Secţiunea 7 - Proiectarea traversărilor aeriene şi subterane - Norme Tehnice din 2013 pentru proiectarea şi execuţia conductelor de transport al gazelor naturale

M.Of. 171 bis

În vigoare
Versiune de la: 30 Martie 2018
SECŢIUNEA 7:Proiectarea traversărilor aeriene şi subterane
Art. 70
(1)Principalele obstacole care sunt traversate de COTG sunt: cursurile de ape şi căile de comunicaţii, de tipul şoselelor sau drumurilor şi căilor ferate.
(2)Traversarea obstacolelor de către COTG se poate realiza aerian sau subteran.
(3)Traversările se vor realiza sub un unghi de 90±30° faţă de obstacolul întâlnit de traseul COTG.
Art. 71
(1)Pentru proiectarea traversării unui curs de apă de către COTG trebuie să fie disponibile următoarele:
a)studiile topografice în zona traversării;
b)studiile hidrologice ale cursului de apă în zona traversării;
c)studiile geotehnice în albia cursului de apa şi pe malurile acestuia, după caz;
d)informaţiile privind lucrările hidrotehnice în curs de execuţie şi care sunt prevăzute în perspectivă în zona traversării.
(2)Alegerea variantei de traversare trebuie sa aibă la bază un studiu tehnico - economic comparativ al soluţiilor tehnic posibile de realizare a traversării, care să ţină seama, pentru fiecare dintre soluţiile avute în vedere, de:
a)dificultăţile tehnice şi costurile legate de execuţia traversării;
b)necesitatea, dificultatea şi costurile aferente realizării lucrărilor de stabilizare a malurilor, de traversare a digurilor de protecţie, de deviere a cursului apei, de protecţie a mediului sau altor lucrări hidrotehnice pe care le implică realizarea traversării;
c)durabilitatea traversării, dificultatea şi costurile implicate de realizarea lucrărilor de inspectare şi de mentenanţă pe durata normală de utilizare a traversării.
(3)Traversările cursurilor de apă în zone de clasa 1 şi 2 de locaţie se proiectează considerând un factor de proiectare Fb de 0,55. În zone de clasa 3 şi 4 de locaţie subtraversările cursurilor de apă se proiectează considerând factorul de proiectare corespunzător acestor clase de locaţie.
Art. 72
(1)La proiectarea traversărilor aeriene ale cursurilor de apă se vor lua în considerare următoarele categorii de date:
a)caracteristicile cursului de apă traversat: regimul de curgere şi gradul de stabilitate a albiei (talvegului), configuraţia malurilor şi limitele de inundabilitate, înălţimea liberă care trebuie asigurată sub COTG în perioadele când nivelul apei este ridicat (pentru a fi permisă navigaţia, deplasarea eventualelor obiecte plutitoare etc.);
b)caracteristicile COTG care traversează cursul de apă: diametrul exterior De, oţelul din care sunt realizate ţevile;
c)acţiunile care trebuie luate în considerare la proiectarea traversării: presiunea maximă de operare a COTG MOP, încărcările masice (greutatea ţevilor şi a învelişurilor de protecţie anticorozivă) şi cele produse de vânt, zăpadă, chiciură etc., încărcările determinate de efectul temperaturii, acţiunea seismică accidentală; acţiunea exercitata de efectuarea probelor de presiune şi de etanşeitate.
(2)Soluţia constructivă a traversărilor aeriene ale cursurilor de apă poate fi:
a)autoportantă, caz în care COTG îndeplineşte concomitent funcţia de echipament de transport al gazelor naturale şi funcţia de structură de rezistenţă;
b)rezemată, caz în care COTG îndeplineşte cu precădere funcţia de echipament de transport al gazelor naturale, iar structura de susţinere a acesteia asigură rezistenţa mecanică şi stabilitatea traversării; elementele de construcţie pe care se reazemă COTG pot fi de tipul consolelor, grinzilor spaţiale cu zăbrele, sistemelor suspendate, recomandate numai la traversările cu deschiderea de peste 100 m, sistemelor hobanate, pilelor, estacadelor, stâlpilor.
(3)După alegerea soluţiei constructive a supratraversării: traversare de tip grindă continuă, traversare suspendată pe cabluri, traversare autoportantă în arc de cerc şi predimensionarea componentelor principale ale acesteia, se realizează calculele de verificare a rezistenţei mecanice şi stabilităţii traversării; calculele se fac aplicând criteriile SLU şi SLS şi considerând combinaţiile de încărcări şi factorii de multiplicare a încărcărilor prevăzute în Anexa 21.
(4)La proiectarea şi execuţia traversărilor aeriene ale cursurilor de apă se vor avea în vedere următoarele recomandări:
a)fundaţiile se proiectează în sistem de fundare directă sau indirectă (cu piloţi, chesoane, coloane, radiere etc.);
b)la intrarea în şi la ieşirea din pământ a COTG la capetele zonei traversării se vor prevedea insule de protecţie din beton armat;
c)se va analiza necesitatea de a prevedea pe COTG, în zona traversării, sisteme de compensare a dilataţiilor;
d)pentru poziţionarea suporturilor se va proceda încât:
i.dacă cursul de apă traversat are caracter torenţial, suporturile nu trebuie amplasate în albia minoră;
ii.dacă cursul de apă traversat poate transporta plutitori, deschiderile minime dintre suporţi trebuie sa fie de 15... 20 m, funcţie de dimensiunile plutitorilor, dacă cursul de apă este mic şi de cel puţin 30 m în cazul cursurilor mari de ape;
iii.dacă cursul de apă poate transporta blocuri de gheaţă, deschiderile dintre suporţi trebuie să fie astfel alese astfel încât să se elimine posibilitatea formării zăpoarelor;
iv.la traversarea canalelor sau cursurilor de ape regularizate trebuie evitată amplasarea pilelor în axul hidrodinamic al căii de curgere;
v.în cazul când traversarea este situată în vecinătatea unui pod (de cale ferată sau de şosea) existent, suporturile traversării trebuie amplasaţi astfel încât să nu obtureze secţiunea de curgere a apei; de regulă, traversările COTG se amplasează în amonte de aceste poduri.
(5)Pentru diminuarea vibraţiilor generate prin acţiunea eoliană la traversările aeriene de tip grindă continuă trebuie aplicate următoarele recomandări:
a)mărirea rigidităţii structurii traversării;
b)micşorarea lungimii deschiderilor şi/sau adoptarea unor deschideri inegale;
c)utilizarea amortizoarelor de vibraţii;
d)folosirea rezemărilor intermediare cu console;
e)utilizarea de rezemări indirecte suspendate.
Art. 73
(1)La proiectarea traversărilor subterane ale cursurilor de apă se iau în considerare următoarele categorii de date:
a)caracteristicile cursului de apă traversat: regimul de curgere, debitele de apă şi de solide, nivelurile, vitezele de curgere, regimul gheţurilor şi gradul de stabilitate a albiei, navigabilitatea şi condiţiile de navigaţie, gabaritele navelor, frecvenţa şi restricţiilor traficului, configuraţia malurilor şi limitele de inundabilitate;
b)caracteristicile COTG care traversează cursul de apă: diametrul exterior De, oţelul din care sunt realizate ţevile;
c)acţiunile care trebuie luate în considerare la proiectarea traversării: presiunea maximă de operare a COTG MOP, încărcările masice şi cele produse de amplasarea subterană şi, eventual, de lestarea COTG, încărcările determinate de efectul temperaturii, acţiunea seismică accidentală; acţiunea exercitata de efectuarea probelor de presiune şi de etanşeitate;
d)condiţiile de mediu în care se realizează traversarea: natura terenului în care se face pozarea subterană a COTG în zona traversării, existenţa unor lucrări de protecţie a malurilor sau a altor construcţii hidrotehnice, necesitatea protejării COTG împotriva unor acţiuni mecanice distructive: ancorarea navelor, căderea accidentală a unor obiecte grele din nave, existenţa altor traversări în vecinătate, existenţa unor locuri adecvate de depozitare a materialului excavat, acţiunea unor restricţii legate de protejarea fondului piscicol, a florei şi faunei subacvatice, prognoza de afuiere a fundului albiei pe perioada de exploatare a COTG, existenţa unor balastiere în exploatare în amonte sau aval de traversare.
(2)Traversările subterane ale cursurilor de apă se pot executa:
a)prin foraj orizontal dirijat, realizat sub cota de afuiere a albiei cursului de apă, prin procedeele de foraj dirijat recomandate de SR EN 1594 sau prin alte procedee similare;
b)prin aşezarea COTG în şanţ deschis, sub cota de afuiere, cu sau fără lestare.
Art. 74
(1)Traversarea subterană prin foraj orizontal dirijat a cursurilor de apă se poate utiliza numai dacă relieful şi structura geologică a terenului din zona traversării sunt favorabile realizării lucrărilor specifice forajului dirijat;
(2)La subtraversările de ape executate prin foraj orizontal dirijat, raza de curbură minimă admisă pentru COTG RCTR se va determina cu formula:
în care De este diametrul exterior al ţevilor COTG, în mm, Eo - modulul de elasticitate longitudinal al oţelului, în MPa, a - rezistenţa admisibilă a ţevilor, în MPa, determinate pe baza prevederilor din art. 60 alin. (1), iar x - tensiunea longitudinală, în MPa, generată în COTG în cursul vehiculării gazelor naturale la presiunea de calcul pc, în MPa:
sn fiind grosimea de perete a COTG, în mm.
Art. 75
(1)Dacă traversarea subterană se realizează prin aşezarea COTG în şanţ deschis, iar greutatea COTG (cu învelişul de protecţie anticorozivă aplicat pe ţevile de oţel) Gtot este mai mare decât forţa ascensională, arhimedică, ce acţionează asupra COTG FAR (GTOT > FAR), se poate realiza traversarea fără lestare;
(2)Dacă traversarea subterană se realizează prin aşezarea COTG în şanţ deschis, iar greutatea COTG, cu învelişul de protecţie anticorozivă aplicat pe ţevile de oţel, GTOT este mai mică decât forţa ascensională FAR ce acţionează asupra COTG (GTOT < = FAR), se realizează traversarea cu conducta lestată, aplicând următoarele prevederi:
a)greutatea lestului GLEST se stabileşte astfel încât să se asigure următoarele valori minime ale coeficientului de lestare kLEST = (GTOT + GLEST)/FARL (FARL - forţa ascensională corespunzătoare COTG lestate):
i.kLEST = 1,20... 1,45 pentru traversarea cursurilor de ape curgătoare;
ii.kLEST = 1,10 pentru traversarea apelor stătătoare sau terenurilor mlăştinoase;
b)elementele de lestare pot fi din beton armat, din beton armat şi beton precomprimat sau din alte materiale prevăzute şi justificate prin PT al COTG; la stabilirea materialului de lestare se va lua în considerare şi agresivitatea apei traversate;
c)în funcţie de rezultatele calculelor privind lestarea, care trebuie realizate urmând o procedură recomandata de un standard sau normativ recunoscut, se optează pentru una din următoarele variante de lestare a COTG:
i.lestarea continuă, în care greutatea suplimentară GLEST se aplica sub forma unei cămăşi continue de beton armat (sau din alt material adecvat) peste întregul tronson de tubulatură, izolat anticoroziv şi protejat mecanic, din zona traversării;
ii.lestarea discontinuă, în care greutatea suplimentară GLEST se aplică din loc în loc, sub forma unor elemente de lestare din beton armat sau din alt material adecvat, pe tronsonul de tubulatură, izolat anticoroziv şi protejat mecanic, din zona traversării;
d)rezistenţa de izolare electrică între COTG şi elementele de lestare trebuie să fie mai mare de 2 Mla tensiunea de încercare de 500 V.
(3)Pozarea COTG la subtraversările în şanţ deschis se va face de regulă la o adâncime de 50... 100 cm sub cota de afuiere generală, considerată de la generatoarea superioara a COTG lestate; în cazul apelor navigabile, la determinarea adâncimii de pozare a COTG în şanţ deschis, se va ţine seama şi de necesitatea evitării deteriorării COTG datorită ancorelor şi/sau căderii accidentale de obiecte grele din nave.
Art. 76
După alegerea soluţiei constructive a subtraversării şi predimensionarea componentelor principale ale acesteia, se realizează calculele de verificare a rezistenţei mecanice şi stabilităţii traversării; calculele se fac aplicând criteriile SLU şi SLS şi considerând combinaţiile de încărcări şi factorii de multiplicare a încărcărilor adecvaţi soluţiei tehnice adoptate pentru traversare.
Art. 77
(1)Proiectarea subtraversărilor căilor de comunicaţie, căi ferate şi drumuri se face ţinând cont şi de condiţiile impuse de administratorul sau proprietarul căii de comunicaţie respective, cu respectarea tuturor prevederilor legale.
(2)În funcţie de importanţa căii de comunicaţie traversate, de lungimea traversării, de caracteristicile tehnice ale COTG care traversează calea de comunicaţie şi de tehnologia de realizare a traversării se alege modul de realizare a traversării:
a)fără amplasarea COTG în tub de protecţie, recomandat, deoarece funcţionarea sistemului de protecţie anticorozivă activă al COTG nu este afectată;
b)cu amplasarea COTG în tub de protecţie.
(3)La proiectarea traversărilor căilor de comunicaţii se vor aplica următoarele prevederi:
a)lungimea traversării în cazul drumurilor este egală cu lungimea amprizei drumului plus lungimile zonelor de siguranţă de o parte şi de alta ale acesteia, conform prevederilor legale în vigoare privind regimul juridic al drumurilor;
b)lungimea traversării în cazul unei căi ferate este egală cu lungimea zonelor de siguranţă, respectiv 20 m de o parte şi de alta a axei căii ferate, conform prevederilor legale în vigoare privind transportul pe căile ferate române;
c)lungimea traversării unei căi de comunicaţie se poate mări, în funcţie de condiţiile impuse de administratorul sau proprietarul acesteia;
d)izolaţia conductei aferente traversării unei căi de comunicaţie trebuie să fie cel puţin de tip "întărită".
(4)Pentru alegerea modului de realizare a traversării se vor lua în considerare şi următoarele recomandări:
a)la subtraversarea căilor de comunicaţie utilizarea tuburilor de protecţie este opţională şi se va stabili prin proiect;
b)la subtraversarea căilor de comunicaţie prin metoda forajului orizontal dirijat nu se utilizează tuburile de protecţie.
(5)Pentru proiectarea subtraversărilor de căi de comunicaţie trebuie utilizate proceduri de calcul recunoscute, cum sunt cele recomandate în STAS 9312 sau în alte acte normative cu conţinut similar; la proiectarea subtraversărilor de căi de comunicaţie se vor avea în vedere următoarele prevederi:
a)factorul de proiectare Fb va avea valoarea prevăzută în Anexa 21, potrivit locului în care se situează traversarea şi importanţei căii de comunicaţie care se traversează;
b)la proiectare se vor avea în vedere toate acţiunile care intervin asupra COTG în zona traversării, inclusiv cele cu caracter variabil, determinate de circulaţia vehiculelor pe calea de comunicaţie traversată şi se vor dimensiona componentele subtraversării astfel încât riscul tehnic de cedare a COTG în zona traversării să se situeze în domeniul acceptabil;
c)curbele folosite la traversările căilor de comunicaţie trebuie sa aibă raza rct > = 5De;
d)la subtraversările realizate în tub de protecţie, soluţia tehnică adoptată la proiectare trebuie să asigure că nu se va realiza contactul dintre COTG şi tubul de protecţie; rezistenţa de izolare electrică între COTG şi tubul de protecţie trebuie să fie mai mare de 2 M Omega la tensiunea de încercare de 500 V

e)în zona traversării şi de o parte şi de alta a acesteia, pe o distanţă care se prevede în proiect, dar nu mai mică de 50 m, izolaţia de protecţie anticorozivă a COTG trebuie să fie cel puţin de tip "întărită".
Art. 78
În cazuri excepţionale şi foarte bine justificate, pe drumurile deschise circulaţiei publice, altele decât drumurile naţionale, COTG pot fi amplasate pe sau sub suprastructura podurilor, viaductelor şi pasajelor denivelate, pe baza unei soluţii adecvate, prevăzută în PT al COTG şi avizată de administratorul drumului; tronsoanele de COTG pozate în acest fel vor avea grosimea de perete dimensionată considerând valoarea factorul de proiectare Fb = 0,4.