Reglementari din 2001 Reglementari contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate
M.Of. 85
Ieşit din vigoare Versiune de la: 22 Ianuarie 2004
Reglementari din 2001 Reglementari contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate
Dată act: 29-ian-2001
Emitent: Ministerul Finantelor Publice
DISPOZIŢII GENERALE
Prezentele reglementări stabilesc principiile şi regulile contabile de bază, forma şi conţinutul situaţiilor financiare anuale, având ca scop general asimilarea deplină a Directivei a IV-a a C.E.E. (78/660/EEC) şi continuarea armonizării cu Standardele Internaţionale de Contabilitate.
Aria de aplicabilitate
1.Prezentele reglementări privesc întocmirea, prezentarea, aprobarea şi publicarea situaţiilor financiare ale întreprinderii.
2.Întreprinderile vor fi integrate în aria de aplicabilitate a acestor reglementări după următorul program:
A)Pentru situaţiile financiare ale anului 2000 aplicarea prezentelor reglementări priveşte trei categorii de unităţi grupate astfel:
Categoria I - Întreprinderi cotate la Bursa de Valori Bucureşti
Categoria a II-a - Regii autonome, companii/societăţi naţionale şi alte întreprinderi de interes naţional
Categoria a III-a - Categorii specifice de întreprinderi care operează pe piaţa de capital.
B)Începând cu exerciţiul financiar al anului 2001 prezentele reglementări vor fi aplicate de persoanele juridice din categoria a IV-a, care satisfac cel puţin două dintre criteriile menţionate la art. 2 din Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 94/2001 pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate.
Criteriile respective vor fi determinate pe baza situaţiilor financiare publicate pentru exerciţiul financiar anterior şi a ratei de schimb euro/leu la sfârşitul anului anterior.
C)Începând cu exerciţiul financiar al anului 2006 rămân în afara prezentelor reglementări numai întreprinderile care, potrivit legislaţiei în vigoare la acea dată, se vor încadra în categoria societăţilor mici şi mijlocii. Aceste întreprinderi vor aplica prevederile Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, şi ale regulamentului de aplicare a acesteia.
1.Începând cu exerciţiul financiar al anului 2000 întreprinderile vor putea, cu aprobarea Ministerului Finanţelor Publice, să opteze pentru aplicarea acestor reglementări înainte de data specificată, în funcţie de modul de derulare a programului naţional de pregătire în domeniu.
2.În primul an de aplicare întreprinderile vor întocmi şi depune la organele în drept, până la data de 15 aprilie a anului următor, situaţiile financiare întocmite pe baza Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, şi a regulamentului de aplicare a acesteia.
Aceste societăţi au obligaţia de a întocmi situaţiile financiare potrivit prevederilor prezentelor reglementări, urmând să le depună la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice până la data de 30 septembrie a anului următor celui de raportare. Situaţiile financiare respective vor fi auditate de auditori financiari, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar.
CAPITOLUL I:Reglementări privind contabilitatea şi situaţiile financiare ale întreprinderii
SECŢIUNEA 1:Contabilitatea întreprinderii
Subsectiunea 1:Moneda
1.1.- Contabilitatea se ţine în limba română şi în moneda naţională. Contabilitatea operaţiunilor efectuate în valută se ţine atât în moneda naţională, cât şi în valută. Pentru necesităţile proprii de informare întreprinderile pot opta pentru întocmirea situaţiilor financiare şi într-o monedă stabilă (euro, USD etc.).
Subsectiunea 2:Obligativitatea organizării şi ţinerii contabilităţii
1.2.- Răspunderea pentru organizarea şi ţinerea contabilităţii, în conformitate cu prevederile Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, revine administratorului.
În acest scop persoana prevăzută la alineatul precedent trebuie să asigure, potrivit legii, condiţiile necesare pentru: întocmirea documentelor justificative privind operaţiunile patrimoniale;
organizarea şi ţinerea corectă şi la zi a contabilităţii;
organizarea şi efectuarea inventarierii patrimoniului, precum şi valorificarea rezultatelor acesteia;
respectarea regulilor de întocmire a situaţiilor financiare, publicarea şi depunerea la termen a acestora la organele în drept;
păstrarea documentelor justificative, a registrelor şi situaţiilor financiare şi organizarea contabilităţii de gestiune adaptate la specificul întreprinderii.
1.3.- Potrivit prevederilor art. 6 alin. 2 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, precum şi celorlalte prevederi legale referitoare la întocmirea şi utilizarea formularelor privind activitatea financiară şi contabilă1), orice operaţiune patrimonială se consemnează în momentul efectuării ei într-un înscris care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ.
Documentele justificative cuprind, de regulă, următoarele elemente principale:
a)denumirea documentului;
b)denumirea şi sediul întreprinderii care întocmeşte documentul;
c)numărul şi data întocmirii acestuia;
d)menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiunii patrimoniale (când este cazul);
e)conţinutul operaţiunii patrimoniale şi, dacă este cazul, temeiul legal al efectuării acesteia;
f)datele cantitative şi valorice aferente operaţiunii efectuate;
g)numele şi prenumele, precum şi semnăturile persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat, după caz;
h)alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operaţiunilor efectuate.
Subsectiunea 3:Păstrarea registrelor şi a documentelor justificative
1.4.- Potrivit prevederilor art. 25 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, registrele de contabilitate, precum şi documentele justificative, care stau la baza înregistrărilor în contabilitate, se păstrează timp de zece ani în arhiva persoanelor prevăzute la art. 1 din lege, cu începere de la data încheierii exerciţiului în cursul căruia au fost întocmite, cu excepţia statelor de salarii care se păstrează timp de 50 de ani.
Registrele de contabilitate, precum şi documentele justificative se păstrează în arhivă, de regulă în forma lor originală, grupate în funcţie de natura operaţiunilor şi în ordine cronologică în cadrul exerciţiului financiar la care acestea se referă. Arhivarea documentelor contabile trebuie să asigure păstrarea şi consultarea acestora în termenele prevăzute de lege.
Potrivit art. 26 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, în caz de pierdere, sustragere sau distrugere a unor documente contabile, se vor lua măsuri de reconstituire a acestora în termen de maximum 30 de zile de la constatare.
Responsabilitatea de a reconstitui documentele contabile în cazurile prevăzute la alineatul precedent revine administratorilor întreprinderii sau altei persoane care are obligaţia să gestioneze patrimoniul.
Documentele contabile reconstituite vor purta menţiunea "Reconstituit".
____________
1) Aceste prevederi sunt cuprinse în Hotărârea Guvernului nr. 831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiară şi contabilă şi a normelor metodologice privind întocmirea şi utilizarea acestora, în ordinele ministrului finanţelor date în aplicarea acesteia, precum şi în Normele metodologice de întocmire şi utilizare a formularelor tipizate, comune pe economie, care nu au regim special, privind activitatea financiară şi contabilă, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr. 425/1998.
SECŢIUNEA 2:Exerciţiul financiar
2.1.- Exerciţiul financiar începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie, cu excepţia primului an de activitate, când acesta începe la data înfiinţării, respectiv înmatriculării, potrivit legii, la registrul comerţului.
SECŢIUNEA 3:Situaţiile financiare anuale1) ale întreprinderii
3.1.- Fiecare întreprindere are obligaţia să întocmească situaţii financiare anuale
3.2.- Situaţiile financiare anuale trebuie să cuprindă:
a)bilanţul;
b)contul de profit şi pierdere;
c)situaţia modificărilor capitalului propriu;
d)situaţia fluxurilor de trezorerie;
e)politici contabile şi note explicative
3.3.- Situaţiile financiare anuale trebuie să ofere o imagine fidelă a poziţiei financiare, performanţei, modificărilor capitalului propriu şi fluxurilor de trezorerie ale întreprinderii pentru respectivul exerciţiu financiar
3.4.- Situaţiile financiare trebuie să respecte prevederile Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, ale reglementărilor cuprinse în prezentul volum, ale Cadrului general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare, elaborat de Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate, prezentat în vol. 2, şi ale Standardelor Internaţionale de Contabilitate, incluse în vol. 3
În cazul în care situaţiile financiare respectă în totalitate prevederile Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 94/2001 pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate, dar nu respectă în totalitate prevederile incluse în vol. 3 (prevederi referitoare la inflaţie şi/sau la consolidare), raportul de audit trebuie să facă referiri concrete la aceste aspecte
3.5.- Dacă nu există nici un Standard Internaţional de Contabilitate relevant, administratorii întreprinderii vor elabora politici contabile în acord cu "Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare", prezentat în vol. 2, şi se vor asigura că situaţiile financiare furnizează informaţii care să fie:
a)relevante pentru nevoile utilizatorilor de luare a deciziilor;
şi
b)credibile în sensul că:
(i) reprezintă fidel rezultatele şi poziţia financiară a întreprinderii;
(ii) reflectă substanţa economică a evenimentelor şi tranzacţiilor şi nu doar forma juridică;
(iii) sunt neutre, adică nepărtinitoare;
(iv) sunt prudente;
şi
(iv) sunt complete sub toate aspectele semnificative
3.6.- Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, va fi aplicată împreună cu: Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate2) (vol. 1);
Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare, elaborat de Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate3) (vol. 2);
Standardele Internaţionale de Contabilitate (vol. 3);
Ghidurile profesionale (vol. 4)
3.7.- La delimitarea prevederilor cuprinse în vol. 1 şi 2 s-au avut în vedere următoarele:
- Volumul 1 asigură conformitatea cu prevederile Directivei a IV-a a C.E.E. şi cu Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare, elaborat de Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate. În situaţiile în care tratamentul contabil prevăzut de Directiva a IV-a a C.E.E. este diferit de cel cuprins în Standardele Internaţionale de Contabilitate, pe perioada de implementare a programului de dezvoltare a sistemului de contabilitate societăţile comerciale pot opta pentru aplicarea unuia dintre acestea, astfel încât să se asigure prezentarea unei imagini fidele a evenimentului în cauză.
- Volumul 2 cuprinde Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare, elaborat de Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate
3.8.- Dacă în împrejurări speciale ce privesc o întreprindere respectarea uneia dintre prevederile cuprinse în vol. 1, 2 şi 3 nu răspunde cerinţei de a prezenta o imagine fidelă, administratorii întreprinderii se pot abate de la cerinţele acestora atât cât este necesar pentru a prezenta o imagine fidelă.
În acest caz întreprinderea trebuie să prezinte în notele explicative următoarele aspecte:
a)faptul că administratorii au ajuns la concluzia că situaţiile financiare prezintă o imagine fidelă a poziţiei financiare, performanţei, fluxurilor de trezorerie şi a modificărilor capitalului propriu;
b)menţiunea că întreprinderea a respectat sub toate aspectele semnificative prevederile cuprinse în vol. 1, 2 şi 3, cu excepţia abaterilor de la o anumită cerinţă a acestora, în vederea obţinerii unei imagini fidele;
c)prevederea sau standardul de la care s-a făcut abatere, natura acesteia, tratamentul contabil solicitat de reglementări sau de standarde şi motivul pentru care tratamentul prevăzut de reglementări sau de standarde a fost considerat necorespunzător în împrejurările respective, precum şi tratamentul adoptat;
d)impactul financiar al abaterii asupra capitalurilor proprii, profitului net sau pierderii nete a întreprinderii, activelor, datoriilor şi asupra fluxurilor de trezorerie ale întreprinderii, pentru fiecare dintre exerciţiile financiare prezentate.
________________
1) Denumirea este preluată din Standardele Internaţionale de Contabilitate. În Directiva a IV-a a C.E.E. prin conturile anuale se înţelege bilanţul, contul de profit şi pierdere şi note.
2) IAS, conform abrevierii din limba engleză pentru "International Accounting Standards".
3) IASC, conform abrevierii din limba engleză pentru "International Accounting Standards Committee".
SECŢIUNEA 4:Forma şi conţinutul situaţiilor financiare ale întreprinderii
Subsectiunea 1:Aspecte generale
4.1.- Potrivit prevederilor acestor reglementări:
a)bilanţul trebuie să prezinte cel puţin posturile enumerate în formatul de bilanţ prezentat la pct. 4.10;
b)contul de profit şi pierdere trebuie să prezinte cel puţin elementele enumerate în formatul de cont de profit şi pierdere prezentat la pct. 4.26;
c)situaţia fluxurilor de trezorerie trebuie să prezinte elementele enumerate într-unul din formatele situaţiei fluxurilor de trezorerie, prevăzute de IAS 7;
d)situaţia modificărilor capitalului propriu va prezenta informaţiile cerute de Standardele Internaţionale de Contabilitate.
4.2.- Fiecare element obligatoriu prezentat în situaţiile financiare ale unei întreprinderi conform pct. 4.1 poate fi prezentat mai detaliat decât se cere în formatul adoptat, dacă această detaliere concură la prezentarea unei informaţii mai elocvente pentru utilizatorii de informaţii.
4.3.- Bilanţul unei întreprinderi şi contul de profit şi pierdere al acesteia pot fi dezvoltate cu orice element de activ sau pasiv, venit sau cheltuială, care nu este prevăzut în formatul adoptat.
4.4.- a) În situaţia în care specificul activităţii întreprinderii necesită astfel de dezvoltări, formatul bilanţului şi contului de profit şi pierdere va respecta ordinea elementelor cerute de formatul obligatoriu, detalierile efectuându-se numai la poziţiile numerotate cu numere arabe.
b)Structura bilanţului şi a contului de profit şi pierdere, în special în ceea ce priveşte formatul obligatoriu, nu poate fi modificată de la un exerciţiu financiar la altul. În cazuri excepţionale se admit derogări de la această regulă. Orice derogare trebuie prezentată în notele explicative, împreună cu motivele care au determinat-o.
4.5.- Elementele din bilanţ şi contul de profit şi pierdere indicate cu numere arabe pot fi cumulate într-un singur element în situaţiile financiare ale unei întreprinderi, dacă:
a)valorile individuale nu sunt semnificative pentru evaluarea poziţiei financiare şi a performanţei întreprinderii pentru exerciţiul financiar respectiv;
sau
b)cumularea îmbunătăţeşte claritatea prezentării;
valorile individuale ale oricăror elemente combinate în acest fel vor fi prezentate în notele explicative.
4.6.- În notele explicative trebuie să se prezinte separat repartizarea profitului net pe destinaţii, respectiv:
a)dividendele propuse spre a fi plătite. În conformitate cu prevederile IAS 10, dacă aceste dividende sunt propuse sau declarate după data bilanţului, întreprinderea nu trebuie să le recunoască ca datorie la data bilanţului;
b)sumele repartizate la rezerve;
c)sumele repartizate pentru acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi;
d)alte repartizări.
4.7.- Pentru fiecare post, respectiv element, prezentat în bilanţul sau în contul de profit şi pierdere al unei întreprinderi, valoarea corespunzătoare pentru exerciţiul financiar precedent trebuie prezentată într-o coloană separată.
4.8.- În situaţia în care valorile corespunzătoare exerciţiului financiar curent şi precedent, înscrise în bilanţ şi în contul de profit şi pierdere, nu sunt comparabile, cele aferente exerciţiului precedent trebuie retratate corespunzător, astfel încât să se asigure comparabilitatea. Rezultatele retratării, motivele pentru care a fost făcută şi modalitatea de efectuare a acesteia trebuie prezentate în notele explicative.
4.9.- Nu se vor menţine în bilanţ şi în contul de profit şi pierdere acele elemente (posturi) pentru care nu există valori atât în exerciţiul financiar curent, cât şi în cel precedent.
Subsectiunea 2:Formatul cerut pentru conturile anuale
4.10.- Formatul cerut pentru bilanţ este următorul:
Bilanţ
A)Active imobilizate
I.Imobilizări necorporale
1.Cheltuieli de constituire (când reglementările permit imobilizarea acestora)
2.Cheltuieli de dezvoltare (când reglementările permit imobilizarea acestora)
3.Concesiuni, brevete, licenţe, mărci, drepturi şi valori similare şi alte imobilizări necorporale, dacă au fost:
a)achiziţionate contra unei plăţi;
sau
b)create de societate, în cazul în care reglementările permit înscrierea acestora în active
4.Fondul comercial, în cazul în care a fost achiziţionat
5.Avansuri şi imobilizări necorporale în curs de execuţie
II.Imobilizări corporale
1.Terenuri şi construcţii
2.Instalaţii tehnice şi maşini
3.Alte instalaţii, utilaje şi mobilier
4.Avansuri şi imobilizări corporale în curs de execuţie
III.Imobilizări financiare
1.Titluri de participare deţinute la societăţile din cadrul grupului
2.Creanţe asupra societăţilor din cadrul grupului, altele decât cele comerciale
3.Titluri sub formă de interese de participare
4.Creanţe din interese de participare
5.Titluri deţinute ca imobilizări
6.Alte creanţe
7.Acţiuni proprii1) (cu indicarea în note a valorii nominale)
B)Active circulante
I.Stocuri
1.Materii prime şi materiale consumabile
2.Producţia în curs de execuţie
3.Produse finite şi mărfuri
4.Avansuri pentru cumpărări de stocuri
II.Creanţe (Sumele ce trebuie să fie încasate după o perioadă mai mare de un an trebuie să fie prezentate separat pentru fiecare element.)
1.Creanţe comerciale
2.Sume de încasat de la societăţile din cadrul grupului
3.Sume de încasat de la societăţile la care se deţin interese de participare
4.Alte creanţe
5.Creanţe privind capitalul subscris şi nevărsat
III.Investiţii financiare pe termen scurt
1.Titluri de participare deţinute la societăţile din cadrul grupului
2.Acţiuni proprii1) (cu indicarea în note a valorii nominale)
3.Alte investiţii financiare pe termen scurt
__________
1) Legislaţia naţională permite înscrierea acestora în bilanţ.
IV.Casa şi conturi la bănci
C)Cheltuieli în avans
D)Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de un an
1.Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni, prezentându-se separat împrumuturile în monede convertibile
2.Sume datorate instituţiilor de credit
3.Avansuri încasate în contul comenzilor
4.Datorii comerciale
5.Efecte de comerţ de plătit
6.Sume datorate societăţilor din cadrul grupului
7.Sume datorate privind interesele de participare
8.Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi datorii pentru asigurările sociale
E)Active circulante nete, respectiv datorii curente nete
F)Total active minus datorii curente
G)Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an
1.Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni, prezentându-se separat împrumuturile în monede convertibile
2.Sume datorate instituţiilor de credit
3.Avansuri încasate în contul comenzilor
4.Datorii comerciale
5.Efecte de comerţ de plătit
6.Sume datorate societăţilor din cadrul grupului
7.Sume datorate privind interesele de participare
8.Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi datorii pentru asigurările sociale
H)Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
1.Provizioane pentru pensii şi alte obligaţii similare
2.Alte provizioane
I)Venituri în avans
J)Capital şi rezerve
I.Capital subscris (prezentându-se separat capitalul vărsat şi cel nevărsat)
II.Prime de capital
III.Rezerve din reevaluare
IV.Rezerve
1.Rezerve legale
2.Rezerve pentru acţiuni proprii
3.Rezerve statutare sau contractuale
4.Alte rezerve
V.Rezultatul reportat
VI.Rezultatul exerciţiului financiar
Subsectiunea 3:Reglementări referitoare la bilanţ
4.11.- Bilanţul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ şi de pasiv ale întreprinderii la încheierea exerciţiului, precum şi în celelalte situaţii prevăzute de lege. Bilanţul cuprinde toate elementele de activ şi de pasiv grupate după natură, destinaţie şi lichiditate, respectiv natură, provenienţă şi exigibilitate.
4.12.- În cazul în care un element de activ sau o datorie este în relaţie cu mai mult de un alt element bilanţier, relaţia sa cu celelalte elemente trebuie prezentată fie sub elementul la care apare, fie în notele explicative, dacă prezentarea este esenţială pentru înţelegerea conturilor anuale.
4.13.- Acţiunile proprii şi acţiunile deţinute în filiale vor fi prezentate distinct la posturile prevăzute pentru acestea.
4.14.- Toate angajamentele sub forma garanţiilor, girurilor şi ipotecilor de orice fel, în cazul în care nu îndeplinesc condiţiile pentru a fi recunoscute în bilanţ ca active sau datorii, trebuie să fie prezentate în mod clar în notele explicative. Pentru orice garanţie semnificativă care a fost constituită trebuie făcută o prezentare detaliată, făcându-se totodată distincţie atât între diferitele tipuri de garanţii recunoscute de legislaţia română, cât şi între acestea şi tipurile de garanţii pe care legislaţia română nu le recunoaşte. Dacă angajamentele menţionate mai sus există faţă de societăţi din cadrul grupului, se va face o prezentare separată.
4.15.- Cu excepţia situaţiilor menţionate la pct. 4.5, pentru fiecare element care se prezintă în cadrul postului "Active imobilizate" trebuie furnizate următoarele informaţii în notele explicative:
a)valorile corespunzătoare care privesc acest element, la începutul şi la încheierea exerciţiului financiar;
b)mişcările privind acest element, ocazionate de:
(i) modificarea valorii (inclusiv reevaluări) în cursul exerciţiului, conform criteriilor menţionate la pct. 5.33 şi 5.35;
(ii) intrări de active în timpul exerciţiului financiar;
(iii) ieşiri de active în timpul exerciţiului respectiv; şi
(iv) transferurile de active către şi din acel post bilanţier, efectuate în timpul exerciţiului.
4.16.- Valorile prezentate conform pct. 4.15 lit. a) se vor determina pe baza unuia dintre următoarele criterii:
a)costul de achiziţie sau costul de producţie;
b)oricare criteriu menţionat la pct. 5.33 şi 5.35, fără a se ţine seama de amortizare şi de provizioanele pentru depreciere.
4.17.- Pentru fiecare element de activ imobilizat se vor prezenta, în condiţiile pct. 4.15:
a)valoarea amortizării cumulate şi a provizioanelor pentru depreciere la începutul şi la sfârşitul exerciţiului;
b)valoarea amortizării şi a provizioanelor pentru depreciere care privesc exerciţiul financiar respectiv;
c)valoarea ajustărilor efectuate cu privire la amortizări şi provizioane pentru depreciere în cursul exerciţiului, ca urmare a ieşirii de active imobilizate din patrimoniu;
d)valoarea ajustărilor efectuate asupra amortizării şi provizioanelor pentru depreciere care privesc exerciţiile anterioare.
4.18.- În cazul în care în primul exerciţiu financiar de aplicare a acestor reglementări costul de achiziţie sau costul de producţie al unui activ nu este cunoscut şi nu există informaţii privind preţurile sau cheltuielile necesare pentru determinarea lui sau în cazul în care astfel de informaţii nu pot fi obţinute fără cheltuieli sau întârzieri nejustificate, costul de achiziţie sau costul de producţie va fi reprezentat, pentru respectarea pct. 5.16-5.24, de valoarea justă atribuită activului. Această situaţie va fi prezentată la începutul exerciţiului financiar.
4.19.- În cazul în care se aplică prevederile pct. 5.35, mişcările elementelor reprezentând active imobilizate la care se referă pct. 4.15 lit. b) se vor prezenta ţinându-se seama de valoarea rezultată din reevaluare.
4.20.- Drepturile asupra imobilizărilor şi alte drepturi similare, aşa cum sunt ele definite prin lege, vor fi prezentate la elementele bilanţiere corespunzătoare.
4.21.- Cheltuielile efectuate în cursul exerciţiului financiar, dar care se referă la un exerciţiu ulterior, se vor prezenta la "Cheltuieli în avans". Acest element se va prezenta în bilanţ la lit. C. Nu sunt înscrise aici veniturile angajate, acestea figurând la "Creanţe".
4.22.- Veniturile recunoscute înainte de data încheierii exerciţiului, dar care se referă la un exerciţiu financiar ulterior, se vor prezenta la "Venituri în avans". Acest element se va prezenta în bilanţ la lit. I. Nu sunt înscrise aici cheltuielile angajate, acestea figurând la "Datorii".
4.23.- Un provizion va fi recunoscut numai în momentul în care:
a)o întreprindere are o obligaţie curentă (legală sau implicită) generată de un eveniment anterior;
b)este probabil ca o ieşire de resurse care să afecteze beneficiile economice să fie necesară pentru a onora obligaţia respectivă; şi
c)poate fi realizată o bună estimare a valorii obligaţiei. Dacă aceste condiţii nu sunt îndeplinite, nu trebuie recunoscut un provizion.
4.24.- Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli nu pot avea drept scop corectarea valorilor elementelor de activ, iar suma lor trebuie corelată strict cu riscurile şi cheltuielile previzibile.
4.25.- Provizioanele care figurează în bilanţ la postul "Alte provizioane" trebuie prezentate în notele explicative în măsura în care acestea sunt semnificative.
Subsectiunea 4:Contul de profit şi pierdere
4.26.- Formatul cerut pentru contul de profit şi pierdere este următorul:
Contul de profit şi pierdere
1.Cifra de afaceri netă
2.Variaţia stocurilor de produse finite, produse reziduale, semifabricate şi producţie în curs de execuţie
3.Producţia imobilizată
4.Alte venituri din exploatare
5._
a)Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile
b)Alte cheltuieli din afară
6.Cheltuieli cu personalul
a)Salarii
b)Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, cu menţionarea distinctă a celor referitoare la pensii
7._
a)Ajustarea valorii imobilizărilor corporale şi necorporale
b)Ajustarea valorii activelor circulante
8.Alte cheltuieli de exploatare
* Profitul sau pierderea din exploatare
9.Venituri din interese de participare
10.Venituri din alte investiţii financiare şi creanţe ce fac parte din activele imobilizate, cu menţionarea separată a celor generate de societăţile din cadrul grupului
11.Venituri din dobânzi şi alte venituri similare, cu menţionarea separată a celor generate de societăţile din cadrul grupului
12.Ajustarea valorii imobilizărilor financiare şi a investiţiilor financiare deţinute ca active circulante
13.Cheltuieli cu dobânzile şi alte cheltuieli similare, cu menţionarea separată a celor care privesc societăţile din cadrul grupului
14.Profitul sau pierderea din activitatea curentă
15.Venituri extraordinare
16.Cheltuieli extraordinare
17.Profitul sau pierderea din activitatea extraordinară
18.Impozitul pe profit
19.Alte impozite ce nu apar în elementele de mai sus
20.Rezultatul exerciţiului financiar
21.Rezultatul pe acţiune:
- de bază
- diluat.
Subsectiunea 5:Prevederi ce privesc contul de profit şi pierdere
4.27.- Contul de profit şi pierdere cuprinde: cifra de afaceri netă, veniturile şi cheltuielile exerciţiului, grupate după natura lor, precum şi rezultatul exerciţiului (profit sau pierdere). Rezultatul pe acţiune se prezintă atât pentru exerciţiul curent, cât şi pentru cel precedent, indiferent că este pozitiv sau negativ, în conformitate cu prevederile IAS 33.
4.28.- În notele explicative se vor prezenta informaţii privind valoarea şi natura veniturilor şi cheltuielilor extraordinare (prezentate la poziţiile 15 şi 16), cu excepţia cazului în care aceste valori sunt nesemnificative pentru aprecierea rezultatelor. În mod similar vor fi prezentate veniturile şi cheltuielile care se referă la exerciţiul financiar precedent.
Subsectiunea 6:Situaţia fluxurilor de trezorerie
4.29.- Situaţia fluxurilor de trezorerie se întocmeşte potrivit unuia dintre modelele prevăzute în IAS 7 şi exemplificate în cap. III.
Subsectiunea 7:Situaţia modificărilor capitalului propriu
4.30.- Situaţia modificărilor capitalului propriu este prezentată ca o componentă separată a situaţiilor financiare, care să evidenţieze:
a)profitul net sau pierderea netă a perioadei;
b)fiecare element de venit şi cheltuială, câştig sau pierdere care, aşa cum este cerut de un standard, este recunoscut direct în capitalul propriu şi totalul acestor elemente; şi
c)efectul cumulativ al modificărilor politicilor contabile şi corecţia erorilor fundamentale.
În plus întreprinderile trebuie să prezinte fie în situaţia modificărilor capitalului propriu, fie în notele explicative:
- tranzacţiile de capital cu proprietarii şi distribuţiile către aceştia;
- soldul profitului cumulat sau al pierderii cumulate la începutul perioadei şi la data bilanţului şi modificările pe parcursul perioadei; şi
- o reconciliere între valoarea contabilă a fiecărei categorii de capital propriu la începutul şi la sfârşitul perioadei, prezentând distinct fiecare modificare.
SECŢIUNEA 5:Principii şi reguli contabile
Subsectiunea 1:Principiile contabile
5.1.- Evaluarea posturilor cuprinse în situaţiile financiare ale unei întreprinderi trebuie să fie efectuată în acord cu principiile prezentate la pct. 5.2-5.10.
5.2.- Principiul continuităţii activităţii. Acesta presupune că întreprinderea îşi continuă în mod normal funcţionarea într-un viitor previzibil, fără a intra în imposibilitatea continuării activităţii sau fără reducerea semnificativă a acesteia. Dacă administratorii întreprinderii au luat cunoştinţă de unele elemente de nesiguranţă legate de anumite evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a-şi continua activitatea, aceste elemente trebuie prezentate în notele explicative. În cazul în care situaţiile financiare nu sunt întocmite pe baza principiului continuităţii, această informaţie trebuie prezentată împreună cu explicaţii privind modul de întocmire a raportării financiare respective şi motivele ce au stat la baza deciziei conform căreia întreprinderea nu îşi mai poate continua activitatea.
5.3.- Principiul permanenţei metodelor. Acesta presupune continuitatea aplicării aceloraşi reguli şi norme privind evaluarea, înregistrarea în contabilitate şi prezentarea elementelor patrimoniale şi a rezultatelor, asigurând comparabilitatea în timp a informaţiilor contabile.
Modificările politicii contabile sunt permise doar dacă sunt cerute de lege, de un standard contabil sau au ca rezultat informaţii mai relevante sau mai credibile referitoare la operaţiunile întreprinderii.
Este foarte importantă menţionarea în notele explicative a oricăror modificări ale politicilor contabile, pentru ca utilizatorii să poată aprecia: dacă noua politică contabilă a fost aleasă în mod adecvat; efectul modificării asupra rezultatelor raportate ale perioadei şi tendinţa reală a rezultatelor activităţii societăţii.
5.4.- Principiul prudenţei. Valoarea oricărui element trebuie să fie determinată pe baza principiului prudenţei. În mod special se vor avea în vedere următoarele aspecte:
a)se vor lua în considerare numai profiturile recunoscute până la data încheierii exerciţiului financiar;
b)se va ţine seama de toate obligaţiile previzibile şi de pierderile potenţiale care au luat naştere în cursul exerciţiului financiar încheiat sau pe parcursul unui exerciţiu anterior, chiar dacă asemenea obligaţii sau pierderi apar între data încheierii exerciţiului şi data întocmirii bilanţului;
c)se va ţine seama de toate ajustările de valoare datorate deprecierilor, chiar dacă rezultatul exerciţiului financiar este profit sau pierdere.
5.5.- Principiul independenţei exerciţiului. Se vor lua în considerare toate veniturile şi cheltuielile corespunzătoare exerciţiului financiar pentru care se face raportarea, fără a se ţine seama de data încasării sumelor sau a efectuării plăţilor.
5.6.- Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de pasiv1). În vederea stabilirii valorii totale corespunzătoare unei poziţii din bilanţ se va determina separat valoarea aferentă fiecărui element individual de activ sau de pasiv.
5.7.- Principiul intangibilităţii. Bilanţul de deschidere al unui exerciţiu trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere a exerciţiului precedent, cu excepţia corecţiilor impuse de aplicarea IAS 8.
5.8.- Principiul necompensării. Valorile elementelor ce reprezintă active nu pot fi compensate cu valorile elementelor ce reprezintă pasive, respectiv veniturile cu cheltuielile, cu excepţia compensărilor între active şi pasive admise de Standardele Internaţionale de Contabilitate.
5.9.- Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului 2). Informaţiile prezentate în situaţiile financiare trebuie să reflecte realitatea economică a evenimentelor şi tranzacţiilor, nu numai forma lor juridică.
5.10.- Principiul pragului de semnificaţie 3). Orice element care are o valoare semnificativă trebuie prezentat distinct în cadrul situaţiilor financiare. Elementele cu valori nesemnificative care au aceeaşi natură sau cu funcţii similare trebuie însumate, nefiind necesară prezentarea lor separată.
5.11.- Pentru acele elemente a căror valoare este nesigură şi care trebuie incluse în situaţiile financiare, în contabilitate trebuie făcute cele mai bune estimări. În acest scop este necesară uneori revizuirea valorilor lor pentru a reflecta evenimentele ulterioare datei de închidere a exerciţiului financiar, schimbările de circumstanţe sau dobândirea unor noi informaţii, ori de câte ori acele valori sunt semnificative.
Efectul unei asemenea modificări trebuie inclus în cadrul aceleiaşi poziţii din bilanţ, respectiv din contul de profit şi pierdere, unde a fost reflectată şi estimarea contabilă iniţială.
Evenimentele care apar după data bilanţului pot furniza, de asemenea, informaţii suplimentare cu privire la estimările făcute de management la data bilanţului. Dacă aceste informaţii ar fi fost cunoscute la data bilanţului, managementul ar fi putut face estimări mai bune.
Prin urmare, dacă situaţiile financiare nu au fost aprobate, ele trebuie ajustate pentru a reflecta şi informaţiile suplimentare.
Subsectiunea 2:Abateri de la principiile contabile
5.12.- Abaterile de la aceste principii generale vor fi permise numai în cazuri excepţionale. Asemenea abateri se vor prezenta în notele explicative. De asemenea, se vor prezenta motivele pentru care au avut loc aceste abateri şi o evaluare a efectului acestora asupra activelor, datoriilor, poziţiei financiare şi profitului sau pierderii întreprinderii.
Subsectiunea 3:TRATAMENTE CONTABILE
(1)Aspecte generale
5.13.- Un activ, respectiv o datorie, se recunoaşte numai atunci când:
* este posibil ca acesta să aducă întreprinderii beneficii economice viitoare, respectiv să genereze ieşirea acestora; şi
* costul său poate fi evaluat în mod credibil. Fiecare întreprindere va utiliza raţionamentul profesional pentru a evalua nivelul sub care un element nu trebuie să fie prezentat în bilanţ, ci trecut în contul de profit şi pierdere. De asemenea, raţionamentul profesional trebuie utilizat şi la luarea deciziei referitoare la necesitatea înregistrării activelor în categorii separate sau într-o singură categorie comună.
În conformitate cu prevederile art. 7 şi 9 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, pentru evaluarea elementelor din bilanţ se stabilesc următoarele reguli:
a)la data intrării în patrimoniu bunurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare, denumită valoare contabilă, care se stabileşte astfel:
- bunurile reprezentând aport la capitalul social, la valoarea de aport stabilită în urma evaluării efectuate potrivit legii, în funcţie de preţul pieţei, utilitatea, starea şi amplasarea acestora;
- bunurile obţinute cu titlu gratuit, la valoarea de utilitate stabilită în funcţie de preţul pieţei, starea şi amplasarea acestora. Valoarea de aport şi, respectiv, de utilitate se substituie costului de achiziţie;
- bunurile procurate cu titlu oneros, la valoarea de achiziţie, denumită cost de achiziţie;
- bunurile produse în unitatea patrimonială, la costul de producţie.
Activele dobândite prin schimb cu alte active se înregistrează la valoarea justă a activelor primite în schimb.
Costul de achiziţie al unui bun este egal cu preţul de cumpărare, taxele nerecuperabile, cheltuielile de transport-aprovizionare şi alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea în stare de utilitate sau intrarea în gestiune a bunului respectiv.
În cazul mijloacelor fixe costul iniţial include şi costurile estimate pentru demontarea şi mutarea activului, respectiv costurile de restaurare a amplasamentului la sfârşitul duratei de viaţă a acestuia. Aceste costuri se reflectă prin constituirea unui provizion corespunzător.
Costul de demontare şi mutare va fi înregistrat în contul de profit şi pierdere de-a lungul vieţii mijlocului fix, prin includerea în cheltuiala anuală cu amortizarea. Provizionul constituit trebuie utilizat numai pentru scopul pentru care a fost iniţial recunoscut.
Costul de producţie al unui bun cuprinde: costul de achiziţie al materiilor prime şi consumabilelor, celelalte cheltuieli directe de producţie, precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocate în mod raţional ca fiind legate de fabricaţia acestuia.
Cheltuielile generale de administraţie şi cele financiare nu se includ în costurile de producţie, cu excepţia situaţiilor descrise în Standardele Internaţionale de Contabilitate (vol. 3).
Costurile îndatorării, respectiv cheltuielile financiare cu dobânzile şi diferenţele de curs aferente dobânzii privind împrumuturile, care sunt direct atribuibile achiziţiei, construcţiei sau producţiei unui activ pe termen lung, pot fi capitalizate ca parte din costul acelui activ, dacă sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute de IAS 23 şi de Interpretarea SIC1) -2, dacă se aplică tratamentul alternativ prevăzut de acestea.
Cheltuielile de desfacere nu se includ în costul de producţie al unui bun.
Tratamentul alternativ permis de IAS 21 privind includerea diferenţelor nefavorabile de curs valutar în valoarea contabilă a activelor aferente nu poate fi aplicat, întrucât nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de Interpretarea SIC-11.
Diferenţele de schimb valutar provenind dintr-un împrumut de finanţare care, în esenţă, este legat de investiţia netă a unei întreprinderi de grup româneşti într-o entitate externă trebuie clasificate drept capital propriu în situaţiile financiare ale întreprinderii, până la cedarea investiţiei nete, dată la care ele trebuie recunoscute ca venituri sau cheltuieli, în conformitate cu prevederile IAS 21;
b)evaluarea elementelor patrimoniale cu ocazia inventarierii se face la valoarea actuală a fiecărui element, denumită şi valoare de inventar, stabilită în funcţie de utilitatea bunului, starea acestuia şi preţul pieţei. În cazul creanţelor şi datoriilor această valoare se stabileşte în funcţie de valoarea lor probabilă de încasat, respectiv de plată;
c)la încheierea exerciţiului elementele patrimoniale se evaluează şi se reflectă în bilanţul contabil la valoarea de intrare în patrimoniu, respectiv valoarea contabilă pusă de acord cu rezultatele inventarierii.
În acest scop valoarea de intrare sau contabilă se compară cu valoarea stabilită pe baza inventarierii astfel:
- pentru elementele de activ diferenţele constatate în plus între valoarea de inventar şi valoarea de intrare nu se înregistrează în contabilitate, aceste elemente menţinându-se la valoarea lor de intrare. Diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar stabilită la inventariere şi valoarea de intrare a elementelor de activ se înregistrează în contabilitate pe seama amortizării, în cazul când deprecierea este ireversibilă sau se constituie un provizion pentru depreciere, atunci când deprecierea este reversibilă, aceste elemente menţinându-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare;
- pentru elementele de pasiv de natura datoriilor diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar şi valoarea de intrare nu se înregistrează în contabilitate, aceste elemente menţinându-se la valoarea lor de intrare. Diferenţele constatate în plus între valoarea stabilită la inventariere şi valoarea de intrare a elementelor de pasiv de natura datoriilor se înregistrează în contabilitate prin constituirea unui provizion, aceste elemente menţinându-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare.
La fiecare dată a bilanţului:
- elementele monetare exprimate în valută trebuie raportate utilizându-se cursul de închidere. Diferenţele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, se înregistrează la venituri sau cheltuieli, după caz;
- elementele nemonetare trebuie raportate utilizându-se cursul de schimb de la data efectuării tranzacţiei; şi
- elementele nemonetare înregistrate la valoarea justă şi exprimate în valută trebuie raportate utilizându-se cursul de schimb existent în momentul determinării valorilor respective;
d)la data ieşirii din patrimoniu sau la darea în consum bunurile se evaluează şi se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.
5.14.- În cazul activelor imobilizate şi circulante cu ciclu lung de producţie, respectiv mai mare de un an, dacă costul de producţie include dobânda la capitalul împrumutat pentru finanţarea producerii activului, acest aspect trebuie prezentat în notele explicative, cu menţionarea valorii dobânzilor aferente exerciţiului financiar.
5.15.- Pentru respectarea prevederilor pct. 5.33 elementele prezentate în situaţiile financiare se vor evalua în conformitate cu prevederile pct. 5.16-5.32. Ajustările la inflaţie şi tratamentele contabile alternative se vor prezenta în situaţiile financiare conform prevederilor pct. 5.35-5.40.
_________________
1) Directiva a IV-a a C.E.E., art. 31 pct. 1 lit. e).
2) Conform Cadrului general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare (vol. 2, paragraful 35).
3) Conform Cadrului general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare (vol. 2, paragrafele 29 şi 30).
(2)Imobilizări
5.16.- Cu excepţia cazurilor în care s-a înregistrat un provizion pentru depreciere sau o reducere a valorii în conformitate cu prevederile pct. 5.17-5.20, valoarea ce urmează să fie înscrisă în bilanţ pentru fiecare element al imobilizărilor este reprezentată de costul de achiziţie sau de costul de producţie.
5.17.- În cazul activelor cu durată normală de funcţionare limitată costul de achiziţie sau costul de producţie din care s-a dedus valoarea reziduală estimată se va diminua în mod sistematic pe perioada duratei de funcţionare a activului prin calcularea amortismentelor corespunzătoare.
5.18.- În cazul diminuării valorii unei imobilizări financiare ce a fost înregistrată la lit. A pct. III se va constitui un provizion pentru depreciere corespunzător acestei diminuări, stabilit ca diferenţă între costul de achiziţie şi valoarea realizabilă netă. Valoarea înscrisă trebuie să fie cea diminuată, iar provizioanele astfel constituite trebuie să fie prezentate separat în notele explicative.
5.19.- Este obligatorie constituirea de provizioane pentru depreciere pentru fiecare activ imobilizat a cărui valoare s-a diminuat, indiferent de durata de utilizare a acelei imobilizări. Valoarea care trebuie înscrisă în situaţiile financiare va fi diminuată corespunzător, iar provizioanele astfel constituite se vor prezenta separat în notele explicative.
5.20.- Dacă motivele care au dus la constituirea provizionului pentru depreciere, conform pct. 5.18 sau 5.19, au încetat să mai existe într-o anumită măsură, atunci acel provizion se va relua corespunzător la venituri. Aceste reluări se vor prezenta separat în notele explicative. În situaţia în care deprecierea este superioară provizionului constituit, se constituie un provizion suplimentar.
(3)Reguli speciale adiţionale privind imobilizările
I.Cheltuieli de constituire
5.21.- O întreprindere poate imobiliza cheltuielile de constituire.
În această situaţie suma reflectată în contul de imobilizări necorporale se va amortiza sistematic pe parcursul unei perioade de maximum 5 ani. Elementele înscrise la postul "Cheltuieli de constituire" se vor prezenta detaliat în notele explicative.
Cheltuieli de dezvoltare, concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare
__________
1) SIC, conform abrevierii din limba engleză pentru "Standing Interpretations Committee".
5.22._
a)Aceste imobilizări necorporale vor fi înscrise în bilanţ numai în anumite situaţii descrise în vol. 3, unde se indică şi perioada în care acestea se amortizează, respectiv durata utilă de viaţă.
b)Dacă în bilanţ figurează o valoare la postul "Cheltuieli de dezvoltare", atunci în notele explicative trebuie prezentate următoarele informaţii:
(i) perioada pe parcursul căreia valoarea cheltuielilor imobilizate este sau urmează să fie amortizată;
(ii) motivele care au determinat imobilizarea respectivelor cheltuieli.
II.Fondul comercial
5.23.- În cazurile în care fondul comercial este tratat ca un activ, de regulă în situaţiile financiare consolidate, ca urmare a achiziţiei de către o întreprindere a acţiunilor altei întreprinderi, aplicarea pct. 5.16-5.20 cu privire la fondul comercial se face pe baza următoarelor prevederi:
a)valoarea fondului comercial achiziţionat trebuie amortizată sistematic în limita prevederilor lit. b);
b)perioada de amortizare nu trebuie să depăşească durata de utilizare a fondului comercial respectiv şi în nici un caz nu poate depăşi 20 de ani de la data achiziţiei;
c)în situaţia în care fondul comercial achiziţionat este prezentat în bilanţ ca activ, se vor prezenta în notele explicative perioada aleasă pentru amortizare şi motivele care au dus la determinarea acelei perioade.
III.Capitalizarea plăţilor viitoare de dobândă (Prime privind rambursarea obligaţiunilor)
5.24.- Atunci când suma de rambursat pentru datorii este mai mare decât suma primită, diferenţa se înregistrează într-un cont de activ. Aceasta se prezintă în bilanţ ca o corecţie a împrumutului din emisiunea de obligaţiuni, iar în notele explicative va fi prezentată distinct. Această diferenţă trebuie amortizată prin sume anuale rezonabile, cel mai târziu până în momentul rambursării datoriei.
IV.Investiţii
5.25.- Pentru întreprinderile asociate şi participaţiile minoritare se vor prezenta distinct în bilanţ sumele incluse la lit. A pct. III. 3 şi 4 (pct. 4.10).
V.Activele circulante
5.26.- Valoarea activelor circulante înregistrate în contabilitate va fi egală cu costul de achiziţie sau cu costul de producţie al acestor elemente în limita prevederilor pct. 5.13.
5.27.- Dacă valoarea realizabilă netă a unui activ circulant este mai mică decât costul de achiziţie sau costul de producţie, atunci acea valoare realizabilă netă corespunzătoare activului circulant este cea care trebuie prezentată în situaţiile financiare, respectiv valoarea activului, mai puţin provizionul constituit.
5.28.- În situaţia în care provizionul constituit devine total sau parţial fără obiect, întrucât motivele care au dus la constituirea acestuia, în vederea respectării prevederilor pct. 5.27, au încetat să mai existe într-o anumită măsură, atunci acel provizion trebuie reluat corespunzător la venituri.
(4)Reguli privind stocurile şi activele fungibile
5.29.- Valoarea care trebuie înscrisă în bilanţ pentru activele din categoria "stocuri" şi a activelor fungibile, inclusiv activele financiare, poate fi determinată prin utilizarea oricărei metode menţionate la pct. 5.30 asupra activelor aparţinând aceleiaşi clase.
5.30.- Metoda aplicată trebuie să fie considerată de administrator ca fiind cea mai adecvată situaţiei respective.
Aceste metode sunt:
a)metoda FIFO;
b)metoda LIFO;
c)metoda costului mediu ponderat;
d)altă metodă similară, recunoscută de reglementările legale în vigoare. Metoda aleasă trebuie aplicată cu consecvenţă pentru elemente similare stocurilor şi de la un exerciţiu financiar la altul. Dacă în situaţii excepţionale administratorii decid să schimbe metoda pentru un anumit element de stocuri sau active fungibile, trebuie să se prezinte următoarele informaţii:
(i) motivul schimbării metodei;
(ii) efectele sale asupra rezultatului exerciţiului.
5.31.- Dacă valoarea prezentată în bilanţ la închiderea exerciţiului diferă semnificativ de valoarea realizabilă netă (în cazul în care întreprinderea intenţionează să nu utilizeze activele în procesul de producţie), respectiv de valoarea de recuperare (în situaţia în care intenţionează să utilizeze activele respective), această diferenţă se va prezenta, pe total şi pe categorii, în notele explicative.
(5)Ajustări pentru diminuarea valorii activelor
5.32._
(1)Imobilizările corporale, materiile prime şi materialele consumabile care sunt reînnoite în mod constant şi a căror valoare globală este de importanţă secundară pentru întreprindere pot fi trecute în activ la o cantitate şi o valoare nemodificată, atunci când acestea nu se modifică semnificativ.
(2)Ajustarea pentru diminuarea valorii activelor se efectuează în funcţie de intenţia întreprinderii de a păstra activul în scopul utilizării sau neutilizării în producţie. Dacă întreprinderea intenţionează să utilizeze activul în procesul de producţie, ajustarea pentru diminuarea valorii activelor este calculată prin compararea valorii de recuperare prin utilizare cu valoarea contabilă. Dacă întreprinderea nu intenţionează să utilizeze activul în procesul de producţie, ajustarea pentru diminuarea valorii activelor se calculează prin compararea valorii realizabile nete cu valoarea contabilă, în conformitate cu prevederile IAS 36.
Subsectiunea 4:TRATAMENTE CONTABILE ALTERNATIVE
(1)Aspecte generale
5.33.- Regulile stabilite la pct. 5.16-5.32 se vor numi în continuare reguli ale costului istoric. Aceste reguli, cu excepţia celor stabilite la pct. 5.16 şi 5.21-5.31, se vor numi în continuare reguli privind amortizarea şi provizioanele pentru depreciere.
Referinţele cu privire la regulile costului istoric nu includ regulile privind amortizarea şi provizioanele pentru depreciere, aşa cum se aplică ele în virtutea pct. 5.17-5.20.
(2)Tratamente contabile alternative
5.34.- În conformitate cu prevederile pct. 5.36-5.40, valorile atribuite activelor bilanţiere menţionate la pct. 5.35 pot fi prezentate la o altă valoare decât costul lor istoric, în conformitate cu prevederile pct. 5.37 şi prin derogare de la pct. 5.33.
5.35.- Pe toată perioada de implementare a programului de dezvoltare a sistemului de contabilitate întreprinderile pot opta pentru una dintre următoarele metode:
a)Pentru prezentarea unei imagini fidele a poziţiei financiare şi performanţei în situaţiile financiare anuale, persoanele juridice prevăzute la art. 1 alin. (1) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, pot efectua reevaluarea imobilizărilor corporale, cu reflectarea în contabilitate a rezultatelor acesteia.Valoarea reevaluată reprezintă valoarea justă sau costul curent al imobilizărilor corporale la data situaţiilor financiare. Aceste valori se determină pe baza unor evaluări efectuate, de regulă, de evaluatori autorizaţi.b)evaluarea prin metode care sunt destinate să ţină seama de inflaţie, pentru elementele prezentate în bilanţ, inclusiv capitalurile proprii, şi contul de profit şi pierdere.
Întreprinderile care vor opta pentru ajustarea la inflaţie potrivit IAS 29 întocmesc şi prezintă un set distinct de situaţii financiare cuprinzând bilanţul şi contul de profit şi pierdere, ajustate la inflaţie.
Procesul retratării situaţiilor financiare potrivit IAS 29 este precedat de întocmirea unei balanţe de verificare intermediare. Această balanţă constituie sursa de informaţii pentru întocmirea declaraţiei fiscale după efectuarea corecţiilor prevăzute de legislaţia fiscală.
5.36.- În cazul în care valoarea unui activ al întreprinderii este determinată potrivit uneia dintre cele două metode prezentate mai sus, acea valoare va fi atribuită activului la înregistrarea în contabilitate, în locul costului de achiziţie sau costului de producţie sau al oricărei alte valori atribuite înainte acelui activ. În astfel de cazuri regulile privind amortizarea se vor aplica activului prin substituirea costului de producţie sau a celui de achiziţie cu valoarea atribuită cel mai recent acelui activ.
(3)Informaţii adiţionale ce trebuie prezentate în cazul abaterii de la regulile privind costul istoric
5.37.- În cazul aplicării tratamentelor contabile alternative elementele influenţate de acestea, precum şi baza de evaluare adoptată pentru determinarea valorilor rezultate în urma reevaluării efectuate ca urmare a aplicării tratamentului alternativ prevăzut la pct. 5.35 a) trebuie prezentate, pentru fiecare element semnificativ, în notele explicative.
5.38.- În cazul elementelor bilanţiere influenţate ca urmare a aplicării tratamentului alternativ prevăzut la pct. 5.35 b), valorile rezultate în urma ajustării la inflaţie trebuie prezentate într-un set distinct cuprinzând bilanţul şi contul de profit şi pierdere, însoţite de note explicative.
(4)Rezerva din reevaluare
5.39.- Plusul sau minusul rezultat din reevaluarea imobilizărilor corporale, în conformitate cu prevederile IAS 16, trebuie reflectat în debitul sau în creditul contului "Rezerve din reevaluare", după caz.
Cu toate acestea, majorarea constatată din reevaluare trebuie recunoscută ca venit în măsura în care aceasta compensează o descreştere din reevaluarea aceluiaşi activ, recunoscută anterior ca o cheltuială.
În cazul în care valoarea contabilă a unui activ este diminuată ca rezultat al unei reevaluări, această diminuare trebuie recunoscută ca o cheltuială. Cu toate acestea, o diminuare rezultată din reevaluare trebuie scăzută direct din orice surplus din reevaluare corespunzător, în măsura în care diminuarea nu depăşeşte valoarea înregistrată anterior ca surplus din reevaluare pentru acelaşi activ.
5.40.- Rezerva din reevaluare trebuie prezentată în bilanţ la un subpost separat în cadrul postului de capital şi rezerve.
Surplusul din reevaluare inclus în capitalul propriu poate fi transferat direct în rezultatul reportat atunci când acest surplus este realizat. Se consideră că întregul surplus este realizat la casarea sau la cedarea activului. Cu toate acestea, o parte din surplus poate fi realizat pe măsură ce activul este folosit de întreprindere;
în acest caz valoarea surplusului realizat este diferenţa dintre amortizarea calculată pe baza valorii contabile reevaluate şi valoarea amortizării calculate pe baza costului iniţial al activului. Transferul din surplusul din reevaluare în rezultatul reportat nu se efectuează prin contul de profit şi pierdere.
Subsectiunea 5:MODIFICĂRILE CAPITALULUI PROPRIU
5.41.- Modificările capitalului propriu se vor prezenta ca o componentă distinctă a situaţiilor financiare.
Aceasta trebuie să cuprindă o prezentare a soldurilor de deschidere şi de închidere pentru capitalul social, primele de capital, fiecare rezervă, rezultatul reportat şi rezultatul exerciţiului, precum şi modificările acestora, indicându-se:
a)suma la începutul exerciţiului financiar;
b)sumele transferate în sau din cont în timpul exerciţiului financiar;
c)natura, sursa sau destinaţia oricăror asemenea transferuri;
d)suma rămasă la sfârşitul exerciţiului financiar.
Subsectiunea 6:NOTELE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIARE
(1)Aspecte generale
5.42.- Notele explicative conţin informaţii suplimentare, relevante pentru necesităţile utilizatorilor în ceea ce priveşte poziţia financiară şi rezultatele obţinute. Notele explicative trebuie prezentate într-o manieră sistematică.
Fiecare element semnificativ al bilanţului, contului de profit şi pierdere, situaţiei fluxurilor de trezorerie şi al situaţiei modificărilor capitalului propriu trebuie să fie însoţit de o trimitere la nota care cuprinde informaţii legate de acel element semnificativ.
Pe lângă informaţiile ce trebuie prezentate conform acestor reglementări şi a celor cuprinse în vol. 3, notele explicative trebuie să includă, de asemenea, cel puţin informaţiile prevăzute la pct. 5.43-5.80.
5.43.- Următoarele informaţii trebuie prezentate cu claritate şi repetate ori de câte ori este necesar, pentru buna lor înţelegere:
a)numele întreprinderii care face raportarea;
b)faptul că situaţiile financiare sunt proprii întreprinderii şi nu grupului;
c)data la care s-au încheiat sau perioada la care se referă situaţiile financiare;
d)moneda în care sunt întocmite situaţiile financiare;
e)exprimarea cifrelor incluse în raportare (de exemplu, mii lei).
5.44.- Pentru elementele menţionate în notele explicative se va prezenta, de regulă, şi suma corespunzătoare anului precedent celui la care se referă acesta.
În situaţia în care suma corespunzătoare nu este comparabilă, aceasta trebuie ajustată, prezentându-se rezultatul ajustării, modul de efectuare şi motivele pentru care aceasta a fost efectuată.
5.45.- Pct. 5.44 nu se aplică sumelor reprezentând:
a)modificări ale activelor imobilizate (pct. 4.15);
b)modificări ale amortizării şi provizioanelor pentru deprecierea activelor imobilizate (pct. 4.17);
c)modificări ale provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli (pct. 5.54).
(2)Prezentarea politicilor contabile
5.46.- Notele explicative trebuie să prezinte politicile contabile adoptate de întreprindere pentru a determina valorile elementelor din bilanţ, ale profitului sau pierderii aferente fiecărui exerciţiu, ale fluxurilor de trezorerie şi modificărilor capitalului propriu. În acest sens se vor menţiona următoarele:
a)dacă imobilizările sunt incluse în situaţiile financiare la costul istoric, la valoarea reevaluată sau la valoarea ajustată la inflaţie, determinată potrivit IAS 29;
b)politicile contabile specifice adoptate, adecvate pentru a permite o corectă înţelegere a situaţiilor financiare.
Se va menţiona totodată dacă situaţiile financiare au fost întocmite în conformitate cu Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, şi cu prevederile cuprinse în vol. 1, 2 şi 3.
(3)Informaţii care vin în completarea bilanţului
I.Capitalul social
5.47.- În legătură cu capitalul social al întreprinderii se vor furniza următoarele informaţii:
a)capitalul social subscris;
b)numărul şi valoarea totală a fiecărui tip de acţiuni emise, în cazul în care există mai multe tipuri de acţiuni emise.
5.48.- În cazul în care capitalul social cuprinde şi acţiuni răscumpărabile se vor furniza următoarele informaţii:
a)data cea mai apropiată şi data limită la care întreprinderea poate răscumpăra respectivele acţiuni;
b)dacă acele acţiuni trebuie răscumpărate în mod obligatoriu sau dacă răscumpărarea este la alegerea întreprinderii sau a acţionarilor;
c)dacă trebuie plătită o primă de răscumpărare şi, în caz afirmativ, care este valoarea acesteia.
5.49.- În situaţia în care întreprinderea a emis acţiuni în timpul exerciţiului financiar, în notele explicative se vor prezenta următoarele informaţii:
a)tipul de acţiuni emise;
b)pentru fiecare tip de acţiune, numărul de acţiuni emise, valoarea lor nominală totală şi valoarea încasată de întreprindere la distribuirea lor.
5.50.- În ceea ce priveşte eventualele drepturi legate de distribuirea acţiunilor se vor furniza următoarele informaţii:
a)numărul, descrierea şi valoarea acţiunilor care fac obiectul exercitării acestor drepturi;
b)perioada pe parcursul căreia drepturile pot fi exercitate;
c)preţul care trebuie plătit pentru acţiunile distribuite.
II.Obligaţiuni
5.51.- În cazul în care întreprinderea a emis alte instrumente de capital pe parcursul exerciţiului financiar se vor prezenta următoarele informaţii:
a)tipul instrumentelor de capital emise;
b)pentru fiecare tip de instrument de capital emis: valoarea emisă şi suma primită la emitere de către întreprindere.
5.52.- În cazul în care obligaţiunile emise de o întreprindere sunt deţinute de o persoană nominalizată sau împuternicită de acea întreprindere, în notele explicative se vor menţiona valoarea nominală a obligaţiunilor respective şi valoarea contabilă a acestora.
III.Rezerve
5.53.- Pentru fiecare rezervă inclusă în capitalurile proprii se vor descrie natura acesteia şi scopul pentru care a fost constituită.
IV.Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
5.54.- Dacă în timpul exerciţiului financiar o sumă este transferată la sau de la provizioane pentru riscuri şi cheltuieli, următoarele informaţii vor fi prezentate în notele explicative:
a)valoarea provizioanelor la începutul exerciţiului financiar;
b)sumele transferate la sau de la provizioane în timpul exerciţiului financiar;
c)natura, sursa sau destinaţia oricăror astfel de transferuri;
d)valoarea provizioanelor la sfârşitul exerciţiului financiar.
V.Informaţii privind datoriile
5.55.- Pentru fiecare element care figurează în conturile de datorii din bilanţul întreprinderii se va menţiona valoarea totală a datoriilor incluse în acel post din bilanţ, care au termen de plată după 5 ani de la data închiderii exerciţiului financiar.
5.56.- În ceea ce priveşte datoriile care sunt incluse în categoria prevăzută la pct. 5.55 trebuie menţionate clauzele legate de achitarea sau rambursarea respectivei datorii, precum şi rata dobânzii aferente.
5.57.- Pentru fiecare element care figurează în conturile de datorii din bilanţul întreprinderii se vor menţiona, de asemenea:
a)valoarea totală a datoriilor incluse la acel post din bilanţ pentru care întreprinderea a depus anumite garanţii;
b)informaţii privind natura acestor garanţii depuse.
VI.Garanţii şi alte obligaţii contractuale financiare
5.58.- În notele explicative se vor specifica toate cazurile în care întreprinderea a depus garanţii sau a gajat, respectiv a ipotecat active proprii pentru garantarea unor obligaţii în favoarea unui terţ, menţionându-se, dacă este posibil, şi valoarea acestora.
5.59.- Pentru orice obligaţie eventuală pentru care nu s-a constituit provizion se vor prezenta următoarele informaţii:
a)valoarea precisă sau estimată a acelei obligaţii;
b)aspectul juridic al obligaţiei şi efectul acesteia;
c)dacă întreprinderea a depus vreo garanţie semnificativă cu privire la acea obligaţie şi, în caz afirmativ, natura acelei garanţii.
5.60.- Totodată se vor prezenta detalii privind:
a)obligaţiile contractuale viitoare privind plata pensiilor, pentru care s-au constituit provizioane incluse în bilanţul întreprinderii;
b)orice obligaţii privind grupurile;
c)orice astfel de obligaţii viitoare pentru care nu s-au constituit provizioane.
5.61.- De asemenea, se vor prezenta informaţii referitoare la alte obligaţii financiare viitoare pentru care nu s-au constituit provizioane, dar care sunt relevate pentru a aprecia situaţia economică a întreprinderii.
VII.Informaţii privind anumite elemente de cheltuieli
5.62.- Valorile privind următoarele elemente de cheltuieli, care au fost înregistrate în contul de profit şi pierdere pe parcursul exerciţiului financiar, se vor prezenta separat în notele explicative:
a)cheltuielile cu chiriile şi ratele achitate în cadrul unui contract de leasing operaţional;
b)onorariile plătite auditorilor financiari;
c)profitul sau pierderea aferentă ieşirilor de mijloace fixe din patrimoniu (vânzare, casare etc.), reprezentând diferenţa dintre veniturile din cedare, pe de o parte, şi valoarea contabilă netă a activului şi cheltuielile aferente cedării, pe de altă parte.
VIII.Detalii privind impozitul pe profit
5.63.- Valoarea diferenţei dintre cheltuiala cu impozitul pe profit pentru exerciţiul financiar curent şi pentru exerciţiile financiare anterioare, pe de o parte, şi valoarea impozitului rămas de plată aferent acelor ani, pe de altă parte, se va prezenta în notele explicative dacă această diferenţă este semnificativă pentru scopul calculării impozitelor viitoare.
Dacă elementele bilanţiere de natura activelor imobilizate şi activelor circulante constituie obiectul unor corecţii valorice semnificative doar pentru aplicarea legislaţiei fiscale, suma lor trebuie prezentată în notele explicative, cu o bună argumentare a acestor corecţii.
De asemenea, în cazul în care calculul rezultatului exerciţiului a fost afectat de o evaluare a elementelor bilanţiere, efectuată în exerciţiul de raportare sau într-un exerciţiu anterior în vederea obţinerii unei reduceri de impozit, influenţa respectivă se prezintă în notele explicative ori de câte ori efectul unei astfel de evaluări asupra cheltuielii fiscale viitoare este semnificativ.
5.64.- Se vor prezenta în acelaşi timp şi informaţii cu privire la proporţia în care impozitul pe profit revine rezultatului activităţii ordinare, respectiv rezultatului activităţii extraordinare. De asemenea, se va include reconcilierea dintre rezultatul contabil al exerciţiului financiar şi rezultatul fiscal, aşa cum este prezentat în declaraţia de impozit.
IX.Detalii privind cifra de afaceri
5.65.- În cazul în care pe parcursul exerciţiului financiar întreprinderea şi-a desfăşurat activitatea în două sau mai multe segmente de activitate care, în opinia administratorilor, sunt substanţial diferite între ele din punct de vedere al beneficiilor şi al riscurilor aferente, potrivit IAS 14, este necesar să se menţioneze pentru fiecare, cu descrierea de rigoare, valoarea cifrei de afaceri corespunzătoare.
5.66.- În cazul în care pe parcursul exerciţiului financiar întreprinderea a furnizat produse şi servicii pe două sau mai multe segmente geografice care, în opinia administratorilor, sunt subsanţial diferite între ele din punct de vedere al riscurilor şi al beneficiilor aferente, este necesar să se menţioneze valoarea cifrei de afaceri corespunzătoare acelor segmente.
5.67.- Identificarea sursei şi a naturii riscurilor şi beneficiilor aferente segmentelor de activitate şi, respectiv, segmentelor geografice se bazează pe sistemul de raportare financiară internă şi serveşte prezentării de informaţii destinate utilizatorilor situaţiilor financiare cu scop general.
5.68.- În vederea aplicării corespunzătoare a prevederilor pct. 5.65 şi 5.66, dacă în opinia administratorilor segmentele de activitate sau geografice nu diferă substanţial între ele, acestea se vor trata ca şi cum ar fi un singur segment de raportare.
Orice valoare a cifrei de afaceri provenite dintr-un anumit segment de activitate, respectiv geografic, care însă nu este semnificativă, poate fi inclusă în valoarea cifrei de afaceri corespunzătoare altui segment.
5.69.- Dacă în opinia administratorilor prezentarea oricărei informaţii cerute de pct. 5.65-5.68 ar putea prejudicia interesele economice ale respectivei întreprinderi, aceştia pot renunţa la furnizarea acelei informaţii, cu condiţia ca acest fapt să fie menţionat în situaţiile financiare.
X.Detalii privind salarizarea administratorilor şi directorilor
5.70.- În notele explicative se vor cuprinde detalii legate de salariile plătite sau care urmează să fie plătite administratorilor şi directorilor care deţin aceste funcţii pe parcursul exerciţiului financiar. De asemenea, se vor menţiona distinct obligaţiile contractuale în care întreprinderea este implicată, cu privire la plata pensiilor către foştii directori şi administratori, indicându-se valoarea totală a obligaţiei pentru fiecare categorie de mai sus.
5.71.- Se va menţiona totodată valoarea avansurilor şi creditelor acordate de întreprindere directorilor şi administratorilor săi în timpul exerciţiului financiar, indicându-se rata dobânzii aplicate, principalele clauze ale creditului, suma rambursată până la acea dată, existenţa oricăror obligaţii viitoare de genul garanţiilor pe care întreprinderea şi le-a asumat în numele acestora, precum şi valoarea totală pentru fiecare categorie.
5.72.- Orice persoană care este sau a fost administrator ori director al întreprinderii pe o perioadă de 5 ani anteriori perioadei de raportare are obligaţia de a anunţa întreprinderea cu privire la orice elemente legate de ea însăşi, care ar putea fi necesare în scopul respectării prevederilor pct. 5.70 şi 5.71.
XI.Detalii privind salariaţii
5.73.- În notele explicative se vor menţiona următoarele informaţii cu privire la salariaţii întreprinderii:
a)numărul mediu de salariaţi angajaţi în cursul exerciţiului financiar;
b)numărul mediu de salariaţi pentru fiecare categorie de personal.
5.74.- Numărul mediu de salariaţi cu contract de muncă se determină ca medie aritmetică simplă a numărului zilnic al salariaţilor, corespunzătoare zilelor calendaristice din luna respectivă, inclusiv zilele de repaus săptămânal sau sărbătorile legale pentru care se ia în calcul numărul salariaţilor din ziua precedentă, împărţită la numărul total al zilelor calendaristice.
5.75.- Numărul mediu de salariaţi va fi, pentru fiecare lună a exerciţiului, următorul:
a)pentru aplicarea pct. 5.73 a), numărul persoanelor angajate de întreprindere cu contract de muncă în luna respectivă, indiferent dacă acestea au lucrat toată luna sau doar o parte din ea;
b)pentru aplicarea pct. 5.73 b), numărul persoanelor, calculat potrivit pct. 5.74, pentru fiecare categorie de salariaţi, însumându-se în fiecare caz numărul de salariaţi din fiecare lună.
5.76.- Pentru toţi salariaţii care sunt luaţi în considerare la determinarea numărului mediu anual cerut de pct. 5.73 a) trebuie prezentate valorile totale ale:
a)salariilor plătite sau de plătit aferente acelui exerciţiu financiar;
b)cheltuielilor cu asigurările sociale suportate de întreprindere pentru salariaţii respectivi;
c)altor cheltuieli reprezentând contribuţiile întreprinderii pentru pensiile salariaţilor, cu excepţia cazurilor în care aceste valori sunt deja prezentate în cadrul contului de profit şi pierdere.
5.77.- Categoriile de salariaţi pentru care se cere numărul mediu anual de la pct. 5.73 b) se vor determina în funcţie de decizia directorilor şi administratorilor întreprinderii, ţinându-se seama de modul în care este organizată activitatea acesteia.
XII.Alte aspecte
5.78.- În cazul în care anumite elemente exprimate iniţial într-o monedă străină au fost înregistrate în contabilitatea întreprinderii, reflectate în bilanţ sau în contul de profit şi pierdere, se va menţiona baza folosită pentru exprimarea acelor elemente în raport cu moneda naţională.
5.79.- Întreprinderea va prezenta următoarele date, în cazul în care ele nu au fost prezentate în situaţiile financiare:
a)sediul şi forma juridică ale întreprinderii, ţara unde s-a înfiinţat şi adresa sediului oficial (sau a principalului loc unde îşi desfăşoară activitatea, dacă este diferit de sediul oficial);
b)o descriere a naturii activităţii desfăşurate de întreprindere şi principalele domenii de activitate;
c)numele societăţii-mamă şi cel al deţinătorului final în cadrul grupului;
d)totalul activelor, respectiv al pasivelor bilanţiere;
e)orice altă informaţie care, în opinia directorilor şi administratorilor, ajută la furnizarea unei imagini fidele asupra întreprinderii respective.
Atunci când evenimente ulterioare datei bilanţului au o asemenea importanţă încât neprezentarea lor ar afecta capacitatea utilizatorilor situaţiilor financiare de a face evaluări şi de a lua decizii corecte, o întreprindere trebuie să prezinte următoarele informaţii pentru fiecare categorie semnificativă de evenimente neajustate, ulterioare datei bilanţului:
a)natura evenimentului; şi
b)o estimare a efectului financiar sau o declaraţie conform căreia o astfel de estimare nu poate fi făcută.
5.80.- Pentru fiecare filială, întreprindere asociată sau alte întreprinderi în care se deţin titluri de participare strategice pe care directorii şi administratorii le consideră semnificative pentru activitatea societăţii în cauză trebuie prezentate următoarele informaţii:
a)numele filialei, al întreprinderii asociate sau al altor întreprinderi în care se deţin titluri de participare strategice;
b)adresa sediului şi ţara unde a fost înfiinţată;
c)natura activităţii desfăşurate;
d)tipul de acţiuni şi procentul pe care întreprinderea raportoare îl deţine în cadrul respectivei societăţi;
e)data închiderii ultimului exerciţiu financiar al societăţii în care se deţin titluri;
f)profitul sau pierderea acesteia pentru acel exerciţiu;
g)totalul capitalului social şi al rezervelor acesteia la sfârşitul acelui exerciţiu financiar.
Aceste societăţi vor face obiectul consolidării, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului finanţelor nr. 772/2000 de aprobare a Normelor privind consolidarea conturilor1).
___________
1) Pentru situaţiile financiare ale anului 2000 consolidarea conturilor nu are caracter obligatoriu, urmând să se efectueze de societăţile cuprinse în eşantionul reprezentativ, precum şi de orice alte societăţi care optează pentru aceasta.
SECŢIUNEA 6:Aprobarea şi semnarea situaţiilor financiare ale întreprinderii; aprobarea distribuirii profitului
6.1.- Situaţiile financiare ale unei întreprinderi se vor semna de persoana responsabilă cu elaborarea acestora.
6.2.- Situaţiile financiare ale unei întreprinderi vor fi însuşite de consiliul de administraţie, vor fi semnate în numele consiliului de preşedintele acestuia şi vor fi aprobate de adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor.
6.3.- Conform Legii societăţilor comerciale nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, acţionarii vor aproba distribuirea profitului în adunarea generală anuală.
SECŢIUNEA 7:Raportul administratorilor
7.1.- Consiliul de administraţie va elabora pentru fiecare exerciţiu financiar un raport care va conţine:
a)o analiză fidelă a evoluţiei activităţii întreprinderii pe durata exerciţiului financiar şi a situaţiei sale la încheierea acestuia;
b)valoarea dividendelor propuse, care a fost recomandată de consiliul de administraţie şi aprobată de asociaţi/acţionari;
c)informaţii privind evenimente importante survenite de la încheierea exerciţiului financiar, care au afectat întreprinderea;
d)informaţii asupra evoluţiei probabile a activităţii întreprinderii;
e)informaţii asupra activităţilor din domeniul cercetării şi dezvoltării;
f)următoarele informaţii în ceea ce priveşte acţiunile proprii ale întreprinderii, care au fost achiziţionate sau deţinute la orice moment în cursul exerciţiului financiar;
(i) motivele oricăror achiziţii efectuate în cursul exerciţiului financiar;
(ii) numărul şi valoarea nominală a acţiunilor achiziţionate şi vândute în cursul exerciţiului financiar şi ponderea pe care o reprezintă în capitalul social;
(iii) în cazul achiziţiilor sau vânzărilor, valoarea plăţilor sau încasărilor pentru acţiunile respective;
(iv) numărul şi valoarea nominală ale tuturor acţiunilor achiziţionate şi deţinute de întreprindere, precum şi ponderea pe care o reprezintă acestea în capitalul social;
(v) numărul şi valoarea acţiunilor anulate;
g)numele şi pregătirea profesională a fiecărui administrator;
h)politica privind protecţia mediului.
7.2.- Raportul administratorilor se va aproba de consiliul de administraţie şi se va semna în numele acestuia de preşedintele consiliului.
SECŢIUNEA 8:Auditul financiar (Prevederi referitoare la auditarea situaţiilor financiare)
8.1.- Situaţiile financiare anuale ale întreprinderii care fac obiectul acestor reglementări vor fi auditate de auditori financiari, în conformitate cu reglementările naţionale privind auditul financiar.
8.2.- Auditorul financiar se va asigura că situaţiile financiare întocmite sunt în conformitate cu prevederile Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, şi cu cele cuprinse în volumele 1, 2 şi 3, precum şi dacă informaţiile din raportul administratorilor corespund cu cele din situaţiile financiare întocmite pentru acelaşi exerciţiu, pe baza procedurilor de audit prevăzute de Standardul Internaţional de Audit nr. 720.
8.3.- Societăţile comerciale care nu vor opta pentru aplicarea IAS 29, a oricărui alt Standard Internaţional de Contabilitate sau a Normelor privind consolidarea conturilor, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr. 772/2000, vor avea opinii de audit cu rezerve.
SECŢIUNEA 9:Aprobarea şi depunerea situaţiilor financiare şi a raportului anual al întreprinderii
9.1.- Cu minimum 15 zile înaintea adunării generale a asociaţilor sau acţionarilor, la care se discută şi se aprobă situaţiile financiare anuale, întreprinderea are obligaţia:
a)să trimită o copie de pe situaţiile financiare anuale ale întreprinderii, aprobate de consiliul de administraţie, împreună cu raportul administratorilor şi raportul auditorilor asupra situaţiilor financiare respective, denumite generic raport anual, tuturor asociaţilor sau acţionarilor; sau
b)să notifice tuturor asociaţilor sau acţionarilor că raportul anual este disponibil la întreprindere, gratuit, la cerere.
9.2.Situaţiile financiare anuale ale întreprinderii se supun spre aprobare de către adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor, pe baza raportului administratorilor şi a raportului auditorului financiar.9.3.- O copie de pe situaţiile financiare ale întreprinderii, aprobate de consiliul de administraţie, o copie de pe raportul administratorilor pentru exerciţiul financiar respectiv, precum şi de pe raportul auditorilor asupra situaţiilor financiare vor fi trimise de consiliul de administraţie în termenul prevăzut de lege direcţiei teritoriale a Ministerului Finanţelor Publice la care întreprinderea este înregistrată.
9.4.- În conformitate cu prevederile legii societăţilor comerciale, o copie de pe situaţiile financiare ale întreprinderii, aprobate de consiliul de administraţie şi de asociaţi sau acţionari, o copie de pe raportul administratorilor pentru exerciţiul financiar respectiv, precum şi de pe raportul auditorilor asupra situaţiilor financiare vor fi trimise de consiliul de administraţie în termenul prevăzut de lege la registrul comerţului.
9.5.- Potrivit legii societăţilor comerciale, consiliul de administraţie se va asigura că situaţiile financiare ale întreprinderii, raportul administratorilor şi raportul auditorilor sunt publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în termenul prevăzut de lege.
SECŢIUNEA 10:Publicarea raportului anual al întreprinderii
10.1.- Raportul anual va fi disponibil tuturor asociaţilor sau acţionarilor, la cerere. În termen de două zile de la primirea cererii o copie de pe raportul anual va fi disponibilă pentru consultare la sediul social al firmei.
Rapoartele anuale vor fi distribuite gratuit pentru asociaţi sau acţionari, iar pentru alte persoane decât aceştia preţul raportului anual nu trebuie să depăşească costul administrativ al acestuia.
10.2.- De fiecare dată când situaţiile financiare şi raportul administratorilor sunt publicate integral, ele trebuie să fie reproduse în forma şi conţinutul pe baza cărora auditorul şi-a formulat opinia de audit. Acestea vor fi însoţite de textul integral al raportului auditorilor. Dacă auditorul a făcut anumite obiecţii sau a refuzat să întocmească un raport asupra situaţiilor financiare, acest fapt trebuie prezentat împreună cu motivele respective.
10.3.- În cazul în care situaţiile financiare nu se publică integral ori sunt diferite de cele întocmite conform legislaţiei, se va preciza dacă este vorba de o versiune prescurtată sau diferită şi se va face o referire la locul unde acestea au fost depuse conform pct. 9.3 şi 9.4. Dacă situaţiile financiare nu au fost depuse încă, acest lucru trebuie menţionat. Opinia persoanei care a auditat conturile nu poate însoţi această publicare, dar trebuie menţionat dacă opinia a fost dată cu sau fără rezerve sau dacă certificarea a fost refuzată.
CAPITOLUL II:Planul de conturi general
(1)CLASA 1 - CONTURI DE CAPITALURI
10.CAPITAL ŞI REZERVE
10.1.Capital1)
10.1.1. Capital subscris nevărsat
10.1.2. Capital subscris vărsat
10.1.5. Patrimoniul regiei
10.1.6. Patrimoniul public
10.4.Prime de capital
10.4.1. Prime de emisiune
10.4.2. Prime de fuziune
10.4.3. Prime de aport
10.4.4. Prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni
10.5.Rezerve din reevaluare
10.5.1. Rezerve din reevaluare aferente bilanţului de deschidere al primului an de aplicare a ajustării la inflaţie
10.5.8. Rezerve din reevaluări dispuse prin acte normative
10.6.Rezerve
10.6.1. Rezerve legale
10.6.2. Rezerve pentru acţiuni proprii
10.6.3. Rezerve statutare sau contractuale
10.6.8. Alte rezerve
10.7.Rezerve din conversie
___________
1) În funcţie de forma juridică a întreprinderii se va înscrie: capital social, patrimoniul regiei etc.
11.REZULTATUL REPORTAT
11.7.Rezultatul reportat
11.7.1. Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat, respectiv pierderea nerecuperată
11.7.2. Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima dată a IAS, mai puţin IAS 29
11.7.3. Rezultatul reportat provenit din modificările politicilor contabile
117.4. Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor fundamentale
11.7.5. Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare
12.REZULTATUL EXERCIŢIULUI
12.1.Profit şi pierdere
12.9.Repartizarea profitului
13.SUBVENŢII PENTRU INVESTIŢII
13.1.Subvenţii pentru investiţii
15.PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI
15.1.Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
15.1.1. Provizioane pentru litigii
15.1.2. Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor
15.1.3. Provizioane pentru dezafectare imobilizări corporale şi alte acţiuni similare legate de acestea
15.1.4. Provizioane pentru restructurare
15.1.8. Alte provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
16.ÎMPRUMUTURI ŞI DATORII ASIMILATE
16.1.Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni
16.1.4. Împrumuturi externe din emisiuni de obligaţiuni garantate de stat
16.1.5. Împrumuturi externe din emisiuni de obligaţiuni garantate de bănci
16.1.7. Împrumuturi interne din emisiuni de obligaţiuni garantate de stat
16.1.8. Alte împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni
16.2.Credite bancare pe termen lung
16.2.1. Credite bancare pe termen lung
16.2.2. Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenţă
16.2.3. Credite externe guvernamentale
16.2.4. Credite bancare externe garantate de stat
16.2.5. Credite bancare externe garantate de bănci
16.2.6. Credite de la trezoreria statului
16.2.7. Credite bancare interne garantate de stat
16.6.Datorii ce privesc imobilizările financiare
16.6.1. Datorii către societăţile din cadrul grupului
16.6.2. Datorii către societăţile care deţin interese de participare
16.7.Alte împrumuturi şi datorii asimilate
16.8.Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate
16.8.1. Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni
16.8.2. Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung
16.8.5. Dobânzi aferente datoriilor către societăţile din cadrul grupului
16.8.6. Dobânzi aferente datoriilor către societăţile care deţin interese de participare
16.8.7. Dobânzi aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate
16.9.Prime privind rambursarea obligaţiunilor
(2)CLASA 2 - CONTURI DE IMOBILIZĂRI
20.IMOBILIZĂRI NECORPORALE
20.1.Cheltuieli de constituire
20.3.Cheltuieli de dezvoltare
20.5.Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare
20.5.1. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare achiziţionate
20.5.2. Brevete, licenţe şi alte drepturi şi valori similare obţinute cu resurse proprii
20.7.Fond comercial
20.7.1. Fond comercial
20.7.5. Fond comercial negativ
20.8.Alte imobilizări necorporale
21.IMOBILIZĂRI CORPORALE
21.1.Terenuri şi amenajări de terenuri
21.1.1. Terenuri
21.1.2. Amenajări de terenuri
21.2.Construcţii
21.3.Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii
21.3.1. Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru)
21.3.2. Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare
21.3.3. Mijloace de transport
21.3.4. Animale şi plantaţii
21.4.Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale
23.IMOBILIZĂRI ÎN CURS
23.1.Imobilizări corporale în curs
23.1.1. Amenajări de terenuri şi construcţii
23.1.2. Instalaţii tehnice şi maşini
23.1.3. Alte imobilizări corporale
23.2.Avansuri acordate pentru imobilizări corporale
23.2.1. Avansuri acordate pentru terenuri şi construcţii
23.2.2. Avansuri acordate pentru instalaţii tehnice şi maşini
23.2.3. Avansuri acordate pentru alte imobilizări corporale
23.3.Imobilizări necorporale în curs
23.4.Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale
26.IMOBILIZĂRI FINANCIARE
26.1.Titluri de participare deţinute la filiale din cadrul grupului
26.2.Titluri de participare deţinute la societăţi din afara grupului
26.3.Imobilizări financiare sub formă de interese de participare
26.3.3. Titluri de participare deţinute în întreprinderi asociate din cadrul grupului
26.3.4. Titluri de participare deţinute în întreprinderi asociate din afara grupului
26.3.5. Titluri de participare strategice în cadrul grupului
26.3.6. Titluri de participare strategice în afara grupului
26.4.Titluri puse în echivalenţă
26.5.Alte titluri imobilizate
26.7.Creanţe imobilizate
26.7.1. Sume datorate de filiale
26.7.2. Dobânda aferentă sumelor datorate de filiale
26.7.3. Împrumuturi acordate pe termen lung
26.7.4. Dobânda aferentă împrumuturilor acordate pe termen lung
26.7.5. Creanţe legate de interesele de participare
26.7.6. Dobânda aferentă creanţelor legate de interesele de participare
26.7.7. Acţiuni proprii - active imobilizate1)
___________
1) Sunt reflectate acţiunile proprii clasificate în active imobilizate în funcţie de intenţia cu privire la durata de deţinere de peste un an, stabilită cu ocazia achiziţiei sau reclasării.
26.7.8. Alte creanţe imobilizate
26.7.9. Dobânzi aferente altor creanţe imobilizate
26.9.Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări financiare
26.9.1. Vărsăminte de efectuat referitoare la titluri de participare deţinute la filiale din cadrul grupului
26.9.2. Vărsăminte de efectuat referitoare la interesele de participare
26.9.8. Vărsăminte de efectuat pentru alte imobilizări financiare
28.AMORTIZĂRI PRIVIND IMOBILIZĂRILE
28.0.Amortizări privind imobilizările necorporale
28.0.1. Amortizarea cheltuielilor de constituire
28.0.3. Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare
28.0.5. Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licenţelor, mărcilor comerciale şi altor drepturi şi valori similare
28.0.7. Amortizarea fondului comercial
28.0.8. Amortizarea altor imobilizări necorporale
28.1.Amortizări privind imobilizările corporale
28.1.1. Amortizarea amenajărilor de terenuri
28.1.2. Amortizarea construcţiilor
28.1.3. Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor
28.1.4. Amortizarea altor imobilizări corporale
29.PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA IMOBILIZĂRILOR
29.0.Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor necorporale
29.0.3. Provizioane pentru cheltuielile de dezvoltare
29.0.5. Provizioane pentru concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare
29.0.7. Provizioane pentru fondul comercial
29.0.8. Provizioane pentru alte imobilizări necorporale
29.1.Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale
29.1.1. Provizioane pentru deprecierea terenurilor şi amenajărilor de terenuri
29.1.2. Provizioane pentru deprecierea construcţiilor
29.1.3. Provizioane pentru deprecierea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor
29.1.4. Provizioane pentru deprecierea altor imobilizări corporale
29.3.Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor în curs
29.3.1. Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale în curs
29.3.3. Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor necorporale în curs
29.6.Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor financiare
29.6.1. Provizioane pentru deprecierea titlurilor de participare deţinute la filiale din cadrul grupului
29.6.2. Provizioane pentru deprecierea titlurilor de participare deţinute la societăţi din afara grupului
29.6.3. Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor financiare sub formă de interese de participare
29.6.4. Provizioane pentru deprecierea altor titluri imobilizate
29.6.5. Provizioane pentru deprecierea sumelor datorate de filiale
29.6.6. Provizioane pentru deprecierea împrumuturilor acordate pe termen lung
29.6.7. Provizioane pentru deprecierea creanţelor legate de interesele de participare
29.6.8. Provizioane pentru deprecierea acţiunilor proprii - active imobilizate
29.6.9. Provizioane pentru deprecierea altor creanţe imobilizate
(3)CLASA 3 - CONTURI DE STOCURI ŞI PRODUCŢIE ÎN CURS DE EXECUŢIE
30.STOCURI DE MATERII ŞI MATERIALE
30.1.Materii prime
30.2.Materiale consumabile
30.2.1. Materiale auxiliare
30.2.2. Combustibili
30.2.3. Materiale pentru ambalat
30.2.4. Piese de schimb
30.2.5. Seminţe şi materiale de plantat
30.2.6. Furaje
30.2.8. Alte materiale consumabile
30.3.Materiale de natura obiectelor de inventar
30.8.Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale
33.PRODUCŢIA ÎN CURS DE EXECUŢIE
33.1.Produse în curs de execuţie
33.2.Lucrări şi servicii în curs de execuţie
34.PRODUSE
34.1.Semifabricate
34.5.Produse finite
34.6.Produse reziduale
34.8.Diferenţe de preţ la produse
34.8.1. Diferenţe de preţ la semifabricate
34.8.5. Diferenţe de preţ la produse finite
34.8.6. Diferenţe de preţ la produse reziduale
35.STOCURI AFLATE LA TERŢI
35.1.Materii şi materiale aflate la terţi
35.4.Produse aflate la terţi
35.4.1. Semifabricate aflate la terţi
35.4.5. Produse finite aflate la terţi
35.4.6. Produse reziduale aflate la terţi
35.6.Animale aflate la terţi
35.7.Mărfuri aflate la terţi
35.8.Ambalaje aflate la terţi
36.ANIMALE
36.1.Animale şi păsări
36.8.Diferenţe de preţ la animale şi păsări
37.MĂRFURI
37.1.Mărfuri
37.8.Diferenţe de preţ la mărfuri
38.AMBALAJE
38.1.Ambalaje
38.8.Diferenţe de preţ la ambalaje
39.PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR ŞI PRODUCŢIEI ÎN CURS DE EXECUŢIE
39.1.Provizioane pentru deprecierea materiilor prime
39.2.Provizioane pentru deprecierea materialelor
39.2.1. Provizioane pentru deprecierea materialelor consumabile
39.2.2. Provizioane pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de inventar
39.3.Provizioane pentru deprecierea producţiei în curs de execuţie
39.4.Provizioane pentru deprecierea produselor
39.4.1. Provizioane pentru deprecierea semifabricatelor
39.4.5. Provizioane pentru deprecierea produselor finite
39.4.6. Provizioane pentru deprecierea produselor reziduale
39.5.Provizioane pentru deprecierea stocurilor aflate la terţi
39.5.1. Provizioane pentru deprecierea materiilor şi materialelor aflate la terţi
39.5.2. Provizioane pentru deprecierea semifabricatelor aflate la terţi
39.5.3. Provizioane pentru deprecierea produselor finite aflate la terţi
39.5.4. Provizioane pentru deprecierea produselor reziduale aflate la terţi
39.5.6. Provizioane pentru deprecierea animalelor aflate la terţi
39.5.7. Provizioane pentru deprecierea mărfurilor aflate la terţi
39.5.8. Provizioane pentru deprecierea ambalajelor aflate la terţi
39.6.Provizioane pentru deprecierea animalelor
39.7.Provizioane pentru deprecierea mărfurilor
39.8.Provizioane pentru deprecierea ambalajelor
(4)CLASA 4 - CONTURI DE TERŢI
40.FURNIZORI ŞI CONTURI ASIMILATE
40.1.Furnizori
40.3.Efecte de plătit
40.4.Furnizori de imobilizări
40.5.Efecte de plătit pentru imobilizări
40.8.Furnizori - facturi nesosite
40.9.Furnizori - debitori
40.9.1. Furnizori-debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor
40.9.2. Furnizori-debitori pentru prestări de servicii şi executări de lucrări
41.CLIENŢI ŞI CONTURI ASIMILATE
41.1.Clienţi
41.1.1. Clienţi
41.1.8. Clienţi incerţi sau în litigiu
41.3.Efecte de primit de la clienţi
41.8.Clienţi - facturi de întocmit
41.9.Clienţi - creditori
42.PERSONAL ŞI CONTURI ASIMILATE
42.1.Personal - salarii datorate
42.3.Personal - ajutoare materiale datorate
42.4.Participarea personalului la profit
42.5.Avansuri acordate personalului
42.6.Drepturi de personal neridicate
42.7.Reţineri din salarii datorate terţilor
42.8.Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul
42.8.1. Alte datorii în legătură cu personalul
42.8.2. Alte creanţe în legătură cu personalul
43.ASIGURĂRI SOCIALE, PROTECŢIA SOCIALĂ ŞI CONTURI ASIMILATE
43.1.Asigurări sociale
43.1.1. Contribuţia unităţii la asigurările sociale
43.1.2. Contribuţia personalului pentru pensia suplimentară
43.1.3. Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate
43.1.4. Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate
43.7.Ajutor de şomaj
43.7.1. Contribuţia unităţii la fondul de şomaj
43.7.2. Contribuţia personalului la fondul de şomaj
43.8.Alte datorii şi creanţe sociale
43.8.1. Alte datorii sociale
43.8.2. Alte creanţe sociale
44.BUGETUL STATULUI, FONDURI SPECIALE ŞI CONTURI ASIMILATE
44.1.Impozitul pe profit
44.1.1. Impozitul pe profit curent
44.1.2. Impozitul pe profit amânat
44.2.Taxa pe valoarea adăugată
44.2.3. TVA de plată
44.2.4. TVA de recuperat
44.2.6. TVA deductibilă
44.2.7. TVA colectată
44.2.8. TVA neexigibilă
44.4.Impozitul pe salarii
44.5.Subvenţii
44.6.Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
44.7.Fonduri speciale - taxe şi vărsăminte asimilate
44.8.Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului
44.8.1. Alte datorii faţă de bugetul statului
44.8.2. Alte creanţe privind bugetul statului
45.GRUP ŞI ASOCIAŢI
45.1.Decontări în cadrul grupului
45.1.1. Decontări în cadrul grupului
45.1.8. Dobânzi aferente decontărilor în cadrul grupului
45.2.Decontări privind interesele de participare
45.2.1. Decontări privind interesele de participare
45.2.8. Dobânzi aferente decontărilor privind interesele de participare
45.5.Sume datorate asociaţilor
45.5.1. Asociaţi - conturi curente
45.5.8. Asociaţi - dobânzi la conturi curente
45.6.Decontări cu asociaţii privind capitalul
45.7.Dividende de plată
45.8.Decontări din operaţii în participaţie
45.8.1. Decontări din operaţii în participaţie - pasiv
45.8.2. Decontări din operaţii în participaţie - activ
46.DEBITORI ŞI CREDITORI DIVERŞI
46.1.Debitori diverşi
46.2.Creditori diverşi
47.CONTURI DE REGULARIZARE ŞI ASIMILATE
47.1.Cheltuieli înregistrate în avans
47.2.Venituri înregistrate în avans
47.3.Decontări din operaţii în curs de clarificare
48.DECONTĂRI ÎN CADRUL UNITĂŢII
48.1.Decontări între unitate şi subunităţi
48.2.Decontări între subunităţi
49.PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA CREANŢELOR
49.1.Provizioane pentru deprecierea creanţelor - clienţi
49.5.Provizioane pentru deprecierea creanţelor - decontări în cadrul grupului şi cu asociaţii
49.5.1. Provizioane pentru deprecierea creanţelor asupra societăţilor din cadrul grupului
49.5.2. Provizioane pentru deprecierea creanţelor referitoare la interesele de participare
49.5.3. Provizioane pentru deprecierea creanţelor asupra asociaţilor
49.6.Provizioane pentru deprecierea creanţelor - debitori diverşi
(5)CLASA 5 - CONTURI DE TREZORERIE
50.INVESTIŢII FINANCIARE PE TERMEN SCURT
50.1.Investiţii financiare pe termen scurt la societăţi din cadrul grupului
50.2.Acţiuni proprii
50.3.Acţiuni
50.3.1. Acţiuni cotate
50.3.2. Acţiuni necotate
50.5.Obligaţiuni emise şi răscumpărate
50.6.Obligaţiuni
50.6.1. Obligaţiuni cotate
50.6.2. Obligaţiuni necotate
50.8.Alte investiţii financiare pe termen scurt şi creanţe asimilate
50.8.1. Alte titluri de plasament
50.8.8. Dobânzi la obligaţiuni şi titluri de plasament
50.9.Vărsăminte de efectuat pentru investiţii financiare pe termen scurt
50.9.1. Vărsăminte de efectuat pentru investiţii financiare pe termen scurt la societăţi din cadrul grupului
50.9.8. Vărsăminte de efectuat pentru alte investiţii financiare pe termen scurt
51.CONTURI LA BĂNCI
51.1.Valori de încasat
51.1.2. Cecuri de încasat
51.1.3. Efecte de încasat
51.1.4. Efecte remise spre scontare
51.2.Conturi curente la bănci
51.2.1. Conturi la bănci în lei
51.2.4. Conturi la bănci în valută
51.2.5. Sume în curs de decontare
51.8.Dobânzi
51.8.6. Dobânzi de plătit
51.8.7. Dobânzi de încasat
51.9.Credite bancare pe termen scurt
51.9.1. Credite bancare pe termen scurt
51.9.2. Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenţă
51.9.3. Credite externe guvernamentale
51.9.4. Credite externe garantate de stat
51.9.5. Credite externe garantate de bănci
51.9.6. Credite de la trezoreria statului
51.9.7. Credite interne garantate de stat
51.9.8. Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt
53.CASA
53.1.Casa
53.1.1. Casa în lei
53.1.4. Casa în valută
53.2.Alte valori
53.2.1. Timbre fiscale şi poştale
53.2.2. Bilete de tratament şi odihnă
53.2.3. Tichete şi bilete de călătorie
53.2.8. Alte valori
54.ACREDITIVE
54.1.Acreditive
54.1.1. Acreditive în lei
54.1.2. Acreditive în valută
54.2.Avansuri de trezorerie
58.VIRAMENTE INTERNE
58.1.Viramente interne
59.PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA CONTURILOR DE TREZORERIE
59.1.Provizioane pentru deprecierea investiţiilor financiare la societăţi din cadrul grupului
59.2.Provizioane pentru deprecierea acţiunilor proprii
59.3.Provizioane pentru deprecierea acţiunilor
59.5.Provizioane pentru deprecierea obligaţiunilor emise şi răscumpărate
59.6.Provizioane pentru deprecierea obligaţiunilor
59.8.Provizioane pentru deprecierea altor investiţii financiare şi creanţe asimilate
(6)CLASA 6 - CONTURI DE CHELTUIELI
60.CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE
60.1.Cheltuieli cu materiile prime
60.2.Cheltuieli cu materialele consumabile
60.2.1. Cheltuieli cu materialele auxiliare
60.2.2. Cheltuieli privind combustibilul
60.2.3. Cheltuieli privind materialele pentru ambalat
60.2.4. Cheltuieli privind piesele de schimb
60.2.5. Cheltuieli privind seminţele şi materialele de plantat
60.2.6. Cheltuieli privind furajele
60.2.8. Cheltuieli privind alte materiale consumabile
60.3.Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar
60.4.Cheltuieli privind materialele nestocate
60.5.Cheltuieli privind energia şi apa
60.6.Cheltuieli privind animalele şi păsările
60.7.Cheltuieli privind mărfurile
60.8.Cheltuieli privind ambalajele
61.CHELTUIELI CU LUCRĂRILE ŞI SERVICIILE EXECUTATE DE TERŢI
61.1.Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile
61.2.Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile
61.3.Cheltuieli cu primele de asigurare
61.4.Cheltuieli cu studiile şi cercetările
62.CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERŢI
62.1.Cheltuieli cu colaboratorii
62.2.Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile
62.3.Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate
62.4.Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal
62.5.Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări
62.6.Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii
62.7.Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate
62.8.Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi
63.CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE ŞI VĂRSĂMINTE ASIMILATE
63.5.Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
64.CHELTUIELI CU PERSONALUL
64.1.Cheltuieli cu salariile personalului
64.5.Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială
64.5.1. Contribuţia unităţii la asigurările sociale
64.5.2. Contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj
64.5.3. Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate
64.5.8. Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială
65.ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE
65.4.Pierderi din creanţe şi debitori diverşi
65.8.Alte cheltuieli de exploatare
65.8.1. Despăgubiri, amenzi şi penalităţi
65.8.2. Donaţii şi subvenţii acordate
65.8.3. Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital
65.8.8. Alte cheltuieli de exploatare
66.CHELTUIELI FINANCIARE
66.3.Pierderi din creanţe legate de participaţii
66.4.Cheltuieli privind investiţiile financiare cedate
66.4.1. Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate
66.4.2. Pierderi privind investiţiile financiare pe termen scurt cedate
66.5.Cheltuieli din diferenţe de curs valutar
66.6.Cheltuieli privind dobânzile
66.7.Cheltuieli privind sconturile acordate
66.8.Alte cheltuieli financiare
67.CHELTUIELI EXTRAORDINARE
67.1.Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare
68.CHELTUIELI CU AMORTIZĂRILE, PROVIZIOANELE ŞI AJUSTAREA LA INFLAŢIE
68.1.Cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele
68.1.1. Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor
68.1.2. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli
68.1.3. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor
68.1.4. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante
68.6.Cheltuieli financiare privind amortizările şi provizioanele
68.6.3. Cheltuieli financiare privind provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor financiare
68.6.4. Cheltuieli financiare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante
68.6.8. Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor
68.8.Cheltuieli din ajustarea la inflaţie
69.CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT ŞI ALTE IMPOZITE
69.1.Cheltuieli cu impozitul pe profit
69.1.1. Cheltuieli cu impozitul pe profit curent
69.1.2. Cheltuieli cu impozitul pe profit amânat
69.8.Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar în elementele de mai sus1)
_________
1) Se utilizează conform reglementărilor legale.
(7)CLASA 7 - CONTURI DE VENITURI
70.CIFRA DE AFACERI
70.1.Venituri din vânzarea produselor finite
70.2.Venituri din vânzarea semifabricatelor
70.3.Venituri din vânzarea produselor reziduale
70.4.Venituri din lucrări executate şi servicii prestate
70.5.Venituri din studii şi cercetări
70.6.Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii
70.7.Venituri din vânzarea mărfurilor
70.8.Venituri din activităţi diverse
71.VARIAŢIA STOCURILOR
71.1.Variaţia stocurilor
72.VENITURI DIN PRODUCŢIA DE IMOBILIZĂRI
72.1.Venituri din producţia de imobilizări necorporale
72.2.Venituri din producţia de imobilizări corporale
74.VENITURI DIN SUBVENŢII DE EXPLOATARE
74.1.Venituri din subvenţii de exploatare
74.1.1. Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri
74.1.2. Venituri din subvenţii de exploatare pentru materii prime şi materiale consumabile
74.1.3. Venituri din subvenţii de exploatare pentru alte cheltuieli din afară
74.1.4. Venituri din subvenţii de exploatare pentru plata personalului
74.1.5. Venituri din subvenţii de exploatare pentru asigurări şi protecţia socială
74.1.6. Venituri din subvenţii de exploatare pentru alte cheltuieli de exploatare
74.1.7. Venituri din subvenţii de exploatare aferente altor venituri
74.1.8. Venituri din subvenţii de exploatare pentru dobânda datorată
75.ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE
75.4.Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi
75.8.Alte venituri din exploatare
75.8.1. Venituri din despăgubiri, amenzi şi penalităţi
75.8.2. Venituri din donaţii şi subvenţii primite
75.8.3. Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital
75.8.4. Venituri din subvenţii pentru investiţii
75.8.8. Alte venituri din exploatare
76.VENITURI FINANCIARE
76.1.Venituri din imobilizări financiare
76.1.1. Venituri din titluri de participare deţinute la filiale din cadrul grupului
76.1.2. Venituri din titluri de participare deţinute la societăţi din afara grupului
76.1.3. Venituri din titluri de participare deţinute în întreprinderi asociate din cadrul grupului
76.1.4. Venituri din titluri de participare deţinute în întreprinderi asociate din afara grupului
76.1.5. Venituri din titluri de participare strategice în cadrul grupului
76.1.6. Venituri din titluri de participare strategice în afara grupului
76.1.7. Venituri din alte imobilizări financiare
76.2.Venituri din investiţii financiare pe termen scurt
76.3.Venituri din creanţe imobilizate
76.4.Venituri din investiţii financiare cedate
76.4.1. Venituri din imobilizări financiare cedate
76.4.2. Câştiguri din investiţii financiare pe termen scurt cedate
76.5.Venituri din diferenţe de curs valutar
76.6.Venituri din dobânzi
76.7.Venituri din sconturi obţinute
76.8.Alte venituri financiare
77.VENITURI EXTRAORDINARE
77.1.Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele similare
78.VENITURI DIN PROVIZIOANE ŞI AJUSTAREA LA INFLAŢIE
78.1.Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare
78.1.2. Venituri din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
78.1.3. Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor
78.1.4. Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante
78.1.5. Venituri din fondul comercial negativ
78.6.Venituri financiare din provizioane
78.6.3. Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor financiare
78.6.4. Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante
78.8.Venituri din ajustarea la inflaţie
79.VENITURI DIN IMPOZITUL PE PROFIT AMÂNAT
79.1.Venituri din impozitul pe profit amânat
(8)CLASA 8 - CONTURI SPECIALE
80.CONTURI ÎN AFARA BILANŢULUI
80.1.Angajamente acordate
80.1.1. Giruri şi garanţii acordate
80.1.8. Alte angajamente acordate
80.2.Angajamente primite
80.2.1. Giruri şi garanţii primite
80.2.8. Alte angajamente primite
80.3.Alte conturi în afara bilanţului
80.3.1. Mijloace fixe luate cu chirie
80.3.2. Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare
80.3.3. Valori materiale primite în păstrare sau custodie
80.3.4. Debitori scoşi din activ, urmăriţi în continuare
80.3.5. Debitori din amenzi şi penalităţi pretinse
80.3.6. Redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate
80.3.7. Efecte scontate neajunse la scadenţă
80.3.8. Alte valori în afara bilanţului
89.BILANŢ
89.1.Bilanţ de deschidere
89.2.Bilanţ de închidere
(9)CLASA 9 - CONTURI DE GESTIUNE
90.DECONTĂRI INTERNE
90.1.Decontări interne privind cheltuielile
90.2.Decontări interne privind producţia obţinută
90.3.Decontări interne privind diferenţele de preţ
92.CONTURI DE CALCULAŢIE
92.1.Cheltuielile activităţii de bază
92.2.Cheltuielile activităţilor auxiliare
92.3.Cheltuieli indirecte de producţie
92.4.Cheltuieli generale de administraţie
92.5.Cheltuieli de desfacere
93.COSTUL PRODUCŢIEI
93.1.Costul producţiei obţinute
93.3.Costul producţiei în curs de execuţie
CAPITOLUL III:Formatul bilanţului, contului de profit şi pierdere, situaţiei fluxurilor de trezorerie, situaţiei modificărilor capitalului propriu şi exemple de prezentare a notelor explicative
(1)BILANŢ
încheiat la data de 31 decembrie................
încheiat la data de 31 decembrie................
Nr. | Sold la | ||
începutul anului | sfârşitul anului | ||
A | B | 1 | 2 |
A. ACTIVE IMOBILIZATE | |||
I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE | |||
1. Cheltuieli de constituire(ct. 201-2801) | 01 | ||
2. Cheltuieli de dezvoltare(ct. 203-2803-2903) | 02 | ||
3. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci, drepturi şi valori similare şi alte imobilizări necorporale (ct. 2051+2052+208-2805-2808-2905-2908) | 03 | ||
4. Fondul comercial (ct. 2071-2807-2907-2075) | 04 | ||
5. Avansuri şi imobilizări necorporale în curs (ct. 233+234-2933) | 05 | ||
TOTAL: (rd. 01 la 05) | 06 | ||
II. IMOBILIZĂRI CORPORALE | |||
1. Terenuri şi construcţii (ct. 211+212-2811-2812-2911-2912) | 07 | ||
2. Instalaţii tehnice şi maşini (ct. 213-2813-2913) | 08 | ||
3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier (ct. 214-2814-2914) | 09 | ||
4. Avansuri şi imobilizări corporale în curs (ct. 231+232-2931) | 10 | ||
TOTAL: (rd. 07 la 10) | 11 | ||
III. IMOBILIZĂRI FINANCIARE | |||
1. Titluri de participare deţinute la societăţile din cadrul grupului (ct. 261-2961) | 12 | ||
2. Creanţe asupra societăţilor din cadrul grupului (ct. 2671+2672-2965) | 13 | ||
3. Titluri sub formă de interese de participare (ct. 263-2963) | 14 | ||
4. Creanţe din interese de participare (ct. 2675+2676-2967) | 15 | ||
5. Titluri deţinute ca imobilizări (ct. 262+264+265-2962-2964) | 16 | ||
6. Alte creanţe (ct. 2673+2674+2678+2679-2966-2969) | 17 | ||
7. Acţiuni proprii (ct. 2677-2968) | 18 | ||
TOTAL: (rd. 12 la 18) | 19 | ||
ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL (rd. 06+11+19) | 20 | ||
B. ACTIVE CIRCULANTE | |||
I. STOCURI | |||
1. Materii prime şi materiale consumabile (ct. 301+3021+3022+3023+3024+3025+3026+3028+303+/-308+351+358+381+/-388-391-3921-3922-3951-3958-398) | 21 | ||
2. Producţia în curs de execuţie (ct. 331+332+341+/-3481+3541-393-3941-3952) | 22 | ||
3. Produse finite şi mărfuri (ct. 345+346+/-3485+/-3486+3545+3546+356+357+361+/-368+371+/-378-3945-3946-3953-3954-3956-3957-396-397-4428) | 23 | ||
4. Avansuri pentru cumpărări de stocuri(ct. 4091) | 24 | ||
TOTAL: (rd. 21 la 24) | 25 | ||
II. CREANŢE | |||
1. Creanţe comerciale (ct. 4092+4111+4118+413+418-491) | 26 | ||
2. Sume de încasat de la societăţile din cadrul grupului (ct. 4511+4518-4951) | 27 | ||
3. Sume de încasat din interese de participare (ct. 4521+4528-4952) | 28 | ||
4. Alte creanţe (ct. 425+4282+431+437+4382+441+4424+ 4428+444+445+446+447+4482+4582+461+473-496+5187) | 29 | ||
5. Creanţe privind capitalul subscris şi nevărsat (ct. 456-4953) | 30 | ||
TOTAL: (rd. 26 la 30) | 31 | ||
III. INVESTIŢII FINANCIARE PE TERMEN SCURT | |||
1. Titluri de participare deţinute la societăţile din cadrul grupului (ct. 501-591) | 32 | ||
2. Acţiuni proprii (ct. 502-592) | 33 | ||
3. Alte investiţii financiare pe termen scurt (ct. 5031+5032+505+5061+5062+5081+5088-593-595-596-598+5113+5114) | 34 | ||
TOTAL: (rd. 32 la 34) | 35 | ||
IV. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI (ct. 5112+5121+5124+5125+5311+ 5314+5321+5322+5323+5328+5411+5412+542) | 36 | ||
ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL (rd. 25+31+35+36) | 37 | ||
C. CHELTUIELI ÎN AVANS (ct. 471) | 38 | ||
D. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE UN AN | |||
1. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni (ct. 1614+1615+1617+1618+1681-169) | 39 | ||
2. Sume datorate instituţiilor de credit (ct. 1621+1622+1624+1625+1627+1682+5191+5192+5198) | 40 | ||
3. Avansuri încasate în contul comenzilor (ct. 419) | 41 | ||
4. Datorii comerciale (ct. 401+404+408) | 42 | ||
5. Efecte de comerţ de plătit (ct. 403+405) | 43 | ||
6. Sume datorate societăţilor din cadrul grupului (ct. 1661+1685+2691+4511+4518) | 44 | ||
7. Sume datorate privind interesele de participare (ct. 1662+1686+2692+4521+4528) | 45 | ||
8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi alte datorii pentru asigurările sociale (ct. 1623+1626+167+1687+2698+421+423+424+426 +427+4281+431+437+4381+441 +4423+4428+444+446+447+4481+4551+4558+ 456+457+4581+462+473+509+5186+5193+5194+5195+5196+5197) | 46 | ||
TOTAL: (rd. 39 la 46) | 47 | ||
E. ACTIVE CIRCULANTE, RESPECTIV DATORII CURENTE NETE (rd. 37+38-47-62) | 48 | ||
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (rd. 20+48) | 49 | ||
G. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN | |||
1. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni | 50 | ||
2. Sume datorate instituţiilor de credit (ct. 1621+1622+1624+1625+1627+1682+5191+5192+5198) | 51 | ||
3. Avansuri încasate în contul comenzilor (ct. 419) | 52 | ||
4. Datorii comerciale (ct. 401+404+408) | 53 | ||
5. Efecte de comerţ de plătit (ct. 403+405) | 54 | ||
6. Sume datorate societăţilor din cadrul grupului | 55 | ||
7. Sume datorate privind interesele de participare | 56 | ||
8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi datorii pentru asigurările sociale (ct. 1623+1626+167+1687+2698+421+423 +424+426+427+4281+431+437+4381+441 +4423+4428+444+446+447+4481+4551 +4558+456+457+4581+462+473+509+ 5186+5193+5194+5195+5196+5197) | 57 | ||
TOTAL: (rd. 50 la 57) | 58 | ||
H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI | |||
1. Provizioane pentru pensii şi alte obligaţii similare | 59 | ||
2. Alte provizioane (ct. 151) | 60 | ||
TOTAL PROVIZIOANE: (rd. 59 + 60) | 61 | ||
I. VENITURI ÎN AVANS (ct. 131+472) | 62 | ||
J. CAPITAL ŞI REZERVE | |||
I. CAPITAL (rd. 64 la 66), din care: | 63 | ||
- capital subscris nevărsat (ct. 1011) | 64 | ||
- capital subscris vărsat (ct. 1012) | 65 | ||
- patrimoniul regiei (ct. 1015) | 66 | ||
II. PRIME DE CAPITAL (ct. 1041+1042+1043+1044) | 67 | ||
III. REZERVE DIN REEVALUARE (ct. 105) | |||
Sold C | 68 | ||
Sold D | 69 | ||
IV. REZERVE (ct. 106) (rd. 71 la 74) | 70 | ||
1. Rezerve legale (ct. 1061) | 71 | ||
2. Rezerve pentru acţiuni proprii (ct. 1062) | 72 | ||
3. Rezerve statutare sau contractuale (ct. 1063) | 73 | ||
4. Alte rezerve (ct. 1068+/-107) | 74 | ||
V. REZULTATUL REPORTAT (ct. 117) | |||
Sold C | 75 | ||
Sold D | 76 | ||
VI. REZULTATUL EXERCIŢIULUI (ct. 121) | |||
Sold C | 77 | ||
Sold D | 78 | ||
Repartizarea profitului (ct. 129) | 79 | ||
TOTAL CAPITALURI PROPRII (rd. 63+67+68-69+70+75-76+77-78-79) | 80 | ||
Patrimoniul public (ct. 1016) | 81 | ||
TOTAL CAPITALURI (rd. 80+81) | 82 | ||
*) După rd. 62 "Venituri în avans" se vor adăuga două rânduri, astfel:- rd. 63 "Subvenţii pentru investiţii" (ct. 131);- rd. 64 "Venituri înregistrate în avans" (ct. 472), urmând să se renumeroteze rândurile următoare.În mod corespunzător, indicatorii de la pct. E, F şi I se vor calcula astfel:- E. ACTIVE CIRCULANTE, RESPECTIV DATORII CURENTE NETE (rd. 37 + 38 - 47 - 64) | 48 | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
- F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (rd. 20 + 48 - 63) | 49 | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
- I. VENITURI ÎN AVANS (rd. 63 + 64) | 62 | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
(2)CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE
la data de 31 decembrie................Denumirea indicatorului | Nr. | Exerciţiul financiar | |
precedent | încheiat | ||
A | B | 1 | 2 |
1. Cifra de afaceri netă (rd. 02 la 04) | 01 | ||
Producţia vândută (ct. 701+702+703+704+705+706+708) | 02 | ||
Venituri din vânzarea mărfurilor (ct. 707) | 03 | ||
Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete (ct. 7411) | 04 | ||
2. Variaţia stocurilor (ct. 711) | |||
Sold C | 05 | ||
Sold D | 06 | ||
3. Producţia imobilizată (ct. 721+722) | 07 | ||
4. Alte venituri din exploatare (ct. 758+7417) | 08 | ||
VENITURI DIN EXPLOATARE- TOTAL (rd. 01+05-06+07+08) | 09 | ||
5.a) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile (ct. 601+602-7412) | 10 | ||
Alte cheltuieli materiale (ct. 603+604+606+608) | 11 | ||
b) Alte cheltuieli din afară(cu energie şi apă) (ct. 605-7413) | 12 | ||
Cheltuieli privind mărfurile (ct. 607) | 13 | ||
6. Cheltuieli cu personalul (rd. 15+16) | 14 | ||
a) Salarii (ct. 641-7414) | 15 | ||
b) Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială (ct. 645-7415) | 16 | ||
7.a) Ajustarea valorii imobilizărilor corporale şi necorporale (rd. 18-19) | 17 | ||
a.1) Cheltuieli (ct. 6811+6813) | 18 | ||
a.2) Venituri (ct. 7813+7815) | 19 | ||
7.b) Ajustarea valorii activelor circulante (rd. 21-22) | 20 | ||
b.1) Cheltuieli (ct. 654+6814) | 21 | ||
b.2) Venituri (ct. 754+7814) | 22 | ||
8. Alte cheltuieli de exploatare (rd. 24 la 26) | 23 | ||
8.1. Cheltuieli privind prestaţiile externe (ct. 611+612+613+614+621+622+623+624+625+626+627+628-7416) | 24 | ||
8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate (ct. 635) | 25 | ||
8.3. Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi activele cedate (ct. 658) | 26 | ||
Ajustări privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli (rd. 28-29) | 27 | ||
Cheltuieli (ct. 6812) | 28 | ||
Venituri (ct. 7812) | 29 | ||
CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL (rd. 10 la 14+17+20+23+27) | 30 | ||
REZULTATUL DIN EXPLOATARE: | |||
- Profit (rd. 09-30) | 31 | ||
- Pierdere (rd. 30-09) | 32 | ||
9. Venituri din interese de participare (ct. 7613+7614+7615+7616) | 33 | ||
- din care, în cadrul grupului | 34 | ||
10. Venituri din alte investiţii financiare şi creanţe ce fac parte din activele imobilizate (ct. 7611+7612) | 35 | ||
- din care, în cadrul grupului | 36 | ||
11. Venituri din dobânzi (ct. 766) | 37 | ||
- din care, în cadrul grupului | 38 | ||
Alte venituri financiare (ct. 7617+762+763+764+765+767+768+788) | 39 | ||
VENITURI FINANCIARE - TOTAL (rd. 33+35+37+39) | 40 | ||
12. Ajustarea valorii imobilizărilor financiare şi a investiţiilor financiare deţinute ca active circulante (rd. 42-43) | 41 | ||
Cheltuieli (ct. 686) | 42 | ||
Venituri (ct. 786) | 43 | ||
13. Cheltuieli privind dobânzile (ct. 666-7418) | 44 | ||
- din care, în cadrul grupului | 45 | ||
Alte cheltuieli financiare (ct. 663+664+665+667+668+688) | 46 | ||
CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL (rd. 41+44+46) | 47 | ||
REZULTATUL FINANCIAR: | |||
- Profit (rd. 40-47) | 48 | ||
- Pierdere (rd. 47-40) | 49 | ||
14. REZULTATUL CURENT: | |||
- Profit (rd. 31+48) | 50 | ||
- Pierdere (rd. 32+49) | 51 | ||
15. Venituri extraordinare (ct. 771) | 52 | ||
16. Cheltuieli extraordinare (ct. 671) | 53 | ||
17. REZULTATUL EXTRAORDINAR: | |||
- Profit (rd. 52-53) | 54 | ||
- Pierdere (rd. 53-52) | 55 | ||
VENITURI TOTALE (rd. 09+40+52) | 56 | ||
CHELTUIELI TOTALE (rd. 30+47+53) | 57 | ||
REZULTATUL BRUT: | |||
- Profit (rd. 56-57) | 58 | ||
- Pierdere (rd. 57-56) | 59 | ||
18. IMPOZITUL PE PROFIT (ct. 691-791) | 60 | ||
19. Alte cheltuieli cu impozite care nu apar în elementele de mai sus (ct. 698) | 61 | ||
20. REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI FINANCIAR: | |||
- Profit | 62 | ||
- Pierdere | 63 | ||
21. Rezultatul pe acţiune | |||
- de bază | 64 | ||
- diluat | 65 | ||
*) După rd. 60 "Impozitul pe profit" se vor adăuga trei rânduri, astfel:- rd. 61 "Cheltuieli cu impozitul pe profit curent" (ct. 6911);- rd. 62 "Cheltuieli cu impozitul pe profit amânat" (ct. 6912);- rd. 63 "Venituri din impozitul pe profit amânat" (ct. 791), urmând să se renumeroteze rândurile următoare(3)SITUAŢIA FLUXURILOR DE TREZORERIE
la data de 31 decembrie....
- exemplu
a)Metoda directă
Fluxuri de numerar din activităţi de exploatare:
- încasările în numerar din vânzarea de bunuri şi prestarea de servicii;
- încasările în numerar provenite din redevenţe, onorarii, comisioane şi alte venituri;
- plăţile în numerar către furnizorii de bunuri şi servicii;
- plăţile în numerar către şi în numele angajaţilor;
- plăţile în numerar sau restituiri de impozit pe profit, doar dacă nu pot fi identificate în mod specific cu activităţile de investiţii şi de finanţare.
Fluxuri de numerar din activităţi de investiţii:
- plăţile în numerar pentru achiziţionarea de terenuri şi mijloace fixe, active necorporale şi alte active pe termen lung;
- încasările de numerar din vânzarea de terenuri şi clădiri, instalaţii şi echipamente, active necorporale şi alte active pe termen lung;
- plăţile în numerar pentru achiziţia de instrumente de capital propriu şi de creanţă ale altor întreprinderi;
- încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu şi de creanţă ale altor întreprinderi;
- avansurile în numerar şi împrumuturile efectuate către alte părţi;
- încasările în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor efectuate către alte părţi.
Fluxuri de numerar din activităţi de finanţare:
- veniturile în numerar din emisiunea de acţiuni şi alte instrumente de capital propriu;
- plăţile în numerar către acţionari pentru a achiziţiona sau a răscumpăra acţiunile întreprinderii;
- veniturile în numerar din emisiunea de obligaţiuni, credite, ipoteci şi alte împrumuturi;
- rambursările în numerar ale unor sume împrumutate;
- plăţile în numerar ale locatarului pentru reducerea obligaţiilor legate de o operaţiune de leasing financiar.
Fluxuri de numerar - total Numerar la începutul perioadei Numerar la finele perioadei
b)Metoda indirectă
Fluxuri de numerar din activităţi de exploatare:
- rezultat net;
- modificările pe parcursul perioadei ale capitalului circulant;
- ajustări pentru elementele nemonetare şi alte elemente incluse la activităţile de investiţii sau de finanţare.
Fluxuri de numerar din activităţi de investiţii:
- plăţile în numerar pentru achiziţionarea de terenuri şi mijloace fixe, active necorporale şi alte active pe termen lung;
- încasările de numerar din vânzarea de terenuri şi clădiri, instalaţii şi echipamente, active necorporale şi alte active pe termen lung;
- plăţile în numerar pentru achiziţia de instrumente de capital propriu şi de creanţă ale altor întreprinderi;
- încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu şi de creanţă ale altor întreprinderi;
- avansurile în numerar şi împrumuturile efectuate către alte părţi;
- încasările în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor efectuate către alte părţi.
Fluxuri de numerar din activităţi de finanţare:
- veniturile în numerar din emisiunea de acţiuni şi alte instrumente de capital propriu;
- plăţile în numerar către acţionari pentru a achiziţiona sau a răscumpăra acţiunile întreprinderii;
- veniturile în numerar din emisiunea de obligaţiuni, credite, ipoteci şi alte împrumuturi;
- rambursările în numerar ale unor sume împrumutate;
- plăţile în numerar ale locatarului pentru reducerea obligaţiilor legate de o operaţiune de leasing financiar.
Fluxuri de numerar - total
Numerar la începutul perioadei
Numerar la finele perioadei
(4)SITUAŢIA MODIFICĂRILOR CAPITALULUI PROPRIU
la data de 31 decembrie..........
- exemplu
Element al capitalului propriu | Sold la 1 ianuarie | Creşteri | Reduceri | Sold la 31 decembrie | ||
Total, | prin transfer | Total, | prin transfer | |||
0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 |
Capital subscris | ||||||
Prime de capital | ||||||
Rezerve din reevaluare | ||||||
Rezerve legale | ||||||
Rezerve pentru acţiuni proprii | ||||||
Rezerve statutare sau contractuale | ||||||
Alte rezerve | ||||||
Rezerve din conversie | ||||||
Rezultatul reportat | ||||||
Profit nerepartizat | ||||||
Pierdere neacoperită | ||||||
Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima dată a IAS, mai puţin IAS 29 | ||||||
Sold creditor | ||||||
Sold debitor | ||||||
Rezultatul reportat provenit din modificările politicilor contabile | ||||||
Sold creditor | ||||||
Sold debitor | ||||||
Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor fundamentale | ||||||
Sold creditor | ||||||
Sold debitor | ||||||
Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare | ||||||
Rezultatul exerciţiului financiar | ||||||
Sold creditor | ||||||
Sold debitor | ||||||
NOTĂ:
Prezentările cifrice, potrivit exemplului de mai sus, trebuie să fie însoţite de informaţii referitoare la:
- natura modificărilor;
- tratamentul fiscal aplicat, acolo unde este cazul;
- orice alte informaţii semnificative.
(5)EXEMPLE DE PREZENTARE A NOTELOR EXPLICATIVE
1.Active imobilizate2.Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
3.Repartizarea profitului
4.Analiza rezultatului din exploatare
5.Situaţia creanţelor şi datoriilor
6.Principii, politici şi metode contabile
7.Acţiuni şi obligaţiuni
8.Informaţii privind salariaţii, administratorii şi directorii
9.Exemple de calcul şi analiză a principalilor indicatori economico-financiari 10. Alte informaţii
1.Nota 1
Active imobilizate
Elemente de active*) | Valoarea brută**) | Deprecieri***) (amortizare şi provizioane) | ||||||
Sold la1 ianuarie | Creşteri | Reduceri | Sold la31 decembrie | Sold la1 ianuarie | Deprecie-rea înregistra-tă în cursul exerciţiului | Reduceri sau reluări | Sold la31 decembrie | |
0 | 1 | 2 | 3 | 4=1+2-3 | 5 | 6 | 7 | 8=5+6-7 |
________-
*) Pentru "Cheltuielile de dezvoltare" se vor prezenta motivele imobilizării şi "perioada" de amortizare, cu justificarea acesteia.
**) Se vor prezenta modificările acesteia în funcţie de tratamentele contabile aplicate.
***) Se vor prezenta ajustările care privesc exerciţiile anterioare.
2.Nota 2
Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
Denumirea provizionului | Sold la1 ianuarie | Transferuri*) | Sold la31 decembrie | |
în cont | din cont | |||
0 | 1 | 2 | 3 | 4=1+2-3 |
*) Cu explicarea naturii acestora.
3.Nota 3
Repartizarea profitului
Destinaţia | Suma |
Profit net de repartizat: | |
- rezerva legală | |
- acoperirea pierderii contabile | |
- dividende | |
Profit nerepartizat |
4.Nota 4
Analiza rezultatului din exploatare
Indicatorul | Exerciţiul precedent | Exerciţiul curent |
0 | 1 | 2 |
1. Cifra de afaceri netă | ||
2. Costul bunurilor vândute şi al serviciilor prestate (3+4+5) | ||
3. Cheltuielile activităţii de bază | ||
4. Cheltuielile activităţilor auxiliare | ||
5. Cheltuielile indirecte de producţie | ||
6. Rezultatul brut aferent cifrei de afaceri nete (1-2) | ||
7. Cheltuielile de desfacere | ||
8. Cheltuieli generale de administraţie | ||
9. Alte venituri din exploatare | ||
10. Rezultatul din exploatare (6-7-8+9) |
5.Nota 5
Situaţia creanţelor şi datoriilor
Creanţe | Sold la31 decembrie (col. 2+3) | Termen de lichiditate | |
sub 1 an | peste 1 an | ||
0 | 1 | 2 | 3 |
Total, din care: | |||
Datorii*) | Sold la 31 decembrie (col. 2+3+4) | Termen de exigibilitate | ||
sub 1 an | 1-5 ani | peste 5 ani | ||
0 | 1 | 2 | 3 | 4 |
Total, din care: | ||||
*) Se vor menţiona următoarele informaţii:
- clauzele legate de achitarea datoriilor şi rata dobânzii aferente împrumuturilor;
- datoriile pentru care s-au depus garanţii sau au fost efectuate ipotecări:
- * valoarea datoriei;
- * valoarea şi natura garanţiilor;
- valoarea obligaţiilor pentru care s-au constituit provizioane;
- valoarea obligaţiilor privind plata pensiilor.
6.Nota 6
Principii, politici şi metode contabile
Se vor prezenta:
- abaterile de la principiile contabile şi schimbarea metodelor de evaluare, menţionându-se:
- * natura;
- * motivele;
- * evaluarea efectului asupra patrimoniului, a rezultatului şi poziţiei financiare;
- tratamentele contabile alternative, menţionându-se:
- * elementele afectate şi valoarea acestora la costul istoric;
- * baza de evaluare adoptată;
- * ajustările efectuate în vederea aplicării tratamentului contabil alternativ;
- * influenţa asupra rezultatului;
- * conţinutul, limitele şi modalităţile de aplicare;
- suma dobânzilor incluse în costul de producţie al activelor imobilizate şi circulante cu ciclu lung de producţie.
7.Nota 7
Acţiuni şi obligaţiuni
Se vor prezenta următoarele informaţii:
- capital social subscris;
- numărul şi valoarea totală a fiecărui tip de acţiuni emise;
- acţiuni răscumpărabile:
- * data cea mai apropiată şi data limită de răscumpărare;
- * caracterul obligatoriu sau neobligatoriu al răscumpărării;
- * valoarea eventualei prime de răscumpărare;
- acţiuni emise în timpul exerciţiului financiar:
- * tipul de acţiuni;
- * număr de acţiuni emise;
- * valoarea nominală totală şi valoarea încasată la distribuire;
- * drepturi legate de distribuţie:
- - numărul, descrierea şi valoarea acţiunilor corespunzătoare;
- - perioada de exercitare a drepturilor;
- - preţul plătit pentru acţiunile distribuite;
- obligaţiuni emise:
- * tipul obligaţiunilor emise;
- * valoarea emisă şi suma primită pentru fiecare tip de obligaţiuni;
- * obligaţiuni emise de întreprindere, deţinute de o persoană nominalizată sau împuternicită de aceasta:
- - valoarea nominală;
- - valoarea înregistrată în momentul plăţii.
8.Nota 8
Informaţii privind salariaţii, administratorii şi directorii
Se vor face menţiuni cu privire la:
- salarizarea directorilor şi administratorilor:
- * obligaţiile contractuale cu privire la plata pensiilor către foştii directori şi administratori:
- - obligaţie totală pentru fiecare categorie;
- * valoarea avansurilor şi a creditelor acordate directorilor şi administratorilor în timpul exerciţiului:
- - rata dobânzii;
- - principalele clauze ale creditului;
- - suma rambursată până la acea dată;
- * obligaţii viitoare de genul garanţiilor asumate de întreprindere în numele acestora;
- salariaţi:
- * număr mediu aferent exerciţiului;
- * număr mediu (fiecare categorie);
- * salarii plătite sau de plătit, aferente exerciţiului;
- * cheltuieli cu asigurările sociale;
- * alte cheltuieli cu contribuţiile pentru pensii.
9.Nota 9
Exemple de calcul şi analiză a principalilor indicatori economico-financiari
unde:
* capital împrumutat = credite peste un an;
* capital angajat = capital împrumutat + capital propriu.
- Indicatorul privind acoperirea dobânzilor - determină de câte ori societatea poate achita cheltuielile cu dobânda. Cu cât valoarea indicatorului este mai mică, cu atât poziţia societăţii este considerată mai riscantă.
Profit înaintea plăţii dobânzii şi impozitului pe profit / Cheltuieli cu dobândă = Număr de ori
3) Indicatori de activitate (indicatori de gestiune) - furnizează informaţii cu privire la:
* viteza de intrare sau de ieşire a fluxurilor de numerar ale întreprinderii;
* capacitatea întreprinderii de a controla capitalul circulant şi activităţile comerciale de bază ale întreprinderii.
- Viteza de rotaţie a stocurilor (rulajul stocurilor) - aproximează de câte ori stocul a fost rulat de-a lungul exerciţiului financiar
Costul vânzărilor / Stocul mediu = Număr de ori
sau
- Număr de zile de stocare - indică numărul de zile în care bunurile sunt stocate în unitate
Stoc mediu / Costul vânzărilor x 365
- Viteza de rotaţie a debitelor-clienţi - calculează eficacitatea întreprinderii în colectarea creanţelor sale;
- exprimă numărul de zile până la data la care debitorii îşi achită datoriile - către întreprindere.
Sold mediu clienţi / Cifra de afaceri x 365
O valoare în creştere a indicatorului poate indica probleme legate de controlul creditului acordat clienţilor şi, în consecinţă, creanţe mai greu de încasat (clienţi rău platnici).
- Viteza de rotaţie a creditelor-furnizor - aproximează numărul de zile de creditare pe care întreprinderea îl obţine de la furnizorii săi. În mod ideal ar trebui să includă doar creditorii comerciali.
Sold mediu furnizori / Achiziţii de bunuri (fără servicii) x 365,
unde pentru aproximarea achiziţiilor se poate utiliza costul vânzărilor sau cifra de afaceri.
- Viteza de rotaţie a activelor imobilizate - evaluează eficacitatea managementului activelor imobilizate prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate de o anumită cantitate de active imobilizate
Cifra de afaceri / Active imobilizate
- Viteza de rotaţie a activelor totale
Cifra de afaceri / Total active
4) Indicatori de profitabilitate - exprimă eficienţa întreprinderii în realizarea de profit din resursele disponibile:
- Rentabilitatea capitalului angajat - reprezintă profitul pe care îl obţine întreprinderea din banii investiţi în afacere:
Profitul înaintea plăţii dobânzii şi impozitului pe profit / Capitalul angajat,
unde capitalul angajat se referă la banii investiţi în întreprindere atât de către acţionari, cât şi de creditorii pe termen lung, include capitalul propriu şi datoriile pe termen lung sau active totale minus datorii curente.
- Marja brută din vânzări
Profitul brut din vânzări / Cifra de afaceri x 100
O scădere a procentului poate scoate în evidenţă faptul că societatea nu este capabilă să îşi controleze costurile de producţie sau să obţină preţul de vânzare optim.
5) Indicatori privind rezultatul pe acţiune - se determină în conformitate cu prevederile IAS 33 şi au în vedere:
- Rezultatul pe acţiune:
- - profit net atribuibil acţiunilor comune;
- - număr de acţiuni comune luate în calcul.
- Raportul dintre preţul pe piaţă al acţiunii şi rezultatul pe acţiune.
10.Nota 10
Alte informaţii
a)Informaţii cu privire la prezentarea întreprinderii:
- sediul şi forma juridică a întreprinderii;
- ţara de înfiinţare;
- adresa sediului oficial etc.
b)Informaţii privind relaţiile întreprinderii cu filiale, întreprinderi asociate sau cu alte întreprinderi în care se deţin titluri de participare strategice:
- numele întreprinderilor;
- ţara de înfiinţare;
- adresa etc.
c)Modalitatea folosită pentru exprimarea în moneda naţională a elementelor patrimoniale, a veniturilor şi cheltuielilor evidenţiate iniţial într-o monedă străină
d)Informaţii referitoare la impozitul pe profit:
* proporţia dintre activitatea curentă şi cea extraordinară;
* reconcilierea dintre rezultatul exerciţiului şi rezultatul fiscal, aşa cum este prezentat în declaraţia de impozit
e)Cifra de afaceri:
* prezentarea acesteia pe sectoare economice şi tipuri de pieţe de desfacere
f)Cheltuielile cu chiriile şi ratele achitate în cadrul unui contract de leasing operaţional
g)Onorariile plătite auditorilor
h)Angajamente acordate
i)Angajamente primite
*) Notele explicative cuprinse în Capitolul III din Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate nu sunt limitative, existând obligativitatea păstrării ordinii de prezentare a notelor exemplificate în reglementările menţionate, celelalte note urmând a se numerota începând cu nr. 11.CAPITOLUL IV:Exemplu de corespondenţă a planului de conturi general cu formatul bilanţului şi contului de profit şi pierdere
Acest document stabileşte corespondenţa Planului de conturi general cu formatul bilanţului şi contului de profit şi pierdere, prevăzut în Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, şi în vol. 1.
BILANŢ
A. | Active imobilizate | |
I. | Imobilizări necorporale | |
1. Cheltuieli de constituire | 201 | |
2. Cheltuieli de dezvoltare, în măsura în care vol. 3 permite acestora să fie prezentate ca active | 203 | |
3. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci, drepturi şi valori similare şi alte imobilizări necorporale | 2051 | |
4. Fondul comercial, în cazul în care a fost achiziţionat | 2071 | |
5. Avansuri şi imobilizări necorporale în curs de execuţie | 233 | |
II. | Imobilizări corporale | |
1. Terenuri şi construcţii | 211 | |
2. Instalaţii tehnice şi maşini | 213 | |
3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier | 214 | |
4. Avansuri şi imobilizări corporale în curs de execuţie | 231 | |
III. | Imobilizări financiare | |
1. Titluri de participare deţinute la societăţile din cadrul grupului | 261 | |
2. Creanţe asupra societăţilor din cadrul grupului | 2671 | |
3. Titluri sub formă de interese de participare | 263 | |
4. Creanţe din interese de participare | 2675 | |
5. Titluri deţinute ca imobilizări | 262 | |
6. Alte creanţe | 2673 | |
7. Acţiuni proprii (cu indicarea valorii nominale) | 2677 | |
B. | Active circulante | |
I. | Stocuri | |
1. Materii prime şi consumabile | 301 | |
2. Producţia în curs de execuţie | 331 | |
3. Produse finite şi mărfuri | 345 | |
4. Avansuri pentru cumpărări de stocuri | 4091 | |
II. | Creanţe (Sumele ce trebuie să fie încasate după o perioadă mai mare de un an trebuie să fie prezentate separat pentru fiecare element.) | |
1. Creanţe comerciale | 4092 | |
2. Sume de încasat de la societăţile din cadrul grupului | 4511 | |
3. Sume de încasat din interese de participare | 4521 | |
4. Alte creanţe | 425 | |
5. Creanţe privind capitalul subscris şi nevărsat | 456 | |
III. | Investiţii financiare pe termen scurt | |
1. Titluri de participare deţinute la societăţile din cadrul grupului | 501 | |
2. Acţiuni proprii (cu indicarea valorii nominale) | 502 | |
3. Alte investiţii financiare pe termen scurt | 5031 | |
IV. | Casa şi conturi la bănci | 5112 |
C. | Cheltuieli în avans | 471 |
D. | Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de un an | |
1. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni, prezentându-se separat împrumuturile în monede convertibile | 1614 | |
2. Sume datorate instituţiilor de credit | 1621 | |
3. Avansuri încasate în contul comenzilor | 419 | |
4. Datorii comerciale | 401 | |
5. Efecte de comerţ de plătit | 403 | |
6. Sume datorate societăţilor din cadrul grupului | 1661 | |
7. Sume datorate privind interesele de participare | 1662 | |
8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi datorii pentru asigurările sociale | 1623 | |
E. | Active circulante, respectiv datorii curente nete | Subtotal |
F. | Total active minus datorii curente | Subtotal |
G. | Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an | |
1. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni, prezentându-se separat împrumuturile în monede convertibile | 1614 | |
2. Sume datorate instituţiilor de credit | 1621 | |
3. Avansuri încasate în contul comenzilor | 419 | |
4. Datorii comerciale | 401 | |
5. Efecte de comerţ de plătit | 403 | |
6. Sume datorate societăţilor din cadrul grupului | 1661 | |
7. Sume datorate privind interesele de participare | 1662 | |
8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi datorii pentru asigurările sociale | 1623 | |
H. | Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli | |
1. Provizioane pentru pensii şi alte obligaţii similare | ||
2. Alte provizioane | 151 | |
I. | Venituri în avans | 131 |
J. | Capital şi rezerve | |
I. | Capital, din care: | |
Capital subscris nevărsat | 1011 | |
Capital subscris vărsat | 1012 | |
Patrimoniul regiei | 1015 | |
Patrimoniul public | 1016 | |
II. | Prime de capital | 1041 |
III. | Rezerve din reevaluare | 105 |
IV. | Rezerve | |
1. Rezerve legale | 1061 | |
2. Rezerve pentru acţiuni proprii | 1062 | |
3. Rezerve statutare sau contractuale | 1063 | |
4. Alte rezerve | 1068 | |
V. | Rezultatul reportat | 117 |
VI. | Rezultatul exerciţiului financiar | 121 |
CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE
1. | Cifra de afaceri netă | 701 |
2. | Variaţia stocurilor | 711 |
3. | Producţia imobilizată | 721 |
4. | Alte venituri din exploatare | 7417 |
5. | a) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile | 601 |
b) Alte cheltuieli din afară (cu energia şi apa) | 605 | |
6. | Cheltuieli cu personalul | |
a) Salarii | 641 | |
b) Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, cu menţionarea separată a celor referitoare la pensii | 645 | |
7. | a) Ajustarea valorii imobilizărilor corporale şi necorporale | 6811 |
b) Ajustarea valorii activelor circulante | 654 | |
8. Alte cheltuieli de exploatare | 611 | |
Profitul sau pierderea din exploatare | Subtotal | |
9. Venituri din interese de participare | 7613 | |
10. Venituri din alte investiţii financiare şi creanţe ce fac parte din activele imobilizate, cu menţionarea separată a celor generate de societăţile din cadrul grupului | 7611 | |
11. Venituri din dobânzi şi alte venituri similare, cu menţionarea separată a celor generate de societăţile din cadrul grupului | 7617 | |
12. Ajustarea valorii imobilizărilor financiare şi a investiţiilor financiare deţinute ca active circulante | 686 | |
13. Cheltuieli privind dobânzile şi alte cheltuieli similare, cu menţionarea separată a celor ce privesc societăţile din cadrul grupului | 663 | |
14. Rezultatul curent | Subtotal | |
15. Venituri extraordinare | 771 | |
16. Cheltuieli extraordinare | 671 | |
17. Rezultatul extraordinar | Subtotal | |
18. Impozit pe profit | 691 | |
19. Alte impozite care nu apar în elementele de mai sus | 698 | |
20. Rezultatul exerciţiului financiar | ||
21. Rezultatul pe acţiune | ||
- de bază | ||
- diluat |
NOTĂ:
Unele conturi sunt bifuncţionale şi pot avea solduri atât creditoare, cât şi debitoare.
Corespondenţa acestor conturi trebuie să fie făcută conform soldurilor; de exemplu:
4511 [B II 2] sau [D6 şi G6]
4518 [B II 2] sau [D6 şi G6]
Anumite conturi sunt cuprinse atât la lit. D, cât şi la lit. G. Este posibil ca aceste conturi să conţină solduri exigibile (parţial sau total) în cursul unui exerciţiu financiar sau după închiderea acestuia. În acest caz contul va fi împărţit între lit. D (termen scurt) şi lit. G (termen lung).
CAPITOLUL V:Explicarea unor termeni utilizaţi şi colaterali acestora
1.Activele circulante sunt elemente patrimoniale care se utilizează pe o perioadă scurtă în activitatea întreprinderii şi, în general, participă la un singur circuit economic, modificându-şi în permanenţă forma.
2.Activele imobilizate sunt activele unei întreprinderi, destinate utilizării pe o perioadă îndelungată în activitatea acesteia.
3.Activitatea de dezvoltare reprezintă activitatea desfăşurată în scopul aplicării rezultatelor cercetării sau a altor cunoştinţe în cadrul unui plan sau proiect pentru producerea de materiale, dispozitive, produse, procese, sisteme sau servicii noi ori substanţial îmbunătăţite, înainte de începerea producţiei sau utilizării în scopuri comerciale.
4.Activitatea curentă este activitatea desfăşurată de o întreprindere potrivit obiectului său de activitate, inclusiv activităţile legate de/derivate din realizarea acestuia.
5.Activitatea extraordinară reprezintă evenimente sau tranzacţii diferite de activităţile curente ale întreprinderii şi care nu apar frecvent sau cu regularitate.
6.Ajustarea reprezintă orice modificare a valorii contabile prin creştere sau micşorare, alta decât cea rezultată din reevaluare.
Toate diminuările de valori ale activelor, altele decât cele privind amortizarea, sunt tratate pe calea provizioanelor pentru deprecierea activelor. De asemenea, creşterile de valori privind datoriile sunt tratate pe baza principiului provizioanelor.
7.Brevete, licenţe, mărci, drepturi şi valori similare reprezintă drepturi de proprietate industrială sau intelectuală, după caz.
8.Bunurile fungibile sunt bunuri de orice natură care nu se pot distinge în mod substanţial unele de altele.
9.Capitalul propriu reprezintă dreptul acţionarilor (interesul rezidual) în activele întreprinderii, după deducerea tuturor datoriilor acesteia.
10.Cheltuielile de constituire reprezintă cheltuielile înregistrate nemijlocit ca rezultat al constituirii întreprinderii ca persoană juridică distinctă.
11.Cheltuielile de dezvoltare sunt cheltuielile care se atribuie direct activităţii de dezvoltare sau care pot fi alocate în mod raţional acesteia.
12.Cifra de afaceri netă, care trebuie prezentată la poziţia nr. 1 în contul de profit şi pierdere, cuprinde sumele provenind din vânzarea de bunuri şi servicii ce intră în categoria activităţilor curente ale întreprinderii, după scăderea reducerilor comerciale, a taxei pe valoarea adăugată şi a altor impozite şi taxe aferente.
13.Concesiunea este convenţia prin care o persoană fizică sau juridică dobândeşte dreptul de utilizare a anumitor bunuri sau servicii în schimbul unor beneficii pentru concesionar. Din punct de vedere contabil concesiunea este o imobilizare necorporală a cărei valoare este determinată de valoarea bunurilor sau a serviciilor preluate cu titlu de concesiune, pe bază de contract.
14.Contabilitatea generală, denumită şi contabilitate financiară, reprezintă ansamblul operaţiunilor de înregistrare a existenţei şi mişcării elementelor patrimoniale ale unei întreprinderi, pe baza regulilor şi normelor speciale.
În România normele unitare privind organizarea şi conducerea acesteia sunt prevăzute în Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, şi de prezentele reglementări, având ca obiectiv principal furnizarea informaţiilor atât pentru necesităţile proprii, cât şi în relaţiile cu asociaţii sau acţionarii, clienţii, furnizorii, băncile, organele fiscale şi alte persoane juridice şi fizice, în sensul prevederilor art. 2 şi 10 din legea menţionată mai sus.
15.Conturile anuale cuprind bilanţul, contul de profit şi pierdere şi note.
16.Costul administrativ al raportului anual reprezintă costul de întocmire, distribuire şi publicare a acestuia.
17.Costul de înlocuire sau curent net este costul potenţial al unui activ pe care întreprinderea ar putea să îl suporte în situaţia în care ar fi nevoită să înlocuiască activul la data bilanţului.
18.Costul de producţie este determinat prin adăugarea la costul de achiziţie al materiilor prime şi consumabilelor utilizate a costurilor înregistrate de întreprindere, care sunt direct atribuite producerii acelui bun. În plus costul de producţie mai poate cuprinde:
a)o pondere rezonabilă din costurile înregistrate de întreprindere, care sunt numai indirect atribuite producerii acelui bun, dar numai în măsura în care ele se referă la perioada de producţie;
b)în cazul activelor cu ciclu lung de producţie, dobânda la capitalul împrumutat pentru finanţarea producerii acelui bun, în măsura în care aceasta se acumulează în raport cu perioada de producţie.
Un activ cu ciclu lung de producţie este un activ care necesită o perioadă substanţială de timp pentru a fi gata pentru utilizare sau vânzare, cum sunt stocurile ce necesită o perioadă substanţială de timp pentru a fi aduse la stadiul de a fi vandabile, navele, aeronavele etc. Investiţiile şi stocurile ce se produc în cantităţi mari, în mod repetat, într-o perioadă scurtă de timp sau cu ciclu de producţie normal, nu sunt active cu ciclu lung de producţie. Activele care pot fi utilizate sau vândute în momentul în care au fost achiziţionate nu sunt active cu ciclu lung de producţie.
În cazul activelor circulante costurile de distribuţie nu pot fi incluse în costurile de producţie.
19.Dividendele reprezintă partea din profitul net al întreprinderii, care se distribuie acţionarilor sau asociaţilor.
20.Dividendele propuse sunt:
(a) dividendele propuse pentru a fi plătite din profitul de distribuit, dar care nu sunt plătite încă; şi
(b) dividendele propuse pentru a fi plătite din profitul de distribuit, dar nu sunt încă aprobate.
21.Documentele justificative sunt documentele primare care probează legal o operaţiune sau o estimare, după caz.
22.Dreptul de subscriere la alocarea acţiunilor reprezintă opţiunea oricărei persoane de a subscrie şi dreptul de a cere alocarea de acţiuni provenind fie din conversia în acţiuni a titlurilor de valoare de orice altă natură, fie din alte surse.
23.Filiala este o societate controlată de societatea mamă.
24.Fondul comercial reprezintă partea din fondul de comerţ1) care nu figurează în cadrul celorlalte elemente de patrimoniu, dar care contribuie la menţinerea sau la dezvoltarea potenţialului de activităţi al întreprinderii, reprezentat de clientelă, vad comercial, reputaţie, debuşee, poziţie geografică etc.
____________
1) Definit în Codul comercial.
Fondul comercial (engl. goodwill), din punct de vedere contabil, este o imobilizare necorporală care reprezintă orice exces al costului de achiziţie peste interesul celui care achiziţionează în valoarea justă a activelor şi datoriilor identificabile achiziţionate la data tranzacţiei de schimb.
Fondul comercial negativ (engl. negative goodwill) reprezintă orice exces de la data tranzacţiei de schimb, al interesului achizitorului în valorile juste ale activelor şi datoriilor identificabile achiziţionate, peste costul achiziţiei.
25.Grupul de întreprinderi cuprinde o societate mamă şi toate filialele sale.
26.Interesele de participare reprezintă interesele deţinute de o întreprindere în acţiunile unei alte întreprinderi. Interesele de participare sunt deţinute pe termen lung în scopul garantării contribuţiei la activităţile întreprinderii respective. Un interes în acţiuni include un interes ce poate fi convertit într-o participaţie în acţiuni şi o opţiune de a achiziţiona acţiuni sau orice fel de astfel de participaţii, fără a se ţine seama de faptul că acţiunile la care se referă pot fi, după conversie sau după exercitarea opţiunii, neemise. O participaţie deţinută în contul unei alte întreprinderi va fi tratată ca fiind deţinută de acea întreprindere în sine. Interesele de participare cuprind investiţiile în întreprinderile asociate şi investiţiile strategice. O participare de 10% sau mai mult se presupune că este o investiţie strategică, dacă nu se demonstrează contrariul.
27.Investiţia directă reprezintă investiţia care se realizează prin aport de fonduri financiare, bunuri mobile şi imobile sau orice alte drepturi de proprietate ce pot fi evaluate în bani, prin crearea sau extinderea unei societăţi comerciale integral deţinute de aceasta, a unei filiale, prin achiziţionarea integrală a unei societăţi existente, prin participarea parţială într-o societate nouă sau existentă, cu sau fără posibilitatea de a exercita o influenţă directă asupra administrării societăţii.
28.Investiţia de portofoliu reprezintă o altă investiţie decât cea directă, care se realizează prin intermediul următoarelor categorii de instrumente: valori mobiliare specifice pieţei de capital, instrumente specifice pieţei monetare, instrumente de plasament colectiv, operaţiuni în conturi curente, operaţiuni în conturi de depozit.
29.Întreprinderea este o unitate patrimonială de tipul regiilor autonome, societăţilor comerciale pe acţiuni, societăţilor cu răspundere limitată sau altor tipuri de societăţi comerciale, definite prin Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care întocmesc situaţii financiare ce reflectă activitatea proprie.
30.Întreprinderea asociată reprezintă o întreprindere în care investitorul are o influenţă semnificativă şi care nu este nici filială, nici afiliată. În mod normal aceasta este evidenţiată prin deţinerea de către investitor a 20 până la 50% din acţiunile cu drept de vot ale întreprinderii asociate.
31.Obligaţiile curente reprezintă obligaţiile care:
* se aşteaptă să fie exigibile în cadrul ciclului normal de exploatare al întreprinderii; sau
* sunt exigibile în 12 luni de la data bilanţului.
Toate celelalte obligaţii reprezintă obligaţii pe termen lung (mai mare de un an).
32.Obligaţiunea este valoarea mobiliară negociabilă, care conferă deţinătorului calitatea de creditor. El are dreptul de a încasa de la emitent dobânzile aferente sumei date cu împrumut.
33.Piaţa (în sensul aprecierii cifrei de afaceri) reprezintă o piaţă delimitată după criterii geografice.
34.Poziţia financiară reprezintă relaţia dintre activele, datoriile şi capitalurile proprii ale unei întreprinderi, aşa cum sunt raportate în bilanţ.
35.Pragul de semnificaţie este o expresie a semnificaţiei sau importanţei relative a unei probleme în contextul situaţiilor financiare. O problemă sau valoare este considerată semnificativă dacă omiterea sa ar influenţa în mod vădit deciziile utilizatorilor situaţiilor financiare.
36.Prevalenţa economicului asupra juridicului este principiul potrivit căruia, pentru ca informaţia contabilă să fie credibilă, trebuie ca evenimentele şi tranzacţiile pe care le reprezintă să fie reflectate în contabilitate în concordanţă cu realitatea economică şi nu numai cu forma lor juridică.
37.Producţia imobilizată reprezintă costul lucrărilor şi cheltuielile efectuate de întreprindere pentru ea însăşi, care se înregistrează ca active imobilizate corporale şi necorporale.
38.Raportul anual cuprinde situaţiile financiare, raportul administratorilor şi raportul auditorilor.
39.Sectorul de activitate (în sensul aprecierii cifrei de afaceri) reprezintă o parte distinctă a activităţii unei întreprinderi ce furnizează un produs sau un serviciu diferit sau un grup diferit de produse ori servicii înrudite în primul rând clienţilor din afara societăţii.
40.Situaţiile financiare cuprind bilanţul, contul de profit şi pierdere, situaţia modificărilor capitalului propriu, situaţia fluxurilor de trezorerie, politici contabile şi note explicative.
41.Societatea mamă este societatea care are una sau mai multe filiale.
42.Titlurile de participare reprezintă drepturile sub formă de acţiuni şi alte titluri cu venit variabil deţinute în capitalul altor societăţi comerciale, a căror deţinere durabilă este considerată utilă acesteia.
43.Titlurile de participare strategice reprezintă titluri de participare care sunt deţinute într-un procent de până la 20% şi nu asigură posibilitatea exercitării unei influenţe semnificative.
În situaţia în care titlurile de participare strategice sunt deţinute într-un procent mai mic de 10% sunt considerate interese minoritare.
44.Titlurile de participare deţinute în întreprinderi asociate reprezintă titluri de participare ale unei întreprinderi, a căror deţinere într-o proporţie cuprinsă între 20-50% asigură posibilitatea exercitării unei influenţe semnificative.
45.Valoarea contabilă netă este suma la care este înregistrat un activ în bilanţ după deducerea tuturor deprecierilor.
46.Valoarea de piaţă a unui activ reprezintă preţul care poate fi obţinut pe o piaţă activă. O piaţă activă există atunci când:
a)activele de pe piaţă sunt relativ omogene;
b)sunt cantităţi suficiente de asemenea active tranzacţionate, în aşa fel încât oricând pot fi găsiţi potenţiali cumpărători şi vânzători;
c)preţurile sunt disponibile pentru a fi cunoscute de public.
47.Valoarea de utilizare este valoarea actualizată a fluxurilor de numerar viitoare, estimate din utilizarea continuă a unui activ şi din cedarea sa la sfârşitul duratei de viaţă utilă.
48.Valoarea justă (engl. fair value) este suma la care poate fi tranzacţionat un activ sau decontată o datorie, de bunăvoie, între părţi aflate în cunoştinţă de cauză, în cadrul unei tranzacţii în care preţul este determinat obiectiv.
49.Valoarea realizabilă a unui activ este valoarea în numerar sau în echivalente ale numerarului, care poate fi obţinută în prezent prin vânzarea normală a activelor.
50.Valoarea realizabilă netă reprezintă preţul de vânzare estimat ce ar putea fi obţinut pe parcursul desfăşurării normale a activităţii, mai puţin costurile estimate pentru finalizarea bunului şi a costurilor necesare vânzării.
51.Valoarea recuperabilă este suma pe care întreprinderea se aşteaptă să o recupereze din utilizarea viitoare a unui activ, inclusiv valoarea sa reziduală în momentul înstrăinării.
52.Valoarea reziduală reprezintă valoarea netă pe care o întreprindere estimează să o obţină prin cedarea unui activ la încheierea duratei sale de utilizare, după deducerea cheltuielilor aferente cedării.
53.Variaţia stocurilor de produse finite şi producţie în curs de execuţie reprezintă variaţia în plus (creştere) sau în minus (reducere) dintre valoarea la cost de producţie a stocurilor de produse şi producţie în curs de la finele perioadei şi valoarea stocurilor iniţiale ale produselor şi producţiei în curs, fără a se lua în calcul provizioanele constituite pentru depreciere.
54.Venituri/cheltuieli angajate sunt veniturile/cheltuielile ce se înregistrează în exerciţiul financiar în care au apărut, fără a se ţine seama de momentul efectiv al încasării/plăţii acestora.
55.Venituri/cheltuieli în avans sunt veniturile/cheltuielile care se încasează/plătesc în exerciţiul financiar curent, dar care se referă la un exerciţiu financiar ulterior.
56.Veniturile şi cheltuielile extraordinare sunt venituri şi cheltuieli care nu provin din activităţile curente ale întreprinderii şi ca urmare nu apar frecvent sau cu regularitate.
ANEXA:
CAPITOL 1:PREFAŢĂ
Întreprinderi din întreaga lume întocmesc situaţii financiare pentru a fi prezentate utilizatorilor externi. Deşi astfel de situaţii financiare pot părea similare de la o ţară la alta, există diferenţe care pot fi cauzate de o varietate de factori sociali, economici şi juridici, precum şi de faptul că anumite ţări, în momentul stabilirii cerinţelor naţionale, au avut în vedere necesităţile diverşilor utilizatori ai situaţiilor financiare.
Aceşti factori au condus la utilizarea unor definiţii diverse ale structurilor situaţiilor financiare, cum sunt: active, datorii, capital propriu, venituri şi cheltuieli. Totodată aceşti factori au contribuit la utilizarea unor criterii diferite pentru recunoaşterea structurilor din situaţiile financiare şi la opţiunea pentru diferite baze de evaluare. Aria de aplicabilitate şi informaţiile prezentate în situaţiile financiare au fost, de asemenea, influenţate.
Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate (IASC) este angajat în atenuarea acestor diferenţe, căutând să armonizeze reglementările, standardele şi procedurile contabile referitoare la întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare. Acesta consideră că armonizarea se poate realiza cel mai bine punându-se accent pe întocmirea situaţiilor financiare ce au ca scop furnizarea unor informaţii utile pentru adoptarea deciziilor economice.
Consiliul IASC consideră că situaţiile financiare întocmite în acest scop răspund necesităţilor comune majorităţii utilizatorilor. Aceasta se datorează faptului că aproape toţi utilizatorii iau decizii economice pentru:
a)a hotărî când să cumpere, să păstreze sau să vândă o investiţie de capital;
b)a evalua răspunderea sau gestionarea managerială;
c)a evalua capacitatea întreprinderii de a plăti şi de a oferi alte beneficii angajaţilor săi;
d)a evalua garanţiile pentru creditele acordate întreprinderii;
e)a determina politicile de impozitare;
f)a determina profitul şi dividendele ce se pot distribui;
g)a elabora şi a utiliza date statistice despre venitul naţional;
h)a reglementa activitatea întreprinderilor.
Consiliul IASC recunoaşte totuşi că guvernele pot stabili în particular cerinţe diferite sau suplimentare pentru scopurile proprii. Cu toate acestea aceste cerinţe nu ar trebui să influenţeze în nici un caz situaţiile financiare publicate în beneficiul altor utilizatori, decât în situaţia în care răspund şi cerinţelor acestora.
Situaţiile financiare sunt de regulă întocmite conform unui model contabil bazat pe costul istoric recuperabil şi pe conceptul de menţinere a nivelului capitalului financiar nominal. Alte modele şi concepte ar putea fi mai adecvate pentru a satisface obiectivul de furnizare a informaţiei, care să fie utilă la luarea deciziilor economice, dar până în prezent nu există un consens pentru această modificare. Cadrul general a fost creat astfel încât să poată fi aplicat unei serii de modele contabile şi de concepte privind capitalul şi menţinerea nivelului capitalului.
CAPITOL 2:INTRODUCERE
SECŢIUNEA 1:Obiect şi statut
1.Acest cadru general stabileşte conceptele ce stau la baza întocmirii şi prezentării situaţiilor financiare pentru utilizatorii externi. Obiectivul acestui cadru este:
a)sprijinirea Consiliului IASC în elaborarea viitoarelor Standarde Internaţionale de Contabilitate (IAS - International Accounting Standards) şi în revizuirea celor existente;
b)sprijinirea Consiliului IASC în promovarea armonizării reglementărilor, standardelor şi procedurilor de contabilitate referitoare la prezentarea situaţiilor financiare prin realizarea unor concepte de bază care să reducă numărul tratamentelor contabile alternative permise de IAS;
c)sprijinirea organismelor naţionale de elaborare a standardelor în procesul de dezvoltare a standardelor naţionale;
d)sprijinirea celor care întocmesc situaţii financiare conform IAS şi pentru a face faţă problemelor care nu se regăsesc în acestea;
e)sprijinirea auditorilor la formarea unei opinii referitoare la conformitatea situaţiilor financiare cu IAS;
f)sprijinirea utilizatorilor la interpretarea informaţiilor prezentate în situaţiile financiare elaborate în conformitate cu IAS;
g)furnizarea de informaţii celor interesaţi de activitatea IASC privind modul de elaborare a standardelor.
2.Acest "cadru general" nu constituie un Standard Internaţional de Contabilitate şi prin urmare nu defineşte standarde privind evaluarea sau prezentarea unor anumite elemente de evaluare sau informaţii. Prevederile acestui cadru general nu primează în faţa Standardului Internaţional de Contabilitate specific.
3.Conducerea IASC recunoaşte că într-un număr limitat de cazuri poate exista un conflict între cadrul general şi un Standard Internaţional de Contabilitate. În acele cazuri în care există un conflict cerinţele standardului internaţional de contabilitate primează asupra celor din cadrul general. Având în vedere că activitatea conducerii IASC se orientează după "cadrul general" la elaborarea standardelor viitoare şi la revizuirea celor existente, numărul cazurilor de conflict dintre "cadrul general" şi IAS se va diminua.
4."Cadrul general" va fi revizuit periodic pe baza experienţei conducerii IASC în utilizarea acestuia.
SECŢIUNEA 2:Aria de aplicabilitate
5."Cadrul general" abordează:
a)obiectivul situaţiilor financiare;
b)caracteristicile calitative care determină utilitatea informaţiilor din situaţiile financiare;
c)definirea, recunoaşterea şi evaluarea elementelor pe baza cărora sunt întocmite situaţiile financiare;
d)conceptele de capital şi de menţinere a nivelului capitalului.
6."Cadrul general" se referă la situaţiile financiare cu scop general (denumite în continuare "situaţii financiare"), inclusiv la situaţiile financiare consolidate. Aceste situaţii financiare sunt întocmite şi prezentate cel puţin anual, venind în întâmpinarea nevoilor comune de informaţii ale unei sfere largi de utilizatori. O parte din aceşti utilizatori pot solicita, şi au capacitatea de a obţine, informaţii suplimentare faţă de cele conţinute în situaţiile financiare. Mulţi utilizatori trebuie totuşi să se bazeze pe situaţiile financiare ca pe principala lor sursă de informaţii şi de aceea astfel de situaţii financiare trebuie elaborate şi prezentate având în vedere necesităţile lor. Rapoartele financiare cu scop special, de exemplu, declaraţiile şi alte situaţii întocmite în scopuri fiscale, se situează în afara acestui "cadru general". Cu toate acestea "cadrul general" poate fi aplicat la elaborarea rapoartelor cu scop special, acolo unde este posibil.
7.Situaţiile financiare constituie o parte a procesului de raportare financiară. Un set complet de situaţii financiare include de regulă un bilanţ, un cont de profit şi pierdere, o situaţie a modificărilor poziţiei financiare (care poate fi prezentată în diverse moduri, de exemplu ca situaţie a fluxurilor de trezorerie sau situaţie a fluxurilor de fonduri) şi acele note, precum şi alte situaţii şi materiale explicative care sunt parte integrantă a situaţiilor financiare. Pot fi incluse, de asemenea, materiale şi informaţii suplimentare sau derivate care vin în completarea acestora. Astfel de materiale şi informaţii suplimentare se pot referi, de exemplu, la informaţii financiare despre segmentele industriale şi geografice şi la prezentarea efectelor variaţiei preţurilor. Situaţiile financiare nu includ totuşi elemente ca: rapoartele directorilor, declaraţiile preşedintelui, discuţiile şi analizele conducerii şi elemente similare care pot fi incluse într-un raport financiar sau anual.
8."Cadrul general" se aplică situaţiilor financiare ale tuturor întreprinderilor comerciale, industriale, fie din sectorul public, fie din cel privat. Întreprinderea raportoare este întreprinderea pentru care există utilizatori de informaţii pentru care situaţiile financiare reprezintă principala sursă de informaţii financiare.
SECŢIUNEA 3:Utilizatorii şi necesităţile de informare ale acestora
9.Utilizatorii de situaţii financiare includ investitorii prezenţi şi potenţiali, personalul angajat, creditorii, furnizorii şi alţi creditori comerciali, clienţii, Guvernul şi instituţiile acestuia, precum şi publicul. Aceştia folosesc situaţiile financiare pentru a-şi satisface o parte din diversele lor necesităţi de informaţii, astfel:
a)investitorii. Ofertanţii de capital şi consultanţii lor sunt preocupaţi de riscul inerent tranzacţiilor şi de beneficiul adus de investiţiile lor. Ei au nevoie de informaţii pentru a decide dacă ar trebui să cumpere, să păstreze sau să vândă. Acţionarii sunt interesaţi şi de informaţiile care le permit să evalueze capacitatea întreprinderii de a plăti dividende;
b)angajaţii. Personalul angajat şi grupurile lor reprezentative (sindicate etc.) sunt interesate de informaţii privind stabilitatea şi profitabilitatea întreprinderilor lor. Aceştia sunt interesaţi şi de informaţiile care le permit să evalueze capacitatea întreprinderii de a oferi remuneraţii, pensii şi alte avantaje, precum şi oportunităţi profesionale;
c)creditorii financiari. Creditorii financiari sunt interesaţi de informaţiile care le permit să determine dacă împrumuturile acordate şi dobânzile aferente vor fi rambursate la scadenţă;
d)furnizorii şi alţi creditori comerciali. Furnizorii şi alţi creditori comerciali sunt interesaţi de informaţiile care le permit să determine dacă sumele care le sunt datorate vor fi plătite la scadenţă. Creditorii comerciali sunt probabil interesaţi de o întreprindere pe o perioadă mai scurtă decât creditorii, numai dacă nu sunt dependenţi de continuarea activităţii întreprinderii ca principal client;
e)clienţii. Clienţii sunt interesaţi de informaţii despre continuitatea activităţii unei întreprinderi, în special atunci când au o colaborare pe termen lung cu întreprinderea respectivă sau sunt dependenţi de ea;
f)Guvernul şi instituţiile sale. Guvernul şi instituţiile sale sunt interesate de alocarea resurselor şi, implicit, de activitatea întreprinderilor. Aceştia solicită informaţii şi pentru a reglementa activitatea întreprinderilor, pentru a determina politica fiscală şi ca bază pentru calculul venitului naţional şi al altor indicatori statistici similari;
g)publicul. Întreprinderile influenţează publicul într-o varietate de moduri. De exemplu, întreprinderile pot avea o contribuţie substanţială la economia locală în multe moduri, având în vedere numărul de angajaţi şi colaborarea cu furnizorii locali. Situaţiile financiare pot ajuta publicul prin oferirea de informaţii despre evoluţia recentă şi tendinţele legate de prosperitatea întreprinderii şi a sferei activităţilor acesteia.
10.Deşi nu toate necesităţile de informaţie ale utilizatorilor pot fi satisfăcute de situaţiile financiare, există cerinţe comune tuturor utilizatorilor. Întrucât investitorii sunt ofertanţii de capital de risc ai întreprinderii, furnizarea de situaţii financiare satisface necesităţile lor şi de asemenea va satisface majoritatea necesităţilor altor utilizatori.
11.Responsabilitatea principală de a întocmi şi de a prezenta situaţiile financiare ale întreprinderii revine conducerii acesteia. Managerii întreprinderilor sunt interesaţi şi de informaţiile cuprinse în situaţiile financiare, chiar dacă au acces la informaţii financiare şi de gestiune suplimentare, care ajută la înfăptuirea proceselor de planificare, luare a deciziilor şi de control. Conducerea are capacitatea de a determina forma şi conţinutul unor astfel de informaţii suplimentare pentru a satisface propriile necesităţi. Raportarea acestor informaţii depăşeşte scopul prezentului "cadru general". Cu toate acestea situaţiile financiare publicate se bazează pe informaţiile utilizate de conducere despre poziţia financiară, rezultatele şi modificările poziţiei financiare a întreprinderii.
CAPITOL 3:OBIECTIVUL SITUAŢIILOR FINANCIARE
SECTIUNEA 1:
12.Obiectivul situaţiilor financiare este de a furniza informaţii despre poziţia financiară, performanţele şi modificările poziţiei financiare a întreprinderii, care sunt utile unei sfere largi de utilizatori în luarea deciziilor economice.
13.Situaţiile financiare elaborate în acest scop satisfac necesităţile comune ale majorităţii utilizatorilor. Totuşi situaţiile financiare nu oferă toate informaţiile de care utilizatorii au nevoie pentru luarea deciziilor economice, întrucât acestea, în mare măsură, relevă efectele financiare ale unor evenimente din trecut şi nu oferă de regulă informaţii nefinanciare.
14.Situaţiile financiare prezintă, de asemenea, rezultatele administrării întreprinderii de către conducători, inclusiv modul se gestionare de către aceştia a resurselor încredinţate. Acei utilizatori care doresc să evalueze modul de administrare sau responsabilitatea conducerii fac acest lucru pentru a putea lua decizii economice; aceste decizii pot viza, de exemplu, opţiunea de a păstra sau de a vinde investiţia în întreprinderea respectivă sau înlocuirea ori reconfirmarea conducerii.
SECŢIUNEA 2:Poziţia financiară, performanţa şi modificările poziţiei financiare
15.Deciziile economice care sunt luate de utilizatorii situaţiilor financiare necesită evaluarea capacităţii unei întreprinderi de a genera numerar sau echivalente ale numerarului şi a perioadei şi siguranţei generării lor. În ultimă instanţă de aceasta depinde, de exemplu, capacitatea unei întreprinderi de a-şi plăti angajaţii şi furnizorii, de a plăti dobânzi, de a rambursa credite şi de a-i remunera pe proprietarii acesteia. Utilizatorii sunt mai în măsură să evalueze această capacitate de a genera numerar sau echivalente ale numerarului dacă le sunt oferite informaţii concentrate asupra poziţiei financiare, performanţei şi modificărilor poziţiei financiare a unei întreprinderi.
16.Poziţia financiară a unei întreprinderi este influenţată de resursele economice pe care le controlează, de structura sa financiară, de lichiditatea şi solvabilitatea sa, precum şi de capacitatea sa de a se adapta schimbărilor mediului în care îşi desfăşoară activitatea. Informaţiile despre resursele economice controlate de întreprindere şi capacitatea sa din trecut de a modifica aceste resurse sunt utile pentru a anticipa capacitatea întreprinderii de a genera numerar sau echivalente ale numerarului în viitor. Informaţiile despre structura financiară sunt utile pentru anticiparea nevoilor viitoare de creditare şi a modului în care profiturile şi fluxurile viitoare de trezorerie vor fi repartizate între cei care au un interes faţă de întreprindere; acestea sunt utile şi pentru anticiparea şanselor întreprinderii de a primi finanţare în viitor. Informaţiile despre lichiditate şi solvabilitate sunt utile pentru a anticipa capacitatea întreprinderii de a-şi onora angajamentele financiare scadente. Lichiditatea se referă la disponibilităţile de numerar în viitorul apropiat, după luarea în calcul a obligaţiilor financiare aferente acestei perioade. Solvabilitatea se referă la disponibilităţile de numerar pe o perioadă mai mare în care urmează să se onoreze angajamentele financiare scadente.
17.Informaţiile despre performanţa unei întreprinderi, în special despre profitabilitatea acesteia, sunt necesare pentru evaluarea modificărilor potenţiale ale resurselor economice pe care întreprinderea le va putea controla în viitor. În acest sens informaţiile despre variabilitatea performanţelor sunt importante. Informaţiile despre performanţe sunt utile pentru anticiparea capacităţii întreprinderii de a genera fluxuri de trezorerie cu resursele existente. Ele sunt utile şi pentru formularea raţionamentelor despre eficienţa cu care întreprinderea poate utiliza noi resurse.
18.Informaţiile privind modificările poziţiei financiare a unei întreprinderi sunt utile pentru a evalua activităţile sale de exploatare, finanţare şi investiţii în perioada de raportare. Aceste informaţii sunt utile, oferind utilizatorului o bază pentru evaluarea capacităţii întreprinderii de a genera numerar sau echivalente ale numerarului şi a nevoilor întreprinderii de a utiliza aceste fluxuri de trezorerie. La întocmirea unei situaţii a modificărilor poziţiei financiare fondurile pot fi definite în diverse moduri, cum ar fi: toate resursele financiare, fondul de rulment, lichidităţile sau numerarul. În acest "cadru general" nu s-a încercat defini-rea noţiunii de "fonduri".
19.Informaţiile privind poziţia financiară sunt oferite în primul rând de bilanţ. Informaţiile privind performanţa sunt oferite în primul rând de contul de profit şi pierdere. Informaţiile privind modificările poziţiei financiare sunt furnizate în situaţiile financiare prin intermediul unei situaţii distincte.
20.Părţile componente ale situaţiilor financiare se inter-relaţionează, deoarece ele reflectă diferite aspecte ale aceloraşi tranzacţii sau ale altor evenimente. Deşi fiecare situaţie oferă informaţii diferite, este probabil ca nici una să nu servească unui singur scop sau să ofere toate informaţiile impuse de necesităţile specifice ale utilizatorilor. De exemplu, contul de profit şi pierdere oferă o imagine incompletă a performanţei dacă nu este folosit împreună cu bilanţul şi situaţia modificărilor poziţiei financiare.
SECŢIUNEA 3:Note şi materiale suplimentare
21.Situaţiile financiare cuprind, de asemenea, note, materiale suplimentare, precum şi alte informaţii. De exemplu, pot cuprinde informaţii suplimentare relevante pentru necesităţile utilizatorilor, referitoare la elementele din bilanţ şi contul de profit şi pierdere. Pot fi incluse, de asemenea, informaţii privind riscurile şi incertitudinile ce afectează întreprinderea, precum şi orice resurse şi obligaţii care nu apar în bilanţ (de exemplu, rezervele minerale). Informaţiile despre segmentele geografice şi industriale, precum şi despre efectul modificării preţurilor asupra întreprinderii pot fi, de asemenea, oferite sub forma informaţiilor suplimentare.
CAPITOL 4:CONCEPTE DE BAZĂ
SECŢIUNEA 1:Contabilitatea de angajament
22.Pentru a-şi atinge obiectivele situaţiile financiare sunt elaborate conform contabilităţii de angajament. Astfel efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc (şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit) şi sunt înregistrate în evidenţele contabile şi raportate în situaţiile financiare ale perioadelor aferente. Situaţiile financiare întocmite în baza acestui principiu oferă informaţii utilizatorilor nu numai despre tranzacţiile trecute, care au implicat plăţi şi încasări, dar şi despre obligaţiile de plată din viitor şi despre resursele privind încasările viitoare. Deci acestea furnizează cele mai utile informaţii referitoare la tranzacţii şi la alte evenimente trecute care sunt necesare utilizatorilor în luarea deciziilor economice.
SECŢIUNEA 2:Principiul continuităţii activităţii
23.Situaţiile financiare sunt elaborate de regulă pornindu-se de la prezumţia că o întreprindere îşi va continua activitatea şi în viitorul previzibil. Astfel se presupune că întreprinderea nu are intenţia şi nici nevoia de a-şi lichida sau de a-şi reduce în mod semnificativ activitatea; dacă o astfel de intenţie sau nevoie există, s-ar putea să fie nevoie ca situaţiile financiare să fie întocmite pe o bază diferită de evaluare şi în acest caz vor fi prezentate informaţiile referitoare la baza utilizată.
CAPITOL 5:CARACTERISTICI CALITATIVE ALE SITUAŢIILOR FINANCIARE
24.Caracteristicile calitative sunt atributele care determină utilitatea informaţiei oferite de situaţiile financiare. Cele patru caracteristici calitative principale sunt: inteligibilitatea, relevanţa, credibilitatea şi comparabilitatea.
SECŢIUNEA 1:Inteligibilitatea
25.O calitate esenţială a informaţiilor furnizate de situaţiile financiare este aceea că ele pot fi uşor înţelese de utilizatori. În acest scop se presupune că utilizatorii dispun de cunoştinţe suficiente privind desfăşurarea afacerilor şi a activităţilor economice, de noţiuni de contabilitate şi au dorinţa de a studia informaţiile prezentate cu diligenţele cuvenite. Totuşi informaţiile asupra unor probleme complexe, care ar trebui incluse în situaţiile financiare datorită relevanţei lor în luarea deciziilor economice, nu ar trebui excluse doar pe motivul că ar putea fi prea dificil de înţeles pentru anumiţi utilizatori.
SECŢIUNEA 2:Relevanţa
26.Pentru a fi utile informaţiile trebuie să fie relevante faţă de necesităţile de luare a deciziilor de către utilizatori. Informaţiile sunt relevante atunci când influenţează deciziile economice ale utilizatorilor, ajutându-i pe aceştia să evalueze evenimente trecute, prezente sau viitoare, confirmând sau corectând evaluările lor anterioare.
27.Rolul de previziune şi cel de confirmare ale informaţiilor sunt în strânsă legătură. De exemplu, informaţiile despre nivelul actual şi structura activelor au valoare pentru utilizatori atunci când aceştia încearcă să previzioneze capacitatea întreprinderii de a profita de oportunităţi şi de a reacţiona la situaţii nefavorabile. Aceleaşi informaţii au rolul de a confirma previziunile anterioare, de exemplu modul în care întreprinderea poate fi structurată sau rezultatul activităţilor planificate.
28.Informaţiile despre poziţia financiară sau performanţele precedente sunt frecvent folosite ca bază pentru previzionarea poziţiei şi performanţei financiare viitoare şi a altor probleme despre care utilizatorii sunt direct interesaţi, cum ar fi: plata dividendelor şi a salariilor, modificările preţului garanţiilor, precum şi capacitatea întreprinderii de a-şi onora obligaţiile scadente. Pentru a avea valoare previzională informaţiile nu trebuie să fie sub forma unei prognoze explicite. Capacitatea de a previziona pe baza situaţiilor financiare este îmbunătăţită totuşi prin maniera în care sunt expuse informaţiile asupra tranzacţiilor şi evenimentelor trecute. De exemplu, valoarea previzionată a contului de profit şi pierdere este îmbunătăţită dacă informaţiile privind veniturile sau cheltuielile neobişnuite, anormale şi cu frecvenţă rară sunt evidenţiate separat.
SUBSECŢIUNEA 1:Pragul de semnificaţie
29.Relevanţa informaţiei este influenţată de natura sa şi de pragul de semnificaţie. În anumite cazuri natura informaţiei este suficientă prin ea însăşi pentru a determina relevanţa sa. De exemplu, raportarea unui nou segment de activitate poate influenţa evaluarea riscurilor şi a oportunităţilor întreprinderii, indiferent de dimensiunea rezultatelor obţinute prin segmentul respectiv în perioada de raportare. În alte cazuri atât natura, cât şi pragul de semnificaţie sunt importante, de exemplu volumul valoric al stocurilor din fiecare categorie principală pe care o întreprindere ar trebui să le deţină pentru a avea o activitate adecvată.
30.Informaţiile sunt semnificative dacă omisiunea sau declararea lor eronată ar putea influenţa deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situaţiilor financiare.
Pragul de semnificaţie depinde de mărimea elementului sau a erorii, judecată în împrejurările specifice ale omisiunii sau declarării greşite. Astfel pragul de semnificaţie oferă mai degrabă o limită decât să reprezinte o caracteristică calitativă primară pe care informaţia trebuie să o aibă pentru a fi utilă.
SECŢIUNEA 3:Credibilitatea
31.Pentru a fi utilă informaţia trebuie să fie credibilă. Informaţia are calitatea de a fi credibilă atunci când nu conţine erori semnificative, nu este părtinitoare, iar utilizatorii pot avea încredere că reprezintă corect ceea ce informaţia şi-a propus să reprezinte sau ceea ce se aşteaptă, în mod rezonabil, să reprezinte.
32.Informaţia poate fi relevantă, dar atât de puţin credibilă sub aspectul naturii sau reprezentării încât recunoaşterea acesteia poate induce în eroare. De exemplu, dacă validitatea şi valoarea daunelor pentru despăgubiri sunt disputate într-un litigiu, nu ar fi adecvat pentru întreprindere să înregistreze în bilanţ întreaga sumă a despăgubirilor cerute, deşi ar fi adecvată prezentarea sumei solicitate şi a circumstanţelor conflictului într-o notă a situaţiilor financiare.
SUBSECŢIUNEA 1:Reprezentarea fidelă
33.Pentru a fi credibilă informaţia trebuie să reprezinte cu fidelitate tranzacţiile şi alte evenimente pe care aceasta fie şi-a propus să le reprezinte, fie se aşteaptă, în mod rezonabil, să le reprezinte. De exemplu, bilanţul trebuie să reprezinte în mod credibil tranzacţiile şi alte evenimente care se concretizează în active, datorii şi capital propriu ale întreprinderii la data raportării şi care îndeplinesc criteriile de recunoaştere.
34.Cea mai mare parte a informaţiilor financiare este supusă unui anumit risc de a da o reprezentare mai puţin credibilă decât ar trebui. Aceasta nu se datorează părtinirii, ci mai degrabă dificultăţilor inerente fie identificării tranzacţiilor şi altor evenimente ce urmează să fie evaluate, fie conceperii şi aplicării tehnicilor de evaluare şi prezentare ce pot transmite mesaje care corespund acelor tranzacţii şi evenimente. În anumite cazuri măsurarea efectelor financiare ale elementelor ar putea fi atât de incertă încât întreprinderile, în general, nu le recunosc în situaţiile financiare; de exemplu, deşi majoritatea întreprinderilor generează fond comercial (goodwill) în timp, de obicei este greu de identificat sau de evaluat acest fond comercial în mod credibil. În alte cazuri totuşi pot fi relevante recunoaşterea elementelor respective şi prezentarea, în acelaşi timp, a riscului de eroare ce planează asupra recunoaşterii şi evaluării lor.
SUBSECŢIUNEA 2:Prevalenţa economicului asupra juridicului
35.Pentru ca informaţia să prezinte în mod credibil evenimentele şi tranzacţiile pe care le reprezintă este necesar ca acestea să fie contabilizate şi prezentate în concordanţă cu fondul lor şi cu realitatea economică, şi nu doar cu forma lor juridică. Fondul tranzacţiilor sau al altor evenimente nu este întotdeauna în concordanţă cu ceea ce transpare din forma lor juridică sau convenţională. De exemplu, o întreprindere înstrăinează un activ unei alte părţi într-un astfel de mod încât documentele să susţină transmiterea dreptului de proprietate părţii respective; cu toate acestea pot exista contracte care să asigure întreprinderii dreptul de a se bucura în continuare de beneficii economice viitoare de pe urma activului respectiv. În astfel de circumstanţe raportarea unei vânzări nu ar reprezenta în mod credibil operaţiunea încheiată (dacă într-adevăr ar exista o operaţiune de această natură).
SUBSECŢIUNEA 3:Neutralitatea
36.Pentru a fi credibilă informaţia cuprinsă în situaţiile financiare trebuie să fie neutră, adică lipsită de influenţe. Situaţiile financiare nu sunt neutre dacă prin selectarea şi prezentarea informaţiei influenţează luarea unei decizii sau formularea unui raţionament pentru a realiza un rezultat sau un obiectiv predeterminat.
SUBSECŢIUNEA 4:Prudenţa
37.Cei care elaborează situaţii financiare trebuie să se confrunte cu incertitudini care în mod inevitabil planează asupra multor evenimente şi circumstanţe, cum ar fi: încasarea creanţelor îndoielnice, durata de utilizare probabilă a utilajelor şi echipamentelor şi numărul eventualelor reclamaţii cu privire la produsele în garanţie. Astfel de incertitudini sunt recunoscute prin prezentarea naturii şi valorii lor, dar şi prin exercitarea prudenţei în întocmirea situaţiilor financiare. Prudenţă înseamnă includerea unui grad de precauţie în exercitarea raţionamentelor necesare pentru a face estimările cerute în condiţii de incertitudine, astfel încât activele şi veniturile să nu fie supraevaluate, iar datoriile şi cheltuielile să nu fie subevaluate. Totuşi exercitarea prudenţei nu permite, de exemplu, constituirea de rezerve ascunse sau de provizioane excesive, subevaluarea deliberată a activelor sau a veniturilor, dar nici supraevaluarea deliberată a datoriilor sau a cheltuielilor, deoarece situaţiile financiare nu ar mai fi neutre şi de aceea nu ar mai avea calitatea de a fi credibile.
SUBSECŢIUNEA 5:Integralitatea
38.Pentru a fi credibilă informaţia din situaţiile financiare trebuie să fie completă în limitele rezonabile ale pragului de semnificaţie şi ale costului obţinerii acelei informaţii. O omisiune poate face ca informaţia să fie falsă sau să inducă în eroare şi astfel să devină necredibilă şi defectuoasă din punct de vedere al relevanţei.
SECŢIUNEA 4:Comparabilitatea
39.Utilizatorii trebuie să poată compara situaţiile financiare ale unei întreprinderi în timp pentru a identifica tendinţele în poziţia financiară şi performanţele sale. Utilizatorii trebuie totodată să poată compara situaţiile financiare ale diverselor întreprinderi, pentru a le evalua poziţia financiară, performanţele şi modificările poziţiei financiare. Astfel măsurarea şi prezentarea efectului financiar al aceloraşi tranzacţii şi evenimente trebuie efectuate într-o manieră consecventă în cadrul unei întreprinderi şi de-a lungul timpului pentru acea întreprindere şi într-o manieră consecventă pentru diferite întreprinderi.
40.O implicaţie importantă a caracteristicii calităţii informaţiei de a fi comparabilă este ca utilizatorii să fie informaţi despre politicile contabile utilizate în elaborarea situaţiilor financiare şi despre orice schimbare a acestor politici, precum şi despre efectele unor astfel de schimbări. Utilizatorii trebuie să fie în măsură să identifice diferenţele dintre politicile contabile pentru tranzacţii şi alte evenimente asemănătoare utilizate de aceeaşi întreprindere de la o perioadă la alta, precum şi de diferite întreprinderi. Conformitatea cu Standardele Internaţionale de Contabilitate, inclusiv prezentarea politicilor contabile utilizate de întreprindere, ajută la realizarea comparabilităţii.
41.Nevoia de comparabilitate nu trebuie confundată cu simpla uniformitate şi nu trebuie lăsată să devină un impediment în introducerea de standarde de contabilitate îmbunătăţite. Nu este indicat pentru o întreprindere să continue evidenţierea în contabilitate în aceeaşi manieră pentru o tranzacţie sau pentru un alt eveniment, dacă metoda adoptată nu menţine caracteristicile calitative de relevanţă şi credibilitate. Nu este indicat pentru o întreprindere nici să îşi lase politicile contabile neschimbate atunci când există alternative mai relevante şi credibile.
42.Deoarece utilizatorii doresc să compare poziţia financiară, performanţa şi modificările poziţiei financiare a unei întreprinderi în timp, este important ca situaţiile financiare să releve informaţii corespunzătoare pentru perioadele precedente.
SECŢIUNEA 5:Limite ce privesc informaţia relevantă şi credibilă
SUBSECŢIUNEA 1:Oportunitatea
43.Dacă există o întârziere exagerată în raportarea informaţiei, aceasta îşi poate pierde relevanţa. Conducerea poate fi nevoită să aleagă între valoarea relativă a raportării la un anumit moment şi furnizarea de informaţii credibile. Pentru a furniza informaţii oportune deseori poate fi necesară raportarea tuturor aspectelor unei tranzacţii sau ale altui eveniment, înainte ca acestea să fie cunoscute, deşi în acest fel este afectată credibilitatea. Dimpotrivă, dacă raportarea este întârziată până când toate aspectele sunt cunoscute, informaţia poate fi foarte credibilă, dar de utilitate redusă pentru utilizatorii care au fost nevoiţi între timp să ia decizii. Pentru a realiza un echilibru între relevanţă şi credibilitate considerentul fundamental este satisfacerea adecvată a necesităţilor utilizatorilor în procesul luării deciziilor economice.
SUBSECŢIUNEA 2:Raportul cost-beneficiu
44.Raportul cost-beneficiu este mai degrabă o constrângere generală decât o caracteristică calitativă. Beneficiile de pe urma informaţiei ar trebui să depăşească costul furnizării acesteia. Evaluarea beneficiilor şi a costurilor reprezintă în fond rezultatul unui raţionament profesional. În plus costurile nu sunt suportate neapărat de acei utilizatori care se bucură şi de beneficii. De beneficii se pot bucura şi alţi utilizatori decât cei pentru care informaţia este pregătită; de exemplu, furnizarea de informaţii suplimentare creditorilor poate reduce costurile îndatorării întreprinderii. Din acest motiv testul cost-beneficiu este dificil de aplicat oricărui caz particular. Cu toate acestea cei abilitaţi să emită standardele, precum şi cei care întocmesc şi utilizează situaţiile financiare ar trebui să fie conştienţi de această limită.
SUBSECŢIUNEA 3:Echilibrul dintre caracteristicile calitative
45.În practică stabilirea unui echilibru între caracteristicile calitative este deseori necesară. În general ţelul este de a realiza un echilibru adecvat între caracteristicile respective pentru a satisface obiectivul situaţiilor financiare. Importanţa relativă a caracteristicilor în diferite cazuri este o problemă de raţionament profesional.
SECŢIUNEA 6:Imaginea fidelă/Prezentarea fidelă
46.Situaţiile financiare sunt frecvent descrise ca prezentând o imagine fidelă a poziţiei financiare, performanţei şi a modificărilor poziţiei financiare a unei întreprinderi. Deşi acest "cadru general" nu abordează direct astfel de concepte, aplicarea caracteristicilor calitative principale şi a standardelor adecvate de contabilitate are în mod normal ca rezultat întocmirea unor situaţii financiare care reflectă, în general, o imagine fidelă a situaţiei întreprinderii.
CAPITOL 6:STRUCTURILE SITUAŢIILOR FINANCIARE
SECTIUNEA 1:
47.Situaţiile financiare descriu rezultatele financiare ale tranzacţiilor şi ale altor evenimente, grupându-le în clase cuprinzătoare conform caracteristicilor economice. Aceste clase sunt numite "structurile situaţiilor financiare". Structurile bilanţului legate în mod direct de evaluarea poziţiei financiare sunt: activele, datoriile şi capitalul propriu. Structurile contului de profit şi pierdere, legate în mod direct de evaluarea performanţei, sunt veniturile şi cheltuielile. Situaţia modificărilor poziţiei financiare reflectă de obicei structurile din contul de profit şi pierdere şi modificările structurilor din bilanţ; în consecinţă "cadrul general" nu identifică structurile specifice acesteia.
48.Prezentarea acestor structuri în bilanţ şi în contul de profit şi pierdere implică un proces de subclasificare. De exemplu, activele şi datoriile pot fi clasificate după natura sau funcţia lor în activitatea întreprinderii, pentru a prezenta informaţii în cea mai folositoare manieră pentru utilizatori, în scopul adoptării deciziilor economice.
SECŢIUNEA 2:Poziţia financiară
49.Elementele legate în mod direct de evaluarea poziţiei financiare sunt activele, datoriile şi capitalul propriu. Acestea sunt definite după cum urmează:
a)un activ reprezintă o resursă controlată de întreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute şi de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru întreprindere;
b)o datorie reprezintă o obligaţie actuală a întreprinderii ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice;
c)capitalul propriu reprezintă interesul rezidual al acţionarilor în activele unei întreprinderi după deducerea tuturor datoriilor sale.
50.Definiţiile activelor şi datoriilor identifică elementele esenţiale ale acestora, dar nu încearcă să specifice criteriile ce trebuie îndeplinite înainte de a fi recunoscute în bilanţ. Astfel definiţiile includ şi elemente ce nu sunt recunoscute ca fiind active sau datorii în bilanţ, deoarece nu satisfac criteriile de recunoaştere prezentate în paragrafele 82-98. Fluxurile de beneficii economice viitoare dinspre sau către întreprindere trebuie să fie suficient de sigure pentru a îndeplini criteriile de probabilitate prevăzute în paragraful 83 înainte de a recunoaşte un activ sau o datorie.
51.La stabilirea momentului în care un element satisface definiţia activelor, datoriilor sau capitalurilor proprii trebuie acordată atenţie substanţei şi realităţii economice a acestuia şi nu numai formei sale juridice. Astfel, de exemplu, în cazul contractelor de leasing financiar substanţa şi realitatea economică reprezintă faptul că locatarul obţine beneficiile economice ale utilizării activului contractat pe cea mai mare parte a duratei de utilizare a acestuia în schimbul obligaţiei de a plăti pentru acest drept o sumă aproximativ egală cu valoarea justă a activului şi dobânda aferentă. Din acest motiv leasingul financiar dă naştere unor elemente ce satisfac definiţiile activelor şi datoriilor şi care sunt recunoscute în consecinţă în bilanţul locatarului.
52.Bilanţurile elaborate conform Standardelor Internaţionale de Contabilitate actuale pot include şi elemente ce nu satisfac definiţiile activelor sau ale datoriilor şi nici nu sunt prezentate ca parte a capitalurilor proprii. Definiţiile prevăzute în paragraful 49 vor sta la baza revizuirilor viitoare ale Standardelor Internaţionale de Contabilitate, precum şi la baza elaborării unor noi standarde.
SECŢIUNEA 3:Active
53.Beneficiile economice viitoare încorporate în active reprezintă potenţialul de a contribui, în mod direct sau indirect, la fluxul de numerar şi echivalente ale numerarului către întreprindere. Acest potenţial poate fi unul productiv, fiind parte a activităţilor de exploatare ale întreprinderii. De asemenea, se poate transforma în numerar sau echivalente ale numerarului sau poate avea capacitatea de a reduce ieşirile de numerar, cum ar fi un proces alternativ de producţie care micşorează costurile.
54.De obicei o întreprindere îşi utilizează activele pentru a produce bunuri sau pentru a presta servicii, capabile să satisfacă dorinţele sau necesităţile clienţilor; datorită faptului că aceste bunuri sau servicii pot satisface aceste dorinţe sau necesităţi, clienţii sunt dispuşi să plătească pentru a le obţine, contribuind astfel la fluxul de trezorerie al întreprinderii. Numerarul în sine conferă un avantaj întreprinderii, datorită faptului că se impune faţă de celelalte resurse.
55.Beneficiile economice viitoare încorporate în active pot intra în întreprindere în mai multe moduri. De exemplu, un activ poate fi:
a)utilizat separat sau împreună cu alte active pentru prestarea de servicii sau producţia de bunuri destinate vânzării de către întreprindere;
b)schimbat cu alte active;
c)utilizat pentru stingerea unei datorii; sau
d)repartizat acţionarilor întreprinderii.
56.Multe active, de exemplu terenurile şi mijloacele fixe, au o formă fizică. Cu toate acestea forma fizică nu este esenţială pentru existenţa unui activ, de aceea brevetele şi drepturile de autor (copyright) sunt active dacă se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare întreprinderii şi dacă sunt controlate de aceasta.
57.Multe active, de exemplu creanţele, terenurile şi clădirile, sunt asociate cu drepturi legale, inclusiv cu dreptul de proprietate. Dreptul de proprietate nu este esenţial pentru determinarea existenţei unui activ, deşi, de exemplu, o proprietate deţinută într-un contract de leasing este un activ în cazul în care întreprinderea controlează beneficiile oferite de proprietatea respectivă. Deşi capacitatea unei întreprinderi de a controla beneficiile este de obicei rezultatul drepturilor legale, un element poate satisface definiţia unui activ, chiar şi fără a exista un control legal. De exemplu, know-how obţinut dintr-o activitate de dezvoltare poate satisface definiţia unui activ atunci când întreprinderea controlează beneficiile acestui know-how, ţinându-l secret.
58.Activele unei întreprinderi rezultă din tranzacţii sau evenimente anterioare. În mod normal întreprinderile obţin activele prin cumpărarea sau producerea acestora, dar şi alte tranzacţii sau evenimente pot genera active, de exemplu proprietăţile primite de întreprindere de la Guvern ca parte a unui program de încurajare a creşterii economice într-o regiune şi de descoperire a rezervelor minerale. Tranzacţiile sau evenimentele care sunt aşteptate în viitor nu generează prin ele însele active, de aceea, de exemplu, intenţia de a cumpăra un bun nu satisface prin ea însăşi definiţia unui activ.
59.Există o legătură strânsă între ieşirile de numerar şi generarea de active, dar nu este neapărat necesar ca cele două să coincidă. De aceea, în momentul în care se produce o ieşire de numerar, aceasta poate însemna că se urmăreşte obţinerea de beneficii economice viitoare, dar nu este o dovadă concludentă că elementul obţinut corespunde definiţiei unui activ. În mod similar absenţa unei ieşiri de numerar nu exclude posibilitatea ca un element să satisfacă definiţia unui activ, care poate fi recunoscut în bilanţ, de exemplu, elemente care au fost donate unei întreprinderi pot satisface definiţia unui activ.
SECŢIUNEA 4:Datorii
60.O caracteristică esenţială a unei datorii este faptul că întreprinderea are o obligaţie actuală. O obligaţie reprezintă un angajament sau o responsabilitate de a acţiona într-un anumit fel. Legea poate impune întreprinderii să îşi respecte obligaţiile ce decurg dintr-un contract sau dintr-o cerinţă legală. În mod normal acestea reprezintă sume ce trebuie plătite pentru bunuri şi servicii primite. De asemenea, obligaţiile apar şi din activitatea normală, din dorinţa de a menţine relaţii bune de afaceri sau de a se comporta într-o manieră echitabilă. Dacă, de exemplu, o întreprindere decide să remedieze defecţiunile produselor sale chiar şi după ce perioada de garanţie a expirat, sumele ce se aşteaptă să fie cheltuite în legătură cu bunurile deja vândute reprezintă datorii.
61.Trebuie făcută distincţia între o obligaţie actuală şi un angajament viitor. Decizia conducerii unei întreprinderi de a achiziţiona active în viitor nu reprezintă prin ea însăşi o obligaţie prezentă. În mod normal obligaţia apare numai în momentul livrării activului sau în momentul în care întreprinderea are un acord irevocabil de cumpărare a activului. În cazul din urmă natura irevocabilă a acordului poate conduce la consecinţe economice ca urmare a neonorării obligaţiei; de exemplu, din cauza existenţei unei penalizări substanţiale, întreprinderea poate fi în imposibilitatea de a împiedica fluxul resurselor către o altă parte.
62.Stingerea unei obligaţii prezente implică de obicei renunţarea întreprinderii la anumite resurse care încorporează beneficii economice, în scopul satisfacerii cererilor celeilalte părţi. Stingerea unei obligaţii prezente se poate face în mai multe moduri, de exemplu prin:
a)plata în numerar;
b)transferul altor active;
c)prestarea de servicii;
d)înlocuirea respectivei obligaţii cu o altă obligaţie; sau
e)transformarea obligaţiei în capital propriu.
O obligaţie poate fi stinsă şi prin alte mijloace, cum ar fi renunţarea de către creditor la drepturile sale.
63.Datoriile rezultă din tranzacţii sau din alte evenimente trecute. De exemplu, achiziţia de bunuri sau utilizarea serviciilor dă naştere unor datorii comerciale (în afara cazului în care se face plata în avans sau se plăteşte în momentul livrării), iar primirea unui credit de la bancă dă naştere unei obligaţii de rambursare a creditului. De asemenea, o întreprindere poate recunoaşte reduceri viitoare pe baza cumpărărilor anuale făcute de clienţi ca fiind obligaţii; în acest caz vânzarea bunurilor din perioada anterioară este tranzacţia care dă naştere datoriei respective.
64.Unele datorii pot fi determinate doar prin utilizarea unui grad ridicat de estimare. Unele întreprinderi consideră aceste datorii drept provizioane. În anumite ţări asemenea provizioane nu sunt privite ca datorii, deoarece conceptul de datorie este definit mai restrâns, în aşa fel încât să includă doar sumele ce pot fi stabilite fără să fie necesar să se facă estimări. Definiţia datoriei prevăzută în paragraful 49 este bazată pe o abordare mai cuprinzătoare. Astfel, când un provizion implică o obligaţie prezentă şi satisface restul definiţiei, este o datorie, chiar dacă suma trebuie să fie estimată. Exemplele din această categorie se referă la provizioanele pentru plăţi ce trebuie făcute pentru garanţiile existente şi la provizioanele pentru acoperirea obligaţiilor privind pensiile.
SECŢIUNEA 5:Capitalul propriu
65.Deşi capitalul propriu este definit în paragraful 49 ca interes rezidual al acţionarilor, acesta poate fi subclasificat în bilanţ. De exemplu, într-o întreprindere fondurile cu care au contribuit acţionarii, profitul capitalizat, rezervele ce reprezintă alocarea rezultatului reportat şi rezervele ce reprezintă ajustări pentru menţinerea nivelului capitalului pot fi prezentate separat. Asemenea clasificări pot fi relevante pentru procesul de luare a deciziilor de către utilizatorii situaţiilor financiare, când există restricţii legale sau de altă natură privind capacitatea întreprinderii de a distribui sau de a utiliza într-un alt mod capitalul propriu. De asemenea, ar putea reflecta faptul că părţile care au interese în capitalul întreprinderii au drepturi diferite cu privire la primirea dividendelor sau la rambursarea capitalului.
66.Constituirea rezervelor este cerută uneori de lege, de statut sau de alte acte normative, în scopul asigurării unei măsuri suplimentare de protecţie împotriva efectelor pierderilor pentru întreprindere şi creditorii acesteia. Pot fi constituite alte rezerve dacă legislaţia fiscală naţională asigură scutirea sau reducerea impozitului când se fac transferuri către astfel de rezerve. Existenţa şi mărimea unor asemenea rezerve legale, statutare şi fiscale constituie o informaţie ce poate fi relevantă pentru luarea deciziilor de către utilizatori. Transferurile către asemenea rezerve sunt mai degrabă alocări ale rezultatului reportat decât cheltuieli.
67.Suma cu care este înregistrat capitalul propriu în bilanţ depinde de evaluarea activelor şi a datoriilor. În mod normal suma cumulată a capitalurilor proprii nu poate corespunde decât din întâmplare cu valoarea de piaţă a acţiunilor întreprinderii sau cu suma care ar putea fi obţinută prin vânzarea pe elemente a activului net sau a întreprinderii în întregime, presupunând continuitatea activităţii.
68.Activităţile comerciale şi industriale se regăsesc de obicei sub forma întreprinderilor cu asociat unic, a parteneriatelor, precum şi a diferitelor tipuri de întreprinderi cu capital de stat. Cadrul legal şi de reglementare pentru astfel de întreprinderi este adesea diferit de cel care se aplică în cazul societăţilor comerciale. De exemplu, pot exista unele restricţii în ceea ce priveşte repartizarea sumelor incluse în capitalurile proprii către proprietari sau către alţi beneficiari. Totuşi definiţia capitalului propriu, precum şi alte aspecte ale acestui cadru general referitoare la capitalul propriu sunt valabile şi pentru astfel de întreprinderi.
SECŢIUNEA 6:Performanţă
69.Profitul este frecvent utilizat ca o măsură a performanţei sau ca bază de referinţă pentru alţi indicatori, cum ar fi rentabilitatea investiţiei sau rezultatul pe acţiune. Veniturile şi cheltuielile constituie elemente direct legate de măsurarea profitului. Recunoaşterea şi măsurarea veniturilor şi a cheltuielilor, şi deci a profitului, depind parţial de conceptele de capital şi de menţinere a nivelului capitalului, concepte utilizate de întreprinderi în elaborarea situaţiilor financiare. Aceste concepte sunt prezentate în cadrul paragrafelor 102-110.
70.Elementele de venituri şi cheltuieli sunt definite după cum urmează:
a)veniturile constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de intrări sau creşteri ale activelor ori descreşteri ale datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor;
b)cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor ori creşteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari.
71.Definiţiile veniturilor şi cheltuielilor surprind caracteristicile lor esenţiale, dar nu specifică criteriile ce trebuie îndeplinite pentru a putea fi înregistrate în contul de profit şi pierdere. Criteriile de recunoaştere a veniturilor şi cheltuielilor sunt prezentate în paragrafele 82-98.
72.Veniturile şi cheltuielile se pot regăsi în contul de profit şi pierdere în diferite moduri, astfel încât să furnizeze informaţia relevantă pentru procesul decizional. De exemplu, se foloseşte adesea distincţia dintre acele elemente de venituri şi cheltuieli care sunt rezultatul activităţilor curente ale întreprinderii şi cele care nu sunt rezultatul acestor activităţi. Această distincţie se realizează plecându-se de la prezumţia că sursa unui element (de venituri sau cheltuieli) este relevantă în procesul de evaluare a capacităţii întreprinderii de a genera în viitor numerar şi echivalente ale numerarului. De exemplu, activităţi întâmplătoare, cum ar fi înstrăinarea unei investiţii pe termen lung, nu pot apărea în mod curent. În procesul de separare a veniturilor şi cheltuielilor în funcţie de caracterul lor curent sau extraordinar este necesară analiza naturii şi activităţii întreprinderii. Elementele care pentru unele întreprinderi sunt rezultatul unor activităţi curente pot reprezenta în cazul altor întreprinderi activităţi extraordinare.
73.De asemenea, distincţia dintre elementele de venituri şi cheltuieli şi combinarea acestora în diferite moduri permite întreprinderii să îşi prezinte în mod variat performanţele. Aceste clasificări prezintă diferite grade de cuprindere. De exemplu, contul de profit şi pierdere poate include marja brută, profitul din activităţile curente înainte de impozitare, profitul din activităţile curente după impozitare şi profitul net.
SECŢIUNEA 7:Venituri
74.Definiţia veniturilor include atât venituri din activităţile curente, cât şi câştiguri din orice alte surse. Veniturile din activităţile curente se pot regăsi sub diferite denumiri, cum ar fi vânzări, comisioane, dobânzi, dividende, redevenţe şi chirii.
75.Câştigurile reprezintă alte elemente care corespund definiţiei veniturilor şi pot apărea sau nu pot apărea ca rezultat al activităţii curente a întreprinderii. Câştigurile reprezintă creşteri ale beneficiilor economice şi din acest punct de vedere nu diferă ca natură de venituri. Prin urmare, în acest cadru general câştigurile nu sunt privite ca elemente separate.
76.Câştigurile includ, de exemplu, sumele rezultate în urma ieşirii activelor imobilizate pe termen mediu şi lung. Definiţia veniturilor include totodată şi câştigurile nerealizate, de exemplu cele rezultate din reevaluarea titlurilor de plasament şi cele rezultate din creşterea valorii contabile a activelor pe termen lung. Prezentarea câştigurilor în contul de profit şi pierdere se realizează de obicei distinct, deoarece cunoaşterea existenţei acestora este importantă pentru procesul decizional. Câştigurile sunt prezentate de regulă la valoarea netă, exclusiv cheltuielile aferente.
77.Veniturile pot fi utilizate pentru achiziţionarea de active sau pentru creşterea valorii diferitelor tipuri de active, de exemplu: numerar, creanţe, bunuri şi servicii primite în schimbul bunurilor şi al serviciilor furnizate. Veniturile pot rezulta, de asemenea, din lichidarea datoriilor. De exemplu, o întreprindere poate furniza bunuri şi servicii unui creditor în scopul lichidării unei datorii legate de un credit în derulare.
SECŢIUNEA 8:Cheltuieli
78.Definiţia cheltuielilor include pierderile, precum şi acele cheltuieli care apar în procesul desfăşurării activităţilor curente ale întreprinderii. De exemplu, cheltuielile ce apar în cursul activităţilor curente ale întreprinderii includ costul vânzărilor, salariile şi amortizarea. Ele se regăsesc de obicei sub forma ieşirilor sau scăderii valorii activelor, cum ar fi: numerarul sau echivalentele numerarului, stocurile, terenurile şi mijloacele fixe.
79.Pierderile reprezintă alte elemente care corespund definiţiei cheltuielilor şi care pot apărea sau nu pot apărea pe parcursul desfăşurării activităţilor curente ale întreprinderii. Pierderile reprezintă diminuări ale beneficiilor economice şi din acest punct de vedere nu diferă ca natură de alte tipuri de cheltuieli. Prin urmare, în acest "cadru general" ele nu sunt considerate ca structură distinctă.
80.În categoria pierderilor sunt incluse, de exemplu, cele rezultate din dezastre, cum ar fi inundaţiile sau incendiile, precum şi cele rezultate din ieşirea activelor pe termen lung. De asemenea, definiţia cheltuielilor include şi pierderile nerealizate, de exemplu cele rezultate din creşterea cursului de schimb valutar în cazul unor împrumuturi pe care întreprinderea le-a contractat în valută. De obicei, în contul de profit şi pierdere prezentarea pierderilor se efectuează distinct, datorită importanţei cunoaşterii existenţei şi valorii acestora în procesul decizional. Pierderile sunt raportate de regulă la valoarea netă, exclusiv veniturile aferente.
SECŢIUNEA 9:Ajustări pentru menţinerea nivelului capitalului
81.Reevaluarea sau ajustarea valorii activelor şi datoriilor determină creşteri sau diminuări ale capitalului propriu. Deşi aceste creşteri sau diminuări corespund definiţiei veniturilor şi cheltuielilor, ele nu sunt incluse în contul de profit şi pierdere în baza anumitor concepte legate de menţinerea nivelului capitalului. În schimb ele sunt incluse în capitalul propriu, ca ajustări pentru menţinerea nivelului capitalului sau ca rezerve din reevaluare. Conceptele de menţinere a nivelului capitalului sunt prezentate în paragrafele 102-110.
CAPITOL 7:RECUNOAŞTEREA STRUCTURILOR SITUAŢIILOR FINANCIARE
SECTIUNEA 1:
82.Recunoaşterea este procesul încorporării în bilanţ sau în contul de profit şi pierdere a unui element care îndeplineşte criteriile de recunoaştere stabilite în paragraful 83. Acest proces implică descrierea în cuvinte a respectivului element şi asocierea unei anumite sume, precum şi includerea respectivei sume în totalul bilanţului sau al contului de profit şi pierdere. Elementele care satisfac criteriile de recunoaştere trebuie prezentate în bilanţ sau în contul de profit şi pierdere. Nerecunoaşterea acestor elemente nu poate fi corectată nici prin prezentarea politicilor contabile folosite, nici prin note sau informaţii suplimentare.
83.Un element care corespunde definiţiei unei structuri a situaţiei financiare trebuie recunoscut în cazul în care:
a)este probabil ca orice beneficiu economic viitor asociat să intre sau să iasă în sau din întreprindere;şi
b)elementul are un cost sau o valoare care poate fi evaluată în mod credibil.
84.În procesul de evaluare a îndeplinirii sau neîndeplinirii criteriilor de recunoaştere în situaţiile financiare trebuie acordată atenţie consideraţiilor legate de pragul de semnificaţie, prezentate în paragrafele 29 şi 30. Interdependenţa între structuri există în cazul în care un element ce corespunde definiţiei şi îndeplineşte criteriile de recunoaştere pentru o anumită structură, de exemplu un activ, impune automat recunoaşterea unei alte structuri, de exemplu un venit sau o datorie.
SECŢIUNEA 2:Probabilitatea realizării unor beneficii economice viitoare
85.Conceptul de probabilitate este utilizat pentru criteriile de recunoaştere referitoare la gradul de incertitudine în realizarea unui beneficiu economic viitor asociat unui element. Acest concept este impus de incertitudinea ce caracterizează mediul în care îşi desfăşoară activitatea orice întreprindere. Evaluarea gradului de incertitudine legat de beneficiile economice viitoare ia în calcul informaţia disponibilă în momentul întocmirii situaţiilor financiare. De exemplu, când încasarea unei creanţe a întreprinderii este probabilă, în absenţa oricărei probe care să demonstreze contrariul, se justifică recunoaşterea creanţei ca activ. În cazul unei diversităţi mari a creanţelor totuşi va fi considerată normală probabilitatea apariţiei unui grad de neîncasare şi, prin urmare, reducerea prognozată a beneficiului economic va fi înregistrată drept cheltuială.
SECŢIUNEA 3:Credibilitatea evaluării
86.A doua condiţie pe care un element trebuie să o îndeplinească pentru a fi recunoscut este ca acesta să aibă un cost sau o valoare ce poate fi evaluată în mod credibil, conform celor prezentate în paragrafele 31-38. În multe cazuri costul sau valoarea trebuie estimată; folosirea unor estimări rezonabile constituie o parte esenţială în elaborarea situaţiilor financiare şi nu influenţează credibilitatea lor. În cazul în care totuşi nu poate fi realizată o estimare rezonabilă, elementul nu va fi recunoscut în bilanţ sau în contul de profit şi pierdere. De exemplu, încasările previzionate în urma unui proces în instanţă pot corespunde definiţiei activelor şi veniturilor, precum şi criteriului de probabilitate a realizării; totuşi, dacă nu este posibilă evaluarea credibilă a câştigului, acestea nu pot fi înregistrate ca active sau ca venituri; aceste încasări previzionate trebuie totuşi prezentate note sau informaţii suplimentare.
87.Un element care la un anumit moment nu mai corespunde criteriilor de recunoaştere stabilite în paragraful 83 poate fi recunoscut mai târziu ca urmare a unor circumstanţe sau evenimente ulterioare.
88.Informaţii referitoare la un element care are caracteristicile esenţiale ale unei structuri a situaţiilor financiare, dar nu îndeplineşte criteriile de recunoaştere pot fi totuşi prezentate în note şi informaţii suplimentare. Acest procedeu este recomandat în cazul în care cunoaşterea existenţei acestui element este relevantă pentru evaluarea poziţiei financiare a întreprinderii, a performanţei financiare sau a modificării poziţiei financiare de către utilizatorii situaţiilor financiare.
SECŢIUNEA 4:Recunoaşterea activelor
89.Un activ este recunoscut în bilanţ în momentul în care este probabilă realizarea unui beneficiu economic viitor de către întreprindere şi activul are un cost sau o valoare care poate fi evaluată în mod credibil.
90.Un activ nu este recunoscut în bilanţ atunci când este improbabil ca intrarea de numerar să genereze beneficii economice pentru întreprindere în perioadele viitoare. În schimb o astfel de tranzacţie va avea ca efect recunoaşterea unei cheltuieli în contul de profit şi pierdere. Acest tratament nu înseamnă că scopul pentru care s-au efectuat cheltuielile a fost altul decât obţinerea unui beneficiu economic pentru întreprindere sau că managementul a fost deficitar. Singura implicaţie este aceea că gradul de siguranţă privind obţinerea unui beneficiu într-o perioadă contabilă ulterioară este insuficient pentru a garanta recunoaşterea unui activ.
SECŢIUNEA 5:Recunoaşterea datoriilor
91.O datorie este recunoscută în bilanţ în momentul în care este probabil că o ieşire de resurse, purtătoare de beneficii economice, va rezulta din lichidarea unei obligaţii prezente, iar valoarea la care se va realiza această lichidare poate fi evaluată în mod credibil. În practică obligaţiile rezultate din contracte în care nu s-au respectat încă obligaţiile contractuale (de exemplu, datoriile pentru stocuri comandate, dar neprimite încă) nu sunt în general recunoscute ca datorii în situaţiile financiare. Totuşi astfel de obligaţii pot corespunde definiţiei datoriilor şi, în cazul în care criteriile de recunoaştere sunt îndeplinite în anumite circumstanţe, acestea pot fi recunoscute. În astfel de circumstanţe recunoaşterea datoriilor implică şi recunoaşterea activelor sau a cheltuielilor aferente.
SECŢIUNEA 6:Recunoaşterea veniturilor
92.Veniturile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere atunci când a avut loc o creştere a beneficiilor economice viitoare aferente creşterii unui activ sau diminuării unei datorii, modificare ce poate fi evaluată în mod credibil. Aceasta presupune că recunoaşterea veniturilor se realizează simultan cu recunoaşterea creşterii activelor sau a reducerii datoriilor (de exemplu, creşterea netă a activelor rezultată din vânzarea produselor sau a serviciilor ori descreşterea datoriilor ca rezultat al anulării unei datorii).
93.Procedurile adoptate în practică în mod normal pentru recunoaşterea veniturilor, de exemplu cerinţa ca venitul să fie obţinut, constituie aplicaţii ale criteriilor de recunoaştere prezentate în acest "cadru general". Astfel de proceduri conduc în general la limitarea recunoaşterii ca venituri numai a acelor elemente ce pot fi evaluate în mod credibil şi care au un grad suficient de certitudine.
SECŢIUNEA 7:Recunoaşterea cheltuielilor
94.Cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere atunci când a avut loc o reducere a beneficiilor economice viitoare aferente diminuării unui activ sau creşterii unei datorii, modificare ce poate fi evaluată în mod credibil. De fapt aceasta înseamnă că recunoaşterea cheltuielilor are loc simultan cu recunoaşterea creşterii datoriilor sau a reducerii activelor (de exemplu, drepturile salariale angajate sau amortizarea mijloacelor fixe).
95.Cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere pe baza asocierii directe între costurile implicate şi obţinerea elementelor specifice de venit. Acest proces, cunoscut sub numele de conectarea costurilor la venituri, implică recunoaşterea simultană sau combinată a veniturilor şi cheltuielilor care rezultă direct şi concomitent din aceleaşi tranzacţii sau din alte evenimente. De exemplu, diversele componente ale cheltuielilor care contribuie la determinarea costului bunurilor vândute sunt recunoscute în acelaşi timp cu venitul din vânzarea bunurilor. Totuşi aplicarea conceptului conectării în conformitate cu prevederile prezentului "cadru general" nu permite recunoaşterea în bilanţ a elementelor care nu corespund definiţiei activelor sau datoriilor.
96.Cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere pe baza unei proceduri de alocare sistematică şi raţională, atunci când se aşteaptă să se obţină beneficii economice în decursul mai multor perioade contabile şi când asocierea acestora cu veniturile poate fi determinată doar în mod vag sau indirect. Această modalitate este deseori necesară în procesul recunoaşterii cheltuielilor asociate cu utilizarea unor active, cum ar fi: terenuri şi mijloace fixe, fond comercial, licenţe şi mărci de comerţ; în astfel de cazuri cheltuiala este prezentată ca amortizare. Aceste proceduri de alocare au drept scop recunoaşterea cheltuielilor în cadrul perioadelor contabile în care se consumă sau expiră beneficiile economice asociate acestor elemente.
97.O cheltuială este recunoscută imediat în contul de profit şi pierdere atunci când un cost nu generează beneficii economice viitoare sau atunci când şi în măsura în care viitoarele beneficii economice nu corespund sau încetează să mai corespundă condiţiilor pentru recunoaşterea în bilanţ sub formă de activ.
98.O cheltuială este, de asemenea, recunoscută în contul de profit şi pierdere în acele situaţii în care apare o datorie fără recunoaşterea unui activ, cum ar fi cazul în care datoria apare ca urmare a acordării de garanţii pentru produsele vândute.
CAPITOL 8:EVALUAREA STRUCTURILOR SITUAŢIILOR FINANCIARE
99.Evaluarea este procesul prin care se determină valorile la care structurile situaţiilor financiare vor fi recunoscute în bilanţ şi în contul de profit şi pierdere. Aceasta presupune alegerea unei anumite baze de evaluare.
100.Diverse baze de evaluare sunt utilizate în situaţiile financiare în combinaţii variate. Ele includ următoarele:
a)costul istoric. Activele sunt înregistrate la suma plătită în numerar sau în echivalente ale numerarului sau la valoarea justă din momentul cumpărării lor. Datoriile sunt înregistrate la valoarea echivalentelor obţinute în schimbul obligaţiei sau, în anumite împrejurări (de exemplu, impozitul pe profit), la valoarea ce se aşteaptă să fie plătită în numerar sau în echivalente ale numerarului pentru a stinge datoriile, potrivit cursului normal al afacerilor;
b)costul curent. Activele sunt înregistrate la valoarea în numerar sau în echivalente ale numerarului, care ar trebui plătită dacă acelaşi activ sau unul asemănător ar fi achiziţionat în prezent. Datoriile sunt înregistrate la valoarea neactualizată în numerar sau în echivalente ale numerarului, necesară pentru a deconta în prezent obligaţia;
c)valoarea realizabilă (de decontare a obligaţiei). Activele sunt înregistrate la valoarea în numerar sau în echivalente ale numerarului, care poate fi obţinută în prezent prin vânzarea normală a activelor. Datoriile sunt înregistrate la valoarea lor de decontare; aceasta reprezintă valoarea neactualizată în numerar sau în echivalente ale numerarului, care trebuie plătită pentru a achita datoriile potrivit cursului normal al afacerilor;
d)valoarea actualizată. Activele sunt înregistrate la valoarea actualizată a viitoarelor intrări nete de numerar, care urmează să fie generate în derularea normală a activităţii întreprinderii. Datoriile sunt înregistrate la valoarea actualizată a viitoarelor ieşiri de numerar, care se aşteaptă să fie necesare pentru a deconta datoriile, potrivit cursului normal al afacerilor.
101.Baza de evaluare cel mai frecvent adoptată de întreprinderi în elaborarea situaţiilor financiare este costul istoric. Acesta este de obicei combinat cu alte baze de evaluare. De exemplu, stocurile sunt de obicei înregistrate la minimul dintre cost şi valoarea realizabilă netă, titlurile tranzacţionabile - la valoarea de piaţă, iar datoriile privind pensiile - la valoarea lor actualizată. Mai mult, unele întreprinderi utilizează costul curent ca răspuns la incapacitatea modelului contabil bazat pe costul istoric de a rezolva problemele legate de efectul modificării preţurilor activelor nemonetare.
CAPITOL 9:CONCEPTELE DE CAPITAL ŞI DE MENŢINERE A NIVELULUI CAPITALULUI
SECŢIUNEA 1:Conceptul de capital
102.În elaborarea situaţiilor financiare majoritatea întreprinderilor adoptă conceptul financiar al capitalului. Conform acestui concept, de exemplu, banii investiţi sau puterea de cumpărare investită, capitalul este sinonim cu activele nete sau cu capitalul propriu al întreprinderii. Conform conceptului fizic al capitalului, cum ar fi capacitatea de exploatare, capitalul reprezintă capacitatea de producţie a întreprinderii, exprimată, de exemplu, în unităţi de producţie pe zi.
103.Selectarea de către o întreprindere a celui mai potrivit concept privind capitalul trebuie să aibă la bază necesităţile utilizatorilor situaţiilor financiare. Astfel trebuie adoptat conceptul financiar al capitalului în cazul în care utilizatorii situaţiilor financiare sunt preocupaţi în primul rând de menţinerea capitalului nominal investit sau a puterii de cumpărare a capitalului investit. Dacă principala preocupare a utilizatorilor o reprezintă capacitatea de exploatare a întreprinderii, trebuie utilizat conceptul fizic al capitalului. Conceptul ales indică obiectivul urmărit în determinarea profitului, deşi pot apărea anumite dificultăţi de evaluare la punerea în practică a conceptului.
SECŢIUNEA 2:Conceptele de menţinere a nivelului capitalului şi de determinare a profitului
104.Conceptele privind capitalul, prezentate în paragraful 102, conduc la apariţia următoarelor concepte de menţinere a nivelului capitalului:
a)menţinerea capitalului financiar. Conform acestui concept, profitul se obţine doar dacă valoarea financiară (sau monetară) a activelor nete la sfârşitul perioadei este mai mare decât valoarea financiară (sau monetară) a activelor nete la începutul perioadei, după excluderea oricăror distribuiri către proprietari şi a oricăror contribuţii din partea proprietarilor în timpul perioadei analizate. Menţinerea capitalului financiar poate fi evaluată atât în unităţi monetare nominale, cât şi în unităţi de putere constantă de cumpărare;
b)menţinerea capitalului fizic. Conform acestui concept, profitul se obţine doar atunci când capacitatea fizică productivă (sau capacitatea de exploatare) a întreprinderii (sau resursele, respectiv fondurile necesare atingerii acestei capacităţi) la sfârşitul perioadei depăşeşte capacitatea fizică productivă de la începutul perioadei, după ce s-a exclus orice distribuire către proprietari şi orice contribuţie din partea proprietarilor în timpul perioadei analizate.
105.Conceptul de menţinere a nivelului capitalului ia în considerare modul în care o întreprindere defineşte capitalul pe care doreşte să îl menţină. Acesta asigură legătura între conceptele de capital şi cele de profit, deoarece oferă punctul de referinţă fără de care profitul nu poate fi măsurat. Este o condiţie esenţială pentru distincţia între rentabilitatea întreprinderii şi rambursarea capitalului său; doar intrările de active în plus faţă de sumele necesare pentru menţinerea capitalului pot fi considerate profit, şi deci câştig produs de capitalul investit. Astfel profitul este valoarea care rămâne după ce cheltuielile (inclusiv ajustările pentru menţinerea capitalului, acolo unde este cazul) au fost deduse din venituri. Dacă cheltuielile depăşesc veniturile, valoarea reziduală este o pierdere netă.
106.Conceptul de menţinere a capitalului fizic necesită adoptarea costului curent ca bază de evaluare. Conceptul de menţinere a capitalului financiar nu impune folosirea unei anumite baze de evaluare. Selectarea bazei în cazul acestui concept depinde de tipul capitalului financiar pe care întreprinderea doreşte să îl menţină.
107.Diferenţa principală dintre cele două concepte referitoare la menţinerea capitalului este reprezentată de tratamentul efectelor variaţiei preţurilor activelor şi datoriilor întreprinderii. În termeni generali o întreprindere şi-a menţinut capitalul dacă la sfârşitul perioadei are un capital egal cu cel de la începutul perioadei. Orice valoare în plus faţă de cea necesară pentru a menţine capitalul la nivelul de la începutul perioadei este considerată profit.
108.Conform conceptului de menţinere a capitalului financiar, unde capitalul este definit în termenii unităţilor monetare nominale, profitul reprezintă creşterea capitalului monetar nominal de-a lungul perioadei. Astfel creşterile preţurilor activelor, care au loc de-a lungul perioadei, cunoscute sub numele de câştiguri din deţinerea de active, reprezintă profit. Ele pot să nu fie recunoscute în acest fel până în momentul în care activele sunt puse în vânzare. Când conceptul menţinerii capitalului financiar este definit în termenii unităţilor de putere constantă de cumpărare, profitul reprezintă creşterea puterii de cumpărare investite în cursul perioadei. Astfel doar acea parte a creşterii preţurilor activelor care depăşeşte creşterea nivelului general al preţurilor este considerată profit. Restul creşterii reprezintă o ajustare pentru menţinerea capitalului şi ca atare reprezintă o parte a capitalului propriu.
109.Conform conceptului menţinerii capitalului fizic, unde capitalul este definit în termenii capacităţii fizice de producţie, profitul reprezintă creşterea acestui capital în cursul perioadei. Toate modificările de preţuri care afectează activele şi datoriile întreprinderii sunt privite ca modificări în măsurarea capacităţii productive fizice a acesteia; astfel ele sunt tratate ca ajustări de menţinere a nivelului capitalului, care fac parte din capitalul propriu, şi nu ca profit.
110.Alegerea bazelor de evaluare şi a conceptului de menţinere a nivelului capitalului va determina modelul contabil utilizat pentru elaborarea situaţiilor financiare. Diversele modele contabile prezintă grade diferite de relevanţă şi de credibilitate şi, ca şi în alte domenii, managementul trebuie să caute un echilibru între relevanţă şi credibilitate. Acest "cadru general" se aplică unei game de modele contabile şi oferă recomandări pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare elaborate sub modelul ales. În prezent Consiliul IASC nu are intenţia de a prescrie un anumit model, în afară de cazuri excepţionale, ca de exemplu pentru acele întreprinderi care raportează în moneda unei economii hiperinflaţioniste. Totuşi în perspectiva evoluţiilor pe plan mondial această intenţie va fi revizuită.
Publicate în Monitorul Oficial cu numărul 85 din data de 20 februarie 2001
Documente corelate
Dacă doriți să acces la toate documente corelate, autentifică-te în Sintact. Nu ai un cont Sintact? Cere un cont demo »