stabilit trebuie utilizat în scopul identificării zonei în orice referire sau notificare privind zona respectivă.
3.6.6.3.Identificatorul trebuie alcătuit dintr-un grup de litere şi cifre, după cum urmează:
a)indicatorul de localizare "LR" aferent României;
b)litera "P" pentru zonă interzisă, "D" pentru zonă periculoasă", "R" pentru zonă restricţionată;
c)un număr unic de identificare în cadrul FIR Bucureşti.
Notă: Indicatorii de localizare se stabilesc conform Documentului OACI 7910 - "Location Indicators".
3.6.6.4.În scopul evitării confuziilor, numerele folosite în cadrul identificatorilor unor zone interzise, periculoase sau restricţionate dezafectate nu trebuie reutilizate pe parcursul a cel puţin un an de zile de la data dezafectării zonei respective.
3.6.6.5.Se recomandă ca stabilirea unei zone interzise, periculoase sau restricţionate să se facă în limitele unui spaţiu cât mai redus, în măsura posibilităţilor, delimitat prin limite geometrice cât mai simple, astfel încât să fie facilitată referirea la zona respectivă de către toţi cei interesaţi.
3.6.7.Consideraţii privind Factorii Umani
3.6.7.1.Organizarea serviciului de informare aeronautică precum şi proiectarea, conţinutul, prelucrarea şi distribuirea informaţiilor şi datelor aeronautice trebuie să ţină cont de principiile Factorilor Umani care facilitează utilizarea optimă a acestora.
3.7.Sisteme de referinţă comune pentru navigaţia aeriană
3.7.1.Sistemul de referinţă orizontal
3.7.1.1.Trebuie ca Sistemul Geodezic Global - 1984 (WGS-84) să fie utilizat ca sistem de referinţă (geodezic) orizontal pentru navigaţia aeriană internă şi internaţională. Coordonatele aeronautice geografice care se publică, indicând latitudini şi longitudini, trebuie exprimate în termenii Sistemului de referinţă Geodezic Global - 1984 (WGS-84).
Nota 1: Date suplimentare referitoare la WGS-84 sunt conţinute în Documentul OACI 9674 - "Manualul WGS 84".
Nota 2: Specificaţiile care trebuie aplicate în determinarea şi raportarea (acurateţea lucrului pe teren şi integritatea datelor) coordonatelor aeronautice raportate la WGS-84 pentru poziţiile geografice stabilite ca relevante de către serviciile de trafic aerian, sunt cele prevăzute în RACR-ATS, potrivit Anexei 11 OACI, Cap. 2 şi Appendix 5, Table 1, iar pentru poziţiile geografice aferente aeroporturilor/heliporturilor, cele prevăzute în Anexa 14 OACI, Vol. I şi II, Cap. 2 şi Table A5-1 din Appendix 5, respectiv Table 1 din Appendix I.
3.7.1.2.În aplicaţiile geodezice de precizie şi în unele aplicaţii pentru navigaţia aeriană, modificările temporale în mişcarea plăcilor tectonice, precum şi alte efecte asupra scoarţei terestre (flux-reflux), trebuie să fie modelate/simulate şi estimate. De asemenea, în setul de coordonate absolute ale staţiei trebuie să fie inclusă epoca măsurătorii.
Notă 1: Cadrul de referinţă WGS-84 (G873) este din 1997.0 în timp ce, cel mai recent cadru de referinţă modernizat WGS-84 (G1150) este din 2001. ( G indică faptul că obţinerea coordonatelor se face prin tehnici ale Sistemului Global de Poziţionare (GPS), şi numărul după G indică săptămâna în care au fost implementate aceste coordonate în procesul corect de estimare al Agenţia Naţională de Inteligenţă Geospaţială a Statelor Unite ale Americii (National Geospatial-Intelligence Agency's (NGA's))).
Notă 2: Setul de coordonate geodezice al staţiilor GPS distribuite permanent pentru cea mai recentă realizare a cadrului WGS-84 ( WGS-84 (G1150)) se regăseşte în Documentul OACI 9674. Pentru fiecare staţie GPS permanentă, acurateţea unei poziţii individuale estimate în WGS-84 (G1150) a fost de circa 1 cm (1 ).
Notă 3: Un alt sistem global terestrial de referinţă este Serviciul Internaţional de Rotaţie a Pământului (International Earth Rotation Service (IERS)), Sistemul de referinţă terestial (Terrestrial Reference System (ITRS)), precum şi rezultatul Sistemul de referinţă terestial (ITRS) este Cadrul de Referinţă Terestrial IERS (ITRF). Îndrumări referitoare la ITRS se regăsesc în Documentul OACI 9674, Appendix C. Cea mai recentă realizare a WGS-84 (G1150) face raportare la ITRF 2000. WGS-84 (G1150) este compatibil cu ITRF 2000, si, practic, diferenţa dintre aceste sisteme este scara globală de unu la doi centimetri, adică WGS-84 (G1150) şi ITRF 2000 sunt absolut identice.
3.7.1.3.Coordonatele geografice care au fost transformate în coordonate WGS-84, dar a căror acurateţe la momentul măsurătorilor din teren nu îndeplineşte cerinţele reglementărilor naţionale aplicabile, potrivit prevederilor Anexei 11 OACI, Cap. 2 şi ale Anexei 14 OACI, Vol. I şi II, Cap. 2, trebuie identificate printr-un asterisc.
3.7.1.4.Ordinul de rezoluţie în publicarea coordonatelor geografice trebuie să fie potrivit prevederilor Anexei 1 şi tabelului A7-1 din Anexa 7 la prezenta reglementare, în timp ce ordinul de rezoluţie al coordonatelor geografice pe hărţile aeronautice trebuie să fie conform prevederilor Anexei 4 OACI, Apendix 6, Tabelul 1.
3.7.2.Sistemul de referinţă vertical
3.7.2.1.Trebuie ca sistemul de referinţă verticală utilizat pentru navigaţia aeriană să fie sistemul de referinţă al nivelului mediu al mării (MSL), care exprimă relaţia între înălţime (cotă) raportată la gravitaţie şi suprafaţa cunoscută ca geoid.
Nota 1: La nivel global, geoid ui aproximează cel mai îndeaproape MSL. El este definit ca suprafaţa echipotenţială a câmpului gravimetric al Pământului care coincide cu nivelul mediu al mării neperturbate extins în mod continuu peste continente.
Nota 2: Înălţimile raportate la gravitaţie sunt, de asemenea, denumite înălţimi ortometrice, în timp ce distanţele verticale ale punctelor deasupra elipsoidului sunt referite ca înălţimi elipsoidale.
3.7.2.2.Trebuie ca modelul gravitaţional global care se utilizează în folosul navigaţiei aeriene să fie Modelul Gravitaţional al Pământului - 1996 (EGM-96), conţinând date ale câmpului gravitaţional de lungime de unde lungi. Îndrumări privind modelul EGM-96 sunt în Documentul OACI 9674.
Notă: Îndrumări privind EGM-96 se regăsesc în Documentul OACI 9674.
3.7.2.3.Pentru acele poziţii geografice pentru care acurateţea EGM-96 nu îndeplineşte cerinţele de acurateţe pentru cotă şi ondulaţia geoidului specificate în Anexa 14, Vol. I şi II, trebuie ca, pe baza datelor EGM-96, să se dezvolte şi să se utilizeze modele de geoid la nivel regional, naţional sau local, conţinând date ale câmpului gravitaţional de înaltă rezoluţie (de lungime de unde scurte). Atunci când se utilizează un model de geoid altul decât EGM-96, trebuie ca în AIP să se publice o descriere a modelului utilizat, inclusiv parametri necesari pentru transformarea înălţimilor între model şi EGM-96.
Notă: Specificaţiile care trebuie utilizate în determinarea şi publicarea (în termeni de acurateţe a lucrului în teren şi integritate a datelor) elevaţiei şi ondulaţiei geoidului în poziţii specifice la aerodromuri/heliporturi, sunt cele prevăzute în Anexa 14 OACI, Vol. I şi II, Cap. 2, şi în Tabelul A5-2 din Appendix 5, respectiv în Tabelul 2 al Appendix I.
3.7.2.4.Suplimentar faţă de cotele referite faţă de sistemul de referinţă MSL (geoid), pentru poziţiile specifice de la sol măsurate, trebuie, de asemenea, publicată ondulaţia geoidului (raportată la elipsoidul WGS-84) pentru acele poziţii specificate în Anexa 1 la prezenta reglementare.
3.7.2.5.Ordinul de rezoluţie cu care se publică elevaţia şi ondulaţia geoidului trebuie să fie potrivit prevederilor Anexei 1 la prezenta reglementare, şi tabelului A7-2 din Anexa 7 la prezenta reglementare, în timp ce ordinul de rezoluţie cu care se publică elevaţia şi ondulaţia geoidului pe hărţile aeronautice trebuie să se conformeze prevederilor Anexei 4 OACI, Tabelul 2 din Apendix 6.
3.7.3.Sistemul de referinţă temporală
3.7.3.1.În scopul activităţilor aeronautice civile, se utilizează ca sistem de referinţă temporală Calendarul Gregorian şi Timpul Universal Coordonat (UTC).
Nota 1: O valoare în domeniul temporal constituie o poziţie temporală (în timp) măsurată relativ la un sistem de referinţă temporal.
Nota 2: Timpul Universal Coordonat (UTC) este o scală a timpului, menţinută de Biroul Internaţional al Orei (Bureau International de l'Heure, BIH) şi de către IERS şi formează baza unei diseminări coordonate a frecvenţelor standard şi semnalelor de timp.
Nota 3: Îndrumări privind UTC se regăsesc în Anexa 5 OACI, Attachement D.
Nota 4: Standardul ISO 8601 specifică utilizarea calendarului Gregorian şi ora în sistem 24 ore local sau UTC pentru schimburile de informaţii, în timp ce standardul ISO 19108 indică calendarul Gregorian şi ora UTC ca sistem de referinţă temporală primar a fi utilizat împreună cu informaţiile geografice.
3.7.3.2.În cazul în care se utilizează un sistem de referinţă temporală diferit pentru anumite aplicaţii, catalogul entităţilor sau metadata asociată unei scheme de aplicaţie sau unui set de date, după caz, trebuie să includă fie o descriere a acelui sistem, fie o menţiune despre un document care descrie respectivul sistem de referinţă temporală.
Notă: Standardul ISO 19108, Anexa D, descrie anumite aspecte despre calendare care ar putea fi considerate în asemenea descrieri.