Secţiunea 2 - Evaluarea complexă a copilului cu dizabilităţi şi/sau CES în context familial şi comunitar - Ordinul 5805/2016 privind aprobarea metodologiei pentru evaluarea şi intervenţia integrată în vederea încadrării copiilor cu dizabilităţi în grad de handicap, a orientării şcolare şi profesionale a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale, precum şi în vederea abilitării şi reabilitării copiilor cu dizabilităţi şi/sau cerinţe educaţionale speciale
M.Of. 1019
În vigoare Versiune de la: 19 Decembrie 2016
SECŢIUNEA 2:Evaluarea complexă a copilului cu dizabilităţi şi/sau CES în context familial şi comunitar
Art. 21
(1)Evaluarea complexă vizează evaluarea multidisciplinară a copilului sub aspect social, medical, psihologic şi educaţional, documentarea şi utilizarea evaluărilor în scopul încadrării în grad de handicap, a orientării şcolare şi profesionale de către COSP şi a planificării serviciilor şi intervenţiilor pentru abilitare şi reabilitare, inclusiv a serviciilor psihoeducaţionale.
(2)Analiza datelor rezultate din evaluarea multidisciplinară şi aplicarea criteriilor biopsihosociale în vederea încadrării în grad de handicap se realizează de către SEC pentru copiii ai căror părinţi optează pentru încadrarea în grad de handicap. Planificarea serviciilor şi a intervenţiilor pentru abilitarea şi reabilitarea acestor copii se realizează de către managerii de caz, cu sprijinul SEC.
(3)Analiza datelor din evaluarea multidisciplinară, evaluarea psihoeducaţională şi aplicarea criteriilor de orientare şcolară şi profesională în vederea orientării şcolare şi profesionale de către COSP se realizează de către SEOSP, iar planificarea serviciilor psihoeducaţionale, precum şi a serviciilor şi intervenţiilor de abilitare şi reabilitare se realizează de către:
a)responsabilul de caz servicii psihoeducaţionale pentru copiii ai căror părinţi optează pentru orientarea şcolară şi profesională;
b)managerul de caz în colaborare cu SEC şi responsabilul de caz servicii psihoeducaţionale pentru copiii ai căror părinţi optează atât pentru încadrarea în grad de handicap, cât şi pentru orientarea şcolară şi profesională de către COSP;
c)managerul de caz şi responsabilul de caz servicii psihoeducaţionale pentru copiii ai căror părinţi optează pentru orientare şcolară şi profesională şi acces la servicii de abilitare-reabilitare.
(4)La solicitarea părinţilor/reprezentantului legal, planificarea beneficiilor, serviciilor şi intervenţiilor pentru abilitare şi reabilitare pentru copiii ai căror părinţi nu doresc nici încadrare în grad de handicap şi nici orientare şcolară/profesională, ci doar acces la servicii, se face de către managerii de caz.
Art. 22
(1)Evaluarea socială presupune analiza, cu precădere, a contextului familial, a calităţii mediului de dezvoltare a copilului - locuinţă, hrană, îmbrăcăminte, igienă, asigurarea securităţii fizice şi psihice, inclusiv a factorilor de mediu ca bariere şi facilitatori, precum şi a factorilor personali.
(2)Evaluarea socială este în responsabilitatea SPAS/DGASPC de sector, fiind o continuare a evaluării iniţiale.
(3)Evaluarea socială se poate realiza în aceeaşi zi cu evaluarea iniţială sau pe parcursul mai multor vizite la domiciliul copilului.
(4)SPAS/DGASPC de sector consemnează informaţiile obţinute pe parcursul mai multor vizite în rapoarte de vizită, care includ cel puţin următoarele aspecte: sinteza discuţiilor purtate în cursul vizitei, data, locul şi scopul vizitei următoare, agreată în prealabil cu familia şi copilul.
(5)Rapoartele de vizită sunt înaintate şefului ierarhic spre avizare. Conţinutul acestor rapoarte este adus la cunoştinţa părinţilor/reprezentantului legal şi a copilului, în maximum 3 zile de la data vizitei, cu excepţia situaţiei în care acesta ar putea aduce prejudicii derulării procesului de evaluare, de exemplu, cazuri aflate în anchetă penală, relaţii tensionate între membrii familiei. Decizia de a nu comunica raportul familiei este luată de către şeful ierarhic.
(6)Vizitele la domiciliul copilului se realizează pe baza unui program stabilit de comun acord cu părinţii/reprezentantul legal şi copilul. În cazul în care este nevoie, se pot realiza şi vizite neanunţate, numai dacă se apreciază că există motive temeinice şi cu acordul şefului ierarhic.
Art. 23
(1)Evaluarea socială se realizează de către RCP.
(2)RCP este numit de şeful SPAS, respectiv de directorul general/executiv al DGASPC de sector. În această ultimă situaţie, RCP poate fi numit din cadrul SEC sau al altui compartiment al DGASPC de sector.
(3)RCP poate fi:
a)angajat al SPAS/DGASPC de sector;
b)angajat al unui furnizor acreditat privat de servicii sociale pentru copiii cu dizabilităţi/unei organizaţii neguvernamentale cu care SPAS/DGASPC de sector încheie acorduri de parteneriat;
c)asistent social independent, cu drept de liberă practică, ale cărui servicii sunt contractate de către SPAS/DGASPC de sector.
(4)RCP trebuie să fie cel puţin absolvent de liceu cu diplomă de bacalaureat şi să aibă o experienţă de cel puţin 2 ani în asistenţă socială.
Art. 24
(1)RCP colectează datele sociale prin diverse metode, de exemplu, observaţie, interviu etc. şi le consemnează în ancheta socială.
(2)În cazul copiilor cu dizabilităţi, ancheta socială conţine informaţiile curente pe care asistenţii sociali le colectează cu ocazia vizitelor la domiciliu, dar şi aspecte care ţin de funcţionare şi dizabilitate a copilului:
a)opţiunea părinţilor/reprezentantului legal privind încadrarea în grad de handicap, orientarea şcolară şi profesională de către COSP şi/sau planificarea serviciilor de abilitare-reabilitare, în condiţiile informării acestora;
b)factorii de mediu apreciaţi ca facilitatori sau bariere pentru copilul cu dizabilităţi într-o anexă a anchetei sociale, al cărei model este prezentat în anexa nr. 6.
(3)Pe lângă aspectele care ţin de funcţionare şi dizabilitate, evaluarea socială vizează următoarele aspecte faţă de care SPAS/DGASPC de sector ia măsurile prevăzute de lege odată cu continuarea demersurilor pentru care au optat părinţii/reprezentantul legal:
a)identificarea riscului de separare a copilului de familie;
b)identificarea riscului de violenţă asupra copilului în familie sau în afara acesteia;
c)identificarea vreunei forme de violenţă asupra copilului în familie sau în afara acesteia;
d)încălcarea drepturilor copilului.
(4)DGASPC informează SPAS cu privire la anexa la ancheta socială în maximum 30 de zile de la publicarea prezentului ordin în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 25
(1)RCP înmânează ancheta socială părinţilor/reprezentantului legal.
(2)O copie este păstrată în dosarul copilului de la SPAS/DGASPC de sector.
(3)Termenul de valabilitate al anchetei sociale este stabilit de RCP care o întocmeşte, însă nu poate fi mai mic de 3 luni şi nici mai mare de 6 luni.
Art. 26
(1)Evaluarea medicală presupune examinarea clinică şi efectuarea unor investigaţii de laborator şi paraclinice, în vederea stabilirii unui diagnostic complet - starea de sănătate sau de boală şi, după caz, complicaţiile bolii - care va conduce, alături de rezultatele evaluării psihologice, atunci când este cazul, la determinarea tipului de deficienţă/afectare funcţională.
(2)Evaluarea medicală se realizează de către medicul de familie şi medicii de specialitate:
a)medicul de familie efectuează bilanţul anual de sănătate şi monitorizează, din punct de vedere al sănătăţii şi reabilitării medicale, copiii cu boli cronice care nu au certificat de încadrare în grad de handicap, dar care pot prezenta dizabilităţi şi/sau CES, precum şi copiii cu certificat de încadrare în grad de handicap;
b)medicul de specialitate pune diagnosticul care reflectă deficienţa/afectarea funcţională.
(3)În vederea evaluării medicale de specialitate, părinţii/reprezentantul legal solicită medicului de familie biletul de trimitere la medicul de specialitate şi fişa medicală sintetică pentru medicul din SEC, respectiv pentru SEOSP.
(4)În situaţia în care copilul nu este înscris la un medic de familie, SPAS/DGASPC de sector sprijină părinţii/reprezentantul legal în acest sens, astfel încât copilul să poată beneficia de evaluarea medicală.
(5)În cazul copiilor aflaţi în servicii medico-sociale de îngrijiri paliative, de tip rezidenţial, denumite în continuare centre de tip hospice, fişa medicală sintetică este completată de medicul curant.
Art. 27
(1)Fişa medicală sintetică se eliberează gratuit de către medicul de familie în urma bilanţului anual de sănătate şi, respectiv, de către medicul curant, iar formularul-tip al acesteia este prezentat în anexa nr. 7.
(2)O copie a fişei medicale sintetice se păstrează de către medicul de familie la dosarul copilului.
(3)Fişa medicală sintetică se completează în baza informaţiilor fundamentate pe dovezi şi a celor furnizate de către copil şi părinţi/reprezentant legal, precum şi a altor documente medicale prezentate de către aceştia.
(4)Termenul de valabilitate al fişei medicale sintetice este de un an.
(5)Direcţiile de sănătate publică, denumite în continuare DSP, informează medicii de familie de pe raza unităţii administrativ-teritoriale cu privire la fişa medicală sintetică în maximum 30 de zile de la publicarea prezentului ordin în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 28
(1)Evaluarea medicală de specialitate poate fi realizată de orice medic de specialitate pentru copii, în funcţie de problema de sănătate a copilului, însă eliberarea certificatului medical tip A5 necesar pentru dosarul de la SEC, respectiv SEOSP, se face numai de către medicii de specialitate din unităţile abilitate de DSP să elibereze aceste certificate. Certificatul medical tip A5 este conform Ordinului ministrului sănătăţii nr. 576/2007*) privind aprobarea Sistemului de evidenţe primare şi tehnico-operative al spitalelor conform broşurii "Modelar-Spitale".
*) Ordinul ministrului sănătăţii nr. 576/2007 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2)În cazul unui diagnostic multiplu, se emite un singur certificat medical tip A5 semnat de şeful unităţii sanitare în care lucrează medicii de specialitate care au evaluat copilul sau se emit mai multe certificate medicale tip A5, dacă medicii de specialitate lucrează în unităţi sanitare diferite.
(3)În certificatul medical tip A5 se trec diagnosticul complet - boala principală, bolile asociate şi alte boli - şi codul de boală prevăzut de Clasificaţia internaţională a maladiilor, respectiv CIM-10.
(4)Criteriile medicale privind alte aspecte decât diagnosticul - forma clinică a bolii, stadiu, complicaţii, rezultate ale analizelor de laborator şi ale investigaţiilor paraclinice etc. - precum şi recomandările medicale privind efectuarea de alte consulturi, de exemplu, evaluare psihologică, şi privind conduita terapeutică pentru abilitarea şi reabilitarea copilului şi pentru îngrijirea şi supravegherea permanentă a copilului sunt consemnate de medicul de specialitate în documentele medicale adiţionale certificatului medical de tip A5 sau emise în perioada de valabilitate a certificatului de încadrare în grad de handicap, care pot fi, după caz: scrisoare medicală, bilet de externare, rezultate investigaţii etc.
(5)SPAS/DGASPC de sector şi medicul de familie sunt obligaţi să informeze părinţii/reprezentantul legal cu privire la procedurile de eliberare a certificatului medical tip A5.
(6)În funcţie de problema de sănătate a copilului, medicul de familie orientează părinţii/reprezentantul legal cu prioritate către unităţile sanitare abilitate să elibereze certificatele medicale tip A5.
(7)Unităţile abilitate de DSP să elibereze certificate medicale de tip A5 se publică obligatoriu pe site-ul DSP.
Art. 29
(1)Eliberarea certificatului medical tip A5 se face gratuit pentru copiii cu dizabilităţi.
(2)Certificatul medical tip A5 se poate trimite şi prin poştă părinţilor/reprezentantului legal, dacă nu se emite în aceeaşi zi cu consultaţia.
(3)O copie a certificatului medical tip A5 se păstrează de către unitatea care îl eliberează.
(4)Certificatele medicale tip A5 sunt valabile pentru dosarul de la SEC, respectiv SEOSP, indiferent de judeţul/sectorul în care au fost emise.
(5)Termenul de valabilitate al certificatului medical tip A5 este stabilit de medicul care îl emite, însă nu poate fi mai mic de 3 luni şi nici mai mare de 4 ani.
Art. 30
(1)Prima evaluare medicală a copilului după naştere, realizată de medicul neonatolog, poate revela un diagnostic potenţial generator de dizabilitate. De asemenea, medicul pediatru poate pune un diagnostic precoce similar, dacă medicul de familie sau părinţii copilului suspicionează o problemă de sănătate.
(2)Anunţul diagnosticului potenţial generator de dizabilitate respectă următoarele prevederi:
a)anunţul se face de către medicul care a evaluat şi diagnosticat copilul;
b)se anunţă ambii părinţi;
c)fiind o decizie de tip etic, comunicarea se poate realiza împreună cu psihologul unităţii sanitare sau profesionişti specializaţi cu care se încheie parteneriate în acest sens;
d)se oferă consiliere psihologică părinţilor;
e)se iau măsurile necesare pentru prevenirea părăsirii copilului în unitatea sanitară;
f)se identifică servicii medicale de intervenţie timpurie, se consiliază şi se sprijină familia în accesarea acestora;
g)se orientează părinţii către SEC, în vederea evaluării funcţionării şi dizabilităţii, respectiv a evaluării complexe pe baza căreia se obţin drepturile legale de care beneficiază copilul şi familia, dacă se solicită încadrare în grad de handicap şi/sau acces la servicii de abilitare şi reabilitare.
Art. 31
(1)Evaluarea psihologică are în vedere evaluarea mecanismelor şi funcţiilor psihice a acestuia şi se realizează prin observaţie clinică, teste specifice şi raportare la standardele existente, cu scopul identificării unor condiţii sau stări patologice în aria cognitivă, afectivă, de comportament sau a personalităţii - psihodiagnostic şi formularea unui program de intervenţie psihologică de specialitate.
(2)Evaluarea psihologică se realizează de către psihologi cu drept de liberă practică, cu atestat în psihologie clinică, din sectorul public sau privat, în condiţiile legii.
Art. 32
(1)Evaluarea psihologică este obligatorie la prima încadrare în grad de handicap, precum şi pentru toate orientările şi reorientările şcolare şi profesionale de către COSP.
(2)În cazul copiilor cu dizabilităţi fizice, somatice, senzoriale şi boli rare fără tulburări psihice, evaluarea psihologică nu este obligatorie la reîncadrarea în grad de handicap şi, dacă se consideră necesară, se realizează numai la recomandarea medicului de familie sau a celui de specialitate.
(3)În cazul copiilor cu dizabilităţi mintale, psihice şi asociate, precum şi în cazul copiilor cu HIV/SIDA şi boală canceroasă, evaluarea psihologică este obligatorie la fiecare reîncadrare în grad de handicap.
(4)Evaluarea psihologică a copiilor cu dizabilităţi fizice, somatice, senzoriale şi boli rare fără tulburări psihice este însoţită de una-două şedinţe de consiliere psihologică, la recomandarea psihologului care a evaluat copilul.
Art. 33
(1)Evaluarea psihologică se realizează prin aplicarea unor metode şi tehnici de evaluare avizate de Colegiul Psihologilor din România şi/sau a unor instrumente validate ştiinţific şi etalonate pe populaţia românească.
(2)În cazuri excepţionale, se permite utilizarea instrumentelor neetalonate pentru dizabilităţile pentru care nu există teste etalonate.
(3)În vederea realizării evaluării psihologice, psihologul are acces la documentele medicale şi fişa de evaluare socială, pe care le pune la dispoziţie părintele/reprezentantul legal.
(4)Psihologul decide dacă este nevoie de o evaluare educaţională din partea cadrului didactic care lucrează direct cu copilul, în vederea finalizării evaluării psihologice. În acest caz, psihologul va solicita în scris fişa psihopedagogică din partea unităţii de învăţământ.
Art. 34
(1)Rezultatele evaluării psihologice se consemnează în fişa de evaluare psihologică, al cărei formular-tip este prevăzut în anexa nr. 8.
(2)Fişa de evaluare psihologică se înmânează părinţilor/reprezentantului legal.
(3)O copie a fişei de evaluare psihologică se păstrează de către psiholog.
(4)Fişele de evaluare psihologică sunt valabile pentru dosarul de la SEC, respectiv dosarul de la SEOSP, indiferent de judeţul/sectorul în care au fost emise.
(5)Termenul de valabilitate al fişei de evaluare psihologică este stabilit de psihologul care o emite, însă nu poate fi mai mare de 3 luni.
Art. 35
(1)Pentru copiii provenind din familii cu venituri insuficiente, evaluarea psihologică, completarea şi eliberarea fişei de evaluare psihologică se realizează gratuit în următoarele situaţii:
a)pentru copiii cu dizabilităţi fizice, somatice, senzoriale, copiii cu HIV/SIDA şi boli rare fără tulburări psihice - de către psihologii din unităţile sanitare;
b)pentru copiii cu dizabilităţi mintale, psihice şi asociate - de către psihologii din secţiile de psihiatrie pediatrică, centrele de sănătate mintală, staţionarele de zi şi în contract cu cabinetele medicale de psihiatrie pediatrică;
c)pentru copiii cu dizabilităţi şi CES - de către psihologii menţionaţi la lit. a) şi b);
d)pentru copiii cu dizabilităţi/dizabilităţi şi CES - în lipsa psihologilor menţionaţi la lit. a) şi b), de către psihologii clinicieni din cadrul DGASPC şi SEOSP.
(2)Părinţii/Reprezentantul legal pot/poate opta pentru psihologi aflaţi într-o formă independentă de practică, însă serviciile prestate de aceştia sunt gratuite în limitele prevăzute de contractul pe care îl au încheiat cu un medic aflat în relaţie contractuală cu CNAS. Serviciile cu plată sunt suportate de părinţi/reprezentantul legal.
(3)Şedinţele de consiliere psihologică menţionate la art. 32 alin. (4) se oferă gratuit copiilor provenind din familii cu venituri insuficiente, în situaţiile menţionate la alin. (1), de către psihologi cu atestat în consiliere psihologică. Pentru ceilalţi copii se aplică procedura de la alin. (2).
(4)DSP, DGASPC şi inspectoratele şcolare/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, denumite în continuare ISJ/ISMB, informează psihologii cu atestat în psihologie clinică şi cu atestat în consiliere psihologică din unităţile subordonate sau aflate în coordonarea acestora cu privire la fişa psihologică în maximum 30 de zile de la publicarea prezentului ordin în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 36
(1)Evaluarea educaţională are în vedere stabilirea nivelului de achiziţii curriculare, a gradului de asimilare şi corelare a acestora cu posibilităţile şi nivelul de dezvoltare cognitivă, psihomotorie şi socioafectivă a copilului, precum şi identificarea decalajelor curriculare, a particularităţilor de învăţare şi dezvoltare.
(2)Evaluarea educaţională este realizată, după caz, de către cadrul didactic care lucrează direct cu copilul în unităţile de învăţământ antepreşcolar şi preşcolar, învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământul primar, dirigintele pentru învăţământul gimnazial şi liceal, în colaborare cu consilierul şcolar şi profesorul itinerant şi de sprijin, alţi profesionişti din echipa multidisciplinară.
(3)Evaluarea educaţională a copiilor cu dizabilităţi şi CES care frecventează unităţi de educaţie timpurie se realizează în baza prevederilor Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 3.851/2010*) cu privire la aprobarea Reperelor fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copilului de la naştere la 7 ani.
*) Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 3.851/2010 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 37
(1)Rezultatele evaluării educaţionale se consemnează în fişa psihopedagogică pentru copiii cu dizabilităţi şi/sau CES, al cărei model este prezentat în anexa nr. 9.
(2)Pentru copiii cu dizabilităţi şi/sau CES din unităţile de educaţie timpurie, fişa menţionată la alin. (1) se adaptează la Reperele fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copilului de la naştere la 7 ani.
(3)Fişele menţionate la alin. (1) şi (2) se înmânează în original părinţilor/reprezentantului legal şi copii ale acestora se păstrează la dosarul copilului întocmit de profesionistul în cauză.
Art. 38
(1)Evaluarea psihoeducaţională se realizează de către SEOSP în vederea orientării şcolare şi profesionale a copiilor cu CES.
(2)Evaluarea psihoeducaţională presupune stabilirea nivelului de cunoştinţe şi a gradului de asimilare şi corelarea acestora cu posibilităţile şi nivelul intelectual al copilului, a nivelului de adaptare la mediul şcolar şi social, precum şi identificarea barierelor şi a CES.
(3)Sunt necesare investigaţii suplimentare în cazul în care există o discrepanţă între nivelul de achiziţii şi nivelul intelectual al copilului, în sfera exprimării orale, citit-scris, calcul elementar.
(4)Rezultatele evaluării psihoeducaţionale se consemnează în fişa de evaluare psihoeducaţională, al cărei model este prezentat în anexa nr. 10.
(5)SEOSP analizează documentele din dosarul copiilor fără CES, nedeplasabili din motive medicale, în vederea formulării propunerii de orientare şcolară şi profesională pentru şcolarizare la domiciliu sau în spital.
Art. 39
(1)Orientarea şcolară şi profesională se realizează cu prioritate către educaţia incluzivă, respectiv în unităţi de învăţământ de masă, în acord cu tratatele internaţionale la care România este parte.
(2)În vederea promovării reale a educaţiei incluzive, în cadrul evaluării educaţionale se integrează şi nevoia de sprijin în acest sens pentru fiecare copil cu dizabilităţi şi/sau CES care frecventează unităţi din învăţământul de masă.
(3)Măsurile de sprijin vizează atât prevenirea şi combaterea barierelor de atitudine, cât şi a barierelor de mediu prin adaptarea rezonabilă a unităţii de învăţământ în care învaţă copilul. Măsurile de sprijin sunt prevăzute la art. 63 şi sunt incluse în planul de abilitare-reabilitare, respectiv planul de servicii individualizat.
(4)ISJ/ISMB informează directorii unităţilor de învăţământ de pe raza unităţii administrativ-teritoriale cu privire la fişele care rezultă în urma evaluării educaţionale/psihoeducaţionale în maximum 30 de zile de la publicarea prezentului ordin în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 40
(1)Evaluarea complexă a copiilor nedeplasabili şi a celor proveniţi din familii cu venituri insuficiente prezintă anumite particularităţi.
(2)Copiii nedeplasabili sunt copiii ale căror deficienţe/afectări funcţionale nu le permit deplasarea cu mijloacele de transport în comun sau necesită deplasare în condiţii speciale, de exemplu copiii care beneficiază de îngrijiri, inclusiv paliative, la domiciliu, în centrele de tip hospice sau în serviciile rezidenţiale.
(3)Aprecierea cazurilor nedeplasabile se consemnează în fişa medicală sintetică.
(4)Copiii care provin din familii cu venituri insuficiente sunt acei copii din familiile beneficiare de venit minim garantat şi/sau de alocaţie pentru susţinerea familiei sau care fac dovada că nu realizează venituri pe baza unei adeverinţe de la Agenţia Naţională de Administrare
Art. 41
(1)Protocolul de colaborare dintre Consiliul judeţean/local de sector, DSP şi ISJ/ISMB, încheiat pentru implementarea prezentului ordin, cuprinde procedurile speciale pentru evaluarea medicală şi psihologică a copiilor nedeplasabili. În funcţie de situaţia specifică a acestor copii la nivelul judeţului/sectorului respectiv, procedurile cuprind:
a)transport gratuit la unitatea sanitară abilitată, fie prin serviciul de ambulanţă sanitară în conformitate cu legislaţia în vigoare şi/sau socială, fie printr-o altă măsură agreată de comun acord;
b)contactarea serviciului de transport de către părinţi/reprezentant legal, medicul de familie/medicul curant şi/sau SPAS;
c)unitatea sanitară abilitată la care este transportat copilul - cea mai apropiată de domiciliu şi/sau unitatea nominalizată la nivel de judeţ/sector;
d)realizarea ambelor tipuri de evaluare în cadrul aceleiaşi unităţi sanitare, inclusiv dacă psihologul este din afara unităţii sanitare;
e)prelungirea valabilităţii certificatului medical de tip A5 sau emiterea unuia identic de către medicul de specialitate, la recomandarea în scris a medicului de familie/medicului curant, fără deplasarea copilului la unitatea sanitară abilitată;
f)deplasarea medicului de specialitate şi/sau a psihologului la domiciliul copilului, precizarea situaţiilor în care acesta se deplasează la domiciliu şi modalităţile de transport pentru acesta; aceeaşi procedură se aplică şi în cazul copiilor din serviciile rezidenţiale;
g)aplicarea criteriilor biopsihosociale de încadrare în grad de handicap la domiciliul copilului, în centrul de tip hospice, serviciul rezidenţial sau unitatea sanitară abilitată;
h)altele.
(2)Părinţii/Reprezentantul legal transmit/transmite cererea de încadrare în grad de handicap, fişa medicală sintetică şi o copie a anchetei sociale la DGASPC înainte de finalizarea evaluării medicale de specialitate, astfel încât managerul de caz să asigure coordonarea tuturor demersurilor de evaluare cât timp copilul se află în unitatea sanitară abilitată.
(3)Protocolul de colaborare dintre Consiliul judeţean/local de sector, DSP şi ISJ/ISMB cuprinde procedurile speciale pentru evaluarea educaţională şi orientarea şcolară/profesională a copiilor nedeplasabili. În funcţie de situaţia specifică a acestor copii la nivelul judeţului/sectorului respectiv, procedurile includ:
a)evaluarea psihoeducaţională are loc în unitatea sanitară abilitată unde a fost transportat copilul, la domiciliu, în centrul de tip hospice sau serviciul rezidenţial, SEOSP fiind anunţat de managerul de caz;
b)evaluarea educaţională se realizează de către cadrul didactic care asigură învăţământul la domiciliu, inclusiv în centrul hospice sau serviciul rezidenţial;
c)altele.
Art. 42
(1)În vederea efectuării evaluării complexe pentru copiii proveniţi din familii cu venituri insuficiente, părinţii/reprezentantul legal transmit/transmite la DGASPC, cu sprijinul SPAS, cererea-tip de evaluare complexă şi încadrare în grad de handicap, fişa medicală sintetică şi ancheta socială, dacă SPAS nu identifică o soluţie de transport.
(2)SPAS identifică soluţia de transport, precum: mijloc de transport propriu al SPAS/DGASPC, cumpărarea de bilete de transport în comun etc. utilizând surse extrabugetare, sponsorizări, donaţii, parteneriate public-private. SPAS se poate consulta cu DGASPC, la nevoie.
(3)După caz, DGASPC, DSP şi CJRAE/CMBRAE aplică următoarele proceduri speciale pentru realizarea evaluării complexe a copiilor provenind din familii cu venituri insuficiente:
a)evaluarea psihologică are loc în unitatea sanitară abilitată unde a fost transportat copilul sau la sediul DGASPC;
b)evaluarea psihoeducaţională are loc în unitatea sanitară abilitată unde a fost transportat copilul sau la sediul SEOSP, SEOSP fiind anunţat de managerul de caz;
c)altele.
Art. 43
(1)După efectuarea evaluărilor sociale, medicale, psihologice şi obţinerea tuturor documentelor necesare încadrării în grad de handicap, părinţii/reprezentantul legal se programează la SEC pentru a limita numărul de deplasări ale copilului.
(2)După efectuarea evaluărilor sociale, medicale, psihologice, educaţionale şi obţinerea tuturor documentelor necesare orientării şcolare sau profesionale, părinţii/reprezentantul legal se programează la SEOSP pentru a limita numărul de deplasări ale copilului.
(3)SPAS efectuează programarea la SEC/SEOSP pentru familiile cu venituri insuficiente şi familiile aflate în imposibilitatea de a efectua programarea.
Art. 44
(1)Pentru obţinerea certificatului de încadrare în grad de handicap sau a accesului la servicii de abilitare şi reabilitare, părinţii/reprezentantul legal depun la sediul DGASPC cel puţin următoarele documente lizibile:
a)cerere-tip pentru evaluarea complexă şi încadrarea în grad de handicap;
b)copie a certificatului de naştere al copilului sau a actului de identitate;
c)copii ale actelor de identitate ale părinţilor/reprezentantului legal;
d)copie a documentului prin care se face dovada că persoana care semnează cererea este reprezentantul legal al copilului, de exemplu, hotărâre a instanţei sau hotărâre a comisiei pentru protecţia copilului;
e)ancheta socială;
f)fişa medicală sintetică;
g)certificatul medical tip A5;
h)copii ale documentelor medicale adiţionale;
i)fişa de evaluare psihologică, atunci când este cazul;
j)fişa psihopedagogică;
k)copie a certificatului de încadrare în grad de handicap în vigoare, la reevaluare;
l)copie a certificatului de orientare şcolară şi profesională în vigoare, atunci când este cazul.
(2)Modelul certificatului de încadrare în grad de handicap pentru copiii cu dizabilităţi este prezentat în anexa nr. 11.
Art. 45
(1)Pentru obţinerea certificatului de orientare şcolară şi profesională, părinţii/reprezentantul legal depun/depune la sediul CJRAE/CMBRAE, la secretarul COSP, cel puţin următoarele documente lizibile:
a)cerere-tip pentru evaluare complexă şi orientare şcolară şi profesională;
b)copie a certificatului de naştere al copilului sau a actului de identitate;
c)copii ale actelor de identitate ale părinţilor/reprezentantului legal;
d)copie a documentului prin care se face dovada că persoana care semnează cererea este reprezentantul legal al copilului, de exemplu, hotărâre a instanţei sau hotărâre a comisiei pentru protecţia copilului;
e)ancheta socială;
f)fişa medicală sintetică;
g)certificatul medical tip A5;
h)fişa de evaluare psihologică;
i)fişa psihopedagogică;
j)copie a foii matricole/adeverinţă care atestă înscrierea copilului în unitatea de învăţământ;
k)copie a ultimului certificat de orientare şcolară şi profesională, la reorientare.
(2)Cererea semnată de părinţi/reprezentantul legal împreună cu documentele menţionate la alin. (1) pot fi depuse de unitatea de învăţământ în condiţiile obţinerii acordului în scris al părinţilor/reprezentantului legal.
(3)Cererea se înregistrează numai în condiţiile în care sunt anexate toate documentele menţionate la alin. (1).
Art. 46
(1)Pentru copiii cu dizabilităţi din protecţie specială ai căror reprezentanţi legali sunt părinţii, documentele menţionate la art. 44 alin. (1) şi art. 45 se obţin prin una dintre procedurile de mai jos:
a)fie prin însoţirea copilului, alături de managerul de caz sau un alt profesionist delegat de acesta, la evaluările multidisciplinare de care are nevoie copilul, cererea-tip fiind completată şi semnată de părinţi;
b)fie prin însoţirea copilului, de către managerul de caz sau un alt profesionist delegat de acesta, la evaluările multidisciplinare de care are nevoie copilul, cererea-tip fiind completată şi semnată de acesta, în baza unui acord din partea părinţilor.
(2)Pentru copiii cu dizabilităţi din sistemul de protecţie specială ai căror reprezentanţi legali sunt cei numiţi în condiţiile Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, solicitările pentru evaluările multidisciplinare şi însoţirea copilului, precum şi completarea şi semnarea cererii-tip se fac de managerul de caz, prin delegarea responsabilităţii de către reprezentantul legal.
(3)În situaţia excepţională în care nu se poate obţine acordul menţionat la alin. (1) lit. b) până la momentul încadrării/reîncadrării în grad de handicap, cererea-tip se completează şi se semnează de către managerul de caz, urmând să se realizeze demersurile pentru numirea unui nou reprezentant legal.
Art. 47
(1)Rezultatele evaluării complexe în vederea încadrării în grad de handicap se consemnează în raportul de evaluare complexă, al cărui model este prezentat în anexa nr. 12.
(2)Rezultatele evaluării complexe în vederea orientării şcolare/profesionale a copiilor cu dizabilităţi şi CES/doar CES se consemnează în raportul sintetic de evaluare, al cărui model este prezentat în anexa nr. 13.
(3)Raportul sintetic de evaluare este utilizat şi pentru consemnarea concluziilor SEOSP cu privire la orientarea şcolară şi profesională a copiilor fără CES, nedeplasabili din motive medicale, propuşi pentru şcolarizare la domiciliu sau în spital.
Art. 48
(1)Raportul de evaluare complexă cuprinde propunerea de încadrare în grad de handicap şi recomandările profesioniştilor care au realizat evaluările multidisciplinare şi are anexat proiectul planului de abilitare-reabilitare.
(2)Raportul sintetic de evaluare cuprinde propunerea de orientare şcolară şi profesională şi opinia părinţilor/reprezentantului legal cu privire la aceasta: consimţământ informat sau dezacord.
Art. 49
În etapa de evaluare complexă în vederea încadrării în grad de handicap, DGASPC are următoarele responsabilităţi:
a)numirea unui manager de caz pentru fiecare copil cu dizabilităţi înregistrat la nivelul instituţiei, atât pentru cel din familie, cât şi pentru cel din sistemul de protecţie specială;
b)numirea managerului de caz se face în cel mai scurt timp după înregistrarea cererii-tip însoţite sau nu de documentele necesare;
c)managerii de caz pot fi numiţi din cadrul instituţiei sau din afara acesteia, ţinând cont de următoarele aspecte: numărul de cazuri aflate în responsabilitatea acestuia, complexitatea cazuisticii, experienţa, cunoaşterea problematicii respective, relaţia cu copilul şi familia şi colaborarea cu reţeaua de servicii şi instituţii;
d)pot fi manageri de caz persoanele care sunt asistenţi sociali conform Legii nr. 466/2004 privind Statutul asistentului social, cu modificările ulterioare, şi au o experienţă de cel puţin 2 ani de muncă în servicii pentru protecţia copilului; sau au studii superioare socioumane sau medicale şi o vechime în servicii pentru protecţia copilului de cel puţin 3 ani; sau au studii superioare, altele decât socioumane sau medicale, au absolvit un curs postuniversitar în domeniul asistenţei sociale şi au o vechime în serviciile de protecţie a copilului de cel puţin 5 ani;
e)dacă pe raza unităţii administrativ-teritoriale trăiesc comunităţi etnice minoritare, se recomandă ca o parte din managerii de caz să vorbească limba minorităţii respective;
f)delegarea responsabilităţilor legate de managementul de caz se realizează cu acordul şefului ierarhic;
g)managerii de caz din cadrul DGASPC pentru copiii din familie se numesc cu precădere din cadrul SEC; în situaţia în care numărul de cazuri depăşeşte capacitatea SEC, se numesc manageri de caz şi din cadrul altor compartimente sau servicii ale DGASPC;
h)managerii de caz din afara DGASPC îşi pot exercita atribuţiile în mod gratuit, în baza unui parteneriat între organismul privat acreditat şi DGASPC, sau contra cost, în baza unui contract încheiat de DGASPC cu organismul privat acreditat sau formă independentă de exercitare a profesiei de asistent social.
Art. 50
Managerul de caz, în etapa de evaluare complexă, are următoarele atribuţii:
a)urmăreşte procesul de realizare a evaluării complexe şi menţine legătura, prin orice mijloace de comunicare, cu părinţii/reprezentantul legal, profesioniştii care realizează evaluările multidisciplinare, inclusiv cu RCP din cadrul SPAS/DGASPC de sector, profesioniştii din cadrul SEC şi SEOSP;
b)efectuează evaluarea iniţială şi evaluarea socială pentru cazurile înregistrate la DGASPC de sector sau deleagă aceste sarcini unui RCP din cadrul DGASPC de sector;
c)solicită primăriei din localitatea de domiciliu a copilului numirea unui RCP şi efectuarea evaluării iniţiale şi a evaluării sociale pentru cazurile înregistrate mai întâi la DGASPC;
d)sprijină activitatea RCP din cadrul SPAS, cu precădere în cazul copiilor nedeplasabili, al celor provenind din familii cu venituri insuficiente, al celor cu alte probleme adăugate dizabilităţii, precum violenţa, încălcarea drepturilor etc., prin informare şi consiliere prin activităţi şi mijloace de comunicare de comun acord stabilite;
e)însoţeşte copiii din sistemul de protecţie specială pe parcursul evaluării sau deleagă această sarcină unui alt profesionist;
f)efectuează demersurile necesare în numele DGASPC pentru evaluarea complexă în cazul copiilor nedeplasabili şi al celor provenind din familii cu venituri insuficiente;
g)redactează raportul de evaluare complexă, cu sprijinul SEC, în maximum 48 de ore de la ultima evaluare din cadrul SEC;
h)comunică concluziile şi recomandările consemnate în raportul de evaluare complexă, în termen de maximum 3 zile de la întocmirea sa, părinţilor/reprezentantului legal şi, după caz, copilului, după care consemnează pe raport acordul sau dezacordul părinţilor/reprezentantului legal cu privire la propunerea de grad de handicap şi proiectul de plan de abilitare-reabilitare.
Art. 51
(1)SEC, în etapa de evaluare complexă, are următoarele atribuţii:
a)verifică îndeplinirea condiţiilor şi a documentelor necesare pentru încadrarea în grad de handicap;
b)verifică la DSP atunci când certificatul medical tip A5 este emis de o unitate abilitată în alt judeţ/sector, dacă se consideră necesar;
c)verifică în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică atunci când fişa de evaluare psihologică este semnată de un psiholog atestat în alt judeţ/sector, dacă se consideră necesar;
d)solicită documentele lipsă sau suplimentare pentru conformitate profesioniştilor implicaţi în evaluare/părinţilor/reprezentantului legal/managerului de caz numit pentru copiii din sistemul de protecţie specială;
e)realizează evaluarea socială în condiţiile prevăzute de art. 23 alin. (2) şi art. 50 lit. b);
f)realizează evaluarea psihologică în condiţiile prevăzute de prezentul ordin în situaţiile în care numărul de psihologi din unitatea administrativ-teritorială care asigură gratuit evaluarea psihologică este insuficient;
g)programează o întâlnire cu copilul şi părinţii/reprezentantul legal în vederea definitivării procesului de aplicare a criteriilor biopsihosociale, în situaţia în care părinţii nu au făcut programare;
h)aplică criteriile biopsihosociale de încadrare în grad de handicap;
i)intervievează părinţii şi copilul în cadrul întâlnirii programate, ocazie cu care consiliază părinţii asupra păstrării documentelor în condiţii de siguranţă;
j)ţine evidenţa dosarelor care au stat la baza încadrării copilului cu dizabilităţi în grad de handicap; în acest sens, la nivelul SEC se realizează un registru propriu.
(2)În vederea realizării atribuţiilor prevăzute de alin. (1), DGASPC pune la dispoziţia SEC toate resursele umane, materialele şi mijloacele necesare pentru comunicarea cu copiii, în funcţie de tipul dizabilităţii şi/sau în limba minorităţii naţionale din care face parte copilul. Comunicarea cu copiii cu dizabilităţi include, după caz: limbaje vorbite, ale semnelor şi alte forme de limbaje nonverbale, afişare de text, Braille, comunicare tactilă, imprimare cu corp mare de literă, mijloace multimedia accesibile, precum şi modalităţi de exprimare în scris, audio, în limbaj simplu, prin cititor uman şi moduri augmentative şi alternative, mijloace şi formate de comunicare, inclusiv informaţie accesibilă şi tehnologie de comunicare. Profesioniştii care asigură comunicarea cu copiii cu dizabilităţi senzoriale, mintale, psihice şi asociate sunt angajaţi ai DGASPC, contractaţi sau în relaţie de colaborare în baza unui parteneriat public-privat.
Art. 52
(1)SEOSP, în etapa de evaluare complexă a copilului cu CES, are următoarele atribuţii:
a)verifică îndeplinirea condiţiilor şi a documentelor necesare pentru orientarea şcolară şi profesională;
b)verifică la DSP atunci când certificatul medical tip A5 este emis de o unitate abilitată în alt judeţ/sector, dacă se consideră necesar;
c)verifică în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică atunci când Fişa de evaluare psihologică este semnată de un psiholog atestat în alt judeţ/sector, dacă se consideră necesar;
d)programează o întâlnire cu copilul şi părinţii/reprezentantul legal în vederea evaluării psihoeducaţionale;
e)orientează părinţii/reprezentantul legal la ISJ/ISMB în situaţia în care aceştia doresc să viziteze unitatea de învăţământ propusă;
f)aplică criteriile de orientare şcolară şi profesională, care sunt prezentate în anexa nr. 14;
g)intervievează părinţii şi copilul în cadrul întâlnirii programate, ocazie cu care consiliază părinţii asupra păstrării documentelor în condiţii de siguranţă;
h)ţine evidenţa dosarelor care au stat la baza orientării şcolare şi profesionale; în acest sens, la nivelul SEOSP se realizează un registru propriu;
i)înaintează COSP dosarul copilului, care cuprinde documentele menţionate la art. 45, la care adaugă fişa de evaluare psihoeducaţională şi raportul sintetic de evaluare, precum şi proiectul planului de servicii individualizat la reorientare;
j)înaintează COSP dosarul copilului fără CES, nedeplasabil din motive medicale, la care adaugă raportul sintetic de evaluare.
(2)În vederea realizării atribuţiilor prevăzute de alin. (1), CJRAE/CMBRAE pune la dispoziţia SEOSP şi COSP toate resursele umane, materialele şi mijloacele necesare pentru comunicarea cu copiii, în funcţie de tipul dizabilităţii şi/sau în limba minorităţii naţionale din care face parte copilul. Comunicarea cu copiii cu dizabilităţi include, după caz: limbaje vorbite, ale semnelor şi alte forme de limbaje nonverbale, afişare de text, Braille, comunicare tactilă, imprimare cu corp mare de literă, mijloace multimedia accesibile, precum şi modalităţi de exprimare în scris, audio, în limbaj simplu, prin cititor uman şi moduri augmentative şi alternative, mijloace şi formate de comunicare, inclusiv informaţie accesibilă şi tehnologie de comunicare. Profesioniştii care asigură comunicarea cu copiii cu dizabilităţi senzoriale, mintale, psihice şi asociate sunt angajaţi ai CJRAE/CMBRAE, ai unităţilor de învăţământ special, contractaţi sau în relaţie de colaborare în baza unui parteneriat public-privat.
Art. 53
(1)Dosarul copilului încadrat în grad de handicap se păstrează în original de către managerul de caz. În funcţie de situaţie, o copie a dosarului se află la SEC, dacă managerul de caz este din afara SEC şi la persoana responsabilă cu monitorizarea planului de abilitare-reabilitare. În cazul copiilor încadraţi în grad de handicap şi orientaţi şcolar/profesional, o copie a dosarului se află la SEOSP şi la responsabilul de caz servicii psihoeducaţionale.
(2)Dosarul copilului orientat şcolar/profesional se află la SEOSP, iar o copie la responsabilul de caz servicii psihoeducaţionale.
Art. 54
(1)În situaţia în care copilul cu dizabilităţi necesită măsură de protecţie, încadrarea în grad de handicap se amână până la decizia măsurii.
(2)Plasamentul/Plasamentul în regim de urgenţă în servicii rezidenţiale specializate al copiilor cu dizabilităţi şi cu vârsta sub 3 ani, ca excepţie prevăzută de art. 64 alin. (2) din Legea nr. 272/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, este permis numai prin îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:
a)copilul prezintă cel puţin o deficienţă/afectare funcţională completă datorată unei boli, unor tulburări sau afecţiuni ale unei structuri şi/sau funcţii ale organismului;
b)copilul are nevoie de îngrijiri medico-sociale din partea unei echipe multidisciplinare.
(3)Deficienţa/Afectarea funcţională completă se determină prin aplicarea criteriilor medicale şi medico-psihologice consemnate în certificatul medical de tip A5 eliberat de medicul de specialitate, însoţit, după caz, de fişa de evaluare psihologică, iar medicul din SEC eliberează o adeverinţă în care consemnează deficienţa/afectarea completă.
(4)Deficienţele/Afectările funcţionale complete datorate tulburărilor psihice neînsoţite de alte deficienţe/afectări funcţionale nu constituie condiţie pentru plasamentul în regim de urgenţă.