Partea 2 - PROGRAME NAŢIONALE DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL AL BOLILOR LA ANIMALE - Norme Metodologice din 2014 de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor şi ecvideelor

Supraveghere şi control - exploataţii nonprofesionale

Supraveghere şi control - exploataţii comerciale şi păsări sălbatice

Supraveghere activă

Păsări domestice - galinacee şi palmipede din exploataţiile nonprofesionale, situate în zone cu risc crescut - "localităţi ţintă".

Criteriile şi factorii de risc sunt:

a) Prezenţa mai multor specii de păsări de curte în aceeaşi exploataţie, în special prezenţa raţelor şi gâştelor domestice împreună cu alte specii de păsări domestice.

(b) Situarea gospodăriilor populaţiei deţinătoare de păsări în zone avicole cu densitate mare de exploataţii avicole comerciale.

(c) Prezenţa categoriilor de păsări de curte cu durată de viaţă mai îndelungată şi a grupurilor de păsări de curte de diferite vârste în exploataţie (cum ar fi găinile ouătoare).

(d) Situarea gospodăriilor populaţiei în apropierea zonelor umede, a iazurilor, mlaştinilor, lacurilor, râurilor sau ţărmurilor mării unde s-ar putea aduna păsările migratoare de apă.

(e) Situarea gospodăriilor populaţiei în apropierea locurilor de odihnă şi reproducţie a păsărilor de apă sălbatice migratoare, îndeosebi a celor de apă.

Supravegherea păsărilor domestice sub raportul gripei aviare se realizează prin teste serologice - RIHA H5/H7. Probele la care rezultatele testelor serologice RIHA H5/H7 sunt pozitive se supun investigaţiilor virusologice şi testelor de biologie moleculara: izolare de virus, tipizare, secvenţiere, analize filogenetice.

Prelevarea de probe şi procedurile de testare se efectuează în conformitate cu capitolele II-VIII din manualul de diagnostic pentru influenţa aviară aprobat prin Decizia 2006/437/CE.

Prelevarea de probe pentru testele serologice de depistare a gripei aviare se realizează în toate judeţele, astfel încât probele să fie considerate reprezentative pentru întreaga ţară.

Responsabilitatea recoltării probelor de la păsările domestice din exploataţiile nonprofesionale/gospodăriile populaţiei, a ambalării, etichetării şi expedierii acestora la DSVSA aparţine medicului veterinar de liberă practică împuternicit, sub controlul şi responsabilitatea medicului veterinar oficial.

Timpul execuţiei: pe toată durata unui an calendaristic, cu transmiterea semestrială, în sistem on-line, a datelor la Comisia Europeană.

Supraveghere activă

Grupa de animale ţintă: păsări domestice cu excepţia puilor de carne, din exploataţiile comerciale, îndeosebi cele care sunt situate în zone cu risc crescut sau nu deţin condiţii severe de biosecuritate. Criteriile şi factorii de risc sunt:

(a) Situarea exploataţiei avicole în apropierea zonelor umede, a iazurilor, mlaştinilor, lacurilor, râurilor sau ţărmurilor mării unde s-ar putea aduna păsările migratoare de apă.

(b) Situarea exploataţiilor avicole în zonele cu o densitate ridicată a păsărilor migratoare sălbatice, în special a acelor păsări care sunt caracterizate drept specii-ţintă menţionate în partea 2 din anexa II la Decizia 2010/367/UE a Comisiei din 25 iunie 2010 privind punerea în aplicare de către statele membre a unor programe de supraveghere a gripei aviare la păsările de curte şi la păsările sălbatice.

(c) Exploataţiile avicole cu păsări crescute în aer liber sau exploataţiile în care păsările domestice sau alte păsări captive sunt crescute în aer liber.

(d) Nivel scăzut de biosecuritate în exploataţia avicolă, inclusiv metoda de depozitare a hranei pentru animale şi utilizarea apei de suprafaţă.

(e) Activităţi comerciale intense, inclusiv importurile şi mişcările de păsări. Supravegherea păsărilor domestice sub raportul gripei aviare se realizează prin teste serologice - RIHA H5/H7.

Probele la care rezultatele testelor serologice RIHA H5/H7 sunt pozitive se supun investigaţiilor virusologice şi testelor de biologie moleculară: izolare de virus, tipizare, secvenţiere, analize filogenetice.

Prelevarea de probe şi procedurile de testare se efectuează în conformitate cu capitolele II-VIII din manualul de diagnostic pentru influenţa aviară aprobat prin Decizia 2006/437/CE.

Responsabilitatea recoltării probelor de la păsările domestice din exploataţiile comerciale, aparţine medicului veterinar oficial.

Timpul execuţiei: pe toată durata unui an calendaristic, cu transmiterea semestrială, în sistem on-line, a datelor la Comisia Europeană.

Supraveghere pasivă

Grupa de animale ţintă: păsările sălbatice de apă, migratoare din speciile ţinta, specificate în Anexa II la Decizia 2010/367/UE.

În interesul coerenţei legislaţiei Uniunii Europene, la punerea în aplicare a programelor de supraveghere privind păsările sălbatice, trebuie să se ia în considerare cerinţele Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice, în special în ceea ce priveşte concepţia supravegherii şi procedurile de prelevare de probe.

Supravegherea păsărilor sălbatice constă în:

1. Inspectarea periodică a habitatelor păsărilor sălbatice.

2. Prelevarea de probe de la păsări sălbatice bolnave şi moarte (speciile "ţintă" menţionate în Anexa II la Decizia 2010/367/UE) şi testarea virusologică a acestora. Responsabilitatea recoltării probelor de la păsările sălbatice, aparţine medicului veterinar oficial.

Supravegherea păsărilor sălbatice se realizează prin teste de biologie moleculară. Probele la care rezultatele testelor de biologie moleculară sunt pozitive se expediază la LNR din cadrul IDSA unde se supun investigaţiilor virusologice:

a) izolare de virus;

b) tipizare;

c) secvenţiere;

d) analize filogenetice.

Supravegherea păsărilor sălbatice din speciile "ţintă" cu risc mare de contaminare cu H5N1 HPAI din zonele apropriate de mare, lacuri şi alte cursuri de apa unde au fost descoperite păsări bolnave sau moarte, conform Anexei II la Decizia 2010/367/UE. Colaborarea cu inspectoratele teritoriale de regim silvic şi vânătoare, asociaţiile vânătorilor şi pescarilor sportivi din România, ornitologi în scopul culegerii de date referitoare la speciile de păsări sălbatice existente pe teritoriul României şi la starea de sănătate a acestora

Cooperarea dintre epidemiologi, ornitologi şi autoritatile veterinare competente teritorial.

Timpul execuţiei: pe toată durata unui an calendaristic, cu transmiterea semestrială, în sistem on-line, a datelor la Comisia Europeană.

Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a găinilor de reproducţie, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL

1. Toate exploataţiile ce cuprind cel puţin 250 de găini de reproducţie sunt incluse în program.

2. Un efectiv de găini de reproducţie este reprezentat de un grup sau mai multe grupuri de găini de reproducţie ce împart aceeaşi unitate de producţie, sunt adăpostite în acelaşi spaţiu-aer sau în aceeaşi zonă de creştere şi sunt exploatate în acelaşi scop. În cazul în care adăposturile unde sunt crescute găinile de reproducţie sunt compartimentate, păsările crescute în acele adăposturi au aceeaşi vârstă, origine, condiţii de creştere şi bunăstare, acestea pot fi considerate un singur efectiv.

3. Serotipuri relevante: S. Enteritidis, S. Typhimurium (inclusiv tulpinile monofazice de S. typhimurium cu formula antigenică l,4,[5],12:i:-), S. Infantis şi S. Hadar, S. Virchow.

4. Lista actualizată a exploataţiilor şi a efectivelor incluse în program este disponibilă la nivelul fiecărei DSVSA.

5. Fiecărui efectiv de găini de reproducţie i se va atribui un cod de identificare al efectivului alcătuit din următoarele elemente: codul de identificare al exploataţiei/numărul de identificare al adăpostului unde sunt cazate păsările/data populării halei cu păsări.

6. Programarea calendaristică, pe săptămâni, a recoltării de probe din cadrul controlului realizat de către operatorul economic (autocontrol) pentru fiecare exploataţie şi pentru fiecare efectiv din exploataţie se trimite DSVSA şi este supus aprobării acesteia.

A. Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol)

DSVSA judeţeană se asigură că probele recoltate în cadrul probele recoltate în cadrul Programului naţional de control al salmonelzelor zoonotice la găinile de reproducţie din România pentru anul 2014 sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop. Instruirea personalului ce prelevează probe se realizează cel puţin O dată pe an şi ori de câte ori este nevoie.

B. Programul de control oficial

DSVSA se asigură că probele recoltate în cadrul Programului naţional de control al salmonelzelor zoonotice la găinile de reproducţie din România pentru anul 2014 sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop

Vaccinarea antisalmonelică a efectivelor de găini de reproducţie incluse în cadrul Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de găini de reproducţie din România pentru anul 2014 este obligatorie, cofinanţată de către UE şi se face în conformitate cu prevederile art. 3 din Regulamentul (CE) nr. 1177/2006 al Comisiei din 1 august 2006 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului privind cerinţele în vederea utilizării de metode de control specifice în cadrul programelor naţionale de control al salmonelei la păsările de curte. Schema de vaccinare este prezentată de către reprezentantul exploataţiei pentru avizare la DSVSA înainte de populare împreună cu prospectele vaccinurilor utilizate. Achiziţionarea dozelor de vaccin va fi efectuată de către reprezentantul exploataţiei, ulterior efectuându-se decontarea cheltuielilor conform prevederilor Deciziei de punere în aplicare 2013/722/UE a Comisiei din 29 noiembrie 2013 de aprobare a programelor anuale şi multianuale de eradicare, combatere şi monitorizare a anumitor boli ale animalelor şi zoonoze, prezentate de statele membre pentru 2014 şi următorii ani, precum şi a contribuţiei financiare a Uniunii la aceste programe. Instrucţiuni privind vaccinarea antisalmonelică precum şi modul de decontare al cheltuielilor privind achiziţionarea dozelor de vaccin vor fi trimise prin notă de serviciu.

PRECIZĂRI TEHNICE

Cadrul legal:

1. Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind controlul salmonellei şi al altor agenţi zoonotici specifici, prezenţi în reţeaua alimentară;

2. Regulamentul (UE) nr. 200/2010 al Comisiei din 10 martie 2010 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte obiectivul UE de reducere a prevalenţei anumitor serotipuri de Salmonella la efectivele reproducătoare adulte din specia Gallus gallus;

3. Regulamentul (CE) nr. 1177/2006 al Comisiei din 1 august 2006 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului privind cerinţele în vederea utilizării de metode de control specifice în cadrul programelor naţionale de control al salmonelei la păsările de curte;

4. Regulamentul (CE) nr. 213/2009 al Comisiei din 18 martie 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 1003/2005 în ceea ce priveşte controlul şi testarea Salmonellei în efectivele de reproducţie din specia Gallus gallus şi de curcani;

5. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare referitoare la monitorizarea zoonozelor şi agenţilor zoonotici, cu modificările şi completările ulterioare;

6. Prevederile Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile de reproducţie din România pentru anul 2014 aprobat prin Decizia 2013/722/UE.

Notificarea suspiciunii/confirmării se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea internă şi declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

A. Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol)

Categorii de testat şi frecvenţa:

a) pui de o zi-maximum 10 probe meconiu şi maxim 60 cadavre, potrivit prevederilor lit. B din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003;

b) tineret - fiecare efectiv din exploataţie (hală populată):

1. la 4 săptămâni;

2. cu aproximativ 2 săptămâni înainte ca păsările să intre în faza de ouat sau să fie mutate în unitatea de ouat.

Se prelevează minimum 2 perechi de "tampoane şosete" ce reprezintă două probe sau 2 probe compuse de materii fecale din fiecare efectiv (hală populată).

c) adulte - din două în două săptămâni în fiecare efectiv (hală populată):

1. În baterii-cel puţin 2 probe de materii fecale de cel puţin 150 g fiecare din fiecare efectiv (hală populată);

2. la sol:

i) 5 perechi de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane "şosete") din fiecare efectiv (hală populată) ce vor fi grupate în minim doua probe compuse,

ii) cel puţin o pereche de încălţăminte de unică folosinţă şi o probă de praf din fiecare efectiv (hală populată) sau

iii) cel puţin 2 probe compuse de materii fecale proaspete din fiecare efectiv (hală populată).

B. Programul de control oficial

a) Control oficial de rutină în toate efectivele (hale populate) din exploataţie:

1. o prelevare oficială de rutină în termen de 4 săptămâni de la începutul perioadei de ouat sau de la mutarea păsărilor în unitatea de ouat;

2. o prelevare oficială de rutină spre sfârşitul perioadei de ouat, cel mai devreme cu 8 săptămâni înainte de terminarea ciclului de producţie;

3. o prelevare oficială de rutină în cursul producţiei, într-un moment suficient de îndepărtat de cele 2 prelevări anterioare.

b) Prelevarea oficială pentru confirmare:

1. odată cu prelevarea oficială de probe pentru confirmare se prelevează şi probe suplimentare pentru testarea prezenţei agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene compuse din cel mult cinci păsări/hală, din toate efectivele din exploataţie.

Categorii de probe ce se prelevează:

a) Control oficial de rutină în toate efectivele (hale populate) din exploataţie:

i) în baterii - cel puţin 2 probe de materii fecale de cel puţin 150 g fiecare din fiecare efectiv(hală populată);

ii) la sol - 5 perechi de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane "şosete"), din fiecare efectiv (hală populată), sau cel puţin o pereche de încălţăminte de unică folosinţă şi o probă de praf din fiecare efectiv (hală populată) ori cel puţin 2 probe compuse de materii fecale proaspete din fiecare efectiv (hală populată).

b) Prelevarea oficială pentru confirmare:

1. odată cu prelevarea oficială de probe pentru confirmare se prelevează şi probe suplimentare pentru testarea prezenţei agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene compuse din cel mult cinci păsări/hală, din toate efectivele din exploataţie.

2. În caz de confirmare a prezenţei serotipurilor de Salmonella relevante se aplică prevederile lit. C din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 şi prevederile Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile de reproducţie din România pentru anul 2014.

3. după depopularea unui efectiv confirmat pozitiv, este obligatoriu să se recolteze probe oficiale de verificare a eficienţei decontaminării; în cazul în care aceste teste oficiale de verificare a eficienţei decontaminării nu sunt corespunzătoare, se repetă acţiunile de decontaminare, după care se prelevează încă o dată teste oficiale de verificare a eficienţei decontaminării.

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1. Detecţia Salmonella spp. se efectuează în conformitate cu standardul SR EN ISO 6579:2003/Amd 1: 2007 - Anexa D - Microbiologia produselor alimentare şi furajere - Metodă orizontală pentru detecţia bacteriilor din genul Salmonella; Amendamentul 1: Anexa D - Detecţia Salmonella spp. din materii fecale de la animale şi probe de mediu din etapa de producţie primară.

2. Probele de materii fecale prelevate direct sau pe tampoane şosete şi probele de praf recoltate în cadrul PNC salmoneloze, pentru anul 2014, se examinează numai în cadrul LSVSA nominalizate de către LNR Salmoneloze Animale şi desemnate de către ANSVSA şi la LNR Salmoneloze Animale din cadrul IDSA.

3. Toate tulpinile de Salmonella spp. izolate în cadrul PNC salmoneloze vor fi trimise la LNR Salmoneloze Animale - IDSA pentru tipizare serologică. Monitorizarea antibiorezistenţei Salmonella spp. se va realiza în cadrul LNR pentru Monitorizarea Rezistenţei Antimicrobiene a Bacteriilor Patogene pentru Animale - IDSA şi la LSVSA dotate cu sistemul automat BioMic V3.

4. Probele oficiale pentru testarea prezentei agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene, recoltate în cadrul Programului Naţional de Control a salmonelozelor zoonotice la găinile de reproducţie din România pentru anul 2014 se testează în cadrul LSVSA în care se realizează controlul substanţelor antimicrobiene - antibiotice şi sulfamide.

5. Utilizarea produselor antimicrobiene în exploataţiile incluse în program este permisă numai cu respectarea prevederilor art. 2 al Regulamentului (CE) nr. 1177/2006.

6. Discriminarea fenotipică şi genetică între tulpinile Salmonella Enteritidis vaccinale şi sălbatice se face în cadrul LNR-Salmoneloze Animale din IDSA.

Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a găinilor ouătoare, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL

1. Toate exploataţiile ce cuprind cel puţin 350 găini ouătoare (Gallus gallus) ce produc ouă destinate consumului uman vor fi incluse în program.

2. Un efectiv de găini ouătoare este reprezentat grup sau mai multe grupuri de găini ouătoare ce împart aceeaşi unitate de producţie, sunt adăpostite în acelaşi spaţiu-aer sau în aceeaşi zonă de creştere şi sunt exploatate în acelaşi scop.

3. Serotipuri relevante: S. Enteritidis, S. Typhimurium, inclusiv tulpinile monofazice de S. Typhimurium cu formula antigenică l,4,[5],12:i:-

4. Lista actualizată a exploataţiilor precum şi a efectivelor incluse în program se va găsi la nivelul fiecărui DSVSA.

5. Fiecărui efectiv de găini ouătoare i se va atribui un cod de identificare al efectivului alcătuit din următoarele elemente: codul de identificare al exploataţiei/numărul de identificare al adăpostului unde sunt cazate păsările/data populării halei cu păsări.

5. Programarea calendaristică a recoltării de probe din cadrul controlului realizat de către operatorul economic (autocontrol) pentru fiecare exploataţie şi pentru fiecare efectiv din exploataţie se trimite DSVSA şi este supusă aprobării acesteia.

A. Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol) DSVSA se asigură că probele recoltate în cadrul Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România pentru anul 2014 sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop. Instruirea personalului ce recoltează probele se realizează cel puţin o data pe an şi ori de cate ori este nevoie.

B. Programul de control oficial DSVSA se asigură că probele recoltate în cadrul Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România pentru anul 2014 sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop.

Vaccinarea antisalmonelică a efectivelor de găini de reproducţie incluse în cadrul Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de găini ouătoare din România pentru anul 2014 este obligatorie, cofinanţată de către UE şi se face în conformitate cu prevederile art. 3 din Regulamentul (CE) nr. 1177/2006. Schema de vaccinare este prezentată de către reprezentantul exploataţiei pentru avizare la DSVSA înainte de populare împreună cu prospectele vaccinurilor utilizate. Achiziţionarea dozelor de vaccin va fi efectuată de către reprezentantul exploataţiei, ulterior efectuându-se decontarea cheltuielilor conform prevederilor Decizia 2013/722/UE. Instrucţiuni privind vaccinarea antisalmonelică precum şi modul de decontare al cheltuielilor privind achiziţionarea dozelor de vaccin vor fi trimise prin notă de serviciu.

PRECIZĂRI TEHNICE

Cadrul legal:

1. Regulamentul (CE)nr. 2160/2003;

2. Regulamentul Comisiei (UE) nr. 517/2011 din 25 mai 2011 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 cu privire la stabilirea unui obiectiv al UE de reducere a prevalenţei anumitor serotipuri de Salmonella la găinile ouătoare din specia Gallus gallus şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 şi a Regulamentului (UE) nr. 200/2010;

3. Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1237/2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 şi a Deciziei 2006/696/CE cu privire la comercializarea ouălor provenite din efectivele de găini ouătoare infectate cu Salmonella, cu modificările şi completările ulterioare;

4. Prevederile Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România pentru anul 2014 aprobat prin Decizia 2013/722/UE;

5. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

A. Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol)

Se prelevează probe din toate efectivele (hale populate), astfel:

a) pui de o zi - maxim 10 probe meconiu şi maxim 60 cadavre potrivit prevederilor lit. B din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003;

b) tineret - cu aproximativ 2 săptămâni înainte ca păsările să intre în faza de ouat sau să fie mutate în unitatea de ouat din fiecare efectiv (hale populate);

Se prelevează minimum 2 perechi de "tampoane şosete" sau 2 probe compuse de materii fecale din fiecare efectiv (hală populată);

c) adulte - la un interval de 15 săptămâni din fiecare efectiv (hală populată):

1. În baterii - cel puţin 2 probe de materii fecale de cel puţin 150 g fiecare din fiecare efectiv (hală populată);

2. la sol - 2 perechi de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane "şosete").

B. Programul de control oficial

Prelevarea oficială de probe de realizează:

a) anual de la toate efectivele (halele populate) din toate exploataţiile cu cel puţin 1000 de păsări;

b) la vârsta de 24 săptămâni ( ± 2 săptămâni) a unui efectiv nou ce a fost introdus într-o hală/adăpost în care efectivul anterior a fost depistat pozitiv pentru Salmonella Enteritidis sau Salmonella Typhimurium]

c) când se suspectează o infecţie cu S.Enteritidis sau S.Typhimurium, ca rezultat al investigaţiei epidemiologice asupra focarelor de toxiinfecţie alimentară, utilizând protocolul privind prelevarea de probe prevăzut în Anexa II partea D punctul 4 litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 2160/2003;

d) în toate efectivele din exploataţie în cazul în care se confirmă în urma controlului oficial sau în urma autocontrolului prezenţa Salmonellei Enteritidis sau a Salmonellei Typhimurium într-unui dintre efectivele din exploataţie;

e) în cazul în care autoritatea competentă consideră necesar, în cadrul controlului oficial se prelevează:

1. În baterii - 2 probe compuse de materii fecale proaspete plus cel puţin o probă compusă de materii proaspete în funcţie de mărimea efectivului, sau

2. la sol - 2 perechi de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane "şosete"), plus cel puţin o pereche de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane şosete) în funcţie de mărimea efectivului.

DSVSA poate decide înlocuirea unei probe compuse de materii fecale proaspete sau a unei perechi de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane şosete) recoltate în cadrul controlului oficial cu o probă oficială de praf de cel puţin 100 g.

Odată cu prelevarea oficială a probelor prevăzută la lit. b), c), d) şi e) se verifică documentele care atestă că păsărilor nu li s-au administrat agenţi antimicrobieni şi se prelevează şi probe pentru testarea prezenţei agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene compuse din cel mult cinci păsări/hală, din toate efectivele din exploataţie.

În caz de confirmare a prezenţei serotipurilor de Salmonella relevante se aplică prevederile lit. D din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 şi prevederile Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România pentru anul 2014.

După depopularea unui efectiv confirmat pozitiv, este obligatoriu să se recolteze probe oficiale de verificare a eficienţei decontaminării.

În cazul în care aceste teste oficiale de verificare a eficienţei decontaminării nu sunt corespunzătoare, se vor repeta acţiunile de decontaminare, după care se vor recolta încă o dată teste oficiale de verificare a eficientei decontaminării.

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1. Detecţia Salmonella spp. se efectuează în conformitate cu standardul SR EN ISO 6579:2003/Amd 1: 2007 - Anexa D - Microbiologia produselor alimentare şi furajere - Metodă orizontală pentru detecţia bacteriilor din genul Salmonella; Amendamentul 1: Anexa D - Detecţia Salmonella spp. din materii fecale de la animale şi probe de mediu din etapa de producţie primară.

2. Probele de materii fecale prelevate direct sau pe tampoane şosete şi probele de praf recoltate în cadrul PNC salmoneloze, pentru anul 2014, se examinează numai în cadrul LSVSA nominalizate de către LNR Salmoneloze Animale şi desemnate de către ANSVSA şi la LNR Salmoneloze Animale din cadrul IDSA.

3. Toate tulpinile de Salmonella spp. izolate în cadrul PNC salmoneloze vor fi trimise la LNR Salmoneloze Animale - IDSA pentru tipizare serologică. Monitorizarea antibiorezistenţei Salmonella spp. se va realiza în cadrul LNR pentru Monitorizarea Rezistenţei Antimicrobiene a Bacteriilor Patogene pentru Animale - IDSA şi al LSVSA dotate cu sistemul automat BioMic V3.

4. Probele oficiale pentru testarea prezenţei agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene, recoltate în cadrul Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România pentru anul 2014 se testează în cadrul LSVSA în care se realizează controlul substanţelor antimicrobiene - antibiotice şi sulfamide.

5. Punerea pe piaţă a ouălor provenite din efective de găini ouătoare ce produc ouă destinate consumului uman se face în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1237/2007 al Comisiei din 23 octombrie 2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului şi a Deciziei 2006/696/CE în ceea ce priveşte introducerea pe piaţă a ouălor provenind din efective de găini ouătoare infectate cu Salmonella.

6. Utilizarea produselor antimicrobiene în exploataţiile incluse în program este permisă numai cu respectarea prevederilor art. 2 din Regulamentului (CE) nr. 1177/2006.

7. Discriminarea fenotipică şi genetică între tulpinile Salmonella Enteritidis vaccinale şi sălbatice se face în cadrul LNR-Salmoneloze Animale din IDSA.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare

Supravegherea în exploataţiile comerciale de pui carne, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL

1. Toate exploataţiile cu efective de pui de carne (broileri) ce cuprind cel puţin 500 de păsări din specia Gallus gallus vor fi incluse în program.

2. Un efectiv de pui de carne (broileri) este reprezentat de un grup sau mai multe grupuri de pui de carne (broileri) ce împart aceeaşi unitate de producţie, sunt adăpostite în acelaşi spaţiu-aer sau în aceeaşi zonă de creştere şi sunt exploatate în acelaşi scop. În cazul în care adăposturile unde sunt crescuţi puii de carne sunt compartimentate, păsările crescute în acele adăposturi au aceaşi vârsta, origine,condiţii de creştere şi bunăstare, acestea pot fi considerate un singur efectiv.

3. Serotipuri relevante: S. Enteritidis, S. Typhimurium, inclusiv tulpinile monofazice de S. Typhimurium cu formula antigenică l,4,[5],12:i:-.

4. Lista actualizată a exploataţiilor şi a efectivelor incluse în program este disponibilă la nivelul fiecărei DSVSA.

5. Fiecărui efectiv de broileri i se va atribui un cod de identificare al efectivului alcătuit din următoarele elemente: codul de identificare al exploataţiei/numărul de identificare al adăpostului unde sunt cazate păsările/data populării halei cu păsări.

6. Programarea calendaristică, pe săptămâni, a recoltării de probe din cadrul controlului realizat de către operatorul economic (autocontrol) pentru fiecare exploataţie şi pentru fiecare efectiv din exploataţie se trimite DSVSA şi este supus aprobării acesteia.

A. Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol) - probele recoltate în cadrul Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România pentru anul 2014 sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop. Instruirea personalului ce recoltează probele se realizează cel puţin o data pe an şi ori de cate ori este nevoie.

B. Programul de control oficial - probele recoltate în cadrul Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România pentru anul 2014 sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop

PRECIZĂRI TEHNICE

Cadrul legal:

1. Regulamentul (CE)nr. 2160/2003;

2. Regulamentul (CE) nr. 200/2012 al Comisiei din 8 martie 2012 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte obiectivul comunitar de diminuare a prevalenţei Salmonella Enteritidis şi Salmonella Typhimurium la puii de

3. Regulamentul (CE) nr. 1177/2006;

4. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

5. Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România pentru anul 2014, aprobat prin Decizia 2013/722/UE.

A. Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol)

Fiecare efectiv de pui de carne din exploataţie (hală populată) va fi testat într-un interval de 3 săptămâni înainte de începerea depopulării şi expedierii păsărilor către abator. Pentru ca puii de carne să poată fi expediaţi către abator, este obligatoriu să se cunoască rezultatul testării şi să se completeze documentele care furnizează informaţiile privind lanţul alimentar.

Probele constau în 2 perechi de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane "şosete") pentru fiecare efectiv (hală populată). Cele două perechi de încălţăminte de unică folosinţă se vor grupa într-un singur eşantion

B. Programul de control oficial

Prelevarea oficială de probe de realizează:

a) anual din cel puţin un efectiv de pui de carne din cel puţin 10% din exploataţii;

b) din toate efectivele din exploataţie în cazul în care în aceea exploataţie a fost depistat un efectiv pozitiv pentru S. enteritidis şi/sau typhimurium la controlul realizat la iniţiativa operatorului (autocontrol);

c) din toate efectivele nou introduse într-o exploataţie unde Salmonella Enteritidis şi/sau Salmonella Typhimurium a fost depistată într-un efectiv anterior;

d) ori de câte ori este necesar.

Probele constau în 2 perechi de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane "şosete") pentru fiecare efectiv (hală populată). Cele două perechi de încălţăminte de unică folosinţă se vor grupa într-un singur eşantion.

Odată cu prelevarea oficială de probe prevăzută la lit. b) se verifică documentele relevante care atestă că păsărilor nu li s-au administrat agenţi antimicrobieni şi se prelevează şi probe pentru testarea prezenţei agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene compuse din cel mult cinci păsări/hală, din toate efectivele din exploataţie.

În caz de confirmare a prezenţei serotipurilor de Salmonella relevante se aplică prevederile Anexei lit. E din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 şi prevederile Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România pentru anul 2014. După depopularea unui efectiv confirmat pozitiv, este obligatoriu să se recolteze probe oficiale de verificare a eficienţei decontaminării. În cazul în care aceste teste oficiale de verificare a eficienţei decontaminării nu sunt corespunzătoare, se vor repeta acţiunile de decontaminare, după care se vor recolta încă o dată teste oficiale de verificare a eficientei decontaminării.

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1. Detecţia Salmonella spp. se efectuează în conformitate cu standardul SR EN ISO 6579:2003/Amd 1: 2007 - Anexa D - Microbiologia produselor alimentare şi furajere - Metodă orizontală pentru detecţia bacteriilor din genul Salmonella; Amendamentul 1: Anexa D - Detecţia Salmonella spp. din materii fecale de la animale şi probe de mediu din etapa de producţie primară.

2. Probele de materii fecale prelevate direct sau pe tampoane şosete şi probele de praf recoltate în cadrul PNC salmoneloze, pentru anul 2014, se examinează numai în cadrul LSVSA nominalizate de către LNR Salmoneloze Animale şi desemnate de către ANSVSA şi la LNR Salmoneloze Animale din cadrul IDSA.

3. Toate tulpinile de Salmonella spp. izolate în cadrul PNC salmoneloze vor fi trimise la LNR Salmoneloze Animale - IDSA pentru tipizare serologică. Monitorizarea antibiorezistenţei Salmonella spp. se va realiza în cadrul LNR pentru Monitorizarea Rezistenţei Antimicrobiene a Bacteriilor Patogene pentru Animale - IDSA şi al LSVSA dotate cu sistemul automat BioMic V3.

4. Probele oficiale pentru testarea prezenţei agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene, recoltate în cadrul Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România pentru anul 2014 se testează se testează în cadrul LSVSA în care se realizează controlul substanţelor antimicrobiene - antibiotice şi sulfamide

5. Utilizarea produselor antimicrobiene în exploataţiile incluse în program este permisă numai cu respectarea prevederilor art. 2 al Regulamentului (CE) nr. 1177/2006.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare

Supravegherea în exploataţiile comerciale de curcani pentru îngrăşat, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL

1. Sunt incluse în program toate exploataţiile cu efective de curcani pentru îngrăşat ce cuprind cel puţin 500 de curcani pentru îngrăşat.

2. Un efectiv de curcani pentru îngrăşat este reprezentat de grup sau mai multe grupuri de curcani pentru îngrăşat ce împart aceeaşi unitate de producţie, sunt adăpostite în acelaşi spaţiu-aer sau în aceeaşi zonă de creştere şi sunt exploatate în acelaşi scop. În cazul în care adăposturile unde sunt crescuţi curcanii pentru îngrăşat sunt compartimentate, păsările crescute în acele adăposturi au aceeaşi vârstă, origine, condiţii de creştere şi bunăstare, acestea pot fi considerate un singur efectiv.

3. Serotipuri relevante: S. Enteritidis, S. Typhimurium, inclusiv tulpinile monofazice de S. Typhimurium cu formula antigenică l,4,[5],12:i:-.

4. Lista actualizată a exploataţiilor şi a efectivelor incluse în program se va găsi la nivelul fiecărui DSVSA.

5. Fiecărui efectiv de curcani pentru îngrăşat i se va atribui un cod de identificare al efectivului alcătuit din următoarele elemente: codul de identificare al exploataţiei/numărul de identificare al adăpostului unde sunt cazate păsările/data populării halei cu păsări.

6. Programarea calendaristică, pe săptămâni, a recoltării de probe din cadrul controlului realizat de către operatorul economic (autocontrol) pentru fiecare exploataţie şi pentru fiecare efectiv din exploataţie se trimite DSVSA şi este supus aprobării din partea acestuia.

A. Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol) DSVSA judeţeană se asigură că probele recoltate în cadrul Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani pentru îngrăşat sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop. Instruirea personalului ce recoltează probele se realizează cel puţin o data pe an şi ori de cate ori este nevoie.

B. Programul de control oficial - DSVSA se asigură că probele recoltate în cadrul Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani pentru îngrăşat sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop.

PRECIZĂRI TEHNICE

Cadrul legal:

1. Regulamentul (CE)nr. 2160/2003;

2. Regulamentul (CE) nr. 1190/2012 al Comisiei din 20 iunie 2008 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte obiectivul comunitar de diminuare a prevalenţei Salmonella Enteritidis şi Salmonella Typhimurium la curcani;

3. Regulamentul (CE) nr. 1177/2006;

4. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

5. Prevederile Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani din România pentru anul 2014 aprobat prin 2013/722/UE.

A. Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol)

Fiecare efectiv de curcani pentru îngrăşat din exploataţie (fiecare hală populată) este testat într-un interval de 3 săptămâni înainte de începerea depopulării şi expedierii păsărilor către abator. Pentru ca curcanii pentru îngrăşat să poată fi expediaţi către abator, este obligatoriu să se cunoască rezultatul testării şi să se completeze documentele care furnizează informaţiile privind lanţul alimentar.

Probele recoltate constau în 2 perechi de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane "şosete") pentru fiecare efectiv. Cele două perechi de încălţăminte de unică folosinţă se vor grupa într-un singur eşantion.

B. Programul de control oficial

Prelevarea oficială de probe de realizează:

a) anual din cel puţin 10% din exploataţii;

b) din toate efectivele din exploataţie în cazul în care în aceea exploataţie a fost depistat un efectiv pozitiv pentru S. Enteritidis şi/sau Typhimurium la controlul realizat la iniţiativa operatorului (autocontrol);

c) din toate efectivele noi introduse într-o exploataţie unde Salmonella Enteritidis şi/sau Salmonella Typhimurium a fost depistată într-un efectiv anterior;

d) ori de câte ori este necesar.

Probele recoltate constau în 2 perechi de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane "şosete") pentru fiecare efectiv. Cele două perechi de încălţăminte de unică folosinţă se vor grupa într-un singur eşantion.

În cazul prelevării de probe oficiale în conformitate cu prevederile lit. b), se prelevează probe pentru testarea prezenţei agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene compuse din cel mult cinci păsări/hală, din toate efectivele din exploataţie.

Odată cu prelevarea oficială de probe prevăzută la lit. b) se verifică documentele relevante care atestă că păsărilor nu li s-au administrat agenţi antimicrobieni şi se prelevează şi probe pentru testarea prezenţei agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene compuse din cel mult cinci păsări/hală, din toate efectivele din exploataţie.

În caz de confirmare a prezenţei serotipurilor de Salmonella relevante se aplică prevederile lit. E din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 şi prevederile Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii pentru îngrăşat.

După depopularea unui efectiv confirmat pozitiv, este obligatoriu să se recolteze probe oficiale de verificare a eficienţei decontaminării. În cazul în care aceste teste oficiale de verificare a eficienţei decontaminării nu sunt corespunzătoare, se vor repeta acţiunile de decontaminare, după care se vor recolta încă o dată teste oficiale de verificare a eficientei decontaminării.

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1. Detecţia Salmonella spp. se efectuează în conformitate cu standardul SR EN ISO 6579:2003/Amd 1: 2007 - Anexa D - Microbiologia produselor alimentare şi furajere - Metodă orizontală pentru detecţia bacteriilor din genul Salmonella; Amendamentul 1: Anexa D - Detecţia Salmonella spp. din materii fecale de la animale şi probe de mediu din etapa de producţie primară.

2. Probele de materii fecale prelevate direct sau pe tampoane şosete şi probele de praf recoltate în cadrul PNC salmoneloze, pentru anul 2014, se examinează numai în cadrul LSVSA nominalizate de către LNR Salmoneloze Animale şi desemnate de către ANSVSA şi la LNR Salmoneloze Animale din cadrul IDSA.

3. Toate tulpinile de Salmonella spp. izolate în cadrul PNC salmoneloze vor fi trimise la LNR Salmoneloze Animale - IDSA pentru tipizare serologică. Monitorizarea antibiorezistenţei Salmonella spp. se va realiza în cadrul LNR pentru Monitorizarea Rezistenţei Antimicrobiene a Bacteriilor Patogene pentru Animale - IDSA şi al LSVSA dotate cu sistemul automat BioMic V3.

4. Probele oficiale pentru testarea prezenţei agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene, recoltate în cadrul Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani pentru îngrăşat se testează în cadrul LSVSA în care se realizează controlul substanţelor antimicrobiene - antibiotice şi sulfamide.

5. Utilizarea produselor antimicrobiene în exploataţiile incluse în program este permisă numai cu respectarea prevederilor art. 2 al Regulamentului (CE) nr. 1177/2006.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare

Supravegherea în exploataţiile comerciale de curcani de reproducţie, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL

1. Toate exploataţiile ce cuprind cel puţin 250 de curcani de reproducţie sunt incluse în program.

2. Un efectiv de curcani de reproducţie este reprezentat de un grup sau mai multe grupuri de curcani de reproducţie ce împart aceeaşi unitate de producţie, sunt adăpostite în acelaşi spaţiu-aer sau în aceeaşi zonă de creştere şi sunt exploatate în acelaşi scop.

3. Serotipuri relevante: S. Enteritidis, S. Typhimurium, inclusiv tulpinile monofazice de S. Typhimurium cu formula antigenică l,4,[5],12:i:-.

4. Lista actualizată a exploataţiilor şi a efectivelor incluse în program este disponibilă la nivelul fiecărei DSVSA.

5. Fiecărui efectiv de curcani de reproducţie i se va atribui un cod de identificare al efectivului alcătuit din următoarele elemente: codul de identificare al exploataţiei/numărul de identificare al adăpostului unde sunt cazate păsările/data populării halei cu păsări.

5. Programarea calendaristică, pe săptămâni, a recoltării de probe din cadrul controlului realizat de către operatorul economic (autocontrol) pentru fiecare exploataţie şi pentru fiecare efectiv din exploataţie se trimite DSVSA şi este supus aprobării din partea acestuia.

A. Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol) -

DSVSA se asigură că probele recoltate în cadrul Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducţie sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop.

B. Programul de control oficial

DSVSA judeţeană se asigură că probele recoltate în cadrul Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducţie sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop.

Vaccinarea antisalmonelică a efectivelor de curcani de reproducţie incluse în cadrul Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducţie este opţională şi se face în conformitate cu prevederile art. 3 din Regulamentului (CE) nr. 1177/2006.

PRECIZĂRI TEHNICE

Cadrul legal:

1. Regulamentul (CE)nr. 2160/2003;

2. Regulamentul (CE) nr. 1190/2012 al Comisiei din 20 iunie 2008 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte obiectivul comunitar de diminuare a prevalenţei Salmonella Enteritidis şi Salmonella Typhimurium la curcani;

3. Regulamentul (CE) nr. 1177/2006;

4. Regulamentul (CE) nr. 213/2009 al Comisiei din 18 martie 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 1003/2005 în ceea ce priveşte controlul şi testarea Salmonellei în efectivele de reproducţie din specia Gallus gallus şi de curcani;

5. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

6. Prevederile Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducţie, aprobat prin Decizia 2013/722/UE.

A. Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol)

Categorii de testat şi frecvenţa:

a) pui de o zi - maxim 10 probe meconiu şi maxim 60 cadavre, potrivit lit. B din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003;

b) tineret, potrivit lit. B din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003, din toate efectivele (hale populate) din exploataţie:

1. la 4 săptămâni;

2. cu aproximativ 2 săptămâni înainte ca păsările să intre în faza de ouat sau să fie mutate în unitatea de ouat.

Se prelevează minimum 2 perechi de "tampoane şosete" sau 2 probe compuse de materii fecale din fiecare efectiv (hală populată).

c) adulte - din trei în trei săptămâni din toate efectivele (hale populate):

1. 5 perechi de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane "şosete") dintr-un efectiv (hale populate), sau

2. cel puţin o pereche de încălţăminte de unică folosinţă şi o probă de praf dintr-un efectiv (hală populată), sau

3. cel puţin 2 probe compuse de materii fecale proaspete de cel puţin 150 g fiecare dintr-un efectiv (hală populată).

B. Programul de control oficial

Prelevarea oficială de probe de realizează prin:

I. Control oficial de rutină în toate efectivele din exploataţie:

1. o dată/an, din toate efectivele (hale populate) din toate exploataţiile de curcani de reproducţie adulţi cu vârsta cuprinsă între 30 şi 45 de săptămâni;

2. din toate efectivele noi introduse într-o exploataţie unde Salmonella enteritidis şi/sau Salmonella typhimurium a fost depistată într-un efectiv anterior;

3. În toate exploataţiile de curcani de reproducţie de elită, străbunici şi bunici;

4. ori de câte ori este necesar.

Se prelevează următoarele probe:

a) 5 perechi de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane "şosete") dintr-un efectiv (hale populate), sau

b) cel puţin o pereche de încălţăminte de unică folosinţă şi o probă de praf dintr-un efectiv (hală populată), sau

c) cel puţin 2 probe compuse de materii fecale proaspete de cel puţin 150 g fiecare dintr-un efectiv (hală populată).

II. Prelevarea oficială pentru confirmare

1. odată cu prelevarea oficială de probe pentru confirmare se prelevează şi probe suplimentare pentru testarea prezenţei agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene compuse din cel mult cinci păsări/hală, din toate efectivele din exploataţie.

2. În caz de confirmare a prezenţei serotipurilor de Salmonella relevante se aplică prevederile lit. C din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 şi prevederile Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducţie.

3. după depopularea unui efectiv confirmat pozitiv, este obligatoriu să se recolteze probe oficiale de verificare a eficienţei decontaminării. În cazul în care aceste teste oficiale de verificare a eficienţei decontaminării nu sunt corespunzătoare, se vor repeta acţiunile de decontaminare, după care se vor recolta încă o dată teste oficiale de verificare a eficientei decontaminării.

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1. Detecţia Salmonella spp. se efectuează în conformitate cu standardul SR EN ISO 6579:2003/Amd 1: 2007 - Anexa D - Microbiologia produselor alimentare şi furajere - Metodă orizontală pentru detecţia bacteriilor din genul Salmonella; Amendamentul 1: Anexa D - Detecţia Salmonella spp. din materii fecale de la animale şi probe de mediu din etapa de producţie primară.

2. Probele de materii fecale prelevate direct sau pe tampoane şosete şi probele de praf recoltate în cadrul PNC salmoneloze, pentru anul 2014, se examinează numai în cadrul LSVSA nominalizate de către LNR Salmoneloze Animale şi desemnate de către ANSVSA şi la LNR Salmoneloze Animale din cadrul IDSA.

3. Toate tulpinile de Salmonella spp. izolate în cadrul PNC salmoneloze vor fi trimise la LNR Salmoneloze Animale - IDSA pentru tipizare serologică. Monitorizarea antibiorezistenţei Salmonella spp. se va realiza în cadrul LNR pentru Monitorizarea Rezistenţei Antimicrobiene a Bacteriilor Patogene pentru Animale - IDSA şi al LSVSA dotate cu sistemul automat BioMic V3.

4. Probele oficiale pentru testarea prezenţei agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene, recoltate în cadrul Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducţie se testează în cadrul LSVSA în care se realizează controlul substanţelor antimicrobiene - antibiotice şi sulfamide.

5. Utilizarea produselor antimicrobiene în exploataţiile incluse în program este permisă numai cu respectarea prevederilor art. 2 al Regulamentului (CE) nr. 1177/2006.

6. Discriminarea fenotipică şi genetică între tulpinile Salmonella Enteritidis vaccinale şi sălbatice se face în cadrul LNR-Salmoneloze Animale din IDSA.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare

Eşantionarea şi colectarea izolatelor de:

- Salmonella spp;

- Campylobacter jejuni şi Campylobacter coli (C. jejuni şi C. Coli);

- Escherichia coli (E. coli) - indicator comensal;

BAZA LEGALA

Decizia de punere în aplicare 2013/652/UE a Comisiei din 12 noiembrie 2013 privind monitorizarea şi raportarea rezistenţei la antimicrobiene a bacteriilor zoonotice şi comensale

Decizia de punere în aplicare 2013/653/UE a Comisiei din 12 noiembrie 2013 privind un ajutor financiar din partea Uniunii pentru un plan coordonat de control pentru monitorizarea rezistenţei la antimicrobiene a agenţilor zoonotici în 2014

ORIGINEA IZOLATELOR ÎN ANII 2014, 2016, 2018 ŞI 2020

A. Izolate de Salmonella spp:

- din populaţia de găini ouătoare, pui de carne şi curcani pentru îngrăşare de la care s-au prelevat probe în cadrul programelor naţionale de control stabilite în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) al Regulamentului (CE) nr. 2160/2003;

B. Izolate de Campylobacter jejuni:

- probe de cecumuri prelevate la sacrificarea puilor de carne şi a curcanilor pentru îngrăşare

C. Izolate de Escherichia coli, indicator comensal, provenite din:

- probe de cecumuri prelevate la sacrificarea puilor de carne şi a curcanilor pentru îngrăşare

D. Escherichia coli care produce ESBL sau Ampc sau carbapenemază provenite din: aprobe de cecumuri prelevate la sacrificarea puilor de carne şi a curcanilor pentru îngrăşare

E. Izolate de Campylobacter coli:

- probe de cecumuri prelevate la sacrificarea puilor de carne;

PRECIZĂRI TEHNICE

A. Frecvenţa eşantionării

Eşantionarea, colectarea şi testarea susceptibilităţii la agenţii antimicrobieni se efectuează odată la doi ani, pe baza unui sistem de rotaţie, după cum urmează:

a) în anii 2014, 2016, 2018, 2020 - pentru găinile ouătoare, puii de carne şi curcanii pentru îngrăşare.

b) în anii 2015, 2017, 2019 - pentru porcine şi bovine cu vârstă mai mică de un an, carnea de porc şi carnea de bovine.

B. Dimensiunea eşantioanelor

Testarea susceptibilităţii la antimicrobiene se realizează utilizând 170 de izolate pentru fiecare combinaţie de specii bacteriene şi tip de eşantion de populaţie animală sau categorie de produse alimentare examinate. În cazul cărnii de pasăre şi de porc, dacă producţia este mai mică de 100.000 de tone/an, se testează 85 de izolate în loc de 170 de izolate pentru fiecare combinaţie specifică corespunzătoare.

Pentru monitorizarea specifică vizând E.coli, indicator comensal, care produce ESBL sau Ampc sau carbapenemază, se analizează 300 de eşantioane din fiecare populaţie animală şi categorie de produse alimentare. În cazul cărnii de pasăre şi de porc, dacă producţia este mai mică de 100.000 de tone/an, iar în cazul cărnii de bovine dacă producţia este mai mică de 50.000 de tone/an, se testează 150 de izolate în loc de 300 de izolate pentru fiecare combinaţie specifică corespunzătoare.

C. Metoda eşantionării

Izolatele supuse testării susceptibilităţii la antimicrobiene se obţin prin programele de monitorizare pe baza unei metode de eşantionare aleatorie, provenite de la unităţi epidemiologice selectate în mod aleatoriu sau să fie selectate în mod aleatoriu în abatoare.Monitorizarea prevede cel mult un izolat pe specie de bacterie din aceeaşi unitate epidemiologică/an.

D. Raportare

a) Informaţii referitoare la fiecare eşantion individual

b) Descrierea generală a punerii în aplicare a monitorizării RAM (rezistenţă antimicrobiană)

c) Informaţii generale

d) Informaţii specifice privind eşantionarea

e) Informaţii specifice privind testarea susceptibilităţii la antimicrobiene

f) Informaţii specifice cu privire la rezultatele metodei de diluare

g) Rezultatelor testelor sinergice

PRECIZĂRI EXECUŢIE

Prelevarea probelor se realizează numai de către medicii veterinari oficiali din abator cu responsabilităţi privind examinarea postmortem. Testarea susceptibilităţii la antimicrobiene a izolatelor se realizează în cadrul IDSA şi LSVSA

Instrucţiunile detaliate referitoare implementarea programului de monitorizare şi raportare a rezistenţei antimicrobiene a bacteriilor zoonotice şi comensale vor fi transmise prin nota de serviciu

SUPRAVEGHEREA PASIVĂ

1. Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante, inclusiv a documentelor sanitare veterinare şi a altor documente ce însoţesc transporturile de animale receptive ce provin din alte state membre ale Uniunii Europene sau ţări terţe, înainte de debarcarea animalelor la destinaţie, potrivit prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 129/566/2007 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind controalele veterinare şi zootehnice aplicabile comerţului intracomunitar cu anumite animale vii şi produse de origine animală.

2. Observarea stării de sănătate a rumegătoarelor (bovine, ovine şi caprine) efectuată de către proprietarii sau reprezentanţi ai acestora şi raportarea oricăror semne clinice medicilor veterinari de liberă practică împuterniciţi şi/sau oficiali din cadrul DSVSA, semne ce pot fi atribuite infecţiei cu virusul bluetongue.

3. Raportarea, în urma supravegherii pasive, a animalelor receptive cu semne clinice ce pot fi atribuite infecţiei cu virusul bluetongue, este urmată de prelevarea de probe pentru clarificarea statusului acestora (ser sanguin şi sânge pe EDTA de la animalele în viaţă, organe - splină, limfoganglioni, os lung nedeschis, pulmon, arteră pulmonară, sânge din cord de la cadavre).

4. În localitatea unde a apărut suspiciunea infecţiei cu virusul bluetongue, se va efectua un screening serologic al populaţiei de rumegătoare receptive (bovine, ovine şi caprine) în scopul depistării infecţiei la o prevalenţă de 5% cu confidenţă de 95%.

5. Inspecţia rumegătoarelor receptive din specii domestice şi sălbatice existente pe teritoriul României astfel:

a) toate rumegătoarele care intră în România ca urmare a comerţului intracomunitar şi toate rumegătoarele importate din ţări terţe, pe durata perioadei de aşteptare;

b) rumegătoarele autohtone tăiate în abatoare autorizate, rumegătoarele care intră în România ca urmare a comerţului intracomunitar sau cele importate din ţări terţe cu destinaţia abatorizare;

c) rumegătoarele sălbatice cu ocazia recoltării de trofee, selecţie şi alte acţiuni ce sunt prevăzute în Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

SUPRAVEGHEREA ACTIVĂ

I. Supraveghere serologică

1. Supravegherea serologică, în perioada de linişte epidemiologică, se realizează în conformitate cu Programul de supraveghere pentru bluetongue pentru anul 2014, aprobat prin Decizia nr. 722/2013/UE:

- testare serologică, prin tehnica imunoenzimatică de competiţie (ELISA), pentru a se asigura depistarea animalelor infectate, la o prevalenţă de 20% şi o confidenţă de 95% din luna aprilie până în luna noiembrie.

2. Supravegherea serologică se realizează pe efectivele de animale receptive (în primul rând bovine, apoi ovine şi caprine) din interiorul unor localităţi ţintă desemnate în cadrul unor unităţi epidemiologice reprezentate de pătrate cu dimensiunea de 50/50 km (2500 km2), calculate în funcţie de suprafaţa totală a fiecărui judeţ. Fiecare unitate epidemiologică are o localitate ţintă. Procentele de prevalenţă şi confidenţă se aplică pentru fiecare localitate ţintă.

3. În exploataţiile în care s-au introdus animale receptive din zone de restricţie, seropozitive prin vaccinare sau imunizate prin infecţie naturală, ori material seminal recoltat de la tauri rezidenţi în zone de restricţie, supravegherea serologică se efectuează pe animale indigene seronegative din exploataţia respectivă sau din cea mai apropiată exploataţie din vecinătate pentru a asigura depistarea la o prevalenţă de 2% şi o confidenţă de 95%, în luna ulterioară introducerii animalelor în exploataţie (o singură testare).

4. În cazul importului sau achiziţiei prin schimburi intracomunitare testarea serologică, randomizat pe un procent de 1% din efectiv, dar nu mai puţin de 5 probe pe lot de la rumegătoarele care intră în România ca urmare a comerţului intracomunitar, nevaccinate sau netrecute prin infecţie naturală şi toate rumegătoarele importate din ţări terţe, pe durata perioadei de aşteptare.

II. Supravegherea virusologică

1. Supravegherea prin examene serologice, de detecţie a genomului viral şi de izolare a virusului pe probe prelevate de la animale la care datele epidemiologice, alături de informaţii obţinute prin investigaţii serologice şi/sau clinice ori anatomopatologice, conduc către suspicionarea bluetongue ori a riscului de bluetongue.

2. Supravegherea virusologică a rumegătoarelor sălbatice moarte, vânate în condiţii normale (dar care la inspecţia externă prezintă aspecte lezionale ce ar putea fi atribuite bluetongue - edeme faciale, jetaj, salivaţie abundentă, hiperemie facială, în pliul axilar, pliul iei, uger, bureletul coronarian) ori vânate datorită faptului că prezintă simptome ce ar putea fi atribuite bluetongue.

III. Supravegherea entomologică

1. Are ca obiectiv identificarea genului şi speciilor vectorilor bolii bluetongue, în vederea stabilirii şi confirmării perioadei libere de vectori:

- capturi săptămânale cu capcane fixe cu lumină ultravioletă, plasate în fiecare judeţ, în ultima lună estimată a perioadei libere de vectori (aprilie) şi prima lună estimată care precede debutul perioadei libere de vectori (noiembrie);

- capturi lunare cu capcane fixe cu lumină ultravioletă, plasate în fiecare judeţ, în perioada liberă de vectori (decembrie - martie);

- în fiecare judeţ se va stabili o singură localitate ţintă în care va fi plasată capcana fixă;

2. În situaţii deosebite (apariţia bluetongue în ţările vecine, extinderea zonelor de restricţie din ţările vecine pe teritoriul României, depistarea unor specii noi de vectori competenţi, alte situaţii de risc major pentru bluetongue), se va recurge la capturarea sistematică de vectori cu capcane mobile, conform unui grafic stabilit ad hoc.

3. Pentru fiecare punct de colectare a vectorilor se vor înregistra coordonatele de latitudine, longitudine şi altitudine cu mijloace GPS.

4. Meteostaţia HOBO instalată în judeţul Botoşani va înregistra parametrii mediului ambiant, iar datele colectate vor fi transmise în format electronic la LNR pentru arboviroze din cadrul IDSA, cu o frecvenţă lunară.

OBSERVAŢII

1. Acţiunile de inspecţie planificată vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari oficiali conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia în vigoare.

2. Probele de ser, sânge şi organele recoltate în cadrul programului de supraveghere se transportă la laborator în cel mai scurt timp de la prelevare. Din momentul prelevării şi până la recepţia probelor în laborator, acestea se menţin la temperatura de refrigerare ( + 4 - + 8° C).

3. Testele serologice şi virusologice se efectuează la LSVSA şi/sau LNR pentru arboviroze şi biologie moleculară din cadrul IDSA. Probele pentru confirmarea serotipului viral se trimit de IDSA cu aprobarea ANSVSA, la Laboratorul de Referinţă al Uniunii Europene pentru bluetongue.

4. Examenele de identificare a genului şi speciei vectorilor culicoizi se efectuează la LSVSA şi/sau LNR pentru vectori ai bolilor la animale şi ai zoonozelor din cadrul IDSA. Probele pentru confirmarea speciilor de vectori se trimit de IDSA cu aprobarea ANSVSA, la Laboratorul de Referinţă al Uniunii Europene corespondent.

A. Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale, în exploataţiile comerciale de creştere a bovinelor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

I. Supravegherea pasivă

II. Supravegherea activă

CONDUITA DE EXECUŢIE

1. Supraveghere şi/sau monitorizare conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare;

2. Raport de notificare a suspiciunii/confirmării transmis ANSVSA de către DSVSA, conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008;

3. Observaţie clinică în caz de suspiciune sau de confirmare a bolii;

4. Măsuri în caz de suspiciune/confirmare conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.

CONDUITA DE EXECUŢIE

1. Supraveghere şi/sau monitorizare conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare;

2. Supraveghere prin examene de laborator;

3. Raportare lunară, incluzând numărul testelor rapide efectuate la bovinele din grupele ţintă, tipul testului rapid şi rezultatele testelor, transmise de către DSVSA judeţene şi a municipiului Bucureşti;

4. Raportare lunară a animalelor suspecte şi a cazurilor pozitive de ESB de către LNR-EST,

5. Efectuarea testelor moleculare discriminatorii conform prevederilor Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.

PRECIZĂRI TEHNICE

1. Animale suspecte de a fi infectate cu ESB reprezintă animale vii, sacrificate sau moarte care prezintă sau au prezentat tulburări neurologice sau de comportament sau o deteriorare progresivă a stării generale asociată cu o degradare a sistemului nervos central;

2. În afara animalelor suspecte prevăzute la punctul 1, bovinele care au prezentat un rezultat pozitiv la analiza rapidă pentru ESB sunt animale suspecte de a fi infectate cu ESB, chiar dacă nu au prezentat semne clinice;

3. Pentru cazurile de suspiciune prevăzute la punctele 1 şi 2 se întocmeşte obligatoriu un raport de notificare a suspiciunii de ESB, precum şi fişa de observaţie clinică pentru EST completată pentru situaţiile prevăzute la punctul 1 atunci când animalele au fost puse sub observaţie clinică; raportul de notificare a suspiciunii de ESB se transmite imediat de către DSVSA pe fax la ANSVSA; fişa de observaţie clinică se trimite ulterior, odată cu raportul de infirmare/confirmare a suspiciunii la ANSVSA;

4. Situaţia supravegherii pasive, inclusiv rezultatele testelor efectuate la bovinele suspecte de ESB se transmit prin raport lunar de către DSVSA judeţene şi a municipiului Bucureşti la ANSVSA.

5. LNR-EST transmite la ANSVSA un raport lunar privind rezultatele testelor efectuate în cadrul supravegherii pasive a ESB.

6. Atunci când se suspectează şi alte boli cu simptomatologie nervoasă, inclusiv ESB, fără a exclude prelevarea de probe complexe pentru stabilirea diagnosticului diferenţial, capul animalului suspect se va trimite la LM-EST din cadrul LSVSA, unde se prelevează creierul în vederea examinării pentru rabie şi alte boli cu semne clinice asemănătoare ESB şi obligatoriu pentru ESB prin test rapid, urmând ca proba respectivă să fie trimisă, indiferent de rezultatele investigaţiilor efectuate, obligatoriu la LNR-EST din cadrul IDSA pentru confirmarea sau infirmarea suspiciunii de ESB.

7. De la toate bovinele care prezintă semne clinice nervoase, indiferent de vârstă, care sunt sacrificate imediat, se prelevează capul în întregime şi se efectuează obligatoriu investigaţii complexe pentru ESB, rabie, boala lui Aujeszky, listerioză, precum şi pentru alte boli, după caz.

8. De la toate bovinele care prezintă semne clinice nervoase, la care după maximi 5 zile de observaţie clinică, semnele clinice nervoase persită chiar şi după aplicarea unui tratament simptomatic, acestea se sacrifică, se prelevează creierul integral şi se trimite la LNR-EST sau după caz la LM-EST din cadrul LSVSA în vederea efectuării examenelor de laborator speciale pentru ESB şi/sau alte boli cu simptomatologie nervoasă, urmată de trimiterea probelor respective la LNR-EST din cadrul IDSA pentru confirmarea sau infirmarea suspiciunii de ESB.

9. În cazul în care medicul veterinar de liberă practică sau medicul veterinar oficial zonal suspectează o infecţie cu ESB (fie imediat, fie după o perioadă de observaţie clinică), DSVSA aplică fără întârziere măsurile prevăzute la art. 12 din Regulamentul (CE) nr. 999/2001.

10. Raportul de infirmare sau de confirmare a suspiciunii de ESB, după caz, se emite de DSVSA în baza buletinului de analiză eliberat de LNR- EST şi se transmite pe fax la ANSVSA.

11. În cazul infirmării infecţiei prionice aplicarea măsurilor dispuse conform art. 12 din Regulamentul CE nr. 999/2001, prevăzute la punctul 9, încetează.

12. În cazul confirmării ESB, se aplică măsurile, conform prevederilor art. 13 şi Anexei VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.

PRECIZĂRI TEHNICE

1. Se prelevează probe de creier de la toate bovinele identificate şi înregistrate în baza naţională de date, din următoarele grupe ţintă supuse testării pentru supravegherea ESB:

a) bovine sănătoase clinic sacrificate pentru consum uman (tăieri normale) în vârsta de peste 30 luni;

b) bovine cu semne clinice la inspecţia antemortem în vârsta de peste 24 luni;

c) bovine sacrificate de urgenţă în vârsta de peste 24 luni;

d) bovinele moarte în vârsta de peste 24 luni;

e) bovine ucise în cadrul măsurilor de eradicare a ESB în vârsta de peste 24 luni, conform prevederilor art. 6 şi Capitolului A, partea I din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare;

1. Sacrificarea de urgenţă a bovinelor este permisă, atunci când se consideră că transportul animalului în viaţă este imposibil sau pentru evitarea oricăror suferinţe, numai cu respectarea prevederilor Capitolului VI, Secţiunea I din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului european şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală.

2. Prelevarea probelor de creier se realizează conform prevederilor Capitolului C, punctul 1 din anexa X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare, cu respectarea măsurilor de prevenire a transmiterii bolilor de la animale la om prin:

a) tehnica de prelevare a creierului integral;

b) tehnica foramen magnum, care se efectuează în mod obişnuit:

i.în spaţii special amenajate în abatoare autorizate sanitar veterinar;

ii.în sălile de necropsie din incinta laboratoarelor EST;

iii.în spaţii destinate prelevării de probe din incinta unităţilor de procesare categoria 1, unităţilor intermediare categoria 1 şi de incinerare care recepţionează cadavre categoria 1, în baza art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1210/2005 privind concesionarea activităţii de neutralizare a deşeurilor de origine animală.

3. Prelevarea probelor de creier se realizează imediat după sacrificare şi în cel mai scurt timp după moarte/eutanasie şi se efectuează numai de la animale care îndeplinesc cerinţele de testare privind vârsta, precizate la pct. 1.

4. Prelevarea şi testarea probelor de creier de la bovinele care nu îndeplinesc cerinţele de testare privind vârstă, se efectuează numai la solicitarea proprietarului de animale, pe cheltuiala acestuia.

5. De la toate bovinele moarte, precum şi de la animalele sacrificate şi/sau confiscate în abator sau în diverse exploataţii, probele de creier vor fi procesate prin test rapid, cu respectarea punctului 11 de mai jos şi după caz histologic, în funcţie de prezenţa unor leziuni macroscopice, cu aplicarea de metode de colorare HE, HEA, Mann, Pappenheim s.a., după caz, conform precizărilor LNR-EST. Probele cu rezultat pozitiv sau inconclusiv la testul rapid şi/sau histologic pozitiv se vor trimite la LNR-EST din cadrul IDSA.

6. În cazul confirmării oficiale a ESB, se aplică cât mai repede posibil măsurile de eradicare prevăzute la art. 13 şi anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.

7. Ancheta epidemiologică trebuie să identifice şi să cuprindă obligatoriu toate aspectele prevăzute la capitolul B, punctul 1, litera a din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001.

8. Metodele de analiză de laborator uzitate pentru diagnosticul ESB sunt cele precizate de LNR - EST din cadrul IDSA în baza prevederilor Manualului OIE de standarde pentru teste de diagnostic şi vaccinuri şi a prevederilor capitolul C, punctul 3.1 litera b) din anexa X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.

9. Prelevarea, prelucrarea primară, ambalarea şi transportul probelor la LNR- EST/LSVSA desemnate pentru diagnosticul ESB, după caz, se efectuează cât mai curând posibil după prelevare, conform prevederilor Capitolului I din Norma sanitară veterinară privind metodologia de prelevare, prelucrare primară, ambalare şi transport al probelor destinate examenelor de laborator în domeniul sănătăţii animalelor, aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

10. Procesarea şi examinarea probelor de creier pentru ESB se realizează în exclusivitate în cadrul reţelei naţionale de laboratoare de morfopatologie din cadrul LSVSA şi IDSA, conform arondării stabilite de ANSVSA.

11. Confirmarea diagnosticului se efectuează în exclusivitate la LNR - EST din cadrul IDSA.

12. DSVSA pun în aplicare un sistem de verificare a datelor prin care să se asigure că nu sunt omise de la prelevare animale cu vârstă eligibilă pentru testare sau că sunt examinate animalele cu vârstă neeligibilă pentru testare.

13. DSVSA realizează numărul de teste stabilit de ANSVSA în vederea îndeplinirii planul cifric privind numărul de teste programate a fi efectuate în anul 2014 pentru supravegherea ESB.

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1. Medicii veterinari care observă bovine care prezintă semne clinice nervoase sau tulburări de comportament au obligaţia anunţării medicilor veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

2. În mod similar, într-un abator medicul veterinar oficial care observa la examinarea antemortem un animal cu semne nervoase trebuie să anunţe DSVSA şi să reţină după caz, animalul viu sau în cazul sacrificării toate părţile corpului animalului până ce DSVSA decide autorizarea distrugerii sau ridicarea restricţiilor.

3. Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA şi/sau medicii veterinari de liberă practică prelevează capul animalelor suspecte de ESB şi transmit probele la LM-EST din cadrul LSVSA sau prin grija LSVSA la LNR-EST din cadrul IDSA în vederea efectuării testelor specifice de laborator.

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1. Medicul veterinar de liberă practică şi/sau după caz, medicul veterinar oficial prelevează probele de la bovinele din grupele ţintă.

2. Prelevarea probelor de creier se realizează cu truse de unică folosinţă cu respectarea prevederilor Capitolului I din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008, numai de medicii veterinari instruiţi de personalul abilitat din cadrul LSVSA.

3. Medicul veterinar oficial sau după caz, medicul veterinar de liberă practică are obligaţia completării, verificării, semnării şi parafării formularului tipizat "Tabel nota de însoţire a probelor", stabilit de LNR-EST, care însoţeşte probele prelevate la LSVSA şi/sau după caz, la LNR-EST din cadrul IDSA pentru testare, astfel încât datele înscrise să corespundă realităţii, iar vârsta animalul să corespundă cu datele înscrise în paşaportul animalului şi cu cele din BND.

4. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit operează în baza de date evenimentul suferit de animal şi transmite formularul de declarare evenimente F3 împreună cu Tabel notă de însoţire a probelor la laborator. Acţiunile de completare, eliberare şi înregistrare în baza naţională de date a formularului F3 se vor face concomitent şi anterior trimiterii probei în laborator.

5. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit are obligaţia respectării legislaţiei privind identificarea şi înregistrarea bovinelor, nefiindu-i permisă emiterea de documente de mişcare şi operarea evenimentelor în baza naţională de date decât pentru animale care se regăsesc staţionare în exploataţii aflate pe raza în care are competenţe să-şi desfăşoare activitatea.

6. Examinarea probelor se realizează numai la LSVSA şi/sau după caz, la LNR- EST din cadrul IDSA, pe baza arondării stabilite de ANSVSA.

7. Probele prelevate de la bovinele supuse testării pentru ESB vor intra în lucru în laborator numai dacă sunt îndeplinite următoarele cerinţe:

a) probele provin de la bovine identificate şi înregistrate în baza naţională de date;

b) probele prelevate din exploataţiile non-profesionale de animale sunt transmise la laborator împreună cu Tabelul notă de însoţire a probelor la laborator şi formularul de declarare evenimente F3 prin care se atestă evenimentul suferit şi operarea evenimentului în baza naţională de date;

c) probele prelevate din exploataţiile comerciale de animale sunt transmise la laborator împreună cu Tabelul notă de însoţire a probelor la laborator şi formularul de declarare evenimente F3, printat de pe staţia de lucru a utilizatorului, prin care se atestă evenimentul suferit şi operarea evenimentului în baza naţională de date;

d) probele prelevate de la animalele sacrificate în abatoare sunt transmise la laborator împreună cu Tabelul notă de însoţire a probelor la laborator şi copiii ale formularului/documentului de mişcare şi de formularul de consemnare F6, printat de pe staţia de lucru a utilizatorului, prin care se atestă evenimentul suferit şi operarea evenimentului în baza naţională de date.

8. Medicul veterinar oficial zonal împreună cu reprezentanţi din cadrul DSVSA întocmesc ancheta epidemiologică.

9. Personalul de la recepţia probelor din cadrul LSVSA şi IDSA au obligaţia verificării îndeplinirii cerinţelor stabilite la pct. 7 şi concordanţei datelor înscrise pe documentele precizate la pct. 7, înainte de a permite intrarea probelor în lucru. Probele nu vor intra în lucru până când nu sunt îndeplinite toate cerinţelor pct. 7.

B. INSPECŢIA ANIMALELOR ABATORIZATE

I. ANIMALE VII

II. CARNE şi ORGANE

1. se examinează ante- şi post-mortem.

2. se prelevează probe de la bovinele eligibile ca vârstă pentru testare;

3. până în momentul în care prin examenul de laborator se va stabili un diagnostic negativ, nicio parte din corpul animalelor care au făcut obiectul sacrificării şi investigaţiei pentru ESB nu se va utiliza pentru consum şi nici la fabricarea produselor alimentare, a produselor cosmetice şi a medicamentelor;

1. Examinarea carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate/aprobate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali.

2. Medicii veterinari care realizează controlul oficial la nivelul abatoarelor autorizate pentru sacrificarea bovinelor, vor verifica dacă operatorii de industrie alimentară au stabilit în cadrul programelor de autocontrol o frecventa de recoltare a probelor pentru depistarea contaminării cărnii capului cu ţesut nervos şi respecta aceste programe, respectiv operatorii recoltează probe pe care le trimit către laboratoare în vederea efectuării analizelor

PRECIZĂRI EXECUŢIE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2. Confirmarea diagnosticului se efectuează în exclusivitate la LNR - EST din IDSA

1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2. Examinare la LSVSA şi/sau, după caz, la LNR-EST din cadrul IDSA.

C. Notificarea în cazul suspiciunii şi/sau confirmării bolii se realizează conform prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Animalele vii se izolează şi exploataţia se pune sub restricţie privind mişcarea în şi dinspre exploataţie până la aflarea diagnosticului realizat de către LNR-EST. Carnea, organele şi subprodusele se confiscă aplicându-se prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare şi ale Regulamentului (CE) nr. 1069/2009.

Se aplică măsurile de eradicare a bolii conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.

A. Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale, în exploataţiile comerciale de creştere a rumegătoarele mici, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

I. Supravegherea pasivă

II. Supravegherea activă

CONDUITA DE EXECUŢIE

1. Supraveghere şi/sau monitorizare conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare;

2. Raport de notificare a suspiciunii/confirmării transmis ANSVSA de către DSVSA, conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare;

3. Observaţie clinică în caz de suspiciune sau de confirmare a bolii;

4. Măsuri în caz de suspiciune/confirmare conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.

CONDUITA DE EXECUŢIE

1. Supraveghere şi/sau monitorizare conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare;

2. Supraveghere prin examene de laborator;

3. Raportare lunară, incluzând numărul testelor rapide efectuate la ovinele şi caprinele din grupele ţintă, tipul testului rapid şi rezultatele testelor, transmise de către DSVSA.

4. Raportare lunară a animalelor suspecte şi a cazurilor pozitive de către LNR-EST.

5. Genotiparea ovinelor conform prevederilor Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 999/2001/CE, cu amendamentele ulterioare, şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 133/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte cerinţele minime pentru studiul genotipurilor de proteine prionice la rasele de ovine.

6. Efectuarea testelor moleculare discriminatorii conform prevederilor Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.

PRECIZĂRI TEHNICE

1. Animale suspecte de a fi infectate cu scrapie reprezintă animale vii, sacrificate sau moarte care prezintă sau au prezentat tulburări neurologice sau de comportament sau o deteriorare progresivă a stării generale asociată cu o degradare a sistemului nervos central;

2. În afara animalelor suspecte prevăzute la punctul 1, ovinele/caprinele care au prezentat un rezultat pozitiv la analiza rapidă pentru scrapie sunt animale suspecte de a fi infectate cu scrapie, chiar dacă nu au prezentat semne clinice;

3. Pentru cazurile de suspiciune prevăzute la punctele 1 şi 2 se întocmeşte obligatoriu un raport de notificare a suspiciunii de scrapie, precum şi fişa de observaţie clinică pentru EST completată pentru situaţiile prevăzute la punctul 1 atunci când animalele au fost puse sub observaţie clinică; raportul de notificare a suspiciunii de scrapie se transmite imediat de către DSVSA pe fax la ANSVSA; fişa de observaţie clinică se trimite ulterior, odată cu raportul de infirmare/confirmare a suspiciunii la ANSVSA;

4. Situaţia supravegherii pasive, inclusiv rezultatele testelor efectuate la ovinele/caprinele suspecte de scrapie se transmit prin raport lunar de către DSVSA la ANSVSA;

5. LNR-EST transmite ANSVSA un raport lunar privind rezultatele testelor efectuate în cadrul supravegherii pasive a EST;

6. În cazul în care se suspicionează doar scrapie, capul de la ovinele sau caprinele suspecte se transmite direct la LNR-EST din cadrul IDSA pentru a fi supuse examinărilor specifice, conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare, prin grija DSVSA în raza căreia a apărut acea suspiciune;

7. În cazul în care se suspectează şi alte boli decât scrapia, fără a exclude prelevarea de probe complexe pentru stabilirea diagnosticului diferenţial, atunci capul animalului se va trimite la LM-EST din cadrul LSVSA, unde se prelevează creierul în vederea examinării pentru rabie şi alte boli cu semne clinice asemănătoare EST şi obligatoriu pentru EST prin test rapid, urmând ca proba respectivă să fie trimisă, indiferent de rezultatele investigaţiilor efectuate, obligatoriu la LNR-EST din cadrul IDSA pentru confirmarea sau infirmarea suspiciunii de EST.

8. De la toate ovinele/caprinele care prezintă semne clinice nervoase, la care după maxim 15 zile de observaţie clinică, semnele clinice nervoase persită chiar şi după aplicarea unui tratament simptomatic, acestea se sacrifică, se prelevează capul în întregime şi se trimite la LNR-EST sau după caz la LM- EST din cadrul LSVSA în vederea efectuării examenelor de laborator speciale pentru EST şi/sau alte boli cu simptomatologie nervoasă, urmată de trimiterea probelor respective la LNR-EST din cadrul IDSA pentru confirmarea sau infirmarea suspiciunii de ESB.

9. În cazul în care medicul veterinar de liberă practică sau medicul veterinar oficial zonal suspectează o infecţie cu scrapie (fie imediat, fie după o perioadă de observaţie clinică), DSVSA judeţeană şi a municipiului Bucureşti aplică fără întârziere măsurile prevăzute la art. 12 din Regulamentul (CE) nr. 999/2001.

10. Raportul de infirmare sau de confirmare a suspiciunii de scrapie, după caz, se emite de DSVSA în baza buletinului de analiză eliberat de LNR- EST şi se transmite pe fax la ANSVSA.

11. În cazul infirmării infecţiei prionice aplicarea măsurilor dispuse conform art. 12 din Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare, prevăzute la punctul 9, încetează.

12. În cazul confirmării scrapiei, se aplică măsurile, conform prevederilor art. 13 şi Anexei VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.

PRECIZĂRI TEHNICE

1. Se prelevează probe de creier de la toate ovinele şi caprinele identificate şi înregistrate în baza naţională de date din următoarele grupe ţintă supuse testării pentru supravegherea EST:

a) ovine/caprine sacrificate pentru consum uman în vârstă de peste 18 luni;

b) ovine/caprine care nu sunt sacrificate în vederea consumului uman în

vârstă de peste 18 luni;

c) ovine/caprine ucise în cadrul măsurilor de eradicare a bolii în vârstă de

peste 18 luni, conform prevederilor capitolului A, partea II, pct. 2, 3 şi 5 din

anexa III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.

2. Prelevarea probelor de creier se realizează conform prevederilor Capitolului C, punctul 1 din anexa X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare, cu respectarea măsurilor de prevenire a transmiterii bolilor de la animale la om:

i. În spaţii special amenajate în abatoare autorizate sanitar veterinar;

ii. În sălile de necropsie din incinta laboratoarelor EST;

iii.în spaţii destinate prelevării de probe din incinta unităţilor de procesare categoria 1, unităţilor intermediare categoria 1 şi de incinerare care recepţionează cadavre categoria 1, în baza art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1210/2005.

3. Prelevarea probelor de creier se efectuează astfel încât să se evite reprezentarea excesivă a unui grup în ceea ce priveşte originea, vârsta, rasa, tipul de producţie sau orice alte caracteristici. Probele prelevate trebuie să fie reprezentative pentru fiecare regiune şi sezon. Eşantionarea multiplă în aceeaşi turmă trebuie evitată pe cât posibil, conform instrucţiunilor ANSVSA.

4. Prelevarea probelor de creier se realizează imediat după sacrificare şi în cel mai scurt timp după moarte/eutanasie şi se efectuează numai de la animale care îndeplinesc cerinţele de testare privind vârsta, precizate la punctul 1.

5. Prelevarea şi testarea probelor de creier de la ovine şi caprine care nu îndeplinesc cerinţele de testare privind vârstă, se efectuează numai la solicitarea proprietarului de animale, pe cheltuiala acestuia.

6. De la ovinele şi caprinele în vârstă de peste 18 luni, din grupele ţintă supuse testării pentru EST, cu excepţia ovinelor şi caprinelor încadrate în grupa ţintă "suspecte de EST" înscrise la pct. 7 din prezenta coloană, se prelevează obligatoriu trunchiul cerebral, iar în cazul unui rezultat pozitiv la analiza rapidă se prelevează obligatoriu cerebel, cortex cerebral, măduvă rahidiană din regiunea cervicală şi limfonoduri retrofaringiene în vederea transmiterii la LNR-EST pentru efectuarea testelor de confirmare şi discriminare a suşelor.

7. De la toate ovinele şi caprinele încadrate în grupa ţintă "suspecte de EST", indiferent de vârstă, precum şi de la toate ovinele şi caprinele în vârstă de peste 18 luni, moarte sau ucise în cadrul măsurilor de eradicare a EST, se prelevează şi se trimite capul nedeschis de la animalele suspecte şi creierul integral, în cazul animalelor ucise în cadrul măsurilor de eradicare a EST, la LSVSA sau după caz la LNR-EST, în vederea efectuării examenelor de laborator speciale pentru EST.

8. De la animalele moarte, precum şi de la animalele sacrificate şi confiscate în abator sau în diverse exploataţii, probele de creier vor fi procesate prin test rapid, cu respectarea punctului 16 de mai jos şi histologic, după caz, în funcţie de prezenţa altor leziuni macroscopice, cu aplicarea de metode de colorare HE, HEA, Mann, Pappenheim s.a., după caz, conform precizărilor LNR-EST din cadrul IDSA. Probele cu rezultat pozitiv/neconcludent la test rapid şi/sau cu rezultat histologic pozitiv se vor trimite la LNR-EST din cadrul IDSA.

9. În cazul confirmării oficiale a EST la ovine sau caprine, se aplică cât mai repede posibil măsurile de eradicare prevăzute la art. 13 şi anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.

10. Ancheta epidemiologică trebuie să identifice şi să cuprindă obligatoriu toate aspectele prevăzute la capitolul B, punctul 1, litera b din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.

11. În cazul în care prezenţa ESB nu poate fi exclusă pe baza rezultatelor testului circular efectuat în conformitate cu procedura prevăzută în anexa X capitolul C partea a-3-a, punctul 3.2 litera (c), DSVSA adoptă măsurile de eradicare prevăzute la capitolul B, punctul 2.2.1 din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.

12. În cazul confirmării scrapiei, DSVSA pot adopta fie opţiunea 1 prezentată la litera (b), fie opţiunea 2 prezentată la litera (c), fie opţiunea 3 prezentată la litera (d) din măsurile de eradicare prevăzute la capitolul B, punctul 2.2.2 din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare, numai după primirea buletinului de analiză emis de LNR-EST prin care se confirmă scrapie clasică, în conformitate cu procedura stabilită în anexa X capitolul C, partea a -3-a punctul 3.2 litera (c), cu informarea scrisă a ANSVSA.

13. În cazurile în care este confirmată prezenţa scrapiei atipice, DSVSA pot adopta măsurile de eradicare prevăzute la capitolul B, punctul 2.2.3 din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.

14. Animalele de peste 18 luni sau animalele cărora le-au ieşit mai mult de doi incisivi permanenţi în gingie la care s-a confirmat scrapie şi care sunt ucise pentru distrugere în conformitate cu dispoziţiile din anexa VII punctul 2.2.2, Opţiunea 1 prezentată la litera (b) sunt testate prin selectarea unui eşantion simplu aleatoriu, în conformitate cu nivelurile eşantioanelor stabilite în capitolul A, partea II, punctul 5 din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.

15. Metodele de analiză de laborator uzitate pentru diagnosticul EST sunt cele precizate de LNR - EST din cadrul IDSA în baza prevederilor Manualului OIE de standarde pentru teste de diagnostic şi vaccinuri şi a prevederilor capitolul C, punctul 3.2 litera b) din anexa X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.

16. Prelevarea, prelucrarea primară, ambalarea şi transportul probelor la LNR-EST/LSVSA desemnate pentru diagnosticul scrapiei, după caz, se efectuează cât mai curând posibil după prelevare, conform prevederilor Capitolului I din Norma sanitară veterinară, aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

17. Procesarea şi examinarea probelor de creier pentru EST se realizează în exclusivitate în cadrul reţelei naţionale de laboratoare de morfopatologie din cadrul LSVSA ale DSVSA, coordonate tehnic de LNR-EST din cadrul IDSA, conform arondării stabilite de ANSVSA.

18. Confirmarea diagnosticului, inclusiv discrimnarea suşelor responsabile de infecţiile prionice, se efectuează în exclusivitate la LNR - EST din cadrul IDSA.

19. Genotiparea tuturor ovinelor la care s-a confirmat scrapie clasică de LNR-EST, conform capitolului A, Partea II, pct. 8.1 din anexa III la Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare. Genotiparea tuturor ovinelor la care s-a confirmat scrapie atipică de LNR-EST pentru codonul 141.

20. Genotiparea aleatorie obligatorie a unui eşantion naţional minim de 600 de probe prelevate de la ovine prin selecţie, conform Capitolul A, Partea II, pct. 8.2 din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare. Prelevarea probelor se efectuează ţinând cont de vârsta, rasa, tipul de producţie de la ovinele sacrificate pentru consumul uman, ovinele moarte şi ovinele vii, conform instrucţiunilor şi ţintelor transmise de ANSVSA.

21. Genotiparea ovinelor din turma infectată (focar), în situaţia în care se adoptă măsurile de eradicare din Capitolul B, pct. 2.2 din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.

22. În cazul în care se adoptă opţiunea 2, prezentată la litera (c), prevăzută la capitolul B, punctul 2.2.2 din anexa VII la Regulamentul CE nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare, în vederea genotipării se prelevează probe de sânge pe EDTA pentru ovinele vii şi probe de creier pentru ovinele la care s-a confirmat scarpie de LNR-EST şi pentru ovinele moarte. Genotiparea se realizează de către Biroul de Biologie Moleculară şi Organisme Modificate Genetic din cadrul IDSA.

23. DSVSA pun în aplicare un sistem de verificare a datelor prin care să se asigure că nu sunt omise animale eligibile, ca vârstă pentru testare, de la prelevare.

24. DSVSA trebuie să urmărească, prin programele proprii de monitorizare, să se preleveaze obligatoriu probe de creier provenite de la ovinele şi caprinele în vârstă de peste 18 luni din exploataţiile înregistrate/autorizate sanitar-veterinar cu peste 100 de animale şi exploataţiile unde nu au fost depistate niciodată cazuri de scrapie, pe parcursul mai multor ani consecutivi de eşantionare.

25. DSVSA realizează numărul de teste stabilit de ANSVSA în baza populaţiei de ovine şi caprine existentă în fiecare judeţ în vederea îndeplinirii planul cifric privind numărul de teste programate a fi efectuate în anul 2014 pentru supravegherea EST.

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1. Medicii veterinari care observă ovine sau caprine care prezintă semne clinice nervoase sau tulburări de comportament au obligaţia anunţării medicilor veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

2. În mod similar, într-un abator medicul veterinar oficial care examinează antemortem un animal cu semne nervoase trebuie să anunţe DSVSA şi să reţină, după caz animalul viu sau în cazul sacrificării toate părţile corpului animalului până ce DSVSA judeţeană decide autorizarea distrugerii sau ridicarea restricţiilor.

3. Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA şi/sau medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi prelevează capul animalelor suspecte de EST şi transmit probele la LM-EST din cadrul LSVSA şi prin grija LSVSA la LNR-EST din cadrul IDSA în vederea efectuării testelor specifice de laborator.

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau după caz medicul veterinar oficial prelevează probe de la ovinele şi caprinele din grupele ţintă.

2. Prelevarea probelor de creier se realizează cu truse de unică folosinţă cu respectarea prevederilor Capitolului I din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008, numai de medicii veterinari instruiţi de personalul abilitat din cadrul LSVSA.

3. Medicul veterinar oficial sau după caz, medicul veterinar de liberă practică împuternicit are obligaţia completării, verificării, semnării şi parafarii formularului tipizat "Tabel nota de însoţire a probelor", stabilit de LNR-EST, care însoţeşte probele prelevate la LSVSA şi/sau după caz, la LNR-EST din cadrul IDSA pentru testare, astfel încât datele înscrise să corespundă realităţii, iar vârsta animalului să corespundă cu cea din BND.

4. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit operează în baza de date evenimentul suferit de animal şi transmite formularul de declarare evenimente F3 împreună cu Tabel notă de însoţire a probelor la laborator. Acţiunile de completare, eliberare şi înregistare în baza naţională de date a formularului F3 se vor face concomitent şi anterior trimiterii probei în laborator.

5. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit are obligaţia respectării legislaţiei privind identificarea şi înregistrarea ovinelor şi caprinelor, nefiindu-i permisă emiterea de documente de mişcare şi operarea evenimentelor în baza naţională de date decât pentru animale care se regăsesc staţionare în exploataţii aflate pe raza în care are competenţe să-şi desfaşoare activitatea.

6. Medicul veterinar oficial zonal împreună cu reprezentanţi din cadrul DSVSA întocmesc ancheta epidemiologică.

7. Probele prelevate de la ovinele supuse testării pentru scrapie vor intra în lucru în laborator numai dacă sunt îndeplinite următoarele cerinţe:

a) probele provin de la ovine/caprine identificate şi înregistrate în baza naţională de date;

b) probele prelevate din explotaţiile non-profesionale de animale sunt transmise la laborator împreună cu Tabelul notă de însoţire a probelor la laborator şi formularul de declarare evenimente F3 prin care se atestă evenimentul suferit şi operarea evenimentului în baza naţională de date;

c) probele prelevate din exploataţiile comerciale de animale sunt transmise la laborator împreună cu Tabelul notă de însoţire a probelor la laborator şi formularul de declarare evenimente F3, printat de pe staţia de lucru a utilizatorului, prin care se atestă evenimentul suferit şi operarea evenimentului în baza naţională de date;

d) probele prelevate de la animalele sacrificate în abatoare sunt transmise la laborator împreună cu Tabelul notă de însoţire a probelor la laborator şi copiii ale formularului/documentului de mişcare şi de formularul de consemnare F6, printat de pe staţia de lucru a utilizatorului, prin care se atestă evenimentul suferit şi operarea evenimentului în baza naţională de date.

8. Examinarea probelor se realizează numai la LSVSA şi/sau după caz, la LNR-EST din cadrul IDSA, pe baza arondării stabilite de ANSVSA.

9. Medicul veterinar oficial zonal împreună cu reprezentanţi din cadrul DSVSA întocmesc ancheta epidemiologică.

10. Personalul de la recepţia probelor din cadrul LSVSA judeţene şi IDSA au obligaţia verificării îndeplinirii cerinţelor stabilite la punctul 7 şi concordanţei datelor înscrise pe documentele precizate la punctul 7, înainte de a permite intrarea probelor în lucru. Probele nu vor intra în lucru până când nu sunt îndeplinite toate cerinţelor punctului 7.

B. INSPECŢIA ANIMALELOR ABATORIZATE

I. ANIMALE VII

II. CARNE şi ORGANE

1. se examinează ante- şi post-mortem.

2. se prelezează probe de la ovinele şi/sau caprinele eligibile ca vârstă pentru testare;

3. până în momentul în care prin examenul de laborator se va stabili un diagnostic negativ, nicio parte din corpul animalelor care au făcut obiectul sacrificării şi investigaţiei pentru ESB nu se va utiliza pentru consum şi nici la fabricarea produselor alimentare, a produselor cosmetice şi a medicamentelor

1. Examinarea carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali.

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1. medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2. Examinare la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

C. Notificarea în cazul suspiciunii şi/sau confirmării bolii se realizează conform prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Animalele vii se izolează şi exploataţia se pune sub resticţie privind mişcarea în şi dinspre exploataţie până la aflarea diagnosticului realizat de către LNR-EST.

Carnea, organele şi subprodusele se confiscă aplicându-se prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare şi ale Regulamentului (CE) nr. 1069/2009.

Se aplică măsurile de eradicare a bolii conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.

I. Supraveghere pasivă

II. Supraveghere activă

CONDUITA DE EXECUŢIE

1. Supraveghere şi/sau monitorizare conform Deciziei 2007/182/CE a Comisiei din 19 martie 2007 privind un studiu asupra bolii cronice caşectizante a cervidelor;

2. Supraveghere clinică în caz de suspiciune sau de confirmare a bolii.

CONDUITA DE EXECUŢIE

1. Supraveghere prin examene de laborator;

2. Supraveghere şi/sau monitorizare conform Deciziei 2007/182/CE, pentru bovidee, cervide şi alte rumegătoare aflate în mediu silvatic sau în captivitate;

3. Raportare lunară, incluzând numărul testelor rapide efectuate la cervidele din grupele ţintă, tipul testului rapid şi rezultatele testelor, transmise de către DSVSA.

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI TEHNICE

1. Prelevarea probelor provenite de la cervide cu semne clinice şi transmiterea la LNR, pentru a fi supuse examinărilor specifice, conform prevederilor capitolul C, punctul 3 din anexa X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.

1. Prelevarea probelor de creier se efectuează în spaţii special amenajate în abatoarele autorizate sau în sălile de necropsie din incinta laboratoarelor EST sau la nivelul fondurilor de vânătoare, cu respectarea măsurilor de prevenire a transmiterii unor boli infecţioase de la animale la om;

2. "Specia-ţintă" este reprezentată de cerbul roşu (Cervus elaphus) sălbatic şi de crescătorie;

3. Se prelevează probele de creier provenite de la toate cervidele în vârstă de peste 18 luni din grupele ţintă:

a) cervidee sănătoase vânate;

b) cervidee sănătoase sacrificate în abatoare;

c) cervidee care prezintă semne clinice sau de boală;

d) cervidee rănite sau ucise pe şosele;

e) cervidee moarte/ucise.

conform prevederilor Deciziei 2007/182/CE;

4. Prelevarea probelor de creier se realizează imediat după sacrificare şi în cel mai scurt timp după moarte/eutanasie şi se efectuează numai de la animale care îndeplinesc cerinţele de testare privind vârsta.

5. Prelevarea şi testarea probelor de creier de la cervidele care nu îndeplinesc cerinţele de testare privind vârstă, se efectuează numai la solicitarea proprietarului de animale, pe cheltuaiala acestuia.

6. În cazul obţinerii unui rezultat pozitiv la testul rapid realizat la cervidele din grupele ţintă, se trimite proba la LNR-EST din carul IDSA în vederea confirmării/infirmării rezultatului;

7. În cazul obţinerii unui rezultat pozitiv la testul rapid realizat la cervidele din grupele ţintă se transmite pe faxul ANSVSA raportul de notificare a suspiciunii de BCCC; Toate părţile corpului unui cervideu declarat pozitiv la testul rapid, inclusiv pielea, sunt distruse direct în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009;

8. Pentru fiecare caz pozitiv de EST la cervide se determină genotipul proteinei prion pe probe de creier. Genotiparea se realizează de Serviciul de biologie moleculară şi organisme modificate genetic din cadrul IDSA.

9. Prelevarea, prelucrarea primară, ambalarea şi transportul probelor la LNR-EST/LSVSA desemnate pentru diagnosticul BCCC, după caz, se efectuează cât mai curând posibil după prelevare, conform prevederilor Capitolului I din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

10. Procesarea şi examinarea probelor de creier pentru EST la cervide şi alte specii de rumegătoare mici sălbatice, se realizează în cadrul reţelei naţionale de laboratoare de morfopatologie din cadrul LSVSA ale DSVSA, coordonate tehnic de LNR pentru Encefalopatii Spongiforme Transmisibile din cadrul IDSA, conform arondării stabilite de ANSVSA.

11. Metodele uzitate pentru diagnosticul EST sunt cele precizate de LNR - EST din cadrul IDSA în baza prevederilor Manualului OIE de standarde pentru teste de diagnostic şi vaccinuri şi a cerinţelor specificate în capitolul C, punctul 4 din anexa X la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.

12. Confirmarea diagnosticului se efectuează în exclusivitate la LNR - EST din cadrul IDSA, aplicându-se prevederile Deciziei 2007/182/CE şi ale Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.

13. Până la obţinerea unui rezultat negativ la testul rapid, nicio parte din corpul animalelor care au făcut obiectul sacrificării şi testării pentru EST nu intră în lanţul alimentar comercial şi nici nu se va utiliza la fabricarea produselor alimentare, a produselor cosmetice şi medicamentelor.

PRECIZĂRI EXECUŢIE

Orice persoană care observă cervide cu comportament anormal şi/sau tulburări locomotorii şi/sau o stare generală proastă are obligaţia anunţării medicilor veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA prelevează probe de la cervidele din grupele ţintă.

2. Prelevarea probelor de creier se realizează cu truse de unică folosinţă cu respectarea prevederilor Capitolului I din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008, numai de medicii veterinari instruiţi de personalul abilitat din cadrul LSVSA.

3. Examinarea probelor se realizează la LSVSA, şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

4. Responsabilul ESB/EST din cadrul DSVSA, nominalizat prin decizie a Directorului executiv, transmite pe faxul ANSVSA raportul de notificare a suspiciunii de BCCC.

5. DSVSA informează vânătorul, paznicul de vânătoare sau crescătorul de animale prin mijloace autorizate cu privire la rezultatele testelor rapide/de confirmare

INSPECŢIA ANIMALELOR ABATORIZATE

I. ANIMALE VII

II. CARNE şi ORGANE

-se examinează ante şi post-mortem.

-se prelezează probe de la cervidele eligibile ca vârstă pentru testare;

-până în momentul în care prin examenul de laborator se va stabili un diagnostic negativ, nicio parte din corpul animalelor care au făcut obiectul sacrificării şi investigaţiei pentru BCCC nu se va utiliza pentru consum şi nici la fabricarea produselor alimentare, a produselor cosmetice şi a medicamentelor;

Examinarea carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali.

În caz de suspiciune/confirmare carnea, organele şi subprodusele se confiscă şi se distrug, aplicându- se prevederile Deciziei 2007/182/CE, ale Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare, şi ale Regulamentului (CE) nr. 1069/2009.

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA.

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2. Examinare la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

I. Supravegherea în exploataţiile non-profesionale

II. Supravegherea în exploataţiile comerciale, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

1. PRECIZĂRI TEHNICE

1. PRECIZĂRI TEHNICE

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

Are ca scop identificarea şi notificarea oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de febră aftoasă.

În cazul în care România se va afla în situaţia unui risc epidemiologie în relaţie cu ţări sau zone vecine, ANSVSA va dispune implementarea de inspecţii clinice şi testări serologice în acest scop.

Are ca scop identificarea şi notificarea oricărui simptom ce poate fi atribuit febrei aftoase.

În cazul în care România se va afla în situaţia unui risc epidemiologie în relaţie cu ţări sau zone vecine, ANSVSA va dispune implementarea de inspecţii clinice şi testări serologice în acest scop.

Supravegherea activă

Supravegherea activă

a) serologic - pentru supravegherea transfrontalieră, pe zona de vecinătate cu ţări terţe, în scopul menţinerii capabilităţii de diagnostic a LNR, prelevarea de probe de sânge de la specia ovină, odată pe an - în trimestrul IV, după revenirea din transhumanţă sau în trimestrul I.

Va fi examinat un număr maxim de 400 probe ser sanguin, defalcat în mod egal între judeţele aflate la graniţa cu ţările terţe. În cadrul acestor judeţe, probele de sânge vor fi recoltate din efectivele aflate în localităţi de frontieră. Aceste probe vor fi recoltate cu prioritate din efectivele cu evoluţie masală a şchiopăturilor sau acolo unde se înregistrează o mortalitate ridicată la tineret, iar simptomatologia respectivă va fi menţionată în adresa de însoţire a probelor.

b. virusologie - în caz de suspiciune clinică şi/sau de laborator se execută la animalele domestice şi sălbatice receptive conform Manualului pentru Teste de Diagnostic şi Vaccinuri al OIE şi Manualului de Diagnostic pentru Febra Aftoasă

2. PRECIZĂRI EXECUŢIE

2. PRECIZĂRI EXECUŢIE

a) fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, gestionarii fondurilor de vânătoare şi medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi raportează cazurile de morbiditate şi mortalitate la animalele din speciile receptive. Medicii veterinari oficiali gestionează conduita de investigare a oricărei suspiciuni.

a) fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi raportează cazurile de morbiditate şi mortalitate la animalele din speciile receptive. Medicii veterinari oficiali gestionează conduita de investigare a oricărei suspiciuni.

b) supravegherea serologică se realizează prin teste imunoenzimatice pentru anticorpi contra proteinelor structurale ale virusurilor febrei aftoase - serotipurile 0, A şi Asia 1 sau teste imunoenzimatice pentru anticorpi contra proteinelor nestructurale ale virusurilor febrei aftoase.

Probele cu rezultat pozitiv sau dubios se retestează şi se supun testelor de virusneutralizare. Rezultatul acestora va fi interpretat în conformitate cu definiţia cazului de infecţie cu virus al febrei aftoase din Codul de Sănătate al Animalelor Terestre (capitolul 8.5., articolul 8.5.1.)

b) supravegherea serologică se realizează prin teste imunoenzimatice pentru anticorpi contra proteinelor structurale ale virusurilor febrei aftoase - serotipurile 0, A şi Asia 1 sau teste imunoenzimatice pentru anticorpi contra proteinelor nestructurale ale virusurilor febrei aftoase. Probele cu rezultat pozitiv sau dubios se retestează şi se supun testelor de virusneutralizare. Rezultatul acestora va fi interpretat în conformitate cu definiţia cazului de infecţie cu virus al febrei aftoase din Codul de Sănătate al Animalelor Terestre (capitolul 8.5., articolul 8.5.1.)

c) diagnosticul se realizează în cadrul LNR - IDSA pe probe recoltate în conformitate cu prevederile Manualului Operaţional pentru febra aftoasă. Diagnosticul de confirmare în febră aftoasă se face în conformitate cu prevederile Manualului pentru Teste de Diagnostic şi Vaccinuri al OMSA/2009 şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 113/2007 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile pentru combaterea febrei aftoase.

c) diagnosticul se realizează în cadrul LNR - IDSA pe probe recoltate în conformitate cu prevederile Manualului Operaţional pentru febra aftoasă. Diagnosticul de confirmare în febră aftoasă se face în conformitate cu prevederile Manualului pentru Teste de Diagnostic şi Vaccinuri al OMSA/2009 şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 113/2007.

În cazul diagnosticării bolii pe teritoriul României, se aplică măsurile prevăzute în Manualul operaţional şi în Planul de Contingenţă pentru febra aftoasă, aprobat prin Decizia 2007/18/EC a Comisiei din 22 decembrie 2006.

În conformitate cu definiţia cazului de infecţie cu virus al febrei aftoase din Codul de Sănătate al Animalelor Terestre (capitolul 8.5., articolul 8.5.1.), diagnosticul de laborator şi respectiv confirmarea unei suspiciuni se realizează prin:

- izolarea pe culturi celulare şi identificarea virusului (RT PCR şi detecţia de antigen prin ELISA);

- detecţia de antigen viral prin ELISA şi detecţia de genom viral prin RT - PCR în corelare cu date clinice şi epidemiologice relevante;

- detecţia de anticorpi prin ELISA faţă de proteinele structurale şi nestructurale ale virusurilor febrei aftoase în corelare cu date clinice şi epidemiologice relevante.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare

I. Supravegherea în exploataţiile non-profesionale

A. Testarea bovinelor în exploataţiile calificate oficial indemne de tuberculoză bovină, cu atestat de indemnitate, pentru menţinerea statusului de exploataţie oficial indemnă de boală:

Supraveghere activă

1. Tuberculinare intradermică prin TCS O dată pe an la toate bovinele şi bubalinele în vârstă de peste 6 săptămâni.

2. Testarea se efectuează o singură dată în cursul anului, la un interval de maximum 12 luni faţă de data testării efectuate în anul anterior.

3. Exploataţia îşi menţine statusul oficial liber de tuberculoză dacă animalele au reacţionat negativ la test.

4. Testarea se realizează conform tehnicii de tuberculinare şi interpretare a rezultatelor, prevăzute la pct. 2.2.5. din anexa 2 a Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind problemele de sănătate a animalelor ce afectează comerţul intracomunitar cu animale din speciile bovine şi suine, cu modificările şi completările ulterioare.

5. Animalele pozitive la TCS se elimină din efectiv prin abatorizare pentru tăiere de control în scop de diagnostic în maximum 30 de zile de la tuberculinare

6. Animalele neconcludente la TCS se retestează după deparazitarea internă obligatorie, în prezenta şi responsabilitatea medicului veterinar oficial.

7. Animalele cu două rezultate neconcludente la TCS sunt considerate pozitive şi se elimină obligatoriu din exploataţie prin tăiere de control în scop de diagnostic în maximum 30 de zile de la tuberculinare, conform art. 15 alin. (1) din Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind criteriile pentru planuri naţionale de eradicare accelerată a brucelozei, tuberculozei şi leucozei enzootice bovine.

8. Controalele prin tuberculinare intradermică se planifică astfel încât să se execute înaintea acţiunilor imunoprofilactice.

9. La execuţie se vor respecta precizările tehnice ale producătorului testului de diagnostic utilizat.

10. Este necesară deparazitarea profilactică a animalelor.

11. Se vor tuberculina şi caprinele care sunt crescute în exploataţiile de bovine de la care se livrează lapte crud către procesare, conform secţiunii IX a Regulamentului (CE) nr. 853/2004.

12. Se interzice utilizarea pentru tuberculinare intradermică a tuberculinelor neînregistrate, netestate, alterate sau cu termen de valabilitate expirat, precum şi a instrumentarului de lucru defect.

13. Nu vor fi supuse testării prin tuberculinare intradermică:

a) animalele tratate anterior cu medicamente imunosupresoare, cum ar fi: glucocorticoizi;

b) animalele aflate în ultima lună de gestaţie şi cele în primele 30 de zile după fătare;

c) animalele bolnave, aflate în tratament sau cele în convalescenţă.

II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a bovinelor de lapte, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A A. Testarea bovinelor în exploataţiile calificate oficial indemne de tuberculoză bovină, cu atestat de indemnitate, pentru menţinerea statusului de exploataţie oficial indemnă de boală:

Supraveghere activă

1. Tuberculinare intradermică prin TCS O dată pe an la toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 6 săptămâni.

2. Testarea se efectuează o singură dată în cursul anului, la un interval de maximum 12 luni faţă de data testării efectuate în anul anterior.

3. Exploataţia îşi menţine statusul oficial liber de tuberculoză dacă animalele au reacţionat negativ la test.

4. Testarea se realizează conform tehnicii de tuberculinare şi interpretare a rezultatelor, prevăzute la pct. 2.2.5. din anexa nr. 2 la Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

5. Animalele pozitive la TCS se elimină din efectiv prin abatorizare pentru tăiere de control în scop de diagnostic în maximum 30 de zile de la tuberculinare.

6. Animalele neconcludente la TCS se retestează după deparazitarea internă obligatorie,in prezenta şi responsabilitatea medicului veterinar oficial.

7. Animalele cu două rezultate neconcludente la TCS sunt considerate pozitive şi se elimină obligatoriu din exploataţie prin tăiere de control în scop de diagnostic în maximum 30 de zile de la tuberculinare, conform art. 15 alin. (1) al Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005.

8. Controalele prin tuberculinare intradermică se planifică astfel încât să se execute înaintea acţiunilor imunoprofilactice.

9. La execuţie se vor respecta precizările tehnice ale producătorului testului de diagnostic utilizat.

10. Este necesară deparazitarea profilactică a animalelor

11. Se vor tuberculina şi caprinele care sunt crescute în exploataţiile de bovine de la care se livrează lapte crud către procesare, conform secţiunii IX a Regulamentului (CE) nr. 853/2004.

12. Se interzice utilizarea pentru tuberculinare intradermică a tuberculinelor neînregistrate, netestate, alterate sau cu termen de valabilitate expirat, precum şi a instrumentarului de lucru defect.

13. Nu vor fi supuse testării prin tuberculinare intradermică:

a) animalele tratate anterior cu medicamente imunosupresoare, cum ar fi: glucocorticoizi;

b) animalele aflate în ultima lună de gestaţie şi cele în primele 30 de zile după fătare;

c) animalele bolnave, aflate în tratament sau cele în convalescenţă.

B. Testarea bovinelor în exploataţiile cu status suspendat, în urma declarării unei suspiciuni bazate pe rezultatele pozitive sau 2 rezultate neconcludente la testele menţionate la lit. A pct. 1, sau în abator:

1. În cazul unei suspiciuni bazate pe rezultatele pozitive sau 2 rezultate neconcludente la testele menţionate la lit. A, pct. 1, sau în abator se suspendă statusul de exploataţie oficial indemnă de tuberculoză şi se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010 şi ale Regulamentului (CE) nr. 853/2004.

2. Medicul veterinar oficial elaborează şi controlează aplicarea planului de măsuri până la clarificarea situaţiei.

3. Dacă prezenţa tuberculozei nu este confirmată, suspendarea statusului de exploataţie oficial indemnă de tuberculoză poate fi ridicată în urma unei testări prin TCS, a tuturor animalelor în vârsta de peste 6 săptămâni, cu rezultate negative, efectuată la cel puţin 42 de zile după îndepărtarea animalului/lor care au reacţionat pozitiv, conform pct. 3A din anexa nr. 1 la Norma sanitară veterinară privind problemele de sănătate a animalelor ce afectează comerţul intracomunitar cu animale din speciile bovine şi suine aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

4. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea LNR-IDSA.

B. Testarea bovinelor în exploataţiile cu status suspendat, în urma declarării unei suspiciuni bazate pe rezultatele pozitive sau 2 rezultate neconcludente la testele menţionate la lit. A pct. 1, sau în abator:

1. În cazul unei suspiciuni bazate pe rezultatele pozitive sau 2 rezultate neconcludente la testele menţionate la lit. A, pct. 1, sau în abator se suspendă statusul de exploataţie oficial indemnă de tuberculoză şi se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010 şi ale Regulamentului (CE) nr. 853/2004.

2. Medicul veterinar oficial elaborează şi controlează aplicarea planului de măsuri până la clarificarea situaţiei.

3. Dacă prezenţa tuberculozei nu este confirmată, suspendarea statusului de exploataţie oficial indemnă de tuberculoză poate fi ridicată în urma unei testări prin TCS, a tuturor animalelor în vârsta de peste 6 săptămâni, cu rezultate negative, efectuată la cel puţin 42 de zile după îndepărtarea animalului/lor care au reacţionat pozitiv, conform pct. 3A din anexa nr. 1 la Norma sanitară veterinară privind problemele de sănătate a animalelor ce afectează comerţul intracomunitar cu animale din speciile bovine şi suine aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

4. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea LNR-IDSA.

C. Testarea bovinelor în exploataţiile cu status retras: acele exploataţii oficial libere de tuberculoză în care bovinele cu reacţie pozitivă la testul alergic, au fost eliminate, iar examenele de abator şi laborator au confirmat tuberculoza:

1. Statusul oficial indemn de tuberculoză al unei exploataţii trebuie sa rămână anulat până ce sunt efectuate curăţarea şi dezinfecţia incintelor şi a ustensilelor iar toate animalele de vârsta mai mare de 6 săptămâni au reacţionat negativ la ultimele două teste consecutive de tuberculinare, primul efectuat TCS nu mai devreme de 60 de zile, iar cel de-al doilea la nu mai puţin de 4 luni şi nu mai mult de 12 luni de la eliminarea ultimului animal care a reacţionat pozitiv, conform alin. 3B din anexa 1 a Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.*

2. În situaţii concrete (ex.: în focar, pentru reducerea timpului de stingere a acestuia; în exploataţii care prezintă succesiv animale cu rezultat pozitiv la tuberculinare; în cazul unui procent semnificativ de animale pozitive la testul de tuberculinare din exploataţiile calificate oficial indemne de tuberculoză), ANSVSA poate aproba utilizarea unor metode alternative, pentru a creşte gradul de confidenţă al diagnosticului în relaţie cu animalele suspecte, cum ar fi (EIAs-ylFN).

3. Măsurile aplicate pentru controlul bolii în exploataţiile contaminate trebuie să respecte prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 105/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care introduce măsuri naţionale pentru eradicarea brucelozei, tuberculozei şi leucozei bovine şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

4. Notificarea tuberculozei se face în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea internă şi declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

5. Este interzisă menţinerea animalelor pozitive în efectiv.

6. Este interzisă mişcarea animalelor pozitive sau a celor din exploataţiile suspecte ori contaminate către alte exploataţii, cu excepţia abatorului.

7. Se retrage statusul de oficial indemnă de tuberculoză al exploataţiei şi se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010.

8. După declararea bolii, medicul veterinar oficial în a cărui responsabilitate este exploataţia, împreună cu medicul veterinar de liberă practică împuternicit, efectuează ancheta epidemiologică şi întocmeşte programul de asanare.

9. Medicul veterinar oficial comunică în scris proprietarului sau deţinătorului de animale restricţiile privind circulaţia animalelor şi condiţiile de valorificare a produselor de origine animală provenite de la acestea.

10. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA are responsabilitatea monitorizării cazurilor reagente şi implementarea tuturor măsurilor de stingere a focarului de boală.

11. Bovinele cu rezultat pozitiv la TCS sau şi EIAs-ylFN se direcţionează către abator pentru tăiere în vederea efectuării expertizei de abator, precum şi a examenelor de laborator.

12. Aceste bovine se taie în partidă separată sub supraveghere sanitară veterinară şi cu aplicarea măsurilor de decontaminare şi protecţie a mediului.

13. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea şi după caz, cu sprijinul LNR-IDSA.

C. Testarea bovinelor în exploataţiile cu status retras, acea exploataţie oficial liberă de tuberculoză în care bovinele cu reacţie pozitivă la testul alergic, au fost eliminate, iar examenele de abator şi laborator au confirmat tuberculoza:

1. Statusul oficial indemn de tuberculoză al unei exploataţii trebuie sa rămână anulat până ce sunt efectuate curăţarea şi dezinfecţia incintelor şi a ustensilelor iar toate animalele de vârsta mai mare de 6 săptămâni au reactionat negativ la ultimele doua teste consecutive de tuberculinare, primul efectuat nu mai devreme de 60 de zile, iar cel de-al doilea la nu mai puţin de 4 luni şi nu mai mult de 12 luni de la eliminarea ultimului animal care a reactionat pozitiv, conform alin. 3B din anexa 1 a Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.*

2. În situaţii concrete (ex.: în focar, pentru reducerea timpului de stingere a acestuia; în exploataţii care prezintă succesiv animale cu rezultat pozitiv la tuberculinare; în cazul unui procent semnificativ de animale pozitive la testul de tuberculinare din exploataţiile calificate oficial indemne de tuberculoză), ANSVSA poate aproba utilizarea unor metode alternative, pentru a creşte gradul de confidenţă al diagnosticului în relaţie cu animalele suspecte, cum ar fi (EIAs-ylFN).

3. Măsurile aplicate pentru controlul bolii în exploataţiile contaminate trebuie să respecte prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 105/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care introduce măsuri naţionale pentru eradicarea brucelozei, tuberculozei şi leucozei bovine şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

4. Notificarea tuberculozei se face în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

5. Este interzisă menţinerea animalelor pozitive în efectiv.

6. Este interzisă mişcarea animalelor pozitive sau a celor din exploataţiile suspecte ori contaminate către alte exploataţii, cu excepţia abatorului.

7. Se retrage statusul de oficial indemnă de tuberculoză al exploataţiei şi se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010.

8. După declararea bolii, medicul veterinar oficial în a cărui responsabilitate este exploataţia, împreună cu medicul veterinar de liberă practică împuternicit, efectuează ancheta epidemiologică şi întocmeşte programul de asanare.

9. Medicul veterinar oficial comunică în scris proprietarului sau deţinătorului de animale restricţiile privind circulaţia animalelor şi condiţiile de valorificare a produselor de origine animală provenite de la acestea.

10. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA are responsabilitatea monitorizării cazurilor reagente şi implementarea tuturor măsurilor de stingere a focarului de boală.

11. Bovinele cu rezultat pozitiv la TCS sau şi EIAs-ylFN se direcţionează către abator pentru tăiere în vederea efectuării expertizei de abator, precum şi a examenelor de laborator; Aceste bovine se taie în partidă separată sub supraveghere sanitară veterinară şi cu aplicarea măsurilor de decontaminare şi protecţie a mediului.

12. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea şi după caz, cu sprijinul LNR-IDSA.

D. Exploataţiile contaminate care îndeplinesc condiţiile prevăzute la pct. B din anexa 4 la Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010 vor fi calificate oficial indemne de tuberculoză bovină.

D. Exploataţiile contaminate care îndeplinesc condiţiile prevăzute la pct. B din anexa 4 la Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010 vor fi calificate oficial indemne de tuberculoză bovină.

E. Tăierea de control a animalelor pozitive la testele tuberculinice sau imunologice (EIAs-ylFN).

1. 1. De la toate animalele reagente, tăiate pentru precizarea diagnosticului de tuberculoză, se prelevează obligatoriu probe individuale pentru examene de laborator, astfel:

a) limfonodurile capului - retrofaringian stâng şi drept, mandibular stâng şi drept, parotidian stâng şi drept;

b) limfonodurile traheobronhice stâng şi drept, mediastinale anterior şi posterior;

c) limfonodurile hepatice, iliac intern şi extern, retromamar superior şi inferior şi poplitei;

d) porţiuni de ţesuturi şi organe: pleură, pulmon, ficat, splină, rinichi, organe genitale, glandă mamară.

2. Prin grija medicului veterinar oficial din abator grupele de limfonoduri şi porţiunile de ţesuturi şi organe menţionate la pct. I. 1 se ambalează separat pe fiecare grup în parte.

3. Confirmarea diagnosticului de tuberculoză se face conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare, prin următoarele examene de laborator: morfopatologic, bacterioscopic, test biologic pe cobai.

4. Proprietarii animalelor reagente tăiate pentru stabilirea diagnosticului se despăgubesc potrivit legii, indiferent de rezultatele examenelor de laborator.

5. Precizările tehnice sunt în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 105/2005 şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

6. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea LNR-IDSA.

7. În cazul izolării Mycobacterium spp, tulpinile se trimit la LNR pentru Tuberculoză şi Paratuberculoză în vederea tipizării fenotipice şi genetice.

8. În imposibilitatea efectuării examenului cultural se vor trimite ţesuturi cu leziuni de la bovinele tăiate sau de la cobaii utilizaţi pentru testul biologic.

9.Toate animalele tăiate pentru precizarea diagnosicului de tuberculoză ce prezintă leziuni ale masei gastro-intestinale vor fi examinate obligatoriu şi pentru paratuberculoză.

II. De la animalele pozitive la testele tuberculinice sau şi imunologice care la inspecţia post-mortem nu prezintă leziuni, se vor recolta următoarele grupe de limfonoduri:

a) submaxilar, retrofaringian, bronhie, mediastinal;

b) eventual şi cei mezenterici, dacă sunt măriţi în volum, portali şi retromamari.

III. În cazul suspiciunii de tuberculoză în abator la inspecţia post-mortem, se prelevează probe de organe cu leziuni şi limfonoduri în vederea examinării morfopatologice şi bacteriologice, conform normelor sanitare veterinare. Se recolt prelevează ează porţiuni de organe cu leziuni şi grupele de limfonoduri aferente. În lipsa organelor afectate se prelevează numai limfonoduri cu leziuni.**

E. Tăierea de control a animalelor pozitive la testele tuberculinice sau imunologice (EIAs-ylFN).

1. 1. De la toate animalele reagente, tăiate pentru precizarea diagnosticului de tuberculoză, se prelevează obligatoriu probe individuale pentru examene de laborator, astfel:

a) limfonodurile capului - retrofaringian stâng şi drept, mandibular stâng şi drept, parotidian stâng şi drept;

b) limfonodurile traheobronhice stâng şi drept, mediastinale anterior şi posterior;

c) limfonodurile hepatice, iliac intern şi extern, retromamar superior şi inferior şi poplitei;

d) porţiuni de ţesuturi şi organe: pleură, pulmon, ficat, splină, rinichi, organe genitale, glandă mamară.

2. Prin grija medicului veterinar oficial din abator grupele de limfonoduri şi porţiunile de ţesuturi şi organe menţionate la pct. I. 1 se ambalează separat pe fiecare grup în parte.

3. Confirmarea diagnosticului de tuberculoză se face conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare, prin următoarele examene de laborator: morfopatologic, bacterioscopic, test biologic pe cobai.

4. Proprietarii animalelor reagente tăiate pentru stabilirea diagnosticului se despăgubesc potrivit legii, indiferent de rezultatele examenelor de laborator.

5. Precizările tehnice sunt în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 105/2005 şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

6. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea LNR-IDSA.

7. În cazul izolării Mycobacterium spp, tulpinile se trimit la LNR pentru Tuberculoză şi Paratuberculoză în vederea tipizării fenotipice şi genetice.

8. În imposibilitatea efectuării examenului cultural se vor trimite ţesuturi cu leziuni de la bovinele tăiate sau de la cobaii utilizaţi pentru testul biologic.

9.Toate animalele tăiate pentru precizarea diagnosicului de tuberculoză ce prezintă leziuni ale masei gastro-intestinale vor fi examinate obligatoriu şi pentru paratuberculoză.

II. De la animalele pozitive la testele tuberculinice sau şi imunologice care la inspecţia post-mortem nu prezintă leziuni, se vor recolta următoarele grupe de limfonoduri:

a) submaxilar, retrofaringian, bronhie, mediastinal;

b) eventual şi cei mezenterici, dacă sunt măriţi în volum, portali şi retromamari.

III. În cazul suspiciunii de tuberculoză în abator la inspecţia post- mortem, se prelevează probe de organe cu leziuni şi limfonoduri în vederea examinării morfopatologice şi bacteriologice, conform normelor sanitare veterinare. Se prelevează porţiuni de organe cu leziuni şi grupele de limfonoduri aferente. În lipsa organelor afectate se prelevează numai limfonoduri cu leziuni.**

III. Supravegherea în exploatatiile în curs de calificare

Supraveghere activă

1. Exploataţiile care nu au îndeplinit criteriile pentru calificare în urma testelor efectuate în anul 2013 dar care au rezultate negative la tuberculinare, vor fi testate prin TU de 2 ori la interval de 6 luni în vederea calificării exploataţiilor oficial indemne de tuberculoză conform prevederilor lit. B lit. b) din anexa nr. 4 la Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010.

2. Calificarea exploataţiilor oficial indemne de tuberculoză va fi obligatoriu finalizată la data de 31.12.2014.

3. Toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 6 săptămâni din exploataţiile nou înfiinţate, atunci când efectivul a fost alcătuit doar din animale originare din exploatatii calificate oficial indemne de tuberculoză, vor efectua primul test la 60 de zile de la alcătuire iar cel de-al doilea test nu va mai fi solicitat.

IV. Testarea bovinelor pentru export sau comerţ intracomunitar, în vederea asigurării cerinţelor de certificare

Supraveghere pasivă

1. Bovinele destinate comerţului intracomunitar/exportului în ţări terţe sunt testate pentru tuberculoza bovină anterior mişcării, test de premişcare, în centrele de colectare sau în exploataţia de origine autorizată pentru comerţ intracomunitar sau export în ţări terţe, de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit care a incheiat contract de prestări servicii cu exploataţia respectivă, sub controlul şi responsabilitatea medicului veterinar oficial, în intervalul de 30 de zile anterior expedierii din exploataţia de origine, sau în centrul de colectare.

2. În vederea asigurării cerinţelor de certificare, testul de premişcare se realizează prin TU.

V. Supravegherea în exploataţiile comerciale de tineret la îngrăşat

Supraveghere pasivă

Sunt exceptaţi de la testul de tuberculinare, cu condiţia ca aceştia să provină din exploataţii oficial indemne de tuberculoză, iar autoritatea competentă local să garanteze că masculii pentru îngrăşat nu vor fi folosiţi pentru reproducţie şi vor fi trimişi direct la locul de tăiere.

VI. Supravegherea speciilor susceptibile din grădinile zoologice

Supraveghere pasivă

1. Testarea prin gamma interferon (EIAs-ylFN) sau tuberculinarea intradermică prin TU a speciilor susceptibile din grădinile zoologice în caz de suspiciune

2. Animalele cu rezultate pozitive la testul de tuberculinare se restestează prin gamma interferon (EIAs-ylFN).

3. Animalele cu rezultat pozitiv şi la testul prin gamma interferon (EIAs-ylFN) se izolează şi se scot din circuitul vizitatorilor.

4. Testarea tuturor animalelor din specii susceptibile care au coabitat cu animalul care a obţinut rezultate pozitive la testele menţionate la alin. 2.

VII. Supravegherea bacteriologică a speciilor susceptibile din fondul cinegetic

Supraveghere pasivă

Cu ocazia recoltării de trofee, pentru selecţie şi alte acţiuni ce sunt prevăzute în Legea nr. 407/2006 a vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic, cu modificările şi completările ulterioare.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen morfopatologic + microscopic direct + test biologic pe cobai. Suplimentar: examen cultural + tipizare fenotipica + tipizare genetica.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare

I. Supravegherea în exploataţiile non-profesionale

II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a bovinelor de lapte, inclusiv în exploatatiile comerciale de tip A

A. Testarea bovinelor în exploataţiile calificate oficial indemne de LEB, cu atestat de indemnitate, pentru menţinerea statusului de exploataţie oficial indemnă de boală:

Supraveghere activă

1. Supravegherea serologică la bovine şi bubaline se realizează prin ELISA, O dată pe an, la un interval de maximum 12 luni faţă de data testării efectuate în anul anterior:

a) taurii şi bivolii de reproducţie autorizaţi;

b) toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 24 de luni.

2. Examenele serologice se efectuează pe aceleaşi probe care se prelevează pentru bruceloza bovină.

3. Probele de sânge sunt recoltate de medicii de liberă practică împuterniciţi.

4. Testele ELISA se efectuează pe pooluri de 10 probe, conform instrucţiunilor trusei de diagnostic şi recomandărilor LNR-IDSA.

5. Animalele cu rezultat pozitiv la ELISA vor fi testate pentru confirmare prin ID; dacă există neconcordanţă între ELISA pozitiv şi ID negativ, confirmarea bolii se face prin prelevare de sânge şi examen prin ID după 30 zile de la prima prelevare.

6. Examenele serologice (ELISA şi/sau ID) se efectuează la LSVSA.

7. Dacă există dubii privind corectitudinea prelevării probei/probelor şi din expertiză reiese că au existat neconformităţi la prelevare, ambalare, transportul probei/probelor, DSVSA analizează oportunitatea prelevării unei alte probe.

8. Dacă DSVSA aprobă, se prelevează o nouă probă care se examinează la LSVSA şi o contraprobă care se păstrează la acelaşi laborator. După testarea probei şi obţinerea rezultatului, LSVSA poate trimite contraproba pentru expertiză de analiză la LNR - IDSA din cadrul IDSA. Proba şi contraproba se prelevează de medicul veterinar oficial şi se sigilează.

9. Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 de zile de la eliberarea buletinului de analiză, conform art. 24 lit. b) din Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005.

10. Exploataţiile oficial indemne, în care un singur animal a reacţionat pozitiv la unul din testele la care se face referire în cap. II al anexei nr. 4 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se consideră contaminate şi intră în regim de asanare prin extracţie.

11. Se suspendă statusul de sănătate al exploataţiei şi rămâne suspendat până când:

a) toate animalele în vârstă de peste 12 luni au reacţionat negativ la două testări serologice;

b) s-a efectuat o anchetă epidemiologică cu rezultate negative şi toate exploataţiile legate epidemiologie cu exploataţia contaminată au fost supuse măsurilor stabilite la lit. a), în conformitate cu prevederile cap. II al anexei nr. 4 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

A. Testarea bovinelor în exploataţiile calificate oficial indemne de LEB, cu atestat de indemnitate, pentru menţinerea statusului de exploataţie oficial indemnă de boală:

Supraveghere activă

1. Supravegherea serologică la bovine şi bubaline se realizează prin ELISA, O dată pe an, la un interval de maximum 12 luni faţă de data testării efectuate în anul anterior, la:

a) taurii şi bivolii de reproducţie autorizaţi;

b) toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 24 de luni.

2. Examenele serologice se efectuează pe aceleaşi probe care se prelevează pentru bruceloza bovină.

3. Probele de sânge sunt recoltate de medicii de liberă practică.

4. Testele ELISA se efectuează pe pooluri de 10 probe, conform instrucţiunilor trusei de diagnostic şi recomandărilor LNR-IDSA.

5. Animalele cu rezultat pozitiv la ELISA vor fi testate pentru confirmare prin ID; dacă există neconcordanţă între ELISA pozitiv şi ID negativ, confirmarea bolii se face prin prelevare de sânge şi examen prin ID după 30 zile de la prima prelevare.

6. Examenele serologice (ELISA şi/sau ID) se efectuează la LSVSA.

7. Dacă există dubii privind corectitudinea prelevării probei/probelor şi din expertiză reiese că au existat neconformităţi la prelevare, ambalare, transportul probei/probelor, DSVSA analizează oportunitatea prelevării unei alte probe.

8. Dacă DSVSA aprobă, se prelevează o nouă probă care se examinează la LSVSA şi o contraprobă care se păstrează la acelaşi laborator. După testarea probei şi obţinerea rezultatului, LSVSA poate trimite contraproba pentru expertiză de analiză la LNR-IDSA. Proba şi contraproba se prelevează de medicul veterinar oficial şi se sigilează.

9. Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 de zile de la eliberarea buletinului de analiză, conform art. 24 lit. b) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005.

10. Exploataţiile oficial indemne, în care un singur animal a reacţionat pozitiv la unul din testele la care se face referire în cap. II al anexei nr. 4 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se consideră contaminate şi intră în regim de asanare prin extracţie.

11. Se suspendă statusul de sănătate al exploataţiei şi rămâne suspendat până când:

a) toate animalele în vârstă de peste 12 luni au reacţionat negativ la două testări serologice;

b) s-a efectuat o anchetă epidemiologică cu rezultate negative şi toate exploataţiile legate epidemiologie cu exploataţia contaminată au fost supuse măsurilor stabilite la pct. a), în conformitate cu prevederile cap. II al anexei nr. 4 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

B. Testarea bovinelor în exploataţiile cu status retras, supuse asanării prin extracţie: Supraveghere activă

1. Supravegherea serologică se realizează la toate animalele în vârsta de peste 12 luni din exploataţia contaminată de două ori pe an, la un interval de timp de cel puţin 4 luni şi cel mult 12 luni, la cel puţin 3 luni de la îndepărtarea animalului pozitiv şi ai descendenţilor acestuia obţinuţi după data probabilă a infectării.

2. Testul ELISA se efectuează pe probe individuale de sânge.

3. Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 de zile de la data înştiinţării deţinătorului de animale, conform art. 24 lit. b) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005.

4. Viţeii proveniţi de la vaci reacţionate pozitiv la examenele serologice vor părăsi efectivul numai pentru sacrificare, sub supravegherea autorităţilor veterinare.

5. DSVSA poate acorda derogare de la obligativitatea tăierii viţelului unei vaci infectate, atunci când acesta a fost separat de mama lui imediat după fătare şi înainte de a fi supt colostru. În acest caz, viţelul trebuie ca după identificare să rămână în exploataţie până la vârsta de 24 de luni şi să fie testat în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

6. Măsurile aplicate pentru controlul bolii în exploataţiile contaminate trebuie să respecte prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005 şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

7. Proprietarii animalelor tăiate se despăgubesc conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1214/2009 privind metodologia pentru stabilirea şi plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor, cu modificările ulterioare, indiferent de rezultatele examenelor de laborator.

8. Exploataţiile în care toate animalele în vârsta de peste 12 luni prezintă reacţii negative la cele două teste efectuate, confrom prevederilor de la pct. 1 îşi redobândesc statusul oficial indemn de 1 LEB, conform prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010.

B. Testarea bovinelor în exploataţiile contaminate, supuse asanării prin extracţie: Supraveghere activă

1. Supravegherea serologică se realizează la toate animalele în vârsta de peste 12 luni din exploataţia contaminată de două ori pe an, la un interval de timp de cel puţin 4 luni şi cel mult 12 luni, la cel puţin 3 luni de la îndepărtarea animalului pozitiv şi ai descendenţilor acestuia obţinuţi după data probabilă a infectării.

2. Testul ELISA se efectuează pe probe individuale de sânge.

3. Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 de zile de la data înştiinţării deţinătorului de animale, conform art. 24 lit. b) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005.

4. Viţeii proveniţi de la vaci reacţionate pozitiv la examenele serologice vor părăsi efectivul numai pentru sacrificare, sub supravegherea autorităţilor veterinare.

5. DSVSA poate acorda derogare de la obligativitatea tăierii viţelului unei vaci infectate, atunci când acesta a fost separat de mama lui imediat după fătare şi înainte de a fi supt colostru. În acest caz, viţelul trebuie ca după identificare să rămână în exploataţie până la vârsta de 24 de luni şi să fie testat în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

6. Măsurile aplicate pentru controlul bolii în exploataţiile contaminate trebuie să respecte prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005 şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

7. Proprietarii animalelor tăiate se despăgubesc conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1214/2009, cu modificările ulterioare, indiferent de rezultatele examenelor de laborator.

8. Exploataţiile în care toate animalele în vârsta de peste de 12 luni prezintă reacţii negative la cele două teste efectuate, conform prevederilor de la pct. 1 îşi redobândesc statusul oficial indemn de LEB, conform prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010.

C. Exploataţiile contaminate care îndeplinesc condiţiile prevăzute la pct. A din anexa 1 la Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010 vor fi calificate oficial indemne de LEB.

C. Exploataţiile contaminate care îndeplinesc condiţiile prevăzute la pct. A din anexa 1 la Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010 vor fi calificate oficial indemne de LEB.

D. Inspecţia în abator a animalelor vii:

1. În cazul în care se depistează tumori la animalele tăiate, se prelevează probe din tumoră, miocard, pulmon, ficat, rinichi, splină, limfonoduri, alte organe cu modificări cu aspect neoplazic pentru efectuarea examenelor histopatologice, metoda HEA, metoda Van Gieson, metoda Romanwsky-Giemsa/Pappenheim sau metoda Lillie-Pasternack, după caz.

2. În cazul unui diagnostic histopatologic care permite suspiciunea de LEB, se examinează serologic la LSVSA toate animalele din exploataţia din care provine animalul respectiv, rezultatul final infirmând sau confirmând diagnosticul histopatologic prezumtiv.

3. Destinaţia cărnii şi a subproduselor comestibile rezultate de la animalele diagnosticate pozitiv se stabileşte de medicul veterinar oficial de abator.

4. Se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 105/2005 şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.*

D. Inspecţia în abator a animalelor vii:

1. În cazul în care se depistează tumori la animalele tăiate, se prelevează probe din tumoră, miocard, pulmon, ficat, rinichi, splină, limfonoduri, alte organe cu modificări cu aspect neoplazic pentru efectuarea examenelor histopatologice, metoda HEA, metoda Van Gieson, metoda Romanwsky-Giemsa/Pappenheim sau metoda Lillie-Pasternack, după caz.

2. În cazul unui diagnostic histopatologic care permite suspiciunea de LEB, se examinează serologic la LSVSA toate animalele din exploataţia din care provine animalul respectiv, rezultatul final infirmând sau confirmând diagnosticul histopatologic prezumtiv.

3. Destinaţia cărnii şi a subproduselor comestibile rezultate de la animalele diagnosticate pozitiv se stabileşte de medicul veterinar oficial de abator.

4. Se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 105/2005 şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.*

III. În centrele de colectare pentru export sau pentru comerţ intracomunitar, pentru asigurarea cerinţelor de certificare: Supraveghere pasivă

Vor fi introduse numai animale ce provin dintr-o exploataţie calificată oficial indemnă de LEB.

IV. Bovinele din localităţile Deltei Dunării (Crişan, Ceatalchioi, Chilia Veche, Jurilovca, Mahmudia, Maliuc, Murighiol, Pardina, Sfântu Gheorghe, Sulina şi C.A Rosetti), nu vor mai fi testate având în vedere procentul ridicat al cazurilor pozitive şi sistemul de creştere în semilibertate al acestora. Mişcarea animalelor în zona menţionată este permisă doar către abator sau către alte exploataţii cu efectuarea unui test serologic cu rezultat negativ cu cel mult 72 de ore înainte de mişcare.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin testul de imunodifuzie în gel de agar - ID.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare

I. Supravegherea la porcii domestici

II. Supravegherea la porcii mistreţi

1. PRECIZĂRI TEHNICE

1. PRECIZĂRI TEHNICE

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

Aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de pesta porcină africană.

Are ca scop identificarea, notificarea şi raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală şi menţinerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului. Cazurile suspecte se investighează imediat.

Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinaţie în cazul importului sau comerţului intracomunitar, în perioada de carantină sau de aşteptare/interzicere a mişcării.

Se face în exploataţii în care au fost introduse animale noi, la plecarea animalelor spre abator şi la sosirea în abator.

Aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de pesta porcină africană.

În toate judeţele de graniţa cu Republica Moldova şi Ucraina, la mistreţii găsiţi morţi

Are ca scop identificarea şi raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală. Cazurile suspecte se investighează imediat.

Se recoltează probe de organe care se trimit pentru diagnostic la LNR-IDSA

Supravegherea activă

Supravegherea activă

Examinare clinică, aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de pesta porcină africană, dar implementează un program de supraveghere activă pentru pesta porcină clasică.

În cazul în care România se va afla în situaţia unui risc epidemiologie în relaţie cu ţări sau zone vecine.

a. Supravegherea serologică

a. Supravegherea serologică

În cazul în care, România se va afla în situaţia unui risc epidemiologie crescut în relaţie cu ţări sau zone vecine, la dispoziţia ANSVSA va fi implementată supravegherea serologică la porcii domestici asupra grupurilor de animale de mare risc.

Zonele şi ţintele vor fi stabilite în cadrul grupului de experţi constituit de ANSVSA.

Testarea se face pe probe de ser sau lichid toracoabdominal prelevate de la mistreţi concomitent cu probele prelevate pentru pesta porcină clasică.

-

b. Supravegherea virusologică

b. Supravegherea virusologică

Se face prin PCR pe probe de organe, prelevate de la mistreţi găsiţi morţi care testele virusologice pentru pesta porcină clasică au prezentat rezultat negativ; Se face pe probe prelevate de la porcinele domestice cu suspiciune de pestă porcină clasică la care testele de laborator pentru pesta porcină clasică au fost negative.

1. De la toţi mistreţii împuşcaţi pe teritoriul judeţelor care se află la graniţa cu Ucraina şi Republica Moldova, se prelevează probe pentru efectuarea testelor PCR în vederea stabilirii diagnosticului

2. Se face prin PCR pe probele de organe prelevate de la mistreţii găsiţi morţi.

2. PRECIZĂRI EXECUŢIE

2. PRECIZĂRI EXECUŢIE

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

Supravegherea este făcută de fermierii şi muncitorii care supraveghează animalele, vânătorii, administratorii fondurilor de vânătoare, medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire sau moarte.

Responsabilitatea supravegherii pasive revine şi autorităţilor competente pentru controlul la frontieră efectuat asupra importurilor de alimente de origine animală, a animalelor de companie susceptibile, a alimentelor din bagajele călătorilor şi a oricăror alte eventuale puncte de risc. După caz, medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi sau oficiali.

Supravegherea este făcută de vânătorii şi paznicii fondurilor de vânătoare.

După caz, medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi sau medicii veterinari oficiali.

Supravegherea activă

Supravegherea activă

1. După caz, probele pot fi recoltate de medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

2. Diagnosticul se realizează în cadrul LNR-IDSA.

3. Este obligatorie respectarea prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

1. După caz, probele pot fi recoltate de medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

2. Diagnosticul se realizează în cadrul LNR-IDSA.

3. Este obligatorie respectarea prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

Diagnosticul de laborator se confirmă astfel:

Confirmarea unui focar primar de pestă porcină africană prin teste virusologice se face când se obţin 2 teste virusologice pozitive (PCR + IFD). Confirmarea unui focar secundar de pestă porcină africană prin teste virusologice se face când se obţine 1 test virusologie pozitiv. Confirmarea unui focar de pestă porcină africană prin teste serologice se face când se obţin 2 teste serologice pozitive (ELISA + Testul de imunoperoxidaza, ELISA + Imunobloting) corelate cu datele epidemiologice şi clinice.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Se interzice creşterea liberă a porcinelor domestice în vecinătatea fondurilor de vânătoare, precum şi pe suprafaţa gropilor de gunoi şi în raza acestora, în scopul evitării contactul cu populaţia de mistreţi. Se interzice accesul porcilor domestici din exploataţiile nonprofesionale în suprafaţa efectivă a fondurilor de vânătoare.

I. Supravegherea în exploataţiile non-profesionale

II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a animalelor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

1. PRECIZĂRI TEHNICE

1. PRECIZĂRI TEHNICE

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

Se realizează pe speciile care fac obiectul Anexei I a Regulamentului (CE) 2003/998, alte animale domestice şi sălbatice, de circ şi din grădinile zoologice, deţinute în spaţii de vânzare tip pet-shop, în adăposturile de câini fără stăpân şi alte spaţii.

Observarea modificărilor de comportament care pot induce suspiciunea de rabie, pe tot timpul anului.

Se realizează pe speciile care fac obiectul Anexei I a Regulamentului (CE) 2003/998, alte animale domestice şi sălbatice, de circ şi din grădinile zoologice, deţinute în spaţii de vânzare tip pet-shop, în adăposturile de câini fără stăpân şi alte spaţii. Observarea modificărilor de comportament care pot induce suspiciunea de rabie, pe tot timpul anului.

Supravegherea activă:

Supravegherea activă:

a) Prin examinare clinică obligatorie şi punerea sub observaţie timp de 14 zile a animalelor care au muşcat sau zgâriat persoane şi animale.

a) Prin examinare clinică obligatorie şi punerea sub observaţie timp de 14 zile a animalelor care au muşcat sau zgâriat persoane şi animale.

Grupa de animale ţintă:

1. În cazul animalelor suspecte de rabie şi care au muşcat/zgâriat unul sau mai multe animale dintr-o exploataţie de orice fel se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 29/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile generale de prevenire şi control al rabiei la animale domestice şi sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare.

2. Cadavrele animalelor suspecte de turbare şi ucise se distrug în întregime nejupuite.

3. După eliminarea animalelor bolnave şi confirmarea bolii, animalele sănătoase rămase în exploataţie pot părăsi exploataţia după cel puţin 30 zile, odată cu ridicarea restricţiilor oficiale.

4. Animalele ucise/moarte, şi suspecte de rabie, se testează pentru aceasta boală.

Grupa de animale ţintă:

1. În cazul animalelor suspecte de rabie şi care care au muşcat/zgâriat unul sau mai multe animale dintr-o exploataţie de orice fel se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 29/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

2. Cadavrele animalelor suspecte de turbare şi ucise se distrug în întregime nejupuite.

3. După eliminarea animalelor bolnave şi confirmarea bolii, animalele sănătoase rămase în exploataţie pot părăsi exploataţia după cel puţin 30 zile, odată cu ridicarea restricţiilor oficiale.

4. Animalele ucise/moarte, şi suspecte de rabie, se testează pentru aceasta boală.

b) Prin examene de laborator la animalele moarte/suspecte şi ucise, care au manifestat tulburări de comportament ce pot fi atribuite rabiei. Grupa de animale ţintă: Animalele moarte/ucise, suspecte de rabie.

Prelevarea probelor, transportul spre laborator se realizează cu respectarea strictă a Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 şi a Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 29/2008, cu modificările şi completările ulterioare. Probele recoltate pentru rabie se examinează şi pentru EST, boala Aujeszky, BCCC şi listerioză, în funcţie de specie.

Investigaţii de laborator:

a) în cazul suspiciunii de boală:

1. examen prin IFD;

2. Inoculare intracerebrală a şoarecilor/inoculare pe culturi celulare, atunci când IFD este negativ;

3. confimarea bolii se realizează prin examen IFD conform manualului de diagnostic al OIE.

b) în cazul carnasierelor domestice şi sălbatice găsite moarte (dintr-o zonă liberă de rabie):

- examen prin IFD cu eliberare de buletin de analiză.

b) Prin examene de laborator la animalele moarte/suspecte şi ucise, care au manifestat tulburări de comportament ce pot fi atribuite rabiei. Grupa de animale ţintă: Animalele moarte/ucise, suspecte de rabie. Prelevarea probelor, transportul spre laborator se realizează cu respectarea strictă a Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 şi a Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 29/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Probele recoltate pentru rabie se examinează şi pentru EST, boala Aujeszky, BCCC şi listerioză, în funcţie de specie. Investigaţii de laborator:

a) în cazul suspiciunii de boală: 1. examen prin IFD;

2.Inoculare intracerebrală a şoarecilor/inoculare pe culturi celulare, atunci când IFD este negativ;

3) confimarea bolii se realizează prin examen IFD conform manualului de diagnostic al OIE.

b) în cazul carnasierelor domestice şi sălbatice găsite moarte (dintr-o zonă liberă de rabie):

- examen prin IFD cu eliberare de buletin de analiză.

c) Supravegherea circulaţiei tulpinilor virale

Grupa de animale ţintă:

Fiecare specie pe care au existat cazuri pozitive.

Se prelevează probe de la toate animalele domestice şi sălbatice pozitive la IFD şi se transmit la LSVSA la LNR.

2. PRECIZĂRI EXECUŢIE

Supravegherea pasivă

Administratori ferme, proprietari exploataţii nonprofesionale, administratori/gestionari ai fondurilor cinegetice, grădinilor zoologice, circurilor, inclusiv itinerante şi alte spaţii organizate conform legii şi care adăpostesc animale; medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi, medici veterinari oficiali, instituţii descentralizate şi organizaţii non-guvernamentale.

Supravegherea activă:

Medic veterinar de liberă practică sau medic veterinar oficial.

În cazul în care medicul veterinar oficial decide existenţa unui punct de risc, se vaccinează toate animalele receptive din focar conform metodei de vaccinare recomandată de producătorul de vaccin în instrucţiunile de utilizare a acestuia.

1. Examenele virusologice se efectuează la LSVSA care are metode acreditate sau LNR- rabie din cadrul IDSA.

2. Toate animalele receptive la virusul rabie găsite moarte, suspecte sau cu semne clinice de rabie, precum şi cele împuşcate pentru determinarea eficienţei vaccinării antirabice se vor testa la LSVSA prin examenul IFD pentru rabie. În cazul în care rezultatul testului IFD efectuat la LSVSA este pozitiv se declara suspiciune de boala, iar proba respectiva se va transmite la LNR-rabie din cadrul IDSA pentru confirmare.Diagnosticul rabiei se confirmă prin testul de imunofluorescenţă directă IFD la LNR rabie din cadrul IDSA.

I.D.S.A. are obligativitatea să informeze LSVSA rezultatul testării prin Buletin de Analiză. În baza rezultatului Buletinului de Analiză emis de către LNR rabie din cadrul IDSA se va confirma sau infirma suspiciunea, notificarea urmând sa fie făcută de către DSVSA respectivă. Pentru probele analizate în vederea confirmării suspiciunilor de rabie prin testul IFD la LNR-rabie din cadrul IDSA, nu se vor solicita rambursarea cheltuielilor pentru această testare de la U.E.

3. Inocularea pe culturi celulare se efectuează la LNR - IDSA sau LSVSA care au metode acreditate.

4. Examenele histopatologice se vor efectua la LSVSA acreditate prin metodele HEA şi Mann.

5. Probele de creier de la rumegătoarele cu simptomatologie nervoasă, se vor examina concomitent prin examene de laborator, pentru boala Aujeszky, rabie, listerioză şi pentru encefalopatii spongiforme transmisibile la LSVSA care deţin metode acreditate în acest scop.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin testul de imunofluorescenţă directă - IFD.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

SUPRAVEGHERE

Vaccinarea profilactica antirabică cu momeli vaccinale a populaţiei de vulpi de pe intregul teritoriu al României prin distributie aeriană şi manuală conform Hotărârii Guvernului nr. 55/2008 pentru aprobarea Programului strategic privind supravegherea, controlul şi eradicarea turbării la vulpe în România, cu modificările şi completările ulterioare.

Vaccinurile antirabice vii folosite pentru vaccinarea orală a vulpilor trebuie să îndeplinească cerinţele Farmacopeei Europene şi recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în privinţa eficacităţii şi siguranţei în utilizarea acestora.

Supraveghere activă

Se vor preleva probe de la vulpile împuşcate în scop de evaluare postvaccinală.

PRECIZĂRI TEHNICE

Vaccinarea vulpilor se va desfăşură în două campanii, prin distribuţie aeriană, cu avionul şi/sau elicopterul, respectiv 25 doze vaccinale/campanie/km2. Se vor evita localităţile (a nu se arunca momeli la mai puţin de 500 metri de localităţi), luciurile de apă, autostrăzile, drumurile naţionale. În jurul acestor zone evitate de distribuţia aeriană, precum şi în zonele greu accesibile de către avion, distribuirea momelilor vaccinale se va face manual, la intrarea în vizuină şi pe traseele circulate de vulpi.

Supraveghere activă

Grupa de animale ţintă: vulpi din mediul silvatic.

Prelevarea de probe de vulpi impuscate după cel puţin 45 de zile de la distribuirea vaccinului antirabic şi examen de laborator: probele se prelevează, transportă cu respectarea exigentelor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. Se prelevează 8 vulpi/km²/an.

Examenul virusologie prin testul de imunofluorescenţă directă (IFD) se realizează la toate vulpile adulte impuscate în scop de evaluare a activitatii de vaccinare antirabica la vulpi.

1. Test imunoenzimatic (ELISA), pentru determinarea cantitativă a anticorpilor antirabici postvaccinali din serurile recoltate de la vulpe.

Se vor recolta de la vulpile vânate în scop de evaluare a eficientei vaccinarii după cel puţin 45 de zile de la finalizarea activitatii de distribuţie, probe pentru testarea nivelului de anticorpi.

2. Identificare şi caracterizare a genomului specific virusului rabie se efectuează pentru discriminarea tulpinei vaccinale de tulpina salbatica

Materialul supus investigaţiei este reprezentat de probe omogenat creier provenit de la vulpile diagnosticate ca fiind pozitive prin imunofluorescenţă directă (IFD).

PRECIZĂRI EXECUŢIE

Vaccinarea orală a vulpilor prin distributie aeriana va fi realizată de un furnizor de servicii Vaccinarea orală a vulpilor prin distributie manuală la vizuină se va realiza prin gestionarii fondurilor cinegetice instruiti de către medicii veterinari oficiali ai DSVSA.

Supraveghere activă

1. Personalul fondurilor de vânătoare instruit în cadrul DSVSA, medicul veterinar oficial al DSVSA şi medicul veterinar de liberă practică, după caz.

2. Examenele virusologice de supraveghere, se efectuează doar la LSVSA cu metode acreditate şi/sau LNR din cadrul IDSA.

Evaluarea activităţii de vaccinare antirabică la vulpi:

Testele ELISA pentru determinare a titrului de anticorpi antirabici postvaccinali, testele pentru depistarea markerului tetraciclină şi identificarea şi caracterizarea a genomului specific virusului rabie se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

Vaccinarea animalelor domestice cu risc din focare de rabie confirmate:

- se efectuează pe baza anchetei şi la cererea medicului veterinar oficial,

- se executa de către medicul veterinar oficial.

Controlul oficial al realizarii activitatii de distributie a vaccinului antirabic sub forma de momeli vaccinale.

Pe baza Regulamentului (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sănătate animală şi de bunăstare a animalelor, conform procedurilor ANSVSA. Se executa de către medicul veterinar oficial.

Sancţiuni: conform Hotărârii Guvernului nr. 984/2005 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, cu modificările şi completările ulterioare

Se aplică de către medicii veterinari oficiali

I. Supravegherea în exploataţiile non-profesionale

II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a animalelor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

1. PRECIZĂRI TEHNICE

1. PRECIZĂRI TEHNICE

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

Examen clinic al bovinelor, ovinelor, caprinelor, ecvinelor, porcinelor, carnasierelor şi a speciilor receptive din fondul cinegetic. Monitorizarea datelor referitoare la incidenţa cazurilor de boală. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Examen clinic al bovinelor, ovinelor, caprinelor, ecvinelor, porcinelor, carnasierelor şi a speciilor receptive.

Monitorizarea datelor referitoare la incidenţa cazurilor de boală. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Supravegherea activă:

Supravegherea activă:

1. Se interzice deschiderea cadavrelor animalelor suspicionate a fi moarte de antrax

2. În caz de suspiciune se prelevează:

a) de la animale vii: probe de sânge sau secreţii sangvinolente;

b) de la cadavre nedeschise: secreţii sangvinolente şi probe de sânge;

c) de la cadavre deschise accidental sau animale tăiate de urgenţă: probe de sânge recoltat prin puncţie cardiacă sau pe tampoane, splină, ficat, os lung nedeschis, fragmente piele cu resturi de ţesut conjunctiv şi muscular, rinichi, limfonoduri.

3. În cazurile de antrax localizat se prelevează:

a) ţesut din regiunea glosofaringiană împreuna cu limfonodurile adiacente şi tonsile;

b) lichid de puncţie din zona edematoasă.

4. De la animalele cu formă digestivă de antrax: fragmente intestin, limfonoduri aferente, conţinut digestiv sanguinolent.

1. Se interzice deschiderea cadavrelor animalelor suspicionate a fi moarte de antrax

2. În caz de suspiciune se prelevează:

a) de la animale vii: probe de sânge sau secreţii sangvinolente;

b) de la cadavre nedeschise: secreţii sangvinolente şi probe de sânge;

c) de la cadavre deschise accidental sau animale tăiate de urgenţă: probe de sânge recoltat prin puncţie cardiacă sau pe tampoane, splină, ficat, os lung nedeschis, fragmente piele cu resturi de ţesut conjunctiv şi muscular, rinichi, limfonoduri.

3. În cazurile de antrax localizat se prelevează:

a) ţesut din regiunea glosofaringiană împreuna cu limfonodurile adiacente şi tonsile;

b) lichid de puncţie din zona edematoasă.

4. De la animalele cu formă digestivă de antrax: fragmente intestin, limfonoduri aferente, conţinut digestiv sanguinolent.

Probele prelevate se examinează bacteriologic: microscopic direct şi cultural (izolarea BaciUus anthracis).

Animalele rămase în exploataţii-vor putea părăsi exploataţia după minimum 15 zile de la eliminarea cazurilor suspecte de îmbolnăvire cu excepţia dirijării spre sacrificare.

INSPECŢIA ANIMALELOR ÎN ABATOR

I. ANIMALE VII

Bovinele, ovinele, ecvinele şi porcinele se supun inspecţiei ante şi post-mortem.

CARNE ŞI ORGANE

Examinarea carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau personal desemnat de către autoritatea sanitară veterinară competentă.

MĂSURI:

1. Animalele clinic sănătoase provenite din loturi în care au existat cazuri de antrax se taie în abator, în partidă separată, la sfârşitul zilei de lucru.

2. În toate situaţiile în care se confirmă o formă de antrax, se iau măsuri de prevenire a transmiterii la om şi a contaminării mediului.

3. Carcasele, organele şi subprodusele de la animale bolnave şi cele care au venit în contact cu acestea se confiscă şi se distrug.

2. PRECIZĂRI EXECUŢIE

Supravegherea pasivă

Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

Supravegherea activă:

Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA desemnate, sub coordonarea LNR-IDSA.

Tulpinile de BaciUus anthracis izolate la LSVSA vor fi trimise, în condiţii de biosecuritate, la LNR - IDSA pentru studii suplimentare.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin: examen microscopic direct + examen cultural + test biologic

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

I. Supravegherea în exploataţiile non-profesionale

II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a păsărilor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

Supravegherea activă

Grupa de păsări ţintă: galinaceele vaccinate din exploataţii nonprofesionale.

Supravegherea serologică prin RIHA, la 14 - 21 zile după vaccinarea a II-a, din toamnă, la galinaceele din exploataţiile nonprofesionale/gospodăriile populaţiei situate pe o rază de cel mult 3 km în jurul exploataţiilor comerciale cu păsări.

Se vor preleva cel mult 30 probe/localitate (sat), din minimum 5 gospodării ale populaţiei.

Notele de însoţire a probelor de sânge recoltate în scopul testării imunităţii postvaccinale, trebuie să menţioneze:

a) categoria de vârstă a păsărilor;

b) vaccinul utilizat;

c) data vaccinării;

d) data prelevării probelor

e) sistemul de creştere

Probele trebuie identificate conform notei de însoţire. Responsabilitatea prelevării probelor de la păsările domestice din exploataţiile nonprofesionale/gospodăriile populaţiei, a ambalării, etichetării şi expedierii acestora la DSVSA aparţine medicului veterinar de liberă practică împuternicit, sub controlul şi responsabilitatea medicului veterinar oficial.

În caz de suspiciune/confirmare a bolii de Newcastle se instituie măsuri în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 153/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind controlul bolii de Newcastle (pseudopesta aviară), cu Planul de contingenţă şi cu Manualul Operaţional.

Supravegherea activă

Grupa de păsări ţintă: păsări domestice, porumbei voiajori din asociaţiile de profil şi alte păsări ţinute în captivitate în exploataţii înregistrate/autorizate sanitar veterinar.

În exploataţiile comerciale înregistrate/autorizate, verificarea imunităţii postvaccinale se realizează în cadrul programelor de autocontrol, prin teste serologice RIHA.

a) în exploataţiile de reproducţie şi selecţie, precum şi în cele de găini ouă consum, testarea imunităţii postvaccinale se efectuează după vaccinarea a II-a, după transfer, la 21 de zile de la vaccinare şi opţional la recomandarea medicului veterinar oficial, în funcţie de situaţia epidemiologică; se prelevează 30-50 probe/fermă;

b) în exploataţiile de pui de carne şi curcani destinaţi îngrăşării, testarea imunităţii postvaccinale se efectuează într-un interval de timp de 3 săptămâni înainte de abatorizare; pentru fiecare testare a imunităţii postvaccinale se prelevează semestrial 30-50 probe/fermă în funcţie de mărimea şi situaţia epidemiologică a efectivelor. Aceste probe sunt analizate în cadrul LSVSA care au metode de diagnostic acreditate.

Costul testelor se suportă de către deţinătorul de animale. Prelevarea probelor se realizează de către medicul veterinar de liberă practică organizat în condiţiile legii.

Supravegherea serologică - are valoare limitată în cazul aplicării programelor de vaccinare contra bolii de Newcastle.

Investigaţii virusologice

- în cazul suspiciunii de boală;

- în cazul obţinerii de titruri neuniforme de anticorpi şi mai mari de 1/512 la examenul serologic la păsările vaccinate;

-supravegherea virusologică a porumbeilor aflaţi în evidenţa asociaţiilor de profil se efectuează pe tampoane cloacale, la o prevalenţa de 10%, cu o confidenţă de 95% (25 probe).

Prelevarea probelor se realizează de către medicul veterinar oficial.

În caz de suspiciune/confirmare a bolii de Newcastle se instituie măsuri în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 153/2006, cu Planul de contingenţă şi cu Manualul Operaţional.

Diagnosticul se stabileşte prin izolarea, identificarea virusului prin reacţia de inhibarea a hemaglutinarii cu seruri pozitive specifice şi determinarea patogenităţii virusului izolat prin indicele de patogenitate intracerebrală şi teste de biologie moleculară în cadrul LNR pentru Influenţă Aviară şi boala de Newcastle

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare

Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a păsărilor şi a staţiilor de incubaţie industriale

PRECIZĂRI TEHNICE

Cadrul legal este reprezentat de Decizia 2011/214/UE a Comisiei din data de 1 aprilie 2011, de modificare a anexelor II-IV la Directiva 2009/158/CE a Consiliului privind condiţiile de sănătate animală care reglementează comerţul intracomunitar şi importurile din ţări terţe de păsări de curte şi de ouă pentru incubaţie.

1. Supravegherea se va efectua în următoarele tipuri de exploataţii de păsări:

a) exploataţii de găini de reproducţie din specia Gallus gallus cu mai mult de 250 de păsări şi staţii de incubaţie de tip industrial;

b) exploataţii de găini ouătoare cu mai mult de 350 de păsări;

c) exploataţii de curcani din specia Meleagris gallopavo;

d) exploataţii de prepeliţe;

e) exploataţii de fazani;

f) exploataţii de potârnichi;

g) exploataţii de raţe.

2. Serotip relevant: Salmonella gallinarum.

3. Tipuri de probe ce trebuie recoltate: ouă, embrioni, deşeuri de incubaţie - în special puf din eclozionator, coji de ouă din eclozionator, păsări vii muribunde, cadavre proaspete sau congelate, organe (splină, ficat cu vezică biliară, rinichi, pulmon, gonade).

4. Efectivele de păsări vor fi supravegheate sanitar veterinar, conform următorului program:

a) în efectivele de tineret de reproducţie (găini, curcani, bibilici, prepeliţe, fazani, potârnichi şi raţe) înainte cu 10 zile de mişcare conform fluxului tehnologic vor fi examinate bacteriologic, minimum 5 cadavre;

b) Pe o raza de 3 km în jurul exploataţiilor avicole de selecţie, reproducţie rase uşoare şi reproducţie rase grele prin control bacteriologic pe păsări bolnave şi cadavre din gospodăriile individuale;

c) toate păsările ce prezintă semne clinice ce pot fi atribuite tifozei aviare trebuie să fie testate;

d) în exploataţiile de găini de reproducţie se va proceda astfel:

5. Pentru efectivele de bunici:

a) la puii de o zi: cadavrele înregistrate pe perioada transportului, probe de meconiu, în ziua populării;

b) pe durata vieţii: în săptămânile 1-2, 4, 9-11, 13-14 pe probe de fecale;

c) pentru producţie de ouă de incubat, pe probe de fecale, lunar din fiecare hală;

d) din incubatoare la fiecare 2 săptămâni pe cadavre, ouă cu embrioni morţi în coaja, puf şi meconiu.

6. Pentru ferme de părinţi:

a) la pui de o zi: în ziua popularii pe probe de cadavrele înregistrate pe perioada transportului sau probe de meconiu- maximum 10 probe;

b) pe durata vieţii cu 2 şi 4 săptămâni înainte de declanşarea ouatului pe cadavre. În funcţie de situaţia epidemiologică se vor recolta minimum 5 cadavre;

7. Pentru staţii de incubaţie de tip industrial:

a) lunar şi ori de câte ori se schimbă originea materialului biologic, pe probe de pui morţi, ouă cu embrioni morţi în coaja, puf şi meconiu. Se va recolta minimum o proba compusă din fiecare categorie precizate anterior, astfel:

- probă compusă cadavre - minimum 10 pui morţi,

- proba compusă 30 ouă cu embrioni morţi,

- proba compusă puf - minimum 5 eşantioane,

- proba compusă meconiu - minim 10 eşantioane.

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1. În vederea testării bacteriologice nu vor fi recoltate probe de la efective ce au fost tratate cu produse medicinale veterinare antimicrobiene în decursul ultimelor două-trei săptămâni, înainte de testare.

2. Probele se testează numai în cadrul LSVSA nominalizate de către LNR pentru Salmoneloze animale, din cadrul IDSA şi desemnate de către ANSVSA, iar tipizarea izolatelor se va face în cadrul LNR salmoneloze animale din cadrul IDSA.

3. Contravaloarea examenelor de laborator şi a investigaţiilor necesare supravegherii este suportată de către administratorul/deţinătorul de animale.

4. În situaţia depistării unui caz pozitiv, se execută recontrolul întregului efectiv de către medicul veterinar oficial. Totodată se vor efectua controale oficiale în unităţile care au achiziţionat material biologic provenit din efectivele depistate pozitiv. Numărul probelor recoltate de la un efectiv de 500 păsări sau mai mare, trebuie să fie de minimum 10 probe.

5. Efectivele depistate pozitiv pentru Salmonella gallinarum la controlul oficial se elimină.

6. Este interzisă livrarea ouălor de incubaţie din unităţile contaminate.

7. Vaccinarea împotriva tifozei aviare a efectivelor de păsări este opţională şi se efectuează numai în scop preventiv. Cheltuielile privind vaccinarea impotriva tifozei aviare sunt suportate de către administratorul/deţinătorul de animale.

Această acţiune se realizează numai la solicitarea scrisă a proprietarului/administratorului, cu aprobarea DSVSA.

Confirmarea se efectuează prin izolarea şi identificarea biochimică a grupului serologic. Tipizarea serologică se efectuează în cadrul LNR Salmoneloze a Salmonella spp.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a păsărilor şi a staţiilor de incubaţie industriale

PRECIZĂRI TEHNICE

Cadrul legal este reprezentat de Decizia 2011/214/UE a Comisiei din data de 1 aprilie 2011, de modificare a anexelor II-IV la Directiva 2009/158/CE a Consiliului privind condiţiile de sănătate animală care reglementează comerţul intracomunitar şi importurile din ţări terţe de păsări de curte şi de ouă pentru incubaţie.

1. Supravegherea se va efectua în următoarele tipuri de exploataţii de păsări:

a) exploataţii de găini de reproducţie din specia Gallus gallus cu mai mult de 250 de păsări şi staţii de incubaţie de tip industrial;

b) exploataţii de găini ouătoare cu mai mult de 350 de păsări;

c) exploataţii de curcani din specia Meleagris gallopavo;

d) exploataţii de prepeliţe;

e) exploataţii de fazani;

f) exploataţii de potârnichi;

g) exploataţii de raţe.

2. Serotip relevant: Salmonella gallinarum.

3. Tipuri de probe ce trebuie recoltate: ouă, embrioni, deşeuri de incubaţie - în special puf din eclozionator, coji de ouă din eclozionator, păsări vii muribunde, cadavre proaspete sau congelate, organe (splină, ficat cu vezică biliară, rinichi, pulmon, gonade).

4. Efectivele de păsări vor fi supravegheate sanitar veterinar, conform următorului program:

a) în efectivele de tineret de reproducţie (găini, curcani, bibilici, prepeliţe, fazani, potârnichi şi raţe) înainte cu 10 zile de mişcare conform fluxului tehnologic vor fi examinate bacteriologic, minimum 5 cadavre;

b) Pe o raza de 3 km în jurul exploataţiilor avicole de selecţie, reproducţie rase uşoare şi reproducţie rase grele prin control bacteriologic pe păsări bolnave şi cadavre din gospodăriile individuale;

c) toate păsările ce prezintă semne clinice ce pot fi atribuite tifozei aviare trebuie să fie testate;

d) în exploataţiile de găini de reproducţie se va proceda astfel:

5. Pentru efectivele de bunici:

a) la puii de o zi: cadavrele înregistrate pe perioada transportului, probe de meconiu, în ziua populării;

b) pe durata vieţii: în săptămânile 1-2, 4, 9-11, 13-14 pe probe de fecale;

c) pentru producţie de ouă de incubat, pe probe de fecale, lunar din fiecare hală;

d) din incubatoare la fiecare 2 săptămâni pe cadavre, ouă cu embrioni morţi în coaja, puf şi meconiu.

6. Pentru ferme de părinţi:

a) la pui de o zi: în ziua popularii pe probe de cadavrele înregistrate pe perioada transportului sau probe de meconiu - maximum 10 probe;

b) pe durata vieţii cu 2 şi 4 săptămâni înainte de declanşarea ouatului pe cadavre. În funcţie de situaţia epidemiologică se vor recolta minimum 5 cadavre;

7. Pentru staţii de incubaţie de tip industrial:

a) lunar şi ori de câte ori se schimbă originea materialului biologic, pe probe de pui morţi, ouă cu embrioni morţi în coaja, puf şi meconiu. Se va recolta minimum o proba compusă din fiecare categorie precizate anterior, astfel:

- probă compusă cadavre - minimum 10 pui morţi,

- proba compusă 30 ouă cu embrioni morţi,

- proba compusă puf - minimum 5 eşantioane,

- proba compusă meconiu - minim 10 eşantioane.

PRECIZĂRI EXECUŢIE

1. În vederea testării bacteriologice nu vor fi recoltate probe de la efective ce au fost tratate cu produse medicinale veterinare antimicrobiene în decursul ultimelor două-trei săptămâni, înainte de testare.

2. Probele se testează numai în cadrul LSVSA nominalizate de către LNR pentru Salmoneloze animale, din cadrul IDSA şi desemnate de către ANSVSA, iar tipizarea izolatelor se va face în cadrul LNR salmoneloze animale din cadrul IDSA.

3. Contravaloarea examenelor de laborator şi a investigaţiilor necesare supravegherii este suportată de către administratorul/deţinătorul de animale.

4. În situaţia depistării unui caz pozitiv, se execută recontrolul întregului efectiv de către medicul veterinar oficial. Totodată se vor efectua controale oficiale în unităţile care au achiziţionat material biologic provenit din efectivele depistate pozitiv. Numărul probelor recoltate de la un efectiv de 500 păsări sau mai mare, trebuie să fie de minimum 10 probe.

5. Efectivele depistate pozitiv pentru Salmonella gallinarum la controlul oficial se elimină.

6. Este interzisă livrarea ouălor de incubaţie din unităţile contaminate.

7. Vaccinarea împotriva tifozei aviare a efectivelor de păsări este opţională şi se efectuează numai în scop preventiv. Cheltuielile privind vaccinarea împotriva tifozei aviare sunt suportate de către administratorul/deţinătorul de animale.

Această acţiune se realizează numai la solicitarea scrisă a proprietarului/administratorului, cu aprobarea DSVSA.

Confirmarea se efectuează prin izolarea şi identificarea biochimică a grupului serologic. Tipizarea serologică se efectuează în cadrul LNR Salmoneloze a Salmonella spp.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Supravegherea păsărilor din exploataţiile comerciale

PRECIZĂRI TEHNICE

Supraveghere activă

1. Conform prevederilor Deciziei 2011/214/UE.

2. Grupa de animale ţintă: păsări domestice din exploataţii comerciale de reproducţie

3. Examene clinice, examene serologice (RSAR sau ELISA), examene anatomopatologice, embrioteste efectuate la LSVSA.

4. Tipul probelor recoltate:

a) probe de sânge de la pui de găină şi de curcă de o zi;

b) 10 embrioni morţi în coajă şi pui neviabili de pe sitele de control pentru fiecare lot în perioada de ouat, la intervale de 30 zile în funcţie de schimbarea sursei

PRECIZĂRI EXECUŢIE

Prelevarea probelor se realizează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit - organizat în condiţiile legii, sub controlul şi responsabilitatea medicului veterinar oficial

Diagnosticul de laborator se confirmă prin teste de biologie moleculară.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare

I. Supravegherea în exploataţiile non-profesionale

II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a porcinelor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

1. PRECIZĂRI TEHNICE

1. PRECIZĂRI TEHNICE

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

Este interzis importul de animale vii şi produse ale acestora provenite din ţări unde evoluează boala.

Are ca scop identificarea şi notificarea oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală veziculoasă a porcului.

În cazul în care România se va afla în situaţia unui risc epidemiologie, la dispoziţia ANSVSA vor fi implementate inspecţii clinice şi testări serologice în acest scop.

Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi infirmate pe calea investigaţiilor epidemiologice şi clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe şi transmiterea acestora la LNR febră aftoasă şi boala veziculoasă a porcului. Suspiciunea se va notifica imediat ANSVSA.

Este interzis importul de animale vii şi produse ale acestora provenite din ţări unde evoluează boala.

Are ca scop identificarea şi notificarea oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală veziculoasă a porcului.

În cazul în care România se va afla în situaţia unui risc epidemiologie, la dispoziţia ANSVSA vor fi implementate inspecţii clinice şi testări serologice în acest scop.

Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi infirmate pe calea investigaţiilor epidemiologice şi clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe şi transmiterea acestora la LNR febră aftoasă şi boala veziculoasă a porcului. Suspiciunea se va notifica imediat ANSVSA.

2. PRECIZĂRI EXECUŢIE

2. PRECIZĂRI EXECUŢIE

Fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, gestionarii fondurilor de vânătoare şi medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi raportează cazurile de morbiditate şi mortalitate la animalele din speciile receptive. Medicii veterinari oficiali gestionează conduita de investigare a oricărei suspiciuni.

Fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele şi medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi raportează cazurile de morbiditate şi mortalitate la animalele din speciile receptive. Medicii veterinari oficiali gestionează conduita de investigare a oricărei suspiciuni.

Diagnosticul de laborator şi respectiv confirmarea unei suspiciuni se efectuează prin:

- Izolarea şi identificarea virusului (RT PCR şi detecţia de antigen prin ELISA);

- detecţia de anticorpi prin ELISA, asociată cu simptomatologie clinică caracteristică;

- detecţia de anticorpi prin ELISA sau simptomatologie clinică caracteristică asociate cu date epidemiologice relevante (pentru focare secundare).

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

I. Supravegherea în exploataţiile non-profesionale

II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a animalelor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

1. PRECIZĂRI TEHNICE

1. PRECIZĂRI TEHNICE

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

Este interzis importul de animale vii şi produse ale acestora provenite din ţări unde evoluează boala.

Are ca scop identificarea şi notificarea oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de stomatita veziculoasă.

În cazul în care România se va afla în situaţia unui risc epidemiologie, la dispoziţia ANSVSA vor fi implementate inspecţii clinice şi testări serologice în acest scop.

Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi infirmate pe calea investigaţiilor epidemiologice şi clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe şi transmiterea acestora la LNR febră aftoasă şi boala veziculoasă a porcului. Suspiciunea se va notifica imediat ANSVSA.

Este interzis importul de animale vii şi produse ale acestora provenite din ţări unde evoluează boala.

Are ca scop identificarea şi notificarea oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de stomatita veziculoasă.

În cazul în care România se va afla în situaţia unui risc epidemiologie, la dispoziţia ANSVSA vor fi implementate inspecţii clinice şi testări serologice în acest scop.

Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi infirmate pe calea investigaţiilor epidemiologice şi clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe şi transmiterea acestora la LNR febră aftoasă şi boala veziculoasă a porcului. Suspiciunea se va notifica imediat ANSVSA.

2. PRECIZĂRI EXECUŢIE

2. PRECIZĂRI EXECUŢIE

Fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, gestionarii fondurilor de vânătoare şi medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi raportează cazurile de morbiditate şi mortalitate la animalele din speciile receptive. Medicii veterinari oficiali gestionează conduita de investigare a oricărei suspiciuni.

Prelevarea de probe în caz de suspiciune va fi realizată în conformitate cu prevederile Manualului operaţional pentru febra aftoasă. Probele vor fi recoltate de către personal instruit, sub supravegherea medicului veterinar oficial cu echipamentul disponibil în cel mai apropiat Centru Local de Combatere a Bolilor sau DSVSA.

Fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, şi medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi raportează cazurile de morbiditate şi mortalitate la animalele din speciile receptive. Medicii veterinari oficiali gestionează conduita de investigare a oricărei suspiciuni.

Prelevarea de probe în caz de suspiciune va fi realizată în conformitate cu prevederile Manualului operaţional pentru febra aftoasă. Probele vor fi recoltate de către personal instruit, sub supravegherea medicului veterinar oficial cu echipamentul disponibil în cel mai apropiat Centru Local de Combatere a Bolilor sau DSVSA.

Diagnosticul de laborator se confirma prin:

- în caz de suspiciune (simptomatologie clinică şi date epidemiologice relevante), probele cu rezultat negativ la febra aftoasă şi boala veziculoasă a porcului sunt expediate la LNR-IDSA.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

I. Supravegherea în exploataţiile non-profesionale

II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a rumegătoarelor mici, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

1. PRECIZĂRI TEHNICE

1. PRECIZĂRI TEHNICE

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

1. Are ca scop identificarea, notificarea şi raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală şi menţinerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului.

Supravegherea pasivă este esenţială, mai ales asupra micilor rumegătoare domestice sau sălbatice din speciile receptive provenite din import, incluzând controalele documentare de identitate şi fizice a fiecărui lot importat.

2. Examinarea clinică

Perioada de incubaţie este stabilită conform recomandărilor OIE la 21 de zile.

Cazurile suspecte se investighează imediat.

Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinaţie în cazul importului sau comerţului intracomunitar, în perioada de carantină sau de aşteptare/interzicere a mişcării. Examene anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină.

Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigaţiilor epidemiologice şi clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe şi transmiterea acestora la laborator. Suspiciunea se va notifica imediat ANSVSA.

Are ca scop identificarea, notificarea şi raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală şi menţinerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului.

Supravegherea pasivă este esenţială, mai ales asupra micilor rumegătoare domestice sau sălbatice din speciile receptive provenite din import, incluzând controalele documentare de identitate şi fizice a fiecărui lot importat.

2. Examinarea clinică

Perioada de incubaţie este stabilită conform recomandărilor OIE la 21 de zile.

Cazurile suspecte se investighează imediat.

Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinaţie în cazul importului sau comerţului intracomunitar, în perioada de carantină sau de aşteptare/interzicere a mişcării. Examene anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină.

Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigaţiilor epidemiologice şi clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe şi transmiterea acestora la laborator. Suspiciunea se va notifica imediat ANSVSA.

3. Supravegherea serologică

Toate cazurile în care s-a dispus în mod întemeiat, prelevarea de probe de la animale bolnave, ce prezintă semne clinice ce pot fi atribuite bolii şi care în urma investigaţiilor epidemiologice şi clinice nu exclude boala.

3. Supravegherea serologică Toate cazurile în care s-a dispus în mod întemeiat, prelevarea de probe de la animale bolnave, ce prezintă semne clinice ce pot fi atribuite bolii şi care în urma investigaţiilor epidemiologice şi clinice nu exclude boala.

4. Supravegherea virusologică: pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la LNR şi/sau internaţionale şi sunt plătite de către DSVSA

2. PRECIZĂRI EXECUŢIE

2. PRECIZĂRI EXECUŢIE

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

După caz, medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi sau oficiali. Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

După caz, medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi sau oficiali. Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

Examinarea clinică

România nu importă animale vii din speciile receptive la pesta micilor rumegătoare şi nici produse de origine animală provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă de pesta micilor rumegătoare, recunoscut oficial de OIE.

La animalele vii din speciile receptive nou introduse prin comerţul intracomunitar sau importul din ţări terţe, se respectă prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 62/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind acţiunile sanitare veterinare de supraveghere şi imunoprofilactice obligatorii ale căror costuri sunt suportate de către proprietarii animalelor.

Examinarea clinică

România nu importă animale vii din speciile receptive la pesta micilor rumegătoare şi nici produse de origine animală provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă de pesta micilor rumegătoare, recunoscut oficial de OIE.

La animalele vii din speciile receptive nou introduse prin comerţul intracomunitar sau importul din ţări terţe, se respectă prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 62/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind acţiunile sanitare veterinare de supraveghere şi imunoprofilactice obligatorii ale căror costuri sunt suportate de către proprietarii animalelor.

În caz de suspiciune pe probe de sânge trimise la LNR-IDSA.

După caz, probele pot fi recoltate de medicii veterinari de liberă practică

împuterniciţi sau oficiali.

Testul serologic (ELISA competitiv) se realizează în cadrul LNR IDSA

În caz de suspiciune pe probe de sânge trimise la LNR-IDSA.

După caz, probele pot fi recoltate de medicii veterinari de liberă practică

împuterniciţi sau oficiali.

Testul serologic (ELISA competitiv) se realizează în cadrul LNR IDSA

Diagnosticul de boală se confirmă prin virusneutralizare, RT-PCR, izolare de virus, realizate în cadrul laboratorului comunitar de referinţă.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

I. Supravegherea în exploataţiile non-profesionale

II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a bovinelor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

1. PRECIZĂRI TEHNICE

1. PRECIZĂRI TEHNICE

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

1. Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA în condiţii de linişte epidemiologică.

Examene anatomoclinice şi necropsice ale animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de aşteptare.

1. Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA în condiţii de linişte epidemiologică.

Examene anatomoclinice şi necropsice ale animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de aşteptare.

2. Animalele suspicionate pentru această boală sunt investigate prin metode de la laborator: serologice (RFC sau ELISA), biologie moleculara (PCR) şi/sau microbiologice.

Animalele cu reacţii serologice neconcludente sau pozitive se identifică, se examinează clinic şi sunt recontrolate serologic. De la animalele la care se reconfirmă un rezultat serologic pozitiv şi care prezintă simptome suspecte de pleuropneumonie se prelevează următoarele probe: urina, sânge, lichid pleural (în spaţiul dintre coasta a 7-a şi a 8-a) recoltat prin puncţie aseptică, care se examinează prin tehnici de biologie moleculară şi sânge, lichid pleural care se examinează prin examen bacteriologic, la LNR-IDSA.

2. Animalele suspicionate pentru această boală sunt investigate prin metode de la laborator: serologice (RFC sau ELISA), biologie moleculara (PCR) şi/sau microbiologice.

Animalele cu reacţii serologice neconcludente sau pozitive se identifică, se examinează clinic şi sunt recontrolate serologic. De la animalele la care se reconfirmă un rezultat serologic pozitiv şi care prezintă simptome suspecte de pleuropneumonie se prelevează următoarele probe: urina, sânge, lichid pleural (în spaţiul dintre coasta a 7-a şi a 8-a) recoltat prin puncţie aseptică, care se examinează prin tehnici de biologie moleculară şi sânge, lichid pleural care se examinează prin examen bacteriologic,la LNR-IDSA.

3. Clinică, în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare.

În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere şi prevederile legislaţiei comunitare.

3. Clinică, în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare.

În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere şi prevederile legislaţiei comunitare.

4. În abatoare: inspecţia de abator trebuie să se realizeze prin proceduri adecvate în scopul decelării leziunilor pulmonare specifice. De la toate animalele cu leziuni suspecte de pleuropneumonie contagioasă se prelevează probe de lichid pleural şi ţesut pulmonar, care se examinează prin tehnici de biologie moleculară şi/sau examen bacteriologic la LNR-IDSA.

4. În abatoare: inspecţia de abator trebuie să se realizeze prin proceduri adecvate în scopul decelării leziunilor pulmonare specifice. De la toate animalele cu leziuni suspecte de pleuropneumonie contagioasă se prelevează probe de lichid pleural şi ţesut pulmonar, care se examinează prin tehnici de biologie moleculară şi/sau examen bacteriologic la LNR-IDSA.

2. PRECIZĂRI EXECUŢIE

2. PRECIZĂRI EXECUŢIE

Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac de către medicul veterinar de liberă practică în prezenta medicului veterinar oficial.

Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac de către medicul veterinar de liberă practică în prezenta medicului veterinar oficial.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen bacteriologic şi/sau PCR.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

I. Supravegherea în exploataţiile non-profesionale

II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a ovinelor şi caprinelor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

1. PRECIZĂRI TEHNICE

1. PRECIZĂRI TEHNICE

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare.

În scopul depistării rapide a eventualelor cazuri de boală şi a menţinerii statusului de sănătate: vizualizarea animalelor receptive din:

- exploataţie - informaţii şi notificări făcute de fermier;

- import - controale ale documentelor de identitate pentru fiecare lot importat.

Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare.

În scopul depistării rapide a eventualelor cazuri de boală şi a menţinerii statusului de sănătate: vizualizarea animalelor receptive din:

- exploataţie - informaţii şi notificări făcute de fermier;

- import - controale ale documentelor de identitate pentru fiecare lot importat.

2. Supraveghere clinică: în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare.

Inspecţia vizuală planificată a animalelor din speciile domestice receptive la virusul variolei ovinelor şi caprinelor, aflate pe teritoriul României:

a) în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontalieră;

b) în unităţile desemnate a efectua carantina pentru animale importate, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii, la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie.

Examene anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină.

2. Supraveghere clinică: în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare. Inspecţia vizuală planificată a animalelor din speciile domestice receptive la virusul variolei ovinelor şi caprinelor, aflate pe teritoriul României:

a) în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontalieră;

b) în unităţile desemnate a efectua carantina pentru animale importate, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii, la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie.

Examene anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină.

3. În caz de suspiciune se efectuează examene de laborator:

a) morfopatologice prin metodele HE, HEA/HEV, Pappenheim, pentru punerea în evidenţă a incluziunilor intracitoplasmatice specifice pe probe de material recoltat prin biopsie, precum şi ţesut cutanat cu leziuni, fixat în formol;

b) virusologice prin:

- identificarea virusului prin izolare pe culturi celulare pe probe de cruste, biopsii de ţesut cutanat cu leziuni, sânge prelevat în perioada de viremie provenite de la animale vii şi porţiuni de organe (limfonoduri, pulmon, ficat, etc.) şi ţesut cutanat cu leziuni de la animale moarte;

- detecţie de anticorpi prin testul de virusneutralizare pe probe de sânge

3. În caz de suspiciune se efectuează examene de laborator:

a) morfopatologice prin metodele HE, HEA/HEV, Pappenheim, pentru punerea în evidenţă a incluziunilor intracitoplasmatice specifice pe probe de material recoltat prin biopsie, precum şi ţesut cutanat cu leziuni, fixat în formol;

b) virusologice prin:

- identificarea virusului prin izolare pe culturi celulare pe probe de cruste, biopsii de ţesut cutanat cu leziuni, sânge prelevat în perioada de viremie provenite de la animale vii şi porţiuni de organe (limfonoduri, pulmon, ficat, etc.) şi ţesut cutanat cu leziuni de la animale moarte;

- detecţie de anticorpi prin testul de virusneutralizare pe probe de sânge

4. Inspecţia obligatorie în abatoare şi puncte de tăiere a animalelor din specii susceptibile ce provin din localitati ţintă, precum şi a celor taiate în perioada de carantină după import, efectuată de personal veterinar instruit pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de agentul cauzal.

4. Inspecţia obligatorie în abatoare şi puncte de tăiere a animalelor din specii susceptibile ce provin din localitati ţintă, precum şi a celor taiate în perioada de carantină după import, efectuată de personal veterinar instruit pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de agentul cauzal.

2. PRECIZĂRI EXECUŢIE

2. PRECIZĂRI EXECUŢIE

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

După caz, medici veterinari oficiali sau de liberă practică

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

După caz, medici veterinari oficiali sau de liberă practică

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

România nu importă animale din speciile receptive la variolă ovină şi caprină şi nici produse provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă de boală.

În caz de suspiciune sau apariţia unui focar se aplică măsurile generale de control prevăzute în Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 133/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care introduce măsuri generale pentru controlul unor boli ale animalelor şi măsuri specifice referitoare la boala veziculoasă a porcului, cu modificările şi completările ulterioare. Notificarea bolii se face în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

România nu importă animale din speciile receptive la variolă ovină şi caprină şi nici produse provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă de boală.

În caz de suspiciune sau apariţia unui focar se aplică măsurile generale de control prevăzute în Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 133/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care introduce măsuri generale pentru controlul unor boli ale animalelor şi măsuri specifice referitoare la boala veziculoasă a porcului, cu modificările şi completările ulterioare. Notificarea bolii se face în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Investigaţiile de diagnostic se realizează în cadrul IDSA.

Diagnosticul de confirmare a unui focar de variolă ovină şi caprină se realizează numai de către LNR-IDSA.

Investigaţiile de diagnostic se realizează în cadrul IDSA.

Diagnosticul de confirmare a unui focar de variolă ovină şi caprină se realizează numai de către LNR-IDSA.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin izolarea virusului pe culturi celulare şi identificarea prin testul de seroneutralizare în corelaţie cu semnele anatomoclinice şi examenele morfopatologice

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

I. Supravegherea în exploataţiile non-profesionale

II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a cailor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

1. PRECIZĂRI TEHNICE

1. PRECIZĂRI TEHNICE

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare

în scopul depistării rapide a eventualelor cazuri de boală şi a menţinerii statusului de sănătate: vizualizarea animalelor din exploataţie, informaţii şi notificări făcute de fermier.

Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare

în scopul depistării rapide a eventualelor cazuri de boală şi a menţinerii statusului de sănătate: vizualizarea animalelor din exploataţie, informaţii şi notificări făcute de fermier.

1. supraveghere serologică şi virusologică în caz de suspiciune;

2. se testează 0,5% din animalele provenite din comerţ intracomunitar, dar nu mai puţin de 2 probe pe lot;

3. se testează toate animalele din import ţări terţe.

4. Probele pentru examene serologice de supraveghere se trimit la IDSA, iar pentru examene virusologice de diagnostic se trimit de IDSA cu aprobarea ANSVSA la LNR.

5. În cazul apariţiei de probe pozitive, se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 135/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile de control şi combatere a pestei africane a calului, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prevederile legislaţiei comunitare în vigoare.

1. supraveghere serologică şi virusologică în caz de suspiciune;

2. se testează 0,5% din animalele provenite din comerţ intracomunitar, dar nu mai puţin de 2 probe pe lot;

3. se testează toate animalele din import ţări terţe.

4. Probele pentru examene serologice de supraveghere se trimit la IDSA, iar pentru examene virusologice de diagnostic se trimit de IDSA cu aprobarea ANSVSA la LNR.

5. În cazul apariţiei de probe pozitive, se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 135/2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prevederile legislaţiei comunitare în vigoare.

2. PRECIZĂRI EXECUŢIE

2. PRECIZĂRI EXECUŢIE

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA

Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA

Supravegherea activă

Supravegherea activă

a. Prelevarea probelor: medicul veterinar de liberă practică

b. Probele se testează la LNR-IDSA

a. Prelevarea probelor: medicul veterinar de liberă practică

b. Probele se testează la LNR-IDSA

Diagnosticul de laborator se confirmă de către laboratorul de referinţă al Uniunii Europene.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

I. Supravegherea în exploataţiile non-profesionale

II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a animalelor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

1. PRECIZĂRI TEHNICE

1. PRECIZĂRI TEHNICE

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

Inspecţia efectivele de porcine libere de infecţie.

Inspecţia planificată pentru efectivele de porcine libere de infecţie: în unităţile desemnate a efectua carantină pentru animalele nou introduse.

Supravegherea activă

Supravegherea activă

a. Serologică (ELISA gE): la 5% din animalele de reproducţie din exploataţiile autorizate de porcine, care nu vaccineaza sau vaccineaza cu vaccin marker - o data pe an.

Probele de sânge se prelevează de la porcinele nevaccinate sau vaccinate cu vaccin marker.

a. Serologică (ELISA gE): la 5% din animalele de reproducţie din exploataţiile autorizate de porcine, care nu vaccineaza sau vaccineaza cu vaccin marker - o data pe an.

Probele de sânge se prelevează de la porcinele nevaccinate sau vaccinate cu vaccin marker.

b. Examene virusologice, în caz de suspiciune de boală şi, după caz, identificarea genomului viral prin PCR la LNR-IDSA.

b. Examene virusologice, în caz de suspiciune de boală şi, după caz, identificarea genomului viral prin PCR la LNR-IDSA.

c. Probele de creier de la rumegătoarele cu simptomatologie de boală Aujeszky se vor examina concomitent şi pentru encefalopatii spongiforme transmisibile.

c. Probele de creier de la rumegătoarele cu simptomatologie de boală Aujeszky se vor examina concomitent şi pentru encefalopatii spongiforme transmisibile.

2. PRECIZĂRI EXECUŢIE

2. PRECIZĂRI EXECUŢIE

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

Conform prevederilor Deciziei nr. 185/2008/CE a Comisiei din 21 februarie 2008 privind garanţiile suplimentare în legătură cu boala Aujeszky în schimburile intracomunitare cu porci şi criteriile de furnizare a informaţiilor despre această boală, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 83/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind garanţii suplimentare în legătură cu boala Aujeszky în comerţul intracomunitar cu porci şi criteriile de furnizare a informaţiilor despre aceasta boală şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Conform prevederilor Deciziei nr. 185/2008/CE a Comisiei din 21 februarie 2008 privind garanţiile suplimentare în legătură cu boala Aujeszky în schimburile intracomunitare cu porci şi criteriile de furnizare a informaţiilor despre această boală, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 83/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind garanţii suplimentare în legătură cu boala Aujeszky în comerţul intracomunitar cu porci şi criteriile de furnizare a informaţiilor despre aceasta boală şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Supravegherea activă

Supravegherea activă

a. Serologică - examenele serologice se efectuează la LSVSA şi/sau IDSA.

a. Serologică - examenele serologice se efectuează la LSVSA şi/sau IDSA.

b. histopatologică:

1. Examenele histopatologice se vor efectua la LSVSA acreditate prin metoda HEA sau Pappenheim.

2. Probele de creier de la rumegătoarele cu simptomatologie nervoasă, se vor examina concomitent prin examene de laborator, pentru boala Aujeszky, rabie, listerioză şi pentru encefalopatii spongiforme transmisibile la LSVSA care deţin metode acreditate în acest scop.

b. histopatologică:

1. Examenele histopatologice se vor efectua la LSVSA acreditate prin metoda HEA sau Pappenheim.

2. Probele de creier de la rumegătoarele cu simptomatologie nervoasă, se vor examina concomitent prin examene de laborator, pentru boala Aujeszky, rabie, listerioză şi pentru encefalopatii spongiforme transmisibile la LSVSA care deţin metode acreditate în acest scop.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin ELISA - la porcine - sau examen virusologie la rumegătoare - izolarea şi identificarea virusului.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Supravegherea în exploataţiile de bovine

1. Supraveghere pasivă

a) Monitorizarea paratuberculozei în populaţia de bovine.

b) Anunţarea cazurilor clinice de boală.

c) Prelevarea de probe serologice de la animalele cu semne clinice în vederea efectuării examenelor de laborator, pentru confirmarea diagnosticului.

2. Supravegherea activă

În cazul în care se solicită certificarea pentru această boală pentru animale ce au destinaţia export sau comerţ intracomunitar sau certificarea exploataţiei ca exploataţie liberă pentru această boală, la cererea şi pe cheltuiala proprietarilor, se efectuează supravegherea prin examen serologic ELISA cu fază de absorbţie, a tuturor bovinelor în vârstă de peste 24 luni. Toate animalele reacţionate pozitiv la testul serologic prin ELISA cu faza de absorbţie, se izolează şi se testează prin ELISA de confirmare. Toate animalele pozitive prin ELISA de confirmare, la solicitarea proprietarilor de animale se elimină din efectiv şi se prelevează porţiuni de ileon terminal 25 - 30 cm pornind de la valvula ileo-cecală, precum şi alte segmente de intestin cu leziuni şi limfocentrii mezenterici aferenţi în scopul examinării morfopatologice, bacterioscopice şi bacteriologice pentru precizarea diagnosticului.

3. Confirmarea bolii se realizează prin examene de laborator: histopatologic (met. HEA/HEV; ZNM) şi bacteriologic pe probe de mucoasă intestinală şi limfonoduri aferenţi sau PCR pe probe de fecale sau raclat de mucoasa intestinală.

4. Declararea oficială a paratuberculozei se face când la unul sau la mai multe animale tăiate, dintr-o exploataţie, diagnosticul a fost confirmat postmortem prin examen morfopatologic şi bacterioscopic sau PCR pe probe de fecale sau raclat de mucoasa intestinală.

5. Exploataţia devine liberă de paratuberculoză după ce toate animalele pozitive au fost eliminate din exploataţie şi toate animalele rămase în vârstă de peste 24 de luni au fost testate serologic de două ori, la interval de un 6 luni cu rezultate negative.

6. O exploataţie se poate considera liberă de paratuberculoză atunci când toate animalele în vârstă de peste 24 de luni au fost testate serologic de două ori la un interval de minimum 6 luni cu rezultate negative.

I. Supravegherea în exploataţiile comerciale de ovine şi caprine domestice inclusiv în exploataţiile comerciale tip A

Supraveghere activă

1. Supravegherea prin examene serologice ELISA cu faza de absorbţie, a tuturor ovinelor şi caprinelor în vârstă de peste 12 luni nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe, pe perioada de aşteptare sau carantină.

2. Ovinele şi caprinele în vârstă de peste 12 de luni se testează serologic prin ELISA cu fază de absorbţie (screening), cu asigurarea prevalenţei de 1% şi confidenţei de 95%.

3. Toate animalele reacţionate pozitiv la testul serologic prin ELISA cu faza de absorbţie se izolează şi se testează prin ELISA de confirmare.

4. Toate animalele pozitive la ELISA se vor examina bacteriscopic pe probe fecale.

5. Toate animalele cu reacţii pozitive la testele menţionate la pct. 4, se elimină din efectiv şi se prelevează porţiuni de ileon terminal 25 - 30 cm pornind de la valvula ileo-cecală, alte segmente de intestin cu leziuni şi limfocentrii mezenterici aferenţi, care se examinează morfopatologic, bacterioscopic şi bacteriologic pentru precizarea diagnosticului.

6. Confirmarea bolii se realizează prin examene de laborator: morfopatologice (met. HEA/HEV şi ZNM), şi bacteriologice pe probe de mucoasă intestinală şi limfonoduri aferenţi.

7. Declararea oficială a paratuberculozei se face când la unul sau la mai multe animale tăiate, dintr-o exploataţie, diagnosticul a fost confirmat postmortem prin examen morfopatologic (met. HEA/HEV şi ZNM), bacterioscopic.

II. Efectuarea examenului necropsic la animalele moarte sau tăiate şi se trimit la laborator pentru examene morfopatologice şi bacterioscopice probe de mucoasă intestinală şi limfonoduri aferente.

III. Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale de ovine şi caprine în vederea asigurării cerinţelor de certificare în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 290/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condiţiile de sănătate a animalelor ce reglementează comerţul intracomunitar cu ovine şi caprine, cu modificările şi completările ulterioare.

Supraveghere pasivă

1. Monitorizarea paratuberculozei în populaţia de ovine şi caprine.

2. Anunţarea cazurilor clinice de boală.

3. Prelevarea de probe de la animalele cu semne clinice în vederea efectuării examenelor de laborator pentru confirmarea diagnosticului.

Ovinele şi caprinele pentru export sau comerţ intracomunitar cu destinaţia creştere şi reproducţie, în vederea asigurării cerinţelor de certificare trebuie să îndeplinească, următoarele condiţii:

a) acestea trebuie să fi provenit dintr-o exploataţie liberă de boală şi au fost în contact numai cu animale dintr-o astfel de exploataţie:

b) paratuberculoza nu a fost diagnosticată clinic în ultimele 12 luni;

c) nu a fost adus în atenţia medicului veterinar oficial, responsabil cu eliberarea certificatului de sănătate, nici un fapt care sugerează că cerinţele de la pct. (b) nu au fost îndeplinite;

d) proprietari declară că nu au avut cunoştinţă de un astfel de fapt şi care, în plus, au declarat în scris că animalul sau animalele destinate comerţului intracomunitar respectă cerinţele prevăzute la pct. (b).

IV. Supravegherea în centrele de colectare material seminal de berbeci şi ţapi

Supraveghere activă

1. Supravegherea prin examen serologic ELISA cu fază de absorbţie a berbecilor şi ţapilor de reproducţie la autorizare şi de două ori pe an, cu 14 zile înainte de şi după campania de montă.

2. În cazul obţinerii unor rezultate pozitive se aplică prevederile de la secţiunea I.

V. La rumegătoarele sălbatice în captivitate şi semicaptivitate din rezervaţii naturale, parcuri, grădini zoologice.

Supraveghere pasivă

1. Supraveghere prin examen necropsic al tuturor animalelor moarte sau tăiate în captivitate, precum şi a celor vânate sau moarte în rezervaţii naturale.

2. De la animalele cu leziuni suspecte de paratuberculoză se prelevează fragmente de intestin cu limfonodurile aferente pentru examene de laborator bacterioscopic şi histopatologic (met. HEA/HEV şi ZNM).

3. Arealul în care au fost depistate animale cu paratuberculoză se supune acţiunilor de vânătoare intensivă sau prin depopulare totală în cazul animalelor crescute în captivitate.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen morfopatologic + examen microscopic direct.

Notificarea bolii se face în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

I. Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a bovinelor de lapte, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

1. La toate bovinele în vârsta de peste 24 luni se efectuează testarea prin Roz Bengal (RBT) la un interval de minimum 3 luni şi maximum 12 luni faţă de data testării efectuate în anul anterior.*

2. În caz de suspiciune, prelevările de probe se efectuează în prezenţa medicului veterinar oficial.

3. Analizele pentru cazurile suspecte se efectuează numai în cadrul LNR.

4. Bovinele care au avut un rezultat pozitiv la RBT, vor fi tesate obligatoriu prin RFC (tehnica EU-RL) pentru confirmarea/infirmarea rezultatului obtinut la testul serologic de screening. Animalele pozitive la RFC pot fi supuse unui test cELISA sau unui test alergic.

5. Se suspendă statusul oficial indemn al exploataţiei şi rămâne suspendat până la îndeplinirea cerinţelor prevăzute de Anexa A II, pct. 3 B din Directiva 64/432/CEE a Consiliului din 26 iunie 1964 privind problemele de inspecţie veterinară care afectează schimburile intracomunitare cu bovine şi porcine, transpunsă în Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

6. Se recurge la tăierea animalelor pentru confirmarea bolii doar în cazul obţinerii rezultatelor pozitive la testele menţionate la pct. 4, a anchetei epidemiologice care să identifice sursa infecţiei şi a analizei de risc.

Supraveghere activă

1. La toate bovinele în vârsta de peste 24 luni se aplică unul din următoarele regimuri de testare, în conformitate cu cerinţele prevăzute de Anexa A II, lit. (c) din Directiva 64/432/CEE, transpusă prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare:

a) trei teste ELISA efectuate pe probe de lapte de la vacile aflate în lactaţie, la intervale de cel puţin 3 luni;

b) testarea prin Roz Bengal pe probe de sânge, la un interval de minim 3 luni şi maximum 12 luni faţă de data testării efectuate în anul anterior.

2. Pentru testarea bovinelor poate fi utilizat unul din regimurile de testare de la pct. 1. Alegerea unuia din regimurile de testare de la alin. 1. se face pe baza analizei documentate cost beneficiu efectuată între DSVSA - LSVSA şi exploataţiile comerciale de bovine.

3. Prelevarea probei amestec din tancul de răcire se face numai dacă în fermă sunt cel puţin 30% din vaci în perioada de lactaţie şi în exploataţiile cu tanc de răcire a laptelui care pot face dovada de trasabilitate la animalele care depun laptele la un muls.***

4. Probele de lapte se trimit spre examinare la LNR sau LSVSA desemnate în baza graficului elaborat de LNR în colaborare cu DSVSA.

5. Graficul de prelevare a probelor de lapte este stabilit de către DSVSA de comun acord cu LNR-IDSA.

6. În cazul unor rezultate pozitive la testul ELISA pe probe de lapte, se recurge la testarea prin Roz Bengal pe probe de sânge prelevate de la bovinele care au depus laptele la mulsul din care s-a efectuat testarea; Testarea de confirmare trebuie să se efectueze pe probe de sânge recoltate de la fiecare animal.

7. Bovinele care au avut un rezultat pozitiv la testul Roy Bengal, vor fi testate obligatoriu prin RFC (tehnica EU-RL) pentru confirmarea/infirmarea rezultatului obtinut la testul serologic de screening. Animalele pozitive la RFC pot fi supuse unui test cELISA sau unui test alergic.

8. Se suspendă statusul oficial indemn al exploataţiei şi rămâne suspendat până la îndeplinirea cerinţelor prevăzute în Anexa A II, pct. 3 B din Directiva 64/432/CEE, transpunsă în Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

9. Se recurge la tăierea animalelor pentru confirmarea bolii doar în cazul obţinerii rezultatelor pozitive la testele menţionate la pct. 7, a anchetei epidemiologice care să identifice sursa infecţiei şi a analizei de risc.

B. Testarea vacilor, bivoliţelor şi junincilor care au avortat sau care prezintă manifestări clinice ce conduc la suspicionarea infecţiei brucelice. Supraveghere pasivă

B. Testarea vacilor, bivoliţelor şi junincilor care au avortat sau care prezintă manifestări clinice ce conduc la suspicionarea infecţiei brucelice.

1. De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator avortoni, placentă, lichide fetale, precum şi probe de ser sanguin prelevate la 14-21 zile după avort.

2. Probele de sânge prelevate de la bovinele care au avortat se examinează serologic prin RSAR Roz Bengal şi RFC (tehnica EU-RL), iar apoi probele pozitive se trimit la LNR-IDSA, pentru confirmare.**

Supraveghere pasivă

1. De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator avortoni, placentă, lichide fetale, precum şi probe de ser sanguin la 14-21 zile după avort.

2. Probele de sânge prelevate de la bovinele care au avortat se examinează serologic prin RSAR Roz Bengal şi RFC (tehnica EU- RL), iar apoi probele pozitive se trimit la LNR-IDSA, pentru confirmare.**

3. Analizele pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele desemnate pentru aceste investigaţii.

C. Testarea bovinelor în exploataţiile cu status suspendat.

Supraveghere activă

1. Toate bovinele cu vârsta mai mare de 12 luni se supraveghează serologic pe probe individuale de sânge.

2. Probele pozitive la unul din testele serologice se trimit spre confirmare la LNR-IDSA.

3. Animalele care au reacţionat pozitiv la retestare prin RFC (tehnica EU-RL) se elimină prin abatorizare.

4. Atunci când animalul a fost tăiat şi nu mai este disponibil pentru testare, suspendarea poate fi ridicată dacă două teste de seroaglutinare, efectuate la toate bovinele din efectiv în vârstă mai mare de 12 luni, în concordanţă cu anexa nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare, prezintă un titru mai mic de 30 UI de aglutinare/ml; primul test va fi efectuat la cel puţin 30 de zile după eliminarea animalului iar al doilea cu cel puţin 60 de zile după primul test

5. Atunci când animalul a fost izolat de animalele din efectiv, el poate fi reintrodus în efectiv şi statusul efectivului poate fi restabilit după:

(a) o reacţie de seroaglutinare care a indicat un titru mai mic de 30 UI de aglutinare/ml şi a dat un rezultat negativ la o reacţie de fixare a complementului (tehnica EU-RL),

(b) un rezultat negativ la orice altă combinaţie de teste aprobată în acest scop, în baza procedurii naţionale.

6. De la animalele tăiate se trimit probe de uter, limfonoduri perechi genitale, retrofaringiene şi retromamare (pentru femele), respectiv inghinale (pentru masculi), în vederea efectuării examenului bacteriologic pentru izolare şi genotipare de Brucella spp.**

7. Examenele bacteriologice se efecuează la LSVSA care deţin metode acreditate pentru izolarea Brucella spp sau la LNR-IDSA.

8. Tulpinile de Brucella spp izolate în LSVSA vor fi trimise la LNR-IDSA, în vederea tipizării fenotipice sau şi genetice.

C. Testarea bovinelor în exploataţiile cu status suspendat.

Supraveghere activă

1. Toate bovinele cu vârsta mai mare de 12 luni se supraveghează serologic pe probe individuale de sânge.**

2. Probele pozitive la unul din testele serologice se trimit spre confirmare la LNR-IDSA.

3. Animalele care au reacţionat pozitiv la retestare prin RFC (tehnica OIE) se elimină prin abatorizare.

4. Atunci când animalul a fost tăiat şi nu mai este disponibil pentru testare, suspendarea poate fi ridicată dacă două teste de seroaglutinare, efectuate la toate bovinele din efectiv în vârstă mai mare de 12 luni, în concordanţă cu anexa nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare, prezintă un titru mai mic de 30 UI de aglutinare/ml; primul test va fi efectuat la cel puţin 30 de zile după eliminarea animalului iar al doilea cu cel puţin 60 de zile mai târziu.

5. Atunci când animalul a fost izolat de animalele din efectiv, el poate fi reintrodus în efectiv şi statusul efectivului poate fi restabilit după:

(a) o reacţie de seroaglutinare care a indicat un titru mai mic de 30 UI de aglutinare/ml şi a dat un rezultat negativ la o reacţie de fixare a complementului (tehnica OIE), sau

(b) un rezultat negativ la orice altă combinaţie de teste aprobată în acest scop, în baza procedurii naţionale.

6. De la animalele tăiate se trimit probe de uter, limfonoduri perechi genitale, retrofaringiene şi retromamare (pentru femele), respectiv inghinale (pentru masculi), în vederea efectuării examenelor anatomopatologic şi bacteriologic pentru izolare şi genotipare de Brucella spp.

7. Examenele bacteriologice se efectuează la LSVSA care deţin metode acreditate pentru izolarea Brucella spp sau la LNR-IDSA. 8. Tulpinile de Brucella spp izolate în LSVSA vor fi trimise la LNR-IDSA, în vederea tipizării fenotipice sau şi genetice.

D. Testarea bovinelor în exploataţiile cu status retras. Supraveghere activă

1. În cazul în care într-o exploataţie au fost diagnosticate animale pozitive aceasta îşi recapătă statutul oficial liber de boală, dacă: fie toate bovinele aflate în efectiv în momentul izbucnirii bolii au fost tăiate, fie efectivul a fost supus unei testări de verificare şi toate animalele cu vârstă mai mare de 12 luni au prezentat rezultate negative la două teste consecutive, efectuate la interval de 60 de zile, primul fiind efectuat la nu mai puţin de 30 de zile după eliminarea animalului(lor) pozitiv(e).

2. În cazul bovinelor care erau gestante în momentul izbucnirii, controlul final trebuie efectuat la cel puţin 21 zile după ce ultimul animal gestant în momentul izbucnirii, a fatat.

D. Testarea bovinelor în exploataţiile cu status retras. Supraveghere activă

1. În cazul în care într-o exploataţie au fost diagnosticate animale pozitive aceasta îşi recapătă statutul oficial liber de boală, dacă: fie toate bovinele aflate în efectiv în momentul izbucnirii bolii au fost tăiate, fie efectivul a fost supus unei testări de verificare şi toate animalele cu vârstă mai mare de 12 luni au prezentat rezultate negative la două teste consecutive, efectuate la interval de 60 de zile, primul fiind efectuat la nu mai puţin de 30 de zile după eliminarea animalului(lor) pozitiv(e).

2. În cazul bovinelor care erau gestante în momentul izbucnirii, controlul final trebuie efectuat la cel puţin 21 zile după ce ultimul animal gestant în momentul izbucnirii, a fatat.

III. Testarea animalelor domestice şi sălbatice nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe.

Supraveghere pasivă

1. Testare serologică pe probe individuale de sânge, randomizat un procent de 1% din efectiv, dar nu mai puţin de 5 probe pe lot.**

2. Se testează în intervalul de 30 de zile anterior sau ulterior datei la care au fost introduse în efectiv. În cazul în care testul este efectuat ulterior introducerii în efectiv, animalul (animalele) trebuie izolat(e) fizic de celelalte animale, pentru a se evita contactul direct sau indirect cu acestea până ce reacţia se dovedeşte negativă.

3. Probele se examinează prin RFC (tehnica EU-RL).

4. Cazurile pozitive şi neconcludente se trimit la LNR-IDSA, pentru confirmare.

5. Pentru confirmarea sau infirmarea infecţiei brucelice în efectiv, animalele pozitive la recontrolul I prin RFC (tehnica EU-RL) se sacrifică şi se prelevează de la acestea următoarele probe pentru efectuarea examenelor anatomopatologic şi bacteriologic: 3 perechi de limfonoduri (retro-faringieni, retro-mamari/inghinali la masculi, genitali), splină, glanda mamară, ţesut şi fluide uterine şi sânge.

6. Analizele se efectuează numai la laboratoarele care deţin metode acreditate pentru aceste investigaţii.

7. Boala se confirmă la LNR-IDSA, prin examene serologice, bacteriologice şi de biologie moleculară.

IV. Testarea materialului seminal introdus prin comerţ intracomunitar/import din ţări terţe.

Supraveghere pasivă

1. Testare, numai în caz de suspiciune, a 1% din fiecare ejaculat, dar nu mai puţin de o paietă din lotul provenit din acelaşi ejaculat, dacă acesta conţine mai puţin de 100 de paiete.

2. Toate paietele infectate, componente ale ejaculatului respectiv se denatureaza, nefiind permisa utilizarea acestora în cadrul inseminarii artificiale.

3. Probele sunt prelevate de medicii veterinari oficiali.

4. Analizele bacteriologice se efectuează la IDSA sau la laboratoarele care deţin metode acreditate pentru aceste investigaţii.

V. Supravegherea în exploataţiile comerciale de tineret la îngrăşat

Supraveghere pasivă

Sunt exceptaţi de la testare, cu condiţia ca aceştia să provină din exploataţii oficial indemne de bruceloză, iar autoritatea competentă local să garanteze că masculii pentru îngrăşat nu vor fi folosiţi pentru reproducţie şi vor fi trimişi direct la locul de tăiere.

VI. Specii susceptibile din fondul cinegetic

Supraveghere pasivă

1. Supraveghere serologică a speciilor susceptibile din fondul cinegetic obţinute prin vânătoare.

2. Probele se examinează prin Roz Bengal şi RFC (tehnica OIE).

3. De la animalele cu leziuni se prelevează probe pentru examene de laborator (aparat genital femei/mascul, splină, ficat, limfonoduri, pulmon, conţinut abcese ş.a).

4. Probele sunt recoltate de medici veterinari oficiali.

5. Analizele se efectuează numai la laboratoarele care deţin metode acreditate pentru aceste investigaţii.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin izolarea şi identificarea agentului etiologic al bolii, examen microscopic direct (Stamp, OMS) + examen cultural + identificare fenotipica şi genetica a speciilor şi biovariantelor Brucella spp.

Notificarea bolii se face în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

I. Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a ovinelor şi caprinelor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI TEHNICE

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

Pe întreg teritoriul ţării.

Are ca scop identificarea, notificarea şi raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit brucelozei şi menţinerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului.

Pe întreg teritoriul ţării.

Are ca scop identificarea, notificarea şi raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit brucelozei şi menţinerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului.

Examinarea clinică

Examinarea clinică

Cazurile suspecte se investighează imediat. Cazurile suspecte la controalele oficiale efectuate în timpul transportului, la destinaţie, în cazul importului sau comerţului intracomunitar, în perioada de carantină sau de aşteptare a mişcării, se vor izola şi se vor investiga serologic, şi după caz bacteriologic în sensul brucelozei.

Cazurile suspecte se investighează imediat. Cazurile suspecte la controalele oficiale efectuate în timpul transportului, la destinaţie, în cazul importului sau comerţului intracomunitar, în perioada de carantină sau de aşteptare a mişcării, se vor izola şi se vor investiga serologic, şi după caz bacteriologic în sensul brucelozei.

Supravegherea activă

Supravegherea activă

A. Ovinele şi caprinele în vârstă de peste 6 luni se supraveghează serologic, odată pe an.

A. Ovinele şi caprinele în vârstă de peste 6 luni se supraveghează serologic, odată pe an.

Supraveghere serologică prin RSAR Roz Bengal, astfel:

a) toţi masculii pentru reproducţie înainte de campania de montă

b) 5% din efectivele de ovine existente în exploataţiile nonprofesionale din fiecare localitate;

c) 5% din efectivele de caprine existente în exploataţiile nonprofesionale din fiecare localitate;

d) toate animalele provenite din comerţul intracomunitar/import introduse nou în exploataţie.

Supraveghere serologică prin RSAR Roz Bengal, astfel:

a) toţi masculii pentru reproducţie înainte de campania de montă

b) 5% din efectivele de ovine existente în exploataţiile comerciale;

c) 5% din efectivele de caprine existente în exploataţiile comerciale;

d) toate animalele provenite din comerţul intracomunitar/import introduse nou în exploataţie.

Se utilizează testul de aglutinare rapidă pe lamă cu antigen colorat cu Roz Bengal. Cazurile pozitive şi neconcludente se examinează şi prin RFC (tehnica EU-RL), ulterior probele pozitive se trimit la LNR-IDSA, pentru confirmare. Boala se confirmă la LNR-IDSA, prin examene serologice, bacteriologice şi de biologie moleculară.

În cazul în care mai mult de 5% din probele testate, pe localitate, sunt serologic pozitive la testul Roz Bengal, se aplică prevederile Anexei C la Directiva 91/68/CEE a Consiliului din 28/1991 privind condiţiile de sănătate animală care reglementează schimburile intracomunitare de ovine şi caprine.

Tot efectivul se supune examinării serologice prin RFC (tehnica EU-RL), Când unul sau mai multe ovine sunt suspecte de a fi infectate cu B.melitensis, statusul exploataţiei se suspendă provizoriu, iar animalele suspecte se izolează sau se distrug imediat, dar nu înainte de prelevarea de probe pentru confirmarea sau infirmarea infecţiei brucelice în efectiv: 3 perechi de limfonoduri (retro-faringieni, retro-mamari/inghinali la masculi, genitali), splina, glanda mamara, ţesuturi şi fluide uterine şi sânge. Probele se trimit la laborator pentru examen anatomopatologic şi bacteriologic.

Se utilizează testul de aglutinare rapidă pe lamă cu antigen colorat cu Roz Bengal.

Cazurile pozitive şi neconcludente se examinează şi prin RFC (tehnica EU-RL), uleterior probele pozitive se trimit la LNR-IDSA, pentru confirmare.

Boala se confirmă la LNR-IDSA, prin examene serologice, bacteriologice şi de biologie moleculară, în cazul în care mai mult de 5% din probele testate, pe exploataţie înregistrată/autorizată sanitar-veterinar, sunt serologic pozitive la testul Roz Bengal, se aplică prevederile Anexei C la Directiva 91/68/CEE.

Tot efectivul se supune examinării serologice prin RFC (tehnica EU-RL),

Când unul sau mai multe ovine sunt suspecte de a fi infectate cu B. melitensis, statusul exploataţiei se suspendă provizoriu, iar animalele suspecte se izolează sau se distrug imediat, dar nu înainte de prelevarea de probe pentru confirmarea sau infirmarea infecţiei brucelice în efectiv: 3 perechi de limfonoduri (retro-faringieni, retro-mamari/inghinali la masculi, genitali), splina, glanda mamara, ţesuturi şi fluide uterine şi sânge. Probele se trimit la laborator pentru examen anatomopatologic şi bacteriologic.

B. Se încadrează în programul de supraveghere şi se examinează serologic/bacteriologic după caz:

a) Probe de la toate animalele care au avortat se trimit la laborator: avortoni, placentă, lichide fetale, precum şi ser sanguin prelevat la 14-21 zile după avort.

b) Probe de la animalele cu manifestări clinice care conduc la suspicionarea infecţiei: secreţii cervicovaginale, lichide articulare sau din higrome, învelitori placentare, lapte, material seminal;

c) Probele provenite de la carcase cu leziuni suspecte de bruceloză: splină, sistem nervos central, limfonoduri genitale şi mamare, uter, glandă mamară;

d) Probe de la rumegătoarele sălbatice crescute în captivitate şi semicaptivitate, din rezervaţiile naturale, parcuri, grădini zoologice

B. Se încadrează în programul de supraveghere şi se examinează serologic/bacteriologic după caz:

a) Probe de la toate animalele care au avortat se trimit la laborator: avortoni, placentă, lichide fetale, precum şi ser sanguin prelevat la 14-21 zile după avort.

b) Probe de la animalele cu manifestări clinice care conduc la suspicionarea infecţiei: secreţii cervicovaginale, lichide articulare sau din higrome, învelitori placentare, lapte, material seminal;

c) Probele provenite de la carcase cu leziuni suspecte de bruceloză: splină, sistem nervos central, limfonoduri genitale şi mamare, uter, glandă mamară;

d) Probe de la rumegătoarele sălbatice crescute în captivitate şi semicaptivitate, din rezervaţiile naturale, parcuri, grădini zoologice

Probele de sânge se examinează prin Roz Bengal şi RFC (tehnica EU-RL)

Probele de sânge se examinează prin Roz Bengal şi RFC (tehnica EU-RL)

C. Animalele domestice nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din tări terte.

C. Animalele domestice şi sălbatice nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe.

Se examinează un procent de 1% din animale prin Roz Bengal şi RFC (tehnica EU- RL),

Se examinează un procent de 1% din animale prin Roz Bengal şi RFC (tehnica EU-RL),

PRECIZĂRI EXECUŢIE

Supravegherea pasivă

Procedura de supraveghere cuprinde crescătorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire

Examinarea clinică

Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac în prezenţa medicului veterinar oficial.

Analizele serologice/bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele care deţin metode acreditate pentru aceste investigaţii.

Conform Deciziei 2007/399/CE a Comisiei din 11 iunie 2007 de modificare a Deciziei 93/52/CEE privind recunoaşterea oficială a statutului României de stat indemn de bruceloză (B. melitensis) şi a Deciziei 2003/467/CE, prin care România a fost recunoscută oficial ca ţară oficial indemnă de bruceloză (Brucella melitensis).

Supravegherea activă

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit.

2. Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac în prezenţa medicului veterinar oficial.

Analizele serologice/bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele care deţin metode acreditate pentru aceste investigaţii.

3. De la animalele seropozitive tăiate probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică sub coordonarea şi controlul medicului veterinar oficial.

4. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA desemnate sub coordonarea LNR-IDSA.

5. Tulpinile de Brucella spp izolate în LSVSA teritoriale vor fi trimise la LNR - IDSA în vederea tipizării fenotipice sau şi genetice.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin izolarea şi identificarea agentului etiologic al bolii, examen microscopic direct (Stamp, OMS) + examen cultural + identificare fenotipică şi genetică a speciilor şi biovariantelor Brucella spp.

Notificarea bolii se face în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Supravegherea în exploataţiile de ovine cu destinaţia de creştere şi reproducţie

1. Supraveghere pasivă

a. Monitorizarea epididimitei infeetioase în populaţia de ovine.

b. Anunţarea cazurilor clinice de boală.

c. Prelevarea de probe de la animalele cu semne clinice în vederea efectuării examenelor de laborator pentru confirmarea diagnosticului.

2. Berbecii pentru reproducţie cu destinaţia export sau comerţ intracomunitar, în vederea asigurării cerinţelor de certificare trebuie să îndeplinească, următoarele condiţii:

a) să provină dintr-o exploataţie în care nu a fost diagnosticat nici un caz de epididimită contagioasă (Brucella ovis) în cursul ultimelor 12 luni;

b) să fi fost ţinuţi în permanenţă în această exploataţie timp de 60 de zile înainte de expediere;

c) în intervalul de 30 de zile înainte de expediere să fi fost supuşi cu rezultate negative unei reacţii de fixare a complementului (tehnica OIE), efectuate în conformitate cu anexa nr. 4 la Ordinul nr. 290/2006, cu modificările ulterioare.

3. Toţi masculii pentru reproducţie înainte de campania de montă.

4. Animalele cu rezultate pozitive la testul serologic se castrează.

5. De la animalele tăiate sau castrate, cu forme clinice de epididimită sau cu rezultate pozitive la examenele serologice, se trimit probe de testicule în vederea efectuării examenelor-bacteriologice pentru izolarea şi genotiparea Brucella ovis.

6. Analizele serologice/bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele care deţin metode acreditate pentru aceste investigaţii.

7. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA desemnate, sub coordonarea LNR-IDSA.

8. Tulpinile de Brucella spp izolate în LSVSA vor fi trimise la LNR-IDSA, în vederea tipizării fenotipice sau şi genetice.

9. Costurile programului de control al Epididimitei contagioase (Brucella ovis) în vederea evaluării statusului de sănătate al animalelor care fac obiectul importului, exportului, comerţului intracomunitar este suportat de către deţinătorul de animale.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin izolarea şi identificarea agentului etiologic al bolii, examen microscopic direct (Stamp, OMS) + examen cultural + identificare fenotipica şi genetica a Brucella ovis.

Notificarea bolii se face în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

I. Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a porcinelor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI TEHNICE

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

Pe tot teritoriul ţării.

Are ca scop identificarea, notificarea şi raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de bruceloză şi menţinerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului.

Pe tot teritoriul ţării.

Are ca scop identificarea, notificarea şi raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de bruceloză şi menţinerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului.

Examinarea clinică

Examinarea clinică

Cazurile suspecte se investighează imediat. Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinaţie în cazul importului sau comerţului intracomunitar, în perioada de carantină sau de aşteptare se vor izola şi se vor investiga serologic şi, după caz, bacteriologic pentru bruceloză. Se vor avea în vedere în mod deosebit, porcinele de reproducţie, în mod deosebit la cele aflate în localităţi învecinate cu zona silvatică

Cazurile suspecte se investighează imediat. Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinaţie în cazul importului sau comerţului intracomunitar, în perioada de carantină sau de aşteptare se vor izola şi se vor investiga serologic şi, după caz, bacteriologic pentru bruceloză.

Se vor avea în vedere în mod deosebit, porcinele de reproducţie, în mod deosebit la cele aflate în localităţi învecinate cu zona silvatică

Supravegherea activă

Supravegherea activă

Supravegherea serologică:

A. 1. 10 % din scroafe, O dată pe an;

2. toţi masculii necastraţi, trimestrial;

3. scroafele şi vierii care prezintă semne clinice care conduc la suspiciunea de infecţie brucelică, inclusiv toate scroafele care au avortat, după 14 - 21 zile de la avort;

4. toate scroafele şi scrofiţele montate cu vieri diagnosticaţi cu bruceloză Supravegherea serologică prin RSAR Roz Bengal (sau SAT) şi RFC (tehnica EU- RL).

1.Cazurile pozitive şi neconcludente în RFC (tehnica EU-RL), se trimit la LNR-IDSA, pentru confirmare.

2. De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator: avortoni, placentă, lichide fetale, precum şi ser sanguin după 14-21 zile de la avort, pentru precizarea diagnosticului. Se vor trimite la laborator şi probe de sânge de la vierii cu care au fost montate scroafele care au avortat.

3. De la vierii cu rezultat pozitiv la testele serologice se trimit la laborator testicule şi eventual material seminal în vederea efectuării investigaţiilor bacteriologice de confirmare/infirmare a bolii.

4. Boala se confirmă la LNR-IDSA, prin examene serologice, bacteriologice (izolarea şi identificarea B. suis).

5. În exploataţiile în care se confirmă infecţia brucelică se aplică sistarea reproducţiei şi asanarea.

Supravegherea serologică:

În exploataţiile comerciale înregistrate/autorizate:

A. 1. vierii de reproducţie - la intrarea în exploataţie şi apoi

trimestrial;

2. 10 % din scroafele şi scrofiţele pentru reproducţie, O dată pe an;

3. scroafele şi vierii care prezintă semne clinice care conduc la suspiciunea de infecţie brucelică inclusiv toate scroafele care au avortat, după 14-21 zile de la avort;

4. toate scroafele şi scrofiţele montate cu vieri diagnosticaţi cu bruceloză.

Supravegherea serologică prin RSAR Roz Bengal (sau SAT) şi RFC (tehnica EU-RL).

1.Cazurile pozitive şi neconcludente în RFC (tehnica EU-RL), se trimit la LNR-IDSA, pentru confirmare.

2. De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator: avortoni, placentă, lichide fetale, precum şi ser sanguin după 14 - 21 zile de la avort, pentru precizarea diagnosticului. Se vor trimite la laborator şi probe de sânge de la vierii cu care au fost montate scroafele care au avortat.

3. De la vierii cu rezultat pozitiv la testele serologice se trimit la laborator testicule şi eventual material seminal în vederea efectuării investigaţiilor bacteriologice de confirmare/infirmare a bolii.

4. Boala se confirmă la LNR-IDSA, prin examene serologice, bacteriologice (izolarea şi identificarea B. suis).

5. În exploataţiile în care se confirmă infecţia brucelică se aplică sistarea reproducţiei şi asanarea.

B. Animalele nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe.

Testarea se face serologic prin RSAR Roz Bengal (sau SAT) şi RFC (tehnica EU-RL), 10 % din scroafe şi toţi vierii.

C. În abator:

1. animalele vii: se examinează ante-mortem şi post-mortem;

2. carnea şi organele se examinează în unităţi de tăiere autorizate sanitar - veterinar.

3. carnea şi subprodusele comestibile la care nu s-au constatat leziuni se dau în consum fără restricţii;

4. organele cu leziuni se confiscă.

D. Supraveghere bacteriologică şi serologică obligatorie a speciilor susceptibile, 10% din mistreţi (din probele pentru PPC) şi iepuri cu leziuni din fondul cinegetic sau obţinuţi prin vânătoare.

Serologic prin RSAR Roz Bengal (SAT) şi RFC (tehnica EU-RL),

Pentru examene de laborator de la mistreţi şi iepuri se prelevează următoarele probe: aparat genital femei/mascul, splină, ficat, limfonoduri, pulmon, conţinut abcese, sânge, ş.a.

E. Material seminal introdus prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe.

Testare şi trasabilitate pe probe individuale, randomizat un procent de 1 %. Materialul seminal infectat se denaturează, nefiind permisa utilizarea acestuia în cadrul inseminării artificiale

PRECIZĂRI EXECUŢIE

Supravegherea pasivă

Procedura de supraveghere cuprinde crescătorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, vânătorii, administratorii fondurilor de vânătoare, medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

Examinarea clinică

Analizele serologice/bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele care deţin metode acreditate pentru aceste investigaţii.

Supravegherea activă

1. Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezenţa medicului veterinar oficial.

2. Analizele serologice/bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele care deţin metode acreditate pentru aceste investigaţii.

3. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA desemnate sub coordonarea LNR-IDSA.

4. Tulpinile de Brucella spp izolate în LSVSA teritoriale vor fi trimise la LNR-IDSA, în vederea tipizării fenotipice sau şi genetice.

În abator prelevările de probe se fac de către medicul veterinar oficial.

De la speciile susceptibile prelevările de probe se fac de către medicul veterinar oficial.

Probele de material seminal se prelevează de către medicul veterinar oficial.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin izolarea şi identificarea agentului etiologic al bolii, examen microscopic direct (Stamp, OMS) + examen cultural + identificare fenotipica şi genetica a speciei şi biovariantelor Brucella suis.

Notificarea bolii se face în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

I. Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a bovinelor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI TEHNICE

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

Pe tot teritoriul ţării, la toate bovinele domestice din ferme sau crescute în libertate

Monitorizarea datelor referitoare la incidenţa cazurilor de boală. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Pe tot teritoriul ţării, la toate bovinele domestice din ferme sau crescute în libertate.

Monitorizarea datelor referitoare la incidenţa cazurilor de boală. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Supravegherea activă

Supravegherea activă

1. Prin examene de laborator pe probe de secreţii prepuţiale de la tauri şi bivoli pentru montă naturală din taberele de vară, de 2 ori la interval de 7 zile:

a) înaintea sezonului de păşunat, într-o perioadă nu mai mare de 14 zile;

b) imediat după întoarcerea la stabulaţie;

c) mamelor de tauri prin examinare de mucus vaginal.

2. Înainte de prelevarea probelor taurii şi bivolii se ţin în repaos sexual 7 zile.

2. De la femelele care au avortat se trimit la laborator avortoni şi învelitori placentare.

1. Prin examene de laborator pe probe de secreţii prepuţiale de la tauri şi bivoli pentru montă naturală din taberele de vară, de 2 ori la interval de 7 zile:

a) înaintea sezonului de păşunat, într-o perioadă nu mai mare de 14 zile;

b) imediat după întoarcerea la stabulaţie;

c) mamelor de tauri prin examinare de mucus vaginal.

2. Înainte de prelevarea probelor taurii şi bivolii se ţin în repaos sexual 7 zile.

2. De la femelele care au avortat se trimit la laborator avortoni şi învelitori placentare.

PRECIZĂRI EXECUŢIE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

Supravegherea activă

Supravegherea activă

Prelevarea probelor se realizează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial. Examenele de laborator la LSVSA, sub coordonarea LNR-IDSA. Tulpinile de Campylobacter spp. izolate vor fi trimise la LNR - IDSA pentru caracterizare fenotipică şi genetică

Prelevarea probelor se realizează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial. Examenele de laborator la LSVSA, sub coordonarea LNR-IDSA. Tulpinile de Campylobacter spp. izolate vor fi trimise la LNR - IDSA pentru caracterizare fenotipică şi genetică

Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen cultural + identificare fenotipică şi genetica a speciilor şi subspeciilor Campylobacter spp.

I. Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a ovinelor, porcinelor, păsărilor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI TEHNICE

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

Pe tot teritoriul ţării, la ovine, porcine, păsări din exploataţii Monitorizarea datelor referitoare la incidenţa cazurilor de boală. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Pe tot teritoriul ţării, la ovine, porcine, păsări din exploataţii Monitorizarea datelor referitoare la incidenţa cazurilor de boală. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Supravegherea activă

Supravegherea activă

Prelevarea de probe de fecale proaspete, masa intestinală/probe cecumuri şi organe de la ovine, porcine şi păsări pentru examene de laborator

Prelevarea de probe de fecale proaspete, masa intestinală/probe cecumuri şi organe de la ovine, porcine şi păsări pentru examene de laborator

PRECIZĂRI EXECUŢIE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

Supravegherea activă - la solicitarea proprietarului/deţinătorului de animale

Supravegherea activă - la solicitarea proprietarului/deţinătorului de animale

Prelevarea probelor se realizează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial. Examenele de laborator la LSVSA, sub coordonarea LNR-IDSA. Tulpinile de Campylobacter spp. izolate vor fi trimise la LNR - IDSA pentru caracterizare fenotipică şi genetică.

Prelevarea probelor se realizează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial. Examenele de laborator la LSVSA, sub coordonarea LNR-IDSA. Tulpinile de Campylobacter spp. izolate vor fi trimise la LNR - IDSA pentru caracterizare fenotipică şi genetică.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen cultural + identificare fenotipică şi genetica a speciilor şi subspeciilor Campylobacter spp

Supravegherea în exploataţiile comerciale

Supravegherea activă:

I. Supravegherea serologică prin ELISA pentru:

a) Taurii şi bivolii autorizaţi pentru reproducţie pe teritoriul României, de două ori pe an, în semestrele I şi II.

b) Tăuraşii care se achiziţionează pentru reproducţie, după împlinirea vârstei de şase luni, înainte de plecarea din ferma de origine şi la minimum 21 de zile de la intrarea în carantină în ferma de destinaţie;

Probele de sânge se prelevează de la animale nevaccinate anti - IBR-IPV şi se testează la LSVSA abilitate şi/sau LNR-IDSA.

Testarea bovinelor în exploataţiile comerciale de bovine, autorizate sanitar-veterinar:

Supraveghere activă

1. Se aplică program voluntar de vaccinare, utilizând vaccinuri cu marker.

2. Se notifică în prealabil DSVSA cu privire la intenţia de aplicare a unui program de vaccinare; notificarea va fi însoţită de specificaţii privind tipul de vaccin utilizat şi schema de vaccinare.

3. DSVSA transmit la ANSVSA graficul notificărilor privind vaccinarea.

Diagnosticul etiologic se stabileşte prin examene de laborator:serologie (ELISA) şi virusologice (izolare de virus).

I. Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a bovinelor " inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI TEHNICE

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

Supraveghere clinică a efectivelor de bovine de reproducţie în special la montă şi la fătare, pentru efectivele indigene şi a celor aflate în perioada de carantină.

Supraveghere clinică a efectivelor de bovine de reproducţie în special la montă şi la fătare, pentru efectivele indigene şi a celor aflate în perioada de carantină.

Supravegherea activă

Supravegherea activă

Se efectuează examene de laborator pentru evidenţierea parazitului prin tehnica preparatului direct şi/sau prin tehnica cultivării pe mediu.

Testarea materialului seminal introdus prin comerţ intracomunitar/import din ţări terţe în caz de suspiciune

Înainte de prelevarea probelor taurii şi bivolii se ţin în repaus sexual 7 zile.

Materialul seminal infectat se denaturează.

Se efectuează examene de laborator pentru evidenţierea parazitului prin tehnica preparatului direct şi/sau prin tehnica cultivării pe mediu. Testarea materialului seminal introdus prin comerţ intracomunitar/import din ţări terţe în caz de suspiciune

Înainte de prelevarea probelor taurii şi bivolii se ţin în repaus sexual 7 zile. Materialul seminal infectat se denaturează.

PRECIZĂRI EXECUŢIE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

Supravegherea activă

Supravegherea activă

Examenele de laborator se efectuează la IDSA şi laboratoarele care deţin metode acreditate pentru aceste investigaţii.

Examenele de laborator se efectuează la IDSA şi laboratoarele care deţin metode acreditate pentru aceste investigaţii.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Supravegherea în exploataţiile de caprine destinate creşterii şi reproducţiei

Supraveghere pasivă

1. a) Monitorizarea artritei-encefalitei caprine în populaţia de caprine.

b) Anunţarea cazurilor clinice de boală.

c) Prelevarea de probe de la animalele cu semne clinice în vederea efectuării examenelor de laborator pentru confirmarea diagnosticului.

2. Caprinele pentru export sau comerţ intracomunitar cu destinaţia creştere şi reproducţie, în vederea asigurării cerinţelor de certificare trebuie să îndeplinească, următoarele condiţii:

a) acestea trebuie să fi provenit dintr-o exploataţie liberă de boală şi au fost în contact numai cu animale dintr-o astfel de exploataţie:

b) artrita/encefalita caprină nu a fost diagnosticată clinic în ultimii 3 ani;

c) totuşi, aceasta perioadă trebuie să fie redusă la 12 luni, dacă animalele infectate cu artrita/encefalita caprină au fost tăiate şi animalele care au rămas în exploataţie au reacţionat negativ la două teste recunoscute conform procedurii comunitare;

d) nu a fost adus în atenţia medicului veterinar oficial, responsabil cu eliberarea certificatului de sănătate, nici un fapt care sugerează că cerinţele de la lit. b) nu au fost îndeplinite;

e) proprietarii declară că nu au avut cunoştinţă de un astfel de fapt şi care, în plus, au declarat în scris că animalul sau animalele destinate comerţului intracomunitar respectă cerinţele prevăzute la lit. b).

3. Costurile programului de control pentru artrita/encefalita caprină în vederea evaluării statusului de sănătate a animalelor care fac obiectul importului, exportului, comerţului intracomunitar este suportat de către deţinătorul de animale.

Diagnosticul de artrită/encefalită caprină se confirmă prin ELISA sau ID.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Supravegherea în exploataţiile de ovine destinate creşterii şi reproducţiei

Supraveghere pasivă

1. a) Monitorizarea bolii în populaţia de ovine.

b) Anunţarea cazurilor clinice de boală.

c) Prelevarea de probe de la animalele cu semne clinice în vederea efectuării examenelor de laborator pentru confirmarea diagnosticului.

2. Ovinele pentru export sau comerţ intracomunitar cu destinaţia creştere şi reproducţie, în vederea asigurării cerinţelor de certificare trebuie să îndeplinească, următoarele condiţii:

a) trebuie să fi provenit dintr-o exploataţie liberă de boală şi au fost în contact numai cu animale dintr-o astfel de exploataţie:

b) Maedi - Visna nu a fost diagnosticată clinic în ultimii 3 ani;

c) totuşi, aceasta perioadă trebuie să fie redusă la 12 luni, dacă animalele infectate cu Maedi - Visna au fost tăiate şi animalele care au rămas în exploataţie au reacţionat negativ la două teste recunoscute conform procedurii comunitare;

d) nu a fost adus în atenţia medicului veterinar oficial, responsabil cu eliberarea certificatului de sănătate, nici un fapt care sugerează că cerinţele de la lit. b) nu au fost îndeplinite;

e) proprietari declară că nu au avut cunoştinţă de un astfel de fapt şi care, în plus, au declarat în scris că animalul sau animalele destinate comerţului intracomunitar respectă cerinţele prevăzute la lit. b).

3. Costurile programului de control pentru Maedi - Visna în vederea evaluării statusului de sănătate a animalelor care fac obiectul importului, exportului, comerţului intracomunitar este suportat de către deţinătorul de animale.

Diagnosticul de Maedi Visna se confirmă prin ELISA sau ID.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

I. Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a animalelor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI TEHNICE

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare referitoare la monitorizarea zoonozelor şi agenţilor zoonotici, cu modificările şi completările ulterioare.

Supravegherea activă

Supravegherea activă

Supravegherea gazdelor intermediare prin examene de laborator:

- probe fragmente de organe cu formaţiuni chistice prelevate de la gazdele intermediare pentru evidenţierea formelor larvare de Echinococcus spp. prin examen macroscopic şi microscopic.

Se prelevează fragmente de organe cu modificări chistice de către medicii veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar de la nivelul abatoarelor şi se transmit la LSVSA pentru efectuarea examenelor de laborator (examen parazitologic şi morfopatologic); probele pozitive pentru genul Echinococcus se transmit la IDSA pentru confirmare şi pentru identificare specie prin tehnici de biologie moleculară

În baza rezultatelor analizelor de laborator care atestă infectarea animalelor cu Echinococcus spp, medicii veterinari din cadrul DSVSA au obligaţia să întocmească ancheta epidemiologică în scopul stabilirii sursei de infestare.

Tratamentul câinilor pozitivi se va face de câte ori este nevoie cu respectarea procedurii de tratament ce implică în mod obligatoriu, restricţionarea deplasării în exterior a câinilor trataţi în primele 2 zile de la tratament. Materiile fecale eliminate în aceste 2 zile de la câinii pozitivi vor fi strânse şi inactivate.

Supravegherea gazdelor intermediare prin examene de laborator:

- probe fragmente de organe cu formaţiuni chistice prelevate de la gazdele intermediare pentru evidenţierea formelor larvare de Echinococcus spp. prin examen macroscopic şi microscopic.

Se prelevează fragmente de organe cu modificări chistice de către medicii veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar de la nivelul abatoarelor şi se transmit la LSVSA pentru efectuarea examenelor de laborator (examen parazitologic şi morfopatologic); probele pozitive pentru genul Echinococcus se transmit la IDSA pentru confirmare şi pentru identificare specie prin tehnici de biologie moleculară

În baza rezultatelor analizelor de laborator care atestă infectarea animalelor cu Echinococcus spp, medicii veterinari din cadrul DSVSA au obligaţia să întocmească ancheta epidemiologică în scopul stabilirii sursei de infestare.

Tratamentul câinilor pozitivi se va face de câte ori este nevoie cu respectarea procedurii de tratament ce implică în mod obligatoriu, restricţionarea deplasării în exterior a câinilor trataţi în primele 2 zile de la tratament. Materiile fecale eliminate în aceste 2 zile de la câinii pozitivi vor fi strânse şi inactivate.

PRECIZĂRI EXECUŢIE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi medicul veterinar oficial.

Medicul veterinar de liberă practică şi medicul veterinar oficial.

Supravegherea activă

Supravegherea activă

Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau LNR-IDSA.

Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau LNR-IDSA.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen histologic la gazdele intermediare.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

I. Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a animalelor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI TEHNICE

Supravegherea activă

Supravegherea activă

Supravegherea serologică RFC (tehnica OIE),.a armăsarilor din herghelii şi depozite, O dată pe an.

Examenele serologice prin RFC (tehnica OIE), în caz de suspiciune.

Supravegherea serologică RFC (tehnica OIE),.a armăsarilor din herghelii şi depozite, O dată pe an. Examenele serologice prin RFC (tehnica OIE), în caz de suspiciune.

PRECIZĂRI EXECUŢIE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

Supravegherea activă

Supravegherea activă

Medic veterinar de liberă practică împuternicit în: herghelii şi depozite de armăsari. Medic veterinar de liberă practică împuternicit sub supravegherea medicului veterinar oficial, în caz de suspiciune.

Medic veterinar de liberă practică împuternicit în: herghelii şi depozite de armăsari.

Medic veterinar de liberă practică împuternicit sub supravegherea medicului veterinar oficial, în caz de suspiciune.

Diagnosticul de laborator se realizează prin evidenţierea protozoarelor flagelate, prin examen direct şi/sau cultural şi detecţia anticorpilor anti-Trypanosoma equiperdum prin microtehnica de fixare a complementului

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

I. Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploataţiile comerciale

A. Testarea ecvideelor în exploataţiile indemne din localităţile libere de AIE.

1. Supravegherea serologică a tuturor ecvideelor în vârstă de peste 6 luni din exploataţiile nonprofesionale, se realizează O dată pe an în perioada februarie-aprilie. Excepţie fac ecvideele de sport care se testează de două ori pe an, respectiv în perioada februarie-aprilie şi la un interval de 6 luni.

2. Testarea serologică se realizează prin testul Coggins:

- testul Coggins se efectuează la LSVSA; probele se prelevează de medicul veterinar de liberă practică împuternicit;

- ecvideele prevăzute în Decizia 346/2010/UE a Comisiei din 18 iunie 2010 referitoare la măsurile de protecţie cu privire la anemia infecţioasă ecvină în România, se testează la LNR-IDSA; probele se prelevează de medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezenţa medicului veterinar oficial.

3. La ecvideele care sunt identificate şi prin dangalizare, în nota de însoţire a probelor către laboratoarele de diagnostic, pe lângă numărul de microcip se menţionează şi dangaua.

4. Pentru verificarea numărului de identificare al ecvideului, premergătoare prelevării probei, se va proceda la scanarea cu cititorul de microcip pe toată suprafaţa corpului pentru a se putea identifica toate microcipurile. În tabelele de prelevare se înscriu toate numerele de microcip identificate la acelaşi animal.

5. Rezultatul testelor de laborator efectuate pentru diagnosticarea AIE se completează la secţiunea VII a paşaportului de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit sau medicul veterinar oficial după caz.

6. Proprietarul animalului/animalelor diagnosticat/diagnosticate cu AIE este obligat să îl izoleze/să le izoleze de alte ecvidee sănătoase până în momentul uciderii sau tăierii.

7. Animalele cu rezultat pozitiv la testul Coggins se sacrifică în maximum 30 zile de la eliberarea buletinului de analiză. Animalele cu semne clinice de boală se ucid.

8. Ecvinele care au reacţionat pozitiv la testul Coggins nu se mai retestează. Dacă există dubii privind corectitudinea prelevării probei/probelor, directorul executiv al DSVSA dispune o expertiză; dacă din expertiză reiese că au existat neconformităţi la recoltarea, ambalarea, transportul probei/probelor, directorul executiv aprobă o altă prelevare.

9. Dacă directorul executiv aprobă, se prelevează o nouă probă care se trimite la LNR - IDSA pentru diagnostic şi o contraprobă, dacă proprietarul solicită acest lucru. Proba sau contraproba se prelevează de medicul veterinar oficial şi se sigilează.

A. Testarea ecvideelor în exploataţiile indemne din localităţile libere de AIE.

1. Supravegherea serologică a ecvideelor în vârstă de peste 6 luni, astfel:

a) armăsarii folosiţi temporar în staţiunile de montă, la autorizare şi apoi de 3 ori pe an, după cum urmează:

(i) cu 15 zile înainte de plecarea din efectivul de origine;

(ii) cu 15 zile înainte de retragerea din staţiunile de montă;

(iii) după 15 zile de la reîntoarcerea lor în efectivul de origine;

b) armăsarii din staţiunile de montă, la autorizare şi de 2 ori pe an, la un interval de 6 luni

c) ecvideele din herghelii, depozite de armăsari, hipodromuri, manej, asociaţii hipice/cluburi sportive, ecvideele de curse, sport, agrement şi din alte unităţi specializate, de două ori pe an, respectiv în perioada februarie-aprilie şi la un interval de 6 luni;

2. Testarea serologică se realizează prin testul Coggins; testul Coggins se efectuează la LSVSA, cu excepţia ecvideelor prevăzute în Decizia 346/2010/UE, care se testează la LNR din cadrul IDSA; probele se prelevează de medicul veterinar de liberă practică împuternicit, iar pentru ecvideele prevăzute în Decizia 346/201 O/UE de medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezenţa medicului veterinar oficial.

3. La ecvideele care sunt identificate şi prin dangalizare, în nota de însoţire a probelor către laboratoarele de diagnostic, pe lângă numărul de microcip se menţionează şi dangaua.

4. Pentru verificarea numărului de identificare al ecvideului, premergătoare prelevării probei, se va proceda la scanarea cu cititorul de microcip pe toată suprafaţa corpului pentru a se putea identifica toate microcipurile. În tabelele de prelevare se înscriu toate numerele de microcip identificate la acelaşi animal.

5. Rezultatul testelor de laborator efectuate pentru diagnosticarea AIE se completează la secţiunea VII a paşaportului de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit sau medicul veterinar oficial după caz.

6. Proprietarul animalului/animalelor diagnosticat/diagnosticate cu AIE este obligat să îl izoleze/să le izoleze de alte ecvidee sănătoase până în momentul uciderii sau tăierii.

7. Animalele cu rezultat pozitiv la testul Coggins se sacrifică în maximum 30 zile de la eliberarea buletinului de analiză. Animalele cu semne clinice de boală se ucid.

8. Ecvinele care au reacţionat pozitiv la testul Coggins nu se mai retestează.

Dacă există dubii privind corectitudinea prelevării probei/probelor, directorul executiv al DSVSA dispune o expertiză; dacă din expertiză reiese că au existat neconformităţi la recoltarea, ambalarea, transportul probei/probelor, directorul executiv aprobă o altă prelevare.

9. Dacă directorul executiv aprobă, se prelevează o nouă probă care se trimite la LNR - IDSA pentru diagnostic şi o contraprobă, dacă proprietarul solicită acest lucru. Proba sau contraproba se prelevează de medicul veterinar oficial şi se sigilează.

B. Testarea ecvideelor în exploataţiile contaminate

Dacă în exploataţie sunt mai multe ecvidee şi cel puţin unul a avut rezultat pozitiv la testul Coggins de confirmare, acesta/acestea se elimină, iar restul animalelor se supun testării prin testul Coggins la un interval de 90 zile, până la obţinerea a două rezultate negative consecutiv, pentru toate ecvideele din exploataţie; primul test se efectuează la un interval de 90 de zile de la data prelevării probelor anterioare, iar următorul test, după alte 90 zile.

Exploataţiile nonprofesionale indemne, în care s-au înregistrat unul sau mai multe cazuri de AIE, se declară contaminate şi se aplică măsurile de eradicare a bolii, în conformitate cu prevederile Planului pentru eradicarea AIE pe teritoriul României.

B. Testarea ecvideelor în exploataţiile contaminate Dacă în exploataţie sunt mai multe ecvidee şi cel puţin unul a fost diagnosticat cu AIE, animalele pozitive se elimină, iar restul animalelor se supun testării prin testul Coggins la un interval de 90 zile, până la obţinerea a două rezultate negative consecutiv, pentru toate ecvideele din exploataţie; primul test se efectuează la un interval de 90 de zile de la data prelevării probelor anterioare, iar următorul test, după alte 90 zile.

Exploataţiile comerciale indemne, în care s-au înregistrat unul sau mai multe cazuri de AIE, se declară contaminate şi se aplică măsurile de eradicare a bolii, în conformitate cu prevederile Planului pentru eradicarea AIE pe teritoriul României.

C. Testarea ecvideelor în localităţile contaminate

1. Dacă într-o localitate s-au diagnosticat unul sau mai multe ecvidee cu AIE, după eliminarea tuturor animalelor pozitive, toate celelalte ecvidee din localitate se supun testării prin testul Coggins la un interval de 90 zile, până la momentul în care, toate ecvideele din localitatea respectivă au obţinut rezultat negativ la două teste Coggins efectuate la un interval de 90 zile; primul test se efectuează la un interval de 90 de zile de la data prelevării probei anterioare, iar al doilea test, după alte 90 zile.

2. Ecvideele cu vârsta de până la 6 luni, care provin din localităţi în care evoluează AIE, se testează la momentul împlinirii vârstei de 6 luni.

C. Testarea ecvideelor în localităţile contaminate

1. Dacă într-o localitate s-au diagnosticat unul sau mai multe ecvidee cu AIE, după eliminarea tuturor animalelor pozitive, toate celelalte ecvidee din localitate se supun testării prin testul Coggins la un interval de 90 zile, până la momentul în care, toate ecvideele din localitatea respectivă au obţinut rezultat negativ la două teste Coggins efectuate la un interval de 90 zile; primul test se efectuează la un interval de 90 de zile de la data prelevării probei anterioare, iar al doilea test, după alte 90 zile.

2. Ecvideele cu vârsta de până la 6 luni, care provin din localităţi în care evoluează AIE se testează la momentul împlinirii vârstei de 6 luni

D. Testarea ecvideelor în vederea circulaţiei pe teritoriul României Se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 37/2010 privind circulaţia ecvinelor pe teritoriul României, cu modificările ulterioare, şi ale Planului pentru eradicarea AIE pe teritoriul României. Animalele negative din exploataţii libere de AIE pot părăsi exploataţiile în cazul în care au trecut 90 zile de la testare, numai după efectuarea unui nou test, la care s-au obţinut rezultate negative, în cele 10 zile premergătoare datei mişcării. Excepţia o constituie ecvideele care sunt transportate direct la abator. Testul Coggins se efectuează la LSVSA.

D. Testarea ecvideelor în vederea circulaţiei pe teritoriul României Se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 37/2010, cu modificările ulterioare, şi ale Planului pentru eradicarea AIE pe teritoriul României. Animalele negative din exploataţii libere de AIE pot părăsi exploataţiile în cazul în care au trecut 90 zile de la testare, numai după efectuarea unui nou test, la care s-au obţinut rezultate negative, în cele 10 zile premergătoare datei mişcării. Excepţia o constituie ecvideele care sunt transportate direct la abator. Testul Coggins se efectuează la LSVSA.

E. Testarea ecvideelor în vederea mişcării intracomunitare

Se efectuează în conformitate cu prevederile Deciziei 346/2010/UE şi cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 37/2010, cu modificările ulterioare.

Pentru ecvideele care fac obiectul mişcării intracomunitare sau în ţări terţe, indiferent de destinaţie, prelevarea probelor de sânge se efectuează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezenţa medicului veterinar oficial.

Probele de sânge provenite de la ecvideele care fac obiectul circulaţiei pe teritoriul altor state membre sau ţări terţe, indiferent de destinaţie, sau care provin din exploataţiile menţionate în Decizia 346/2010/UE, se sigilează în vederea trimiterii la laborator. Testele Coggins se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

E. Testarea ecvideelor în vederea mişcării intracomunitare Se efectuează în conformitate cu prevederile Deciziei 346/2010/UE şi cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 37/2010, cu modificările ulterioare.

Pentru ecvideele care fac obiectul mişcării intracomunitare sau în ţări terţe, indiferent de destinaţie, prelevarea probelor de sânge se efectuează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezenţa medicului veterinar oficial.

Probele de sânge provenite de la ecvideele care fac obiectul circulaţiei pe teritoriul altor state membre sau ţări terţe, indiferent de destinaţie, sau care provin din exploataţiile menţionate în Decizia 346/2010/UE, se sigilează în vederea trimiterii la laborator. Testele Coggins se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

F. Testarea ecvideelor introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe precum şi a celor reîntoarse în ţară

Toate ecvideele introduse prin comerţul intracomunitar sau import din ţări terţe se supun examenului serologic prin testul Coggins, în primele 15 zile de la achiziţie. Probele se prelevează de medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezenţa medicului veterinar oficial.

Ecvideele de sport sau agrement se supun examenului serologic prin testul Coggins, în primele 15 zile de la reîntoarcerea în ţară, în cazul în care deplasarea a fost pentru o perioadă mai mare de 90 zile.

F. Testarea ecvideelor introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe precum şi a celor reîntoarse în ţară Toate ecvideele introduse prin comerţul intracomunitar sau import din ţări terţe se supun examenului serologic prin testul Coggins, în primele 15 zile de la achiziţie. Probele se prelevează de medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezenţa medicului veterinar oficial.

Ecvideele de sport sau agrement se supun examenului serologic prin testul Coggins, în primele 15 zile de la reîntoarcerea în ţară, în cazul în care deplasarea a fost pentru o perioadă mai mare de 90 zile.

G. Atunci când consideră necesar, ANSVSA va elabora şi va transmite, în vederea implementării, instrucţiuni tehnice suplimentare privind supravegherea, controlul şi eradicarea AIE.

G. Atunci când consideră necesar, ANSVSA va elabora şi va transmite, în vederea implementării, instrucţiuni tehnice suplimentare privind supravegherea, controlul şi eradicarea AIE.

H. Derogare privind testarea ecvideelor crescute în libertate în zona Deltei Dunării, destinate abatorizării

Ecvideele crescute în libertate în zona Deltei Dunării, care se scot din această zonă în vederea abatorizării, pot fi transportate direct la abator fără a fi supuse testării pentru depistarea AIE, cu respectarea următoarelor condiţii:

1. toate ecvideele care constituie transportul sunt considerate ca fiind infectate cu virusul AIE;

2. ecvideele care fac obiectul acestei derogări nu sunt incluse în programul naţional de eradicare a AIE şi nu fac obiectul despăgubirilor conform Hotărârii Guvernului nr. 1214/2009, cu modificările ulterioare;

3. toate ecvideele care constituie transportul se identifică prin microcipare şi se înscriu în baza de date SIIE;

4. transportul ecvideelor se efectuează direct către abatorul de destinaţie fără a trece printr-un târg de animale sau o altă exploataţie;

5. DSVSA Tulcea stabileşte, de comun acord cu abatorul de destinaţie, data la care va avea loc transportul; data se stabileşte cu 7 - 10 zile înaintea derulării transportului intenţionat;

6. DSVSA Tulcea informează cu 7 - 10 zile înaintea deplasării DSVSA de la locul de destinaţie despre data transportului;

7. DSVSA Tulcea informează DSVSA de la locul de destinaţie, DSVSA din judeţele de tranzit şi abatorul de destinaţie despre desfăşurarea transportului, graficul şi ruta acestuia, cu 24 de ore înainte de expedierea animalelor;

8. abatorul de destinaţie confirmă recepţionarea transportului, prin transmiterea prin fax, în termen de 24 ore, la DSVSA de la locul de destinaţie a listei cu numerele de microcip ale ecvideelor care au făcut parte din transportul recepţionat;

9. abatorul de destinaţie instituie măsurile necesare aplicate în cazul tăierii ecvideelor infectate cu virusul AIE;

10. DSVSA de la locul de destinaţie transmite prin fax, în termen de 24 ore, la DSVSA Tulcea lista cu numerele de microcip ale ecvideelor care au făcut parte din transportul recepţionat.

Transportul de ecvidee este însoţit de următoarele documente:

a) certificat sanitar - veterinar de sănătate, în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 37/2010, cu modificările ulterioare; la rubrica "Data şi rezultatul ultimului test pentru anemie infecţioasă ecvină" a acestui certificat se înscrie următoarea menţiune: "ecvidee expediate în conformitate cu prevederile anexei nr. 1 la Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. ...../2014 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor şi ecvideelor, precum şi a Normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor";

b) paşaport;

c) document referitor la informaţii privind lanţul alimentar.

I. Laboratoarele de diagnostic îşi vor planifica recepţia şi introducerea în lucru a probelor prin testul Coggins, astfel încât să asigure o citire preliminară la 24 ore pentru validarea reacţiei serului martor pozitiv, iar citirea finală şi interpretarea rezultatelor să fie efectuată la 48 ore, în conformitate cu prevederile Manualului OIE, ultima ediţie.

I. Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a cabalinelor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI TEHNICE

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

1. Supraveghere obligatorie prin:

- examen clinic;

- testarea alergică sau serologică (prin RFC - tehnica OIE), şi post mortem prin examene bacteriologice şi morfopatologice a tuturor animalelor suspecte.

2. Supraveghere obligatorie prin examen clinic, testarea alergică sau serologică a tuturor animalelor care urmează a fi sacrificate.

3. Examenele bacteriologice se efectuează pe probe de organe, ţesuturi.

1. Supraveghere obligatorie prin:

- examen clinic;

- testarea alergică sau serologică (prin RFC - tehnica OIE), şi post mortem prin examen bacteriologic şi morfopatologic al tuturor animalelor suspecte.

2. Supraveghere obligatorie prin examen clinic, testarea alergică sau serologică a tuturor animalelor care urmează a fi sacrificate.

3. Examenele bacteriologice se efectuează pe probe de organe, ţesuturi.

PRECIZĂRI EXECUŢIE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit supervizat de medicul veterinar oficial

2. Examenele serologice se efectuează la IDSA sau la LSVSA acreditate pentru aceste investigaţii

3. Examenele bacteriologice se efectuează la IDSA

4. Examenele necropsice, histopatologice se efectuează la IDSA sau la LSVSA, după caz.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit supervizat de medicul veterinar oficial

2. Examenele serologice se efectuează la IDSA sau la LSVSA acreditate pentru aceste investigaţii

3. Examenele bacteriologice se efectuează la IDSA

4. Examenele necropsice, histopatologice se efectuează la IDSA sau la LSVSA, după caz.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin coroborarea datelor clinice cu a rezultatelor examenelor alergic, serologic şi bacteriologic.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

I. Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a animalelor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI TEHNICE

Supravegherea pasivă

I. Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante, inclusiv a documentelor sanitare veterinare şi a altor documente ce însoţesc transporturile de animale receptive ce provin din alte state membre ale Uniunii Europene sau ţări terţe, înainte de debarcarea animalelor la destinaţie, potrivit prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 129/566/2007.

1. Observarea stării de sănătate a cabalinelor şi păsărilor, efectuată de către proprietarii sau reprezentanţi ai acestora şi raportarea oricăror semne clinice medicilor veterinari de liberă practică împuterniciţi şi/sau oficiali din cadrul DSVSA, semne ce pot fi atribuite infecţiei cu virusul West Nile.

2. Supravegherea infecţiei cu virus West Nile la animale se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

3. Semnele clinice care pot sugera infecţia cu virusul West Nile la cabaline sunt:

a) ataxie;

b) pareză;

c) paralizia unuia sau mai multor membre;

d) imobilitate;

e) apatie, somnolenţă sau hiperexcitabilitate;

f) reflex palpebral exacerbat;

g) depresie;

h) hiperestezie.

3. Semnele clinice care pot sugera infecţia cu virusul WestNile la păsări sunt:

a) apatie;

b) depresie;

c) letargie;

d) incoordonare a mişcărilor aripilor;

e) incapacitate de zbor;

f) mişcări de pedalare;

g) paralizie.

4. Se va avea în vedere diagnosticul diferenţial faţă de următoarele boli: rabie, durină, tetanos, botulism, hipocalcemie, intoxicaţii cu metale grele, micotoxine.

5. Raportarea, în urma supravegherii pasive, a animalelor receptive (cabaline, păsări) cu semne clinice ce pot fi atribuite infecţiei cu virusul West Nile, este urmată de prelevarea de probe pentru clarificarea statusului acestora.

Probele prelevate de la animalele vii cu semne clinice ce pot fi atribuite infecţiei cu virusul West Nile, sunt reprezentate de ser pe coagul. Probele de ser vor fi testate pentru detecţia imunoglobulinelor G (păsări) şi a imunoglobulinelor M (cabaline). Probele de ser vor fi expediate, în vederea testării, la IDSA

Supravegherea pasivă

I. Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante, inclusiv a documentelor sanitare veterinare şi a altor documente ce însoţesc transporturile de animale receptive ce provin din alte state membre ale Uniunii Europene sau ţări terţe, înainte de debarcarea animalelor la destinaţie, potrivit prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 129/566/2007.

1. Observarea stării de sănătate a cabalinelor şi păsărilor, efectuată de către proprietarii sau reprezentanţi ai acestora şi raportarea oricăror semne clinice medicilor veterinari de liberă practică împuterniciţi şi/sau oficiali din cadrul DSVSA, semne ce pot fi atribuite infecţiei cu virusul West Nile.

2. Supravegherea infecţiei cu virus West Nile la animale se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

3. Semnele clinice care pot sugera infecţia cu virusul West Nile la cabaline sunt:

a) ataxie;

b) pareză;

c) paralizia unuia sau mai multor membre;

d) imobilitate;

e) apatie, somnolenţă sau hiperexcitabilitate;

f) reflex palpebral exacerbat;

g) depresie;

h) hiperestezie.

3. Semnele clinice care pot sugera infecţia cu virusul West Nile la păsări sunt:

a) apatie;

b) depresie;

c)letargie;

d) incoordonare a mişcărilor aripilor;

e) incapacitate de zbor;

f) mişcări de pedalare;

g) paralizie.

4. Se va avea în vedere diagnosticul diferenţial faţă de următoarele boli: rabie, durină, tetanos, botulism, hipocalcemie, intoxicaţii cu metale grele, micotoxine.

5. Raportarea, în urma supravegherii pasive, a animalelor receptive (cabaline, păsări) cu semne clinice ce pot fi atribuite infecţiei cu virusul West Nile, este urmată de prelevarea de probe pentru clarificarea statusului acestora. Probele prelevate de la animalele vii cu semne clinice ce pot fi atribuite infecţiei cu virusul West Nile, sunt reprezentate de ser pe coagul. Probele de ser vor fi testate pentru detecţia imunoglobulinelor G (păsări) şi a imunoglobulinelor M (cabaline).

Probele de ser vor fi expediate, în vederea testării, la IDSA

II. Supravegherea entomologică

Capturare şi identificare vectori (ţânţari), în perioada de activitate a acestora (mai - octombrie).

1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Capitolului III lit. L din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

a) Capturare vectori (ţânţari), pe toată durata sezonului de activitate a acestora (mai - octombrie) pe baza fişei de investigaţie

b. Stabilirea punctelor de colectare a vectorilor va fi realizată de către DSVSA la propunerea LNR pentru vectori, din IDSA.

b) înregistrarea coordonatelor geografice (latitudine, longitudine, altitudine) cu dispozitive GPS în toate punctele de colectare a vectorilor.

II. Supravegherea entomologică

Capturare şi identificare vectori (ţânţari), în perioada de activitate a acestora (mai - octombrie).

1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Capitolului III lit. L din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

a) Capturare vectori (ţânţari), pe toată durata sezonului de activitate a acestora (mai - octombrie) pe baza fişei de investigaţie

b. Stabilirea punctelor de colectare a vectorilor va fi realizată de către DSVSA la propunerea LNR pentru vectori, din IDSA.

b) înregistrarea coordonatelor geografice (latitudine, longitudine, altitudine) cu dispozitive GPS în toate punctele de colectare a vectorilor.

În localităţile pentru care s-a dispus notificarea la OIE, respectiv Polizeşti, Esna (jud. Brăila) şi loc. Nuntaşi (jud. Constanţa), în vederea declarării statusului de zonă liberă de West Nile, se va proceda la supravegherea serologică pentru depistarea imunoglobulinelor M, prin prelevare de probe de la cabaline, în lunile iunie, august şi octombrie (3 acţiuni). Examenele pot fi efectuate şi pe probe recoltate pentru supravegherea AIE.

În cazul în care la prima acţiune se constată seroconversie la probele recoltate din localităţile de mai sus menţionate, statusul localităţii va rămâne neschimbat şi nu se vor mai recolta probe în lunile august şi octombrie. Similar se va proceda şi în cazul celei de a doua acţiuni.

Numărul de probe care va fi prelevat, la fiecare acţiune, va fi raportat la populaţia de cabaline din localităţile respective, asigurând o depistare a infecţiei la o prevalenţă de 5% cu confidenţă de 95%. Probele vor fi testate la IDSA.

PRECIZĂRI EXECUŢIE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

I. Monitorizarea este efectuată de medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, din LNR pentru arboviroze din cadrul IDSA, precum şi din cadrul ANSVSA

I. Monitorizarea este efectuată de medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, din LNR pentru arboviroze din cadrul IDSA, precum şi din cadrul ANSVSA

II. Supravegherea entomologică

II. Supravegherea entomologică

Probele pentru supravegherea entomologică vor fi prelevate de către medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA. Examenele de identificare a genului şi speciei vectorilor virusului West-Nile se efectuează la LSVSA abilitate de LNR din cadrul IDSA, iar confirmarea se face de către LNR

Probele pentru supravegherea entomologică vor fi prelevate de către medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA. Examenele de identificare a genului şi speciei vectorilor virusului West-Nile se efectuează la LSVSA abilitate de LNR din cadrul IDSA, iar confirmarea se face de către LNR

Diagnosticul de laborator se confirmă de către laboratorul de referinţă al Uniunii Europene.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

I. Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a bovinelor şi bubalinelor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI TEHNICE

Supraveghere activă

Supraveghere activă

1. Supravegherea taurilor şi bivolilor autorizaţi pentru reproducţie.

Supravegherea de laborator se realizează prin ELISA pentru detecţie de anticorpi (pentru confirmarea statusului de liber BVD-MD în unităţile specializate furnizoare de material seminal), ELISA pentru detecţie antigen, izolare pe culturi celulare, iar după caz PCR.

1. Supravegherea taurilor şi bivolilor autorizaţi pentru reproducţie.

Supravegherea de laborator se realizează prin ELISA pentru detecţie de anticorpi (pentru confirmarea statusului de liber BVD-MD în unităţile specializate furnizoare de material seminal), ELISA pentru detecţie antigen, izolare pe culturi celulare, iar după caz PCR.

2. Examenele virusologice se efectuează pe probe de organe, tampoane nazale, utilizând ca metodă alternativă şi PCR.

Examene pentru depistarea virusului sau antigenului viral:

a) la toţi taurii la autorizare, prin două examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni pe probe de sânge sau ser sanguin;

b) la toţi tăuraşii care se achiziţionează pentru reproducţie, după vârsta de şase luni, înainte de livrare, prin două examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni, pe probe de sânge sau ser sanguin;

Taurii şi bivolii de reproducţie, pozitivi pentru virusul şi/sau antigenul BVD-MD se elimină de la reproducţie.

2. Examenele virusologice se efectuează pe probe de organe, tampoane nazale, utilizând ca metodă alternativă şi PCR. Examene pentru depistarea virusului sau antigenului viral:

a) la toţi taurii la autorizare, prin două examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni pe probe de sânge sau ser sanguin;

b) la toţi tăuraşii care se achiziţionează pentru reproducţie, după vârsta de şase luni, înainte de livrare, prin două examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni, pe probe de sânge sau ser sanguin;

Taurii şi bivolii de reproducţie, pozitivi pentru virusul şi/sau antigenul BVD-MD se elimină de la reproducţie.

PRECIZĂRI EXECUŢIE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

Supraveghere activă

Supraveghere activă

Probele sunt recoltate de medicul veterinar de liberă practică împuternicit. Examenele de laborator se realizează la IDSA şi/sau LSVSA.

Probele sunt recoltate de medicul veterinar de liberă practică împuternicit.

Examenele de laborator se realizează la IDSA şi/sau LSVSA.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin testul imunoenzimatic - ELISA.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Supravegherea activă se realizează la solicitarea proprietarului/deţinătorului de animale, în cazul efectuării activităţilor de comerţ.

Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a salmonidelor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

SUPRAVEGHERE

Supraveghere activă

1. Inspecţii efectuate de către autoritatea competentă în conformitate cu prevederile art. 7 din Norma sanitară veterinară ce stabileşte cerinţele de sănătate animală pentru animalele de acvacultura şi produsele acestora, precum şi pentru prevenirea şi controlul anumitor boli ale animalelor acvatice aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de către serviciile de sănătate a animalelor, conformitate cu prevederile art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin ordinul respectiv.

2. Examinarea populaţiei animalelor acvatice pentru depistarea bolii clinice, conform prevederilor art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau observării creşterii mortalităţii în timpul inspecţiei în exploataţiile de salmonide sau în mediul natural.

PRECIZĂRI TEHNICE

Supravegherea activă

1. Frecvenţa inspecţiilor se stabileşte în conformitate cu art. 7 şi 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu partea B a anexei nr. 3 la norma sanitară veterinară respectivă.

Inspecţiile efectuate conform art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare, constau în verificarea registrelor unităţilor de acvacultura şi realizarea de examen clinic şi anatomopatologic în scopul detectării modificărilor patologice, potrivit prevederilor anexei la Decizia 2008/896/CE a Comisiei din 20 noiembrie 2008 privind orientări pentru programele de supraveghere a sănătăţii animale bazate pe evaluarea riscului prevăzute în Directiva 2006/8 8/CE.

2. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 2, pct. 9 lit. a), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 şi cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 471/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind planurile de prelevare, metodele de diagnostic, determinarea şi confirmarea prezenţei septicemiei hemoragice virale - SHV - şi necrozei hematopoietice infecţioase - NHI - la peşti.

Temperatura apei la prelevarea probelor trebuie să fie de <=20°C.

PRECIZĂRI EXECUŢIE

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA realizează inspecţiile, examinează populaţia animalelor acvatice şi prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul IDSA astfel:

1. Supraveghere prin izolare de virus în culturi celulare

2. Diagnostic prin izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin teste ELISA, IF, neutralizare, PCR.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin:

1. Izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin teste IF, ELISA, neutralizare şi/sau PCR urmat de secvenţiere

2. Metode imunochimice aplicate în preparate din ţesuturi (în cazul unui focar confirmat anterior)

3. PCR urmat de secvenţiere (în cazul unui focar confirmat anterior)

Confirmarea primului caz de SHV în ferme/compartimente/zone neinfectate trebuie sa se bazeze pe metodele menţionate la pct. 1

Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28 şi 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare

Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a salmonidelor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

SUPRAVEGHERE

Supraveghere activă

1. Inspecţii efectuate de către autoritatea competentă în conformitate cu prevederile art. 7 din Norma sanitară veterinară ce stabileşte cerinţele de sănătate animală pentru animalele de acvacultura şi produsele acestora, precum şi pentru prevenirea şi controlul anumitor boli ale animalelor acvatice aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de către serviciile de sănătate a animalelor, conformitate cu prevederile art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin ordinul respectiv.

2. Examinarea populaţiei animalelor acvatice pentru depistarea bolii clinice, conform prevederilor art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau observării creşterii mortalităţii în timpul inspecţiei în exploataţiile de salmonide sau în mediul natural.

PRECIZĂRI TEHNICE

Supravegherea activă

1. Frecvenţa inspecţiilor se stabileşte în conformitate cu art. 7 şi 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu partea B a anexei nr. 3 la norma sanitară veterinară respectivă.

Inspecţiile efectuate conform art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare, constau în verificarea registrelor unităţilor de acvacultura şi realizarea de examen clinic şi anatomopatologic în scopul detectării modificărilor patologice, potrivit prevederilor anexei la Decizia 2008/896/CE a Comisiei din 20 noiembrie 2008 privind orientări pentru programele de supraveghere a sănătăţii animale bazate pe evaluarea riscului prevăzute în Directiva 2006/8 8/CE.

2. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 2, pct. 9 lit. a), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 şi cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 471/2002.

Temperatura apei la prelevarea probelor trebuie să fie de <=18°C.

PRECIZĂRI EXECUŢIE

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA realizează inspecţiile, examinează populaţia animalelor acvatice şi prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul IDSA astfel:

1. Supraveghere prin izolare de virus în culturi celulare

2. Diagnostic prin izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin teste ELISA, IF, neutralizare, PCR.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin:

1. Izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin teste IF, ELISA, neutralizare şi/sau PCR urmat de secvenţiere

2. Metode imunochimice aplicate în preparate din ţesuturi (în cazul unui focar confirmat anterior)

3. PCR (în cazul unui focar confirmat anterior)

Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28 şi 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare

Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a crapului, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

SUPRAVEGHERE

Supraveghere activă

1. În unităţile cu risc crescut de răspândire a bolilor se efectuează inspecţii de către serviciile de sănătate a animalelor din cadrul autorităţii competente.

2. În cazul suspiciunii bolii sau observarea creşterii mortalităţii în exploataţiile de ciprinide şi/sau în mediul natural se examinează populaţia animalelor acvatice şi se prelevează probe pentru diagnostic.

Supraveghere pasivă

Pentru unităţile cu risc mediu şi scăzut, în cazul suspiciunii bolii sau observarea creşterii mortalităţii în exploataţiile de ciprinide şi/sau în mediul natural se examinează populaţia de animale acvatice şi se prelevează probe pentru diagnostic.

PRECIZĂRI TEHNICE

Supravegherea activă

1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 2, pct. 9 lit. a), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

Temperatura apei la prelevarea probelor trebuie să fie <=22°C.

Supraveghere pasivă

Prelevarea şi notificarea se realizează ca şi în cazul supravegherii active.

PRECIZĂRI EXECUŢIE

Supravegherea activă

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA realizează inspecţiile, examinează populaţia animalelor acvatice şi prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2. Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel:

2.1. Supraveghere prin izolare de virus în culturi celulare;

2.2. Diagnostic prin izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin teste ELISA, IF, neutralizare, PCR şi secvenţiere

Supraveghere pasivă

Precizările de execuţie sunt aceleaşi ca în cazul supravegherii active.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin:

1. Izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin PCR urmat de secvenţiere.

2. PCR urmat de secvenţiere (în cazul unui focar confirmat anterior)

Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28 şi 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare

Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a animalelor acvatice, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

SUPRAVEGHERE

Supraveghere activă

1. Inspecţii efectuate de către autoritatea competentă în conformitate cu prevederile art. 7 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de către serviciile de sănătate a animalelor, conformitate cu prevederile art. 10 din Norma sanitară veterinară respectivă.

2. Examinarea populaţiei animalelor acvatice pentru depistarea bolii clinice, conform prevederilor art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau observării creşterii mortalităţii în timpul inspecţiei în exploataţiile de crap sau în mediul natural

PRECIZĂRI TEHNICE

Supravegherea activă

1. Frecvenţa inspecţiilor se stabileşte în conformitate cu art. 7 şi 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu partea B a anexei nr. 3 la norma sanitară veterinară respectivă.

Inspecţiile efectuate conform art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare, constau în verificarea registrelor unităţilor de acvacultura şi realizarea examenului clinic şi anatomopatologic în scopul detectării modificărilor patologice, potrivit prevederilor anexei la Decizia 2008/896/CE.

2. Se prelevează probe de organe interne: rinichi, splină, hepatopancreas şi branhii. O probă este constituită din organele de la 2 exemplare de peşte pentru izolare de virus şi de la 5 exemplare de peşte pentru PCR.

Temperatura apei la prelevarea probelor trebuie să fie de 13-26°C.

3. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 cu modificările şi completările ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28 şi 29 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

PRECIZĂRI EXECUŢIE

Supravegherea activă

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA realizează inspecţiile, examinează populaţia animalelor acvatice şi prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2. Examenele de laborator se efectuează la LNR - IDSA astfel:

2.1. Supraveghere prin PCR;

2.2. Diagnostic prin detecţie de virus prin PCR, secvenţiere şi IF.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin:

1. PCR urmat de secvenţiere

2. Imunofluorescenţă în preparate din rinichi (în cazul unui focar confirmat anterior)

Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28 şi 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare

Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a salmonidelor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

SUPRAVEGHERE

Supraveghere pasivă

În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se examinează populaţia de salmonide şi se prelevează probe pentru diagnostic.

PRECIZĂRI TEHNICE

Supraveghere pasivă

Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 2, pct. 9 lit. a), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008, iar examenul de laborator în conformitate cu Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 471/2002 şi concomitent cu bolile SHV şi NHI.

PRECIZĂRI EXECUŢIE

Supraveghere pasivă

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice şi prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2. Examenele de laborator se efectuează la LNR - IDSA astfel:

2.1. Supraveghere prin izolare de virus în culturi celulare.

2.2. Diagnostic prin izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin teste ELISA, IF, neutralizare, PCR.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin:

1. Izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin testul de neutralizare, ELISA, IF şi/sau PCR

2. Metode imunochimice (în cazul unui focar confirmat anterior)

3. PCR (în cazul unui focar confirmat anterior)

Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a salmonidelor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

SUPRAVEGHERE

Supraveghere pasivă

În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se examinează populaţia de salmonide şi se prelevează probe pentru diagnostic.

PRECIZĂRI TEHNICE

Supraveghere pasivă

Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 2, pct. 9 lit. a), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

PRECIZĂRI EXECUŢIE

Supraveghere pasivă

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice şi prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, LNR-IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen bacteriologic;

3. Confirmarea bolii se realizează la LNR-IDSA.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen bacteriologic

Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a salmonidelor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

SUPRAVEGHERE

Supraveghere pasivă

1. Notificarea imediată, obligatorie a autorităţii competente în cazul a apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural.

2. Efectuarea anchetei epizootologice în cazul apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

PRECIZĂRI TEHNICE

Supraveghere pasivă

1. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural, se realizează conform prevederilor Cap. IX lit. B pct. 2, pct. 9 lit. a), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

Temperatura apei la prelevarea probelor trebuie să fie de 11-20°C.

PRECIZĂRI EXECUŢIE

Supraveghere pasivă

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice şi prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2. Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul IDSA astfel:

2.1. Supraveghere prin izolare de virus în culturi celulare;

2.2. Diagnostic prin izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin PCR şi secvenţiere.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin PCR urmat de secvenţiere sau PCR-REA

Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28 şi 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

Supravegherea în exploataţiile comerciale piscicole, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

SUPRAVEGHERE

Supraveghere pasivă

1. Notificarea imediată, obligatorie a autorităţii competente în cazul a apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural.

2. Efectuarea anchetei epizootologice în cazul apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural, conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

PRECIZĂRI TEHNICE

Supraveghere pasivă

1. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în exploataţii şi în mediul natural, se realizează similar specificaţiilor prevăzute în Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

PRECIZĂRI EXECUŢIE

Supraveghere pasivă

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice şi prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau după caz la LNR-IDSA, astfel:

2.1. Supraveghere prin examen histopatologic;

2.2. Diagnostic prin examen microscopic direct, examen histopatologic (met. HEA, Gridley/AA-PAS) examen micologic;

3. Confirmarea bolii la LNR-IDSA.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin:

1. PCR urmat de secvenţiere

2. Histopatologie (în cazul unui focar confirmat anterior)

Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28 şi 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a animalelor acvatice, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

SUPRAVEGHERE

Supraveghere activă

1. Inspecţii efectuate de către autoritatea competentă în conformitate cu prevederile art. 7 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de către serviciile de sănătate a animalelor, conformitate cu prevederile art. 10 din Norma sanitară veterinară respectivă.

2. Examinarea populaţiei animalelor acvatice pentru depistarea bolii clinice, conform prevederilor art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau observării creşterii mortalităţii în timpul inspecţiei în exploataţiile de salmonide sau în mediul natural.

PRECIZĂRI TEHNICE

Supravegherea activă

1. Frecvenţa inspecţiilor se stabileşte în conformitate cu art. 7 şi 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu partea B a anexei nr. 3 la norma sanitară veterinară respectivă.

Inspecţiile efectuate conform art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare, constau în verificarea registrelor unităţilor de acvacultura şi realizarea examenului clinic şi anatomopatologic în scopul detectării modificărilor patologice, potrivit prevederilor anexei la Decizia 2008/896/CE.

2. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 2, pct. 9 lit. a), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

PRECIZĂRI EXECUŢIE

Supravegherea activă

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA realizează inspecţiile, examinează populaţia animalelor acvatice şi prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2. Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul IDSA astfel:

2.1. Supraveghere prin izolare de virus în culturi celulare, PCR;

2.2. Diagnostic prin izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin IF, PCR şi secvenţiere; sau,

2.3. Detecţie virus prin IF în amprente ţesut şi PCR.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin:

1. Izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin IF şi/sau RT-PCR sau real time RT-PCR

2. Imunofluorescenţă în preparate efectuate din rinichi

3. RT-PCR urmat de secvenţiere sau real time RT-PCR

Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28 şi 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare

Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a animalelor acvatice, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

SUPRAVEGHERE

Supraveghere pasivă

În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se examinează populaţia de salmonide şi se prelevează probe pentru diagnostic.

PRECIZĂRI TEHNICE

Supraveghere pasivă

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile şi în mediul natural, se realizează prin prelevarea de exemplare vii ce vor fi conservate în alcool 96°; în cazul exemplarelor mari de peşte se vor recolta înotătoarele.

PRECIZĂRI EXECUŢIE

Supraveghere pasivă

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen microscopic direct şi examen morfometric.

3. Confirmarea bolii se realizează la LNR din cadrul IDSA.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen morfometric

Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a moluştelor bivalve, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

SUPRAVEGHERE

Supraveghere pasivă

1. Notificarea imediată, obligatorie a autorităţii competente în cazul a apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural.

2. Efectuarea anchetei epizootologice în cazul apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţiile de moluşte bivalve sau în mediul natural, conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

PRECIZĂRI TEHNICE

Supraveghere pasivă

1. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 4 lit. a), pct. 9 lit. c), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 şi cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 181/2006 privind aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileşte planurile pentru prelevarea probelor şi metodele de diagnostic pentru detectarea şi confirmarea prezenţei bonamiozei (Bonamia ostreae) şi marteiliozei (Marteilia refringens) la moluşte.

PRECIZĂRI EXECUŢIE

Supraveghere pasivă

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen microscopic în amprente ţesut şi examen histopatologic (met. HEA/HEV sau Pappenheim). PCR-RFLP.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin PCR-RFLP

Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările şi modificările ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28, 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a moluştelor bivalve, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

SUPRAVEGHERE

Supraveghere pasivă

1. Notificarea imediată, obligatorie a autorităţii competente în cazul a apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural.

2. Efectuarea anchetei epizootologice în cazul apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţiile de moluşte bivalve sau în mediul natural, conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

PRECIZĂRI TEHNICE

Supraveghere pasivă

Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 4 lit. a), pct. 9 lit. c), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

Speciile de moluşte recoltate vor fi din genul Crassostrea

PRECIZĂRI EXECUŢIE

Supraveghere pasivă

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel:

2.1. Supraveghere şi diagnostic prin examen histopatologic. (metoda HEA sau Pappenheim).

Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen histopatologic

Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a moluştelor bivalve, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

SUPRAVEGHERE

Supraveghere pasivă

1. Notificarea imediată, obligatorie a autorităţii competente în cazul a apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural.

2. Efectuarea anchetei epizootologice în cazul apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţiile de moluşte bivalve sau în mediul natural, conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

PRECIZĂRI TEHNICE

Supraveghere pasivă

1. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 4 lit. a), pct. 9 lit. c), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

Speciile de moluşte recoltate vor fi din genul Crassostrea şi specia Mya arenaria

PRECIZĂRI EXECUŢIE

Supraveghere pasivă

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin cultivare în mediu tioglicolat, examen histopatologic (metoda HEA sau Pappenheim), PCR.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin PCR urmat de secvenţiere

Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 cu modificările şi completările şi modificările ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28, 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a moluştelor bivalve, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

SUPRAVEGHERE

Supraveghere activă

1. Inspecţii efectuate de către autoritatea competentă în conformitate cu prevederile art. 7 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de către serviciile de sănătate a animalelor, conformitate cu prevederile art. 10 din Norma sanitară veterinară respectivă.

2. Examinarea populaţiei animalelor de acvacultură din exploataţiile de moluşte bivalve sau în populaţiile sălbatice pentru depistarea unei boli clinice, conform art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau a observării creşterii mortalităţii în timpul inspecţiei în exploataţiile de moluşte bivalve sau/şi în mediul natural.

PRECIZĂRI TEHNICE

Supraveghere activă

1. Frecvenţa inspecţiilor se stabileşte în conformitate cu art. 7 şi 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu partea B a anexei nr. 3 la norma sanitară veterinară respectivă.

Inspecţiile efectuate conform art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA constau în verificarea registrelor unităţilor de acvacultura şi realizarea de examen clinic şi anatomopatologic în scopul detectării modificărilor patologice.

Pentru detecţia de Marteilia refringens se prelevează probe de moluşte bivalve din specii susceptibile când temperatura apei atinge un maximum (perioada de vară/toamna). Speciile de moluşte recoltate vor fi din genul Mytillus şi Ostrea

2. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 4 lit. a), pct. 9 lit. c), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 şi cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 181/2006.

PRECIZĂRI EXECUŢIE

Supraveghere activă

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA astfel:

2.1. Supraveghere prin examen microscopic în amprente ţesut, examen histopatologic.

2.2. Diagnostic prin examen microscopic în amprente ţesut, examen histopatologic (metoda HEA sau Pappenheim), şi PCR.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin PCR-RFLP sau PCR urmat de secvenţiere

Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 cu modificările şi completările şi modificările ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28, 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a animalelor acvatice, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

SUPRAVEGHERE

Supraveghere pasivă

1. Notificarea imediată, obligatorie a autorităţii competente în cazul a apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural.

2. Efectuarea anchetei epizootologice în cazul apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţiile de moluşte bivalve sau în mediul natural, conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

PRECIZĂRI TEHNICE

Supraveghere pasivă

1. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 4 lit. a), pct. 9 lit. c), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

Speciile de moluşte recoltate vor fi din genul Crassostrea

PRECIZĂRI EXECUŢIE

Supraveghere pasivă

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel:

2.1. Supraveghere prin examen histopatologic.

2.2. Diagnostic prin, examen histopatologic (metoda HEA sau Pappenheim), examen microscopic în amprente ţesut.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen histologic

Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28, 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a crustaceelor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

SUPRAVEGHERE

Supraveghere pasivă

1. Notificarea imediată, obligatorie a autorităţii competente în cazul a apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural.

2. Efectuarea anchetei epizootologice în caz de suspiciune a bolii şi/sau creştere a mortalităţii în exploataţiile de crustacee sau în mediul natural, conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

PRECIZĂRI TEHNICE

Supraveghere pasivă

Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 5, pct. 9 lit. c), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

PRECIZĂRI EXECUŢIE

Supraveghere pasivă

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel:

2.1. Supraveghere prin examen histopatologic (metoda HEA sau Pappenheim).

2.2. Diagnostic prin, examen histopatologic şi RT-PCR.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen histopatologic şi/sau RT-PCR

Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28, 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a crustaceelor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

SUPRAVEGHERE

Supraveghere pasivă

1. Notificarea imediată, obligatorie a autorităţii competente în cazul a apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural.

2. Efectuarea anchetei epizootologice în caz de suspiciune a bolii şi/sau creştere a mortalităţii în exploataţiile de crustacee sau în mediul natural, conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

PRECIZĂRI TEHNICE

Supraveghere pasivă

Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 5, pct. 9 lit. c), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

PRECIZĂRI EXECUŢIE

Supraveghere pasivă

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel:

2.1. Supraveghere prin examen histopatologic (metoda HEA sau Pappenheim).

2.2. Diagnostic prin examen histopatologic şi RT - PCR.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin RT-PCR urmat de secvenţiere

Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28, 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a crustaceelor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

SUPRAVEGHERE

Supraveghere pasivă

1. Notificarea imediată, obligatorie a autorităţii competente în cazul a apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural.

2. Efectuarea anchetei epizootologice în caz de suspiciune a bolii şi/sau creştere a mortalităţii în exploataţiile de crustacee sau în mediul natural, conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

PRECIZĂRI TEHNICE

Supraveghere pasivă

Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 5, pct. 9 lit. c), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

PRECIZĂRI EXECUŢIE

Supraveghere pasivă

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel:

2.1. Supraveghere prin examen histopatologic (metoda HEA sau Pappenheim).

2.2 Diagnostic prin, examen histopatologic şi PCR.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin PCR urmat de secvenţiere

Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28, 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

I. Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a albinelor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI TEHNICE

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

În caz de suspiciune supraveghere prin diagnostic de laborator. Probele pentru examenele de laborator se constituie din 10 g/probă albine vii şi/sau moarte, recoltate de pe suprafaţa fagurelui. Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA.

În caz de suspiciune supraveghere prin diagnostic de laborator. Probele pentru examenele de laborator se constituie din 10 g/probă albine vii şi/sau moarte, recoltate de pe suprafaţa fagurelui. Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA.

PRECIZĂRI EXECUŢIE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

1. Medicul veterinar de liberă practică şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.

2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA, astfel:

2.1. examen microscopic direct de evidenţiere a parazitului în traheile toracice, la LSVSA;

2.2. examen microscopic de identificare a endoparazitului Acarapis woodi (metoda disecţiei), la IDSA.

1. Medicul veterinar de liberă practică şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.

2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA, astfel:

2.1. examen microscopic direct de evidenţiere a parazitului în traheile toracice, la LSVSA;

2.2. examen microscopic de identificare a endoparazitului Acarapis woodi (metoda disecţiei), la IDSA.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen microscopic direct de identificare a endoparazitului Acarapis woodi.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

I. Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a albinelor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI TEHNICE

Supraveghere activă

Supraveghere activă

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Supravegherea prin examene de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.

2. Supraveghere clinică şi anatomopatologică a puietului căpăcit, în perioada aprilie - septembrie la:

a) cel puţin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere mătci";

b) 5% din coloniile stupinelor de producţie;

c) primăvara după iernat şi toamna după stupăritul pastoral;

d) la schimbarea vetrei stupinei;

3. Probele pentru examenele de laborator se constituie din faguri întregi sau porţiuni de 20 cm²/probă, fagure cu puiet căpăcit. Fagurii întregi pot conţine şi rezervă de hrană (miere căpăcită).

4. Pentru probele pozitive, diagnosticul de loca americană se confirmă la IDSA.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. Supravegherea prin examene de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.

2. Supraveghere clinică şi anatomopatologică a puietului căpăcit, în perioada aprilie - septembrie la:

a) cel puţin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere mătci";

b) 5% din coloniile stupinelor de producţie;

c) primăvara după iernat şi toamna după stupăritul pastoral;

d) la schimbarea vetrei stupinei;

3. Probele pentru examenele de laborator se constituie din faguri întregi sau porţiuni de 20 cm²/probă, fagure cu puiet căpăcit. Fagurii întregi pot conţine şi rezervă de hrană (miere căpăcită).

4. Pentru probele pozitive, diagnosticul de loca americană se confirmă la IDSA.

PRECIZĂRI EXECUŢIE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

Supravegherea activă

Supravegherea activă

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.

2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA, astfel:

2.1. pentru supraveghere - examen AP şi microscopic direct (bacterioscopic);

2.2. pentru diagnostic - examen bacteriologic şi PCR convenţional.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.

2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA, astfel:

2.1. pentru supraveghere - examen AP şi microscopic direct (bacterioscopic);

2.2. pentru diagnostic - examen bacteriologic şi PCR convenţional.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin identificarea biochimica completa a speciei Paenibacillus larvae şi prin PCR convenţional.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

I. Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a albinelor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI TEHNICE

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

În caz de suspiciune, supraveghere prin diagnostic de laborator.

Probele pentru examenele de laborator se constituie din faguri întregi sau porţiuni de 20 cm²/probă, fagure cu puiet necăpăcit şi căpăcit.

Pentru probele pozitive, diagnosticul de locă europeană se confirmă la

IDSA.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

În caz de suspiciune, supraveghere prin diagnostic de laborator.

Probele pentru examenele de laborator se constituie din faguri întregi sau porţiuni de 20 cm²/probă, fagure cu puiet necăpăcit şi căpăcit.

Pentru probele pozitive, diagnosticul de locă europeană se confirmă la IDSA.

PRECIZĂRI EXECUŢIE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.

2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA, astfel:

2.1. pentru supraveghere - examen AP şi microscopic direct (bacterioscopic);

2.2. pentru diagnostic - examen bacteriologic şi PCR convenţional.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.

2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA, astfel:

2.1. pentru supraveghere - examen AP şi microscopic direct (bacterioscopic);

2.2. pentru diagnostic - examen bacteriologic şi PCR convenţional.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin izolare, identificare biochimica şi PCR convenţional a speciei Melissococcus plutonius.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

I. Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a albinelor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI TEHNICE

Supravegherea activă - la solicitarea proprietarului/deţinătorului de animale

Supravegherea activă - la solicitarea proprietarului/deţinătorului de animale

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2. Supravegherea prin examene de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.

3. Supraveghere clinică şi anatomopatologică a albinelor lucrătoare, în perioada februarie - octombrie la:

a) cel puţin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere mătci";

b) 5% din coloniile stupinelor de producţie,

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2. Supravegherea prin examene de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.

3. Supraveghere clinică şi anatomopatologică a albinelor lucrătoare, în perioada februarie - octombrie la:

a) cel puţin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere mătci";

b) 5% din coloniile stupinelor de producţie,

c) primăvara după iernat şi toamna după stupăritul pastoral;

d) la schimbarea vetrei stupinei;

4. Probele pentru examenele de laborator se constituie din 10 g/probă albine vii şi/sau moarte, recoltate de la urdiniş.

c) primăvara după iernat şi toamna după stupăritul pastoral;

d) la schimbarea vetrei stupinei;

4. Probele pentru examenele de laborator se constituie din 10 g/probă albine vii şi/sau moarte, recoltate de la urdiniş.

PRECIZĂRI EXECUŢIE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

Supravegherea activă - la solicitarea proprietarului/deţinătorului de animale

Supravegherea activă - la solicitarea proprietarului/deţinătorului de animale

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.

2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA, astfel:

2.1. pentru supraveghere - examen microscopic de evidenţiere şi identificare a sporilor Nosema sp.

2.2. pentru diagnostic - examen AP şi microscopic de determinare a numărului de spori de Nosema sp.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.

2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA, astfel:

2.1. pentru supraveghere - examen microscopic de evidenţiere şi identificare a sporilor Nosema sp.

2.2. pentru diagnostic - examen AP şi microscopic de determinare a numărului de spori de Nosema sp.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin examenul microscopic de determinare a numărului de spori de Nosema spp.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

I. Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a albinelor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI TEHNICE

Supravegherea activă

Supravegherea activă

1. Supravegherea prin examene de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.

2. Supravegherea clinică şi anatomopatologică a albinelor lucrătoare, trântorilor şi puietului căpăcit, în perioada martie - octombrie, la:

a) cel puţin 15% din coloniile stupinelor pepiniere mătci;

b) 5% din coloniile stupinelor de producţie;

c) primăvara după iernat şi toamna după stupăritul pastoral;

d) la schimbarea vetrei stupinei.

3. Examenele de laborator se efectuează din 25 g/probă albine vii şi faguri întregi sau porţiuni de minimum 10/15 cm/probă, fagure cu puiet căpăcit de trântor şi/sau albină lucrătoare.

1. Supravegherea prin examene de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.

2. Supravegherea clinică şi anatomopatologică a albinelor lucrătoare, trântorilor şi puietului căpăcit, în perioada martie - octombrie, la:

a) cel puţin 15% din coloniile stupinelor pepiniere mătci;

b) 5% din coloniile stupinelor de producţie;

c) primăvara după iernat şi toamna după stupăritul pastoral;

d) la schimbarea vetrei stupinei.

3. Examenele de laborator se efectuează din 25 g/probă albine vii şi faguri întregi sau porţiuni de minimum 10/15 cm/probă, fagure cu puiet căpăcit de trântor şi/sau albină lucrătoare.

PRECIZĂRI EXECUŢIE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

Supravegherea activă

Supravegherea activă

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.

2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA astfel:

2.1. pentru supraveghere - examen microscopic de evidenţiere şi identificare ectoparazitului Varroa destructor;

2.2. pentru diagnostic - examen AP şi microscopic de determinare a nivelului infestaţiei.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.

2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA astfel:

2.1. pentru supraveghere - examen microscopic de evidenţiere şi identificare ectoparazitului Varroa destructor;

2.2. pentru diagnostic - examen AP şi microscopic de determinare a nivelului infestaţiei.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin metoda spălării şi examenul microscopic de determinare a nivelului infestaţiei cu Varroa destructor.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

I. Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a albinelor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI TEHNICE

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2. În caz de suspiciune supraveghere prin diagnostic de laborator. Examenele de laborator se efectuează pe probe de figure cu puiet recoltate pentru varrooză.

3. Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2. În caz de suspiciune supraveghere prin diagnostic de laborator. Examenele de laborator se efectuează pe probe de figure cu puiet recoltate pentru varrooză.

3. Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA.

PRECIZĂRI EXECUŢIE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.

2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA, astfel: pentru supraveghere şi diagnostic - examen AP şi microscopic de evidenţiere a parazitului şi determinarea nivelului infestaţiei.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.

2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA, astfel: pentru supraveghere şi diagnostic - examen AP şi microscopic de evidenţiere a parazitului şi determinarea nivelului infestaţiei.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen microscopic direct de identificare a ectoparazitului Tropilaelaps spp.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

I. Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a albinelor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI TEHNICE

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2. În caz de suspiciune supraveghere prin diagnostic de laborator. Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru varrooză.

3. Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2. În caz de suspiciune supraveghere prin diagnostic de laborator. Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru varrooză.

3. Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA.

PRECIZĂRI EXECUŢIE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.

2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA, astfel: pentru supraveghere şi diagnostic - examen AP şi microscopic de identificare a parazitului.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.

2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA, astfel: pentru supraveghere şi diagnostic - examen AP şi microscopic de identificare a parazitului.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen microscopic direct de identificare a parazitului Aethina tumida

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

I. Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a viermilor de mătase, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI TEHNICE

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2. În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii se prelevează probe pentru diagnostic complet de laborator.

3. Probele pentru examenele de laborator se constituie din:

a) larve vii, 30 - 50 larve mici/probă vârstele I - III sau 15- 20 larve mari/probă, vârstele IV-V; 15 fluturi vii/probă;

b) 0, 25 gr. ouă.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2. În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii se prelevează probe pentru diagnostic complet de laborator.

3. Probele pentru examenele de laborator se constituie din:

a) larve vii, 30 - 50 larve mici/probă vârstele I - III sau 15- 20 larve mari/probă, vârstele IV-V; 15 fluturi vii/probă;

b) 0, 25 gr. ouă.

PRECIZĂRI EXECUŢIE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.

2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel:

2.1. pentru supraveghere - examen microscopic direct de evidenţiere a cristalelor poliedrice;

2.2. pentru diagnostic - examen anatomopatologic, microscopic şi histopatologic de identificare a cristalelor specifice virusului Borellina bombycis.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.

2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel:

2.1. pentru supraveghere - examen microscopic direct de evidenţiere a cristalelor poliedrice;

2.2. pentru diagnostic - examen anatomopatologic, microscopic şi histopatologic de identificare a cristalelor specifice virusului Borellina bombycis.

I. Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a viermilor de mătase, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI TEHNICE

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2. În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii se prelevează probe pentru diagnostic complet de laborator.

3. Probele pentru examenele de laborator se constituie din:

a) larve vii, 30 - 50 larve mici/probă vârstele I - III sau 15- 20 larve mari/probă, vârstele IV-V;

b) 0, 25 gr. ouă.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2. În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii se prelevează probe pentru diagnostic complet de laborator.

3. Probele pentru examenele de laborator se constituie din:

a) larve vii, 30 - 50 larve mici/probă vârstele I - III sau 15- 20 larve mari/probă, vârstele IV-V;

b) 0, 25 gr. ouă.

PRECIZĂRI EXECUŢIE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.

2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel:

2.1. pentru supraveghere - examen anatomopatologic şi bacterioscopic;

2.2. pentru diagnostic - examen anatomopatologic şi bacteriologic complet.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.

2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel:

2.1. pentru supraveghere - examen anatomopatologic şi bacterioscopic;

2.2. pentru diagnostic - examen anatomopatologic şi bacteriologic complet.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin izolarea şi identificarea speciei Bacillus thuringiensis.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

I. Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a viermilor de mătase, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI TEHNICE

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2. În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii se prelevează probe pentru diagnostic complet de laborator.

3. Probele pentru examenele de laborator se constituie din:

a) larve vii, 30 - 50 larve mici/probă vârstele I - III sau 15- 20 larve mari/probă, vârstele IV-V, 15 fluturi vii/probă;

b) 0, 25 gr. ouă.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2. În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii se prelevează probe pentru diagnostic complet de laborator.

3. Probele pentru examenele de laborator se constituie din:

a) larve vii, 30 - 50 larve mici/probă vârstele I - III sau 15- 20 larve mari/probă, vârstele IV-V;

b) 0, 25 gr. ouă.

PRECIZĂRI EXECUŢIE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.

2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel:

2.1. pentru supraveghere - examen anatomopatologic şi microscopic de evidenţiere a sporilor de Nosema bombycis;

2.2. pentru diagnostic - examen anatomopatologic şi microscopic de determinare a numărului de spori Nosema bombycis.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.

2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel:

2.1. pentru supraveghere - examen anatomopatologic şi microscopic de evidenţiere a sporilor de Nosema bombycis;

2.2. pentru diagnostic - examen anatomopatologic şi microscopic de determinare a numărului de spori Nosema bombycis.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin examenul microscopic de determinare a numărului de spori de Nosema bombycis.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

I. Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a viermilor de mătase, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI TEHNICE

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2. În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii se prelevează probe pentru diagnostic complet de laborator.

3. Probele pentru examenele de laborator se constituie din:

a) larve vii, 30-50 larve mici/probă vârstele I-III sau 15-20 larve mari/probă, vârstele IV-V;

b) 0, 25 gr. ouă.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

2. În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii se prelevează probe pentru diagnostic complet de laborator.

3. Probele pentru examenele de laborator se constituie din:

a) larve vii, 30-50 larve mici/probă vârstele I-III sau 15-20 larve mari/probă, vârstele IV-V;

b) 0, 25 gr. ouă.

PRECIZĂRI EXECUŢIE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.

2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel:

2.1. pentru supraveghere - examen anatomopatologic şi microscopic direct;

2.2. pentru diagnostic - examen anatomopatologic şi micologic complet.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.

2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel:

2.1. pentru supraveghere - examen anatomopatologic şi microscopic direct;

2.2. pentru diagnostic - examen anatomopatologic şi micologic complet.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin izolarea şi identificarea speciei Beauveria bassiana

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Supravegherea în exploataţiile de ovine destinate creşterii şi reproducţiei

Supraveghere pasivă

Ovinele pentru export sau comerţ intracomunitar cu destinaţia creştere şi reproducţie, în vederea asigurării cerinţelor de certificare trebuie să îndeplinească, următoarele condiţii:

a) acestea trebuie să fi provenit dintr-o exploataţie liberă de boală şi au fost în contact numai cu animale dintr-o astfel de exploataţie:

b) agalaxia contagioasă nu a fost diagnosticată clinic în ultimele 6 luni;

c) nu a fost adus în atenţia medicului veterinar oficial, responsabil cu eliberarea certificatului de sănătate, nici un fapt care sugerează că cerinţele de la lit. b) nu au fost îndeplinite;

d) proprietari declară că nu au avut cunoştinţă de un astfel de fapt şi care, în plus, au declarat în scris că animalul sau animalele destinate comerţului intracomunitar respectă cerinţele prevăzute la lit. b).

Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen bacteriologic

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Vaccinarea împotriva agalaxiei contagioase pentru prevenirea şi controlul acestei boli

Specii ţinta: oile şi caprele indiferent de sex, stare fiziologica (gestante şi lactante) cu vârsta > de 5 luni

Vaccinarea se efectuează conform indicaţiilor din prospect al produsului utilizat

Vaccinarea se realizează de către orice medic veterinar de libera practica organizat în condiţiile legii iar costurile sunt suportate de către proprietari.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare

Supravegherea în exploataţiile de ovine destinate creşterii şi reproducţiei

Supraveghere pasivă

Ovinele pentru export sau comerţ intracomunitar cu destinaţia creştere şi reproducţie, în vederea asigurării cerinţelor de certificare trebuie să îndeplinească, următoarele condiţii:

a) acestea trebuie să fi provenit dintr-o exploataţie liberă de boală şi au fost în contact numai cu animale dintr-o astfel de exploataţie:

b) limfadenita cazeoasă nu a fost diagnosticată clinic în ultimele 12 luni;

c) nu a fost adus în atenţia medicului veterinar oficial, responsabil cu eliberarea certificatului de sănătate, nici un fapt care sugerează că cerinţele de la lit. b) nu au fost îndeplinite;

d) proprietari declară că nu au avut cunoştinţă de un astfel de fapt şi care, în plus, au declarat în scris că animalul sau animalele destinate comerţului intracomunitar respectă cerinţele prevăzute la lit. b).

Diagnosticul de laborator se confirmă prin bacteriologic şi histopatologic

Supravegherea în exploataţiile de ovine destinate creşterii şi reproducţiei

Supraveghere pasivă

1. Ovinele pentru export sau comerţ intracomunitar cu destinaţia creştere şi reproducţie, în vederea asigurării cerinţelor de certificare trebuie să îndeplinească, următoarele condiţii:

a) acestea trebuie să fi provenit dintr-o exploataţie liberă de boală şi au fost în contact numai cu animale dintr-o astfel de exploataţie:

b) adenomatoza pulmonară nu a fost diagnosticată clinic în ultimii 3 ani;

c) totuşi, aceasta perioadă trebuie să fie redusă la 12 luni, dacă animalele infectate cu adenomatoza pulmonară au fost tăiate şi animalele care au rămas în exploataţie au reacţionat negativ la două teste recunoscute conform procedurii comunitare;

d) nu a fost adus în atenţia medicului veterinar oficial, responsabil cu eliberarea certificatului de sănătate, nici un fapt care sugerează că cerinţele de la lit. b) nu au fost îndeplinite;

e) proprietari declară că nu au avut cunoştinţă de un astfel de fapt şi care, în plus, au declarat în scris că animalul sau animalele destinate comerţului intracomunitar respectă cerinţele prevăzute la lit. b).

2. Costurile programului de control pentru adenomatoza pulmonară în vederea evaluării statusului de sănătate a animalelor care fac obiectul importului, exportului, comerţului intracomunitar este suportat de către deţinătorul de animale.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen histopatologic

I. Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a animalelor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI TEHNICE

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

Monitorizarea datelor relevante despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Monitorizarea datelor relevante despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

1. Supraveghere prin examen morfopatologic în abator şi trimiterea de probe provenite de la carcasele la care s-au depistat modificări tumorale.

2.0 atenţie deosebită se va acorda următoarelor boli tumorale induse viral:

a) boala Marek;

b) leucoze aviare.

1. Supraveghere prin examen morfopatologic în abator şi trimiterea de probe provenite de la carcasele la care s-au depistat modificări tumorale.

2.0 atenţie deosebită se va acorda următoarelor boli tumorale induse viral:

a) boala Marek;

b) leucoze aviare.

3. Se efectuează examene anatomopatologice şi citohistopatologice. Metodele de diagnostic sunt cele folosite la IDSA, şi anume: HE, HEA, Pappenheim, Gomori, Albastru de toluidina, AA-PAS, Van Gieson etc., după caz.

3. Se efectuează examene anatomopatologice şi citohistopatologice. Metodele de diagnostic sunt cele folosite la IDSA, şi anume: HE, HEA, Pappenheim, Gomori, Albastru de toluidina, AA-PAS, Van Gieson etc., după caz.

4. Centralizarea tumorilor în Registrul Naţional de Cancer la Animale se face pe baza confirmării diagnosticului la IDSA

4. Centralizarea tumorilor în Registrul Naţional de Cancer la Animale se face pe baza confirmării diagnosticului la IDSA

PRECIZĂRI EXECUŢIE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

Prelevarea, ambalarea şi transportul probelor de suspiciuni de boli tumorale la păsări se face de către medicul veterinar de la unităţile avicole, medicul veterinar de liberă practică împuternicit sau medicul veterinar oficial. Probele sunt trimise la LSVSA şi/sau IDSA.

Prelevarea, ambalarea şi transportul probelor de suspiciuni de boli tumorale la păsări se face de către medicul veterinar de la unităţile avicole, medicul veterinar de liberă practică împuternicit sau medicul veterinar oficial. Probele sunt trimise la LSVSA şi/sau IDSA.

I. Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a animalelor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI TEHNICE

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA

2. Tumorile se înregistrează în registrele de diagnostic de la fiecare LSVSA şi IDSA.

3. Centralizarea tumorilor în Registrul Naţional de cancer la animale se face pe baza confirmării diagnosticului la IDSA, secţia de morfopatologie.

4. Se vor avea în vedere leucozele, leucemiile, limfoamele, adenomatoza pulmonară a oilor şi caprelor şi alte boli tumorale ale mamiferelor de producţie induse de retrovirusuri, precum şi carcinoamele de glandă mamară şi alte tumori în cazul carnasierelor.

5. Supraveghere prin examene morfoclinice şi morfopatologice post-operator sau post-mortem pentru animalele în vârstă de peste 6 luni, având în vedere posibila interrelaţie om - animal, animal - om în apariţia bolilor leucemice şi a altor boli tumorale cu etiologie virală.

6. Se efectuează examene anatomopatologice şi citohistopatologice. Metodele de diagnostic sunt cele folosite la IDSA, secţia de morfopatologie, şi anume: HE, HEA, Pappenheim, Gomori, Albastru de toluidina, AA-PAS, Van Gieson etc., după caz.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA

2. Tumorile se înregistrează în registrele de diagnostic de la fiecare LSVSA şi IDSA.

3. Centralizarea tumorilor în Registrul Naţional de cancer la animale se face pe baza confirmării diagnosticului la IDSA, secţia de morfopatologie.

4. Se vor avea în vedere leucozele, leucemiile, limfoamele, adenomatoza pulmonară a oilor şi caprelor şi alte boli tumorale ale mamiferelor de producţie induse de retrovirusuri, precum şi carcinoamele de glandă mamară şi alte tumori în cazul carnasierelor.

5. Supraveghere prin examene morfoclinice şi morfopatologice post-operator sau post-mortem pentru animalele în vârstă de peste 6 luni, având în vedere posibila interrelaţie om - animal, animal - om în apariţia bolilor leucemice şi a altor boli tumorale cu etiologie virală.

6. Se efectuează examene anatomopatologice şi citohistopatologice. Metodele de diagnostic sunt cele folosite la IDSA, secţia de morfopatologie, şi anume: HE, HEA, Pappenheim, Gomori, Albastru de toluidina, AA-PAS, Van Gieson etc., după caz.

PRECIZĂRI EXECUŢIE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

Prelevarea, ambalarea şi transportul probelor de suspiciuni de tumori provenite de la carnasiere se realizează de către medicul veterinar clinician, medicul veterinar de liberă practică împuternicit sau medicul veterinar de liberă practică din cabinetele medicale veterinare. Probele sunt trimise la LSVSA şi/sau IDSA.

Pentru probele de suspiciuni de tumori provenite de la animale de reproducţie, prelevarea ambalarea şi transportul se face de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit, medicul veterinar de abator sau sau medicul veterinar oficial, după caz.

Probele sunt trimise la LSVSA şi/sau IDSA.

I. Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a animalelor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI TEHNICE

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

Monitorizarea datelor relevante despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, cu precizarea serotipurilor de Leptospira spp. identificate.

Monitorizarea datelor relevante despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, cu

precizarea serotipurilor de Leptospira spp. identificate.

I. La bovine:

I. La bovine:

1. Examen clinic şi anatomopatologic a bovinelor în zonele în care:

a) există antecedente de boală;

b) s-a diagnosticat recent boala.

2. Supraveghere serologică prin testul de microaglutinare cu setul de 9 serotipuri de Leptospira spp., Pomona, Icterohaemorrhagiae, Canicola, Wolffi, Hardjo, Grippothyphosa, Australis, Autumnalis, Bataviae, în:

2.1. Efectivele de animale în care a fost notificată boala în ultimii 5 ani, pe probele de sânge recoltate pentru supravegherea brucelozei:

a) taurii şi bivolii de reproducţie, la autorizare şi ulterior O dată pe an;

b) în efectivele sub 100 de vaci şi bivoliţe se examinează până la 10 probe;

2.2. Efectivele de animale cu suspiciune clinică de boală:

a) animalele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecţie leptospirică;

b) în cazurile de avort, pe probe de sânge prelevate la 14-21 zile de la producerea avortului;

2.3. Comerţ intern/intracomunitar/import/export:

a) în cazurile de vânzare-cumpărare, la furnizor, cu cel mult 30 zile înainte de livrare; sub 100 de animale se examinează cel puţin până la 10 probe;

2.4. Pentru determinarea statusului imun postvaccinal. a) la cerere, la 14 - 21 zile de la vaccinare.

2.5. Bovinele comercializate prin import/export/comerţ intracomunitar, sunt testate cu setul de 11 serotipuri de Leptospira spp.: Pomona, Icterohaemorrhagiae, Canicola, Wolffi, Hardjo, Grippothyphosa, Australis, Autumnalis, Bataviae, Ballum, Sejroe.

1. Examen clinic şi anatomopatologic a bovinelor în zonele în care:

a) există antecedente de boală;

b) s-a diagnosticat recent boala.

2. Supraveghere serologică prin testul de microaglutinare cu setul de 9 serotipuri de Leptospira spp., Pomona, Icterohaemorrhagiae, Canicola, Wolffi, Hardjo, Grippothyphosa, Australis, Autumnalis, Bataviae, în:

2.1. Efectivele de animale în care a fost notificată boala în ultimii 5 ani, pe probele de sânge recoltate pentru supravegherea brucelozei

a) taurii şi bivolii de reproducţie, la autorizare şi ulterior O dată pe an;

b) 10 % din numărul de vaci, bivoliţe; în efectivele de sub 100 de animale se examinează până la 10 probe;

2.2. Efectivele de animale cu suspiciune clinică de boală:

a) animalele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecţie leptospirică;

b) în cazurile de avort, pe probe de sânge prelevate la 14-21 zile de la producerea avortului;

2.3. Comerţ intern/intracomunitar/import/export:

a) 10% din numărul de animale în cazurile de vânzare-cumpărare, la furnizor, cu cel mult 30 zile înainte de livrare; sub 100 de animale se examinează cel puţin până la 10 probe;

2.4. Pentru determinarea statusului imun postvaccinal. a) la cerere, la 14 - 21 zile de la vaccinare.

2.5. Bovinele comercializate prin import/export/comerţ intracomunitar, sunt testate cu setul de 11 serotipuri de Leptospira spp.: Pomona, Icterohaemorrhagiae, Canicola, Wolffi, Hardjo, Grippothyphosa, Australis, Autumnalis, Bataviae, Ballum, Sejroe.

3. Examinarea morfopatologică a avortonilor în cazul înregistrării de pierderi prin mortalitate la viţei când se suspicionează boala.

Se efectuează examene histopatologice, metoda HEA/HEV, metoda Levaditti, pe probe de ficat şi rinichi.

3. Examinarea morfopatologică a avortonilor în cazul înregistrării de pierderi prin mortalitate la viţei când se suspicionează boala. Se efectuează examene histopatologice, metoda HEA/HEV, metoda Levaditti, pe probe de ficat şi rinichi.

4. În caz de suspiciune, se prelevează probe de sânge şi urină de la animalele în viaţă, probe de ficat, rinichi, post mortem şi probe de ficat, rinichi, creier, lichid pericardic şi peritoneal de la avortoni, în vederea efectuării examenului bacteriologic şi pentru detecţia genomului bacteriilor din genul Leptospira prin metode de biologie moleculară.

Probele prelevate în vederea efectuării examenului bacteriologic şi de biologie moleculară vor fi trimise la laborator în cel mai scurt timp, 1-2 ore de la prelevare, moarte sau avort şi/sau vor fi transportate în recipiente sterile, în condiţii de refrigerare, pentru a prevenii instalarea fenomenelor de autoliză.

4. În caz de suspiciune, se prelevează probe de sânge şi urină de la animalele în viaţă, probe de ficat, rinichi, post mortem şi probe de ficat, rinichi, creier, lichid pericardic şi peritoneal de la avortoni, în vederea efectuării examenului bacteriologic şi pentru detecţia genomului bacteriilor din genul Leptospira prin metode de biologie moleculară.

Probele prelevate în vederea efectuării examenului bacteriologic şi de biologie moleculară vor fi trimise la laborator în cel mai scurt timp, 1-2 ore de la prelevare, moarte sau avort şi/sau vor fi transportate în recipiente sterile, în condiţii de refrigerare, pentru a prevenii instalarea fenomenelor de autoliză.

II. La cabaline:

II. La cabaline:

1. Examen clinic şi anatomopatologic a cabalinelor în zonele în care:

a) există antecedente de boală; b) s-a diagnosticat recent boala.

2. Supraveghere serologică prin testul de microaglutinare cu setul de 6 serotipuri de Leptospira spp:.Pomona, Icterohaemorrhagiae, Canicola, Hardjo, Grippothyphosa, Australis,

2.1. Efectivele de animale în care a fost notificată boala în ultimii 5 ani:

a) armăsarii reproducători din exploataţia nonprofesională;

b) sub 100 de iepe se examinează până la 10 probe;

2.2. Efectivele de animale cu suspiciune clinică de boală

a) cabalinele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecţie leptospirică.

b) în cazurile de avort, pe probe de sânge prelevate la 14-21 zile de la producerea avortului

2.3. Comerţ intern/intracomunitar/import/export

a) în cazurile de vânzare-cumpărare, la furnizor, cu cel mult 30 zile înainte de livrare, în efectivele de sub 100 de animale se examinează până la 10 probe;

2.4. Pentru determinarea statusului imun postvaccinal.

a) la cerere, la 14 - 21 zile de la vaccinare

2.4. Pentru cabalinele comercializate prin import/export/comerţ intracomunitar se folosesc aceleaşi serotipuri ca pentru bovinele din import/export/comerţ intracomunitar;

1. Examen clinic şi anatomopatologic a cabalinelor în zonele în care:

a) există antecedente de boală;

b) s-a diagnosticat recent boala.

2. Supraveghere serologică prin testul de microaglutinare cu setul de 6 serotipuri de Leptospira spp:.Pomona, Icterohaemorrhagiae, Canicola, Hardjo, Grippothyphosa, Australis, în.

2.1. Efectivele de animale în care a fost notificată boala în ultimii 5 ani:

a) armăsarii reproducători din staţiunile temporare şi permanente de montă, a celor din herghelii, depozite, hipodroame, asociaţii hipice, circuri, alte unităţi specializate.

b) 10% din numărul de iepe; sub 100 de iepe se examinează până la 10 probe;

2.2. Efectivele de animale cu suspiciune clinică de boală

a) cabalinele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecţie leptospirică.

b) în cazurile de avort, pe probe de sânge prelevate la 14-21 zile de la producerea avortului

2.3. Comerţ intern/intracomunitar/import/export

a) 10% din numărul de animale în cazurile de vânzare-cumpărare, la furnizor, cu cel mult 30 zile înainte de livrare, sub 100 de animale se examinează până la 10 probe;

2.4. Pentru determinarea statusului imun postvaccinal. a) la cerere, la 14 - 21 zile de la vaccinare

2.4. Pentru cabalinele comercializate prin import/export/comerţ intracomunitar se folosesc aceleaşi serotipuri ca pentru bovinele din import/export/comerţ intracomunitar;

3. Examinarea morfopatologică a avortonilor şi în cazul înregistrării de pierderi prin mortalitate când se suspicionează boala.

Se efectuează examene histopatologice, metoda HEA/HEV, metoda Levaditi, pe probe de ficat şi rinichi.

3. Examinarea morfopatologică a avortonilor şi în cazul înregistrării de pierderi prin mortalitate când se suspicionează boala.

Se efectuează examene histopatologice, metoda HEA/HEV, metoda Levaditi, pe probe de ficat şi rinichi.

4. În caz de suspiciune, se recoltează probe de sânge şi urină de la animalele în viaţă, probe de ficat, rinichi, post mortem şi probe de ficat, rinichi, creier, lichid pericardic şi peritoneal de la avortoni, în vederea efectuării examenului bacteriologic şi pentru detecţia genomului bacteriilor din genul Leptospira prin metode de biologie moleculară.

Probele prelevate în vederea efectuării examenului bacteriologic şi de biologie moleculara vor fi trimise la laborator în cel mai scurt timp de la prelevare, moarte sau avort şi vor fi transportate în recipiente sterile, în condiţii de refrigerare, pentru a prevenii instalarea fenomenelor de autoliză.

4. În caz de suspiciune, se recoltează probe de sânge şi urină de la animalele în viaţă, probe de ficat, rinichi, post mortem şi probe de ficat, rinichi, creier, lichid pericardic şi peritoneal de la avortoni, în vederea efectuării examenului bacteriologic şi pentru detecţia genomului bacteriilor din genul Leptospira prin metode de biologie moleculară. Probele prelevate în vederea efectuării examenului bacteriologic şi de biologie moleculara vor fi trimise la laborator în cel mai scurt timp de la prelevare, moarte sau avort şi vor fi transportate în recipiente sterile, în condiţii de refrigerare, pentru a prevenii instalarea fenomenelor de autoliză.

III. La porcine

III. La porcine

1. Examen clinic şi anatomopatologic în zonele în care:

a) există antecedente de boală;

b) s-a diagnosticat recent boala.

2. Supraveghere serologică prin testul de microaglutinare cu setul de 6 serotipuri de Leptospira spp.: Pomona, Icterohaemorrhagiae, Canicola, Hardjo, Grippothyphosa, Australis,

2.1. Efectivele de animale în care a fost notificată boala în ultimii 5 ani

a) vierii de reproducţie (vieruşii) nevaccinaţi antileptospiric, de două ori pe an, se examinează până la 10 probe, în efectivele de sub 100 animale

b) scroafele şi scrofiţele de reproducţie, nevaccinate, se examinează cel puţin până la 10 probe, în efectivele de sub 100 animale

c) la autorizarea vierilor şi vieruşilor pentru însămânţări artificiale sau pentru monta naturală;

2.2. Efectivele de animale cu suspiciune clinică de boală

a) animalele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecţie leptospirică;

b) în cazurile de avort, pe probe de sânge prelevate la 14-21 zile de la producerea avortului;

2.3. Comerţ intern/intracomunitar/import/export

a) în cazurile de vânzare - cumpărare, la furnizor cu cel mult 30 zile înainte de livrare, sub 100 de animale se examinează până la 10 probe.

2.4. Determinarea statusului imun postvaccinal. a) la cerere, la 14 - 21 zile de la vaccinare

2.5. Pentru suinele comercializate prin import/export/comerţ intracomunitar se folosesc aceleaşi serotipuri ca pentru bovinele din import/export/comerţ intracomunitar;

1. Examen clinic şi anatomopatologic în zonele în care:

a) există antecedente de boală;

b) s-a diagnosticat recent boala.

2. Supraveghere serologică prin testul de microaglutinare cu setul de 6 serotipuri de Leptospira spp.: Pomona, Icterohaemorrhagiae, Canicola, Hardjo, Grippothyphosa, Australis, în:

2.1. Efectivele de animale în care a fost notificată boala în ultimii 5 ani

a) 10 % din vierii de reproducţie (vieruşii) nevaccinaţi antileptospiric, de două ori pe an, în efectivele mai mari de 100 de animale; sub 100 animale se examinează până la 10 probe;

b) 10 % din scroafele şi scrofiţele de reproducţie, nevaccinate, existente în efectivele mai mari de 100 de animale; sub 100 de animale se examinează până la 10 probe;

c) la autorizarea vierilor şi vieruşilor pentru însămânţări artificiale sau pentru monta naturală;

2.2. Efectivele de animale cu suspiciune clinică de boală

a) animalele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecţie leptospirică;

b) în cazurile de avort, pe probe de sânge prelevate la 14-21 zile de la producerea avortului;

2.3. Comerţ intern/intracomunitar/import/export

a) 10 % din porcinele de reproducţie în cazurile de vânzare - cumpărare, la furnizor cu cel mult 30 zile înainte de livrare, sub 100 de animale se examinează cel puţin până la 10 probe.

2.4. Determinarea statusului imun postvaccinal. a) la cerere, la 14-21 zile de la vaccinare

2.5. Pentru suinele comercializate prin import/export/comerţ intracomunitar se folosesc aceleaşi serotipuri ca pentru bovinele din import/export/comerţ intracomunitar;

3. Examinarea morfopatologică a avortonilor şi în cazul înregistrării de pierderi prin mortalitate la purcei, când se suspicionează boala.

Se efectuează examene histopatologice, metoda HEV/HEA, metoda Levaditi pe probe de ficat şi rinichi.

3. Examinarea morfopatologică a avortonilor şi în cazul înregistrării de pierderi prin mortalitate la purcei, când se suspicionează boala.

Se efectuează examene histopatologice, metoda HEV/HEA, metoda Levaditi pe probe de ficat şi rinichi.

4. În caz de suspiciune, se recoltează probe de sânge şi urină de la animalele în viaţă, probe de ficat, rinichi, post mortem şi probe de ficat, rinichi, creier, lichid pericardic şi peritoneal de la avortoni, în vederea efectuării examenului bacteriologic şi pentru detecţia genomului bacteriilor din genul Leptospira prin metode de biologie moleculară.

Probele prelevate în vederea efectuării examenului bacteriologic şi de biologie moleculara vor fi trimise la laborator în cel mai scurt timp de la prelevare, moarte sau avort şi vor fi transportate în recipiente sterile, în condiţii de refrigerare, pentru a prevenii instalarea fenomenelor de autoliză.

4. În caz de suspiciune, se recoltează probe de sânge şi urină de la animalele în viaţă, probe de ficat, rinichi, post mortem şi probe de ficat, rinichi, creier, lichid pericardic şi peritoneal de la avortoni, în vederea efectuării examenului bacteriologic şi pentru detecţia genomului bacteriilor din genul Leptospira prin metode de biologie moleculară.

Probele prelevate în vederea efectuării examenului bacteriologic şi de biologie moleculara vor fi trimise la laborator în cel mai scurt timp de la prelevare, moarte sau avort şi vor fi transportate în recipiente sterile, în condiţii de refrigerare, pentru a prevenii instalarea fenomenelor de autoliză.

IV. Ovine şi caprine

IV. Ovine şi caprine

1. Examen clinic şi anatomopatologic a ovinelor şi caprinelor în zonele în care:

a) există antecedente de boală;

b) s-a diagnosticat recent boala.

2. Supraveghere serologică prin testul de microaglutinare cu setul de 9 serotipuri de Leptospira spp. Pomona, Icterohaemorrhagiae, Canicola, Wolffi, Hardjo, Grippothyphosa, Australis, Autumnalis, Bataviae, în:

2.1. Efectivele de animale cu suspiciune clinică de boală:

a) animalele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecţie leptospirică;

b) în cazurile de avort, pe probe de sânge prelevate la 14-21 zile de la producerea avortului;

2.2. Comerţ intern/intracomunitar/import/export:

a) 10% din numărul de animale în cazurile de vânzare-cumpărare, la furnizor, cu cel mult 30 zile înainte de livrare; sub 100 de animale se examinează până la 10 probe

3. Pentru ovinele şi caprinele comercializate prin import/export/comerţ intracomunitar se folosesc aceleaşi serotipuri ca pentru bovinele din import/export/comerţ intracomunitar;

1. Examen clinic şi anatomopatologic a ovinelor şi caprinelor în zonele în care:

a) există antecedente de boală;

b) s-a diagnosticat recent boala.

2. Supraveghere serologică prin testul de microaglutinare cu setul de 9 serotipuri de Leptospira spp. Pomona, Icterohaemorrhagiae, Canicola, Wolffi, Hardjo, Grippothyphosa, Australis, Autumnalis, Bataviae " în:

2.1. Efectivele de animale cu suspiciune clinică de boală:

a) animalele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecţie leptospirică;

b) în cazurile de avort, pe probe de sânge prelevate la 14-21 zile de la producerea avortului;

2.2. Comerţ intern/intracomunitar/import/export:

a) 10% din numărul de animale în cazurile de vânzare-cumpărare, la furnizor, cu cel mult 30 zile înainte de livrare; sub 100 de animale se examinează până la 10

3. Pentru ovinele şi caprinele comercializate prin import/export/comerţ intracomunitar se folosesc aceleaşi serotipuri ca pentru bovinele din import/export/comerţ intracomunitar;

3. Examinarea morfopatologică a avortonilor în cazul înregistrării de pierderi prin mortalitate la miei şi iezi, când se suspicionează boala.

Se efectuează examene histopatologice, metoda HEA, metoda Levaditi, pe probe de ficat şi rinichi

3. Examinarea morfopatologică a avortonilor în cazul înregistrării de pierderi prin mortalitate la miei şi iezi, când se suspicionează boala.

Se efectuează examene histopatologice, metoda HEA, metoda Levaditi, pe probe de ficat şi rinichi

4. În caz de suspiciune, se recoltează probe de sânge şi urină de la animalele în viaţă, probe de ficat, rinichi, post mortem şi probe de ficat, rinichi, creier, lichid pericardic şi peritoneal de la avortoni, în vederea efectuării examenului bacteriologic şi pentru detecţia genomului bacteriilor din genul Leptospira prin metode de biologie moleculară.

Probele prelevate în vederea efectuării examenului bacteriologic şi de biologie moleculara vor fi trimise la laborator în cel mai scurt timp de la prelevare, moarte sau avort şi vor fi transportate în recipiente sterile, în condiţii de refrigerare, pentru a prevenii instalarea fenomenelor de autoliză.

4. În caz de suspiciune, se recoltează probe de sânge şi urină de la animalele în viaţă, probe de ficat, rinichi, post mortem şi probe de ficat, rinichi, creier, lichid pericardic şi peritoneal de la avortoni, în vederea efectuării examenului bacteriologic şi pentru detecţia genomului bacteriilor din genul Leptospira prin metode de biologie moleculară.

Probele prelevate în vederea efectuării examenului bacteriologic şi de biologie moleculara vor fi trimise la laborator în cel mai scurt timp de la prelevare, moarte sau avort şi vor fi transportate în recipiente sterile, în condiţii de refrigerare, pentru a prevenii instalarea fenomenelor de autoliză.

IV. La câini

1. Examenele serologice se efectuează la cerere, prin testul de microaglutinare cu setul de 4 serotipuri de Leptospira spp.: Pomona, Ichterohaemorrhagiae, Canicola şi Sejroe.

2. Examinarea morfopatologică în cazul înregistrării de pierderi prin mortalitate, când se suspicionează boala. Se efectuează examene histopatologice, metoda HEA/HEV, metoda Levaditi, pe probe de ficat şi rinichi.

3. În caz de suspiciune, se prelevează probe de sânge şi urină de la animalele în viaţă sau probe de ficat şi rinichi, post mortem, în vederea efectuării examenului bacteriologic şi pentru detecţia genomului bacteriilor din genul Leptospira prin metode de biologie moleculară.

Se efectuează examene histopatologice, metoda HEV/HEA, metoda Levaditti, pe probe de ficat şi rinichi.

Probele prelevate în vederea efectuării examenului bacteriologic şi de biologie moleculară vor fi trimise la laborator în cel mai scurt timp de la prelevare, moarte sau avort şi/sau vor fi transportate în recipiente sterile, în condiţii de refrigerare, pentru a preveni instalarea fenomenelor de autoliză.

INSPECŢIE ABATOR

I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, cabalinele, porcinele se supun inspecţiei ante- şi post - mortem.

II. CARNEA ŞI ORGANELE

În cazul suspicionării anatomopatologice a bolii, se prelevează porţiuni de rinichi şi ficat de la animalele tăiate, pentru examen histopatologic prin metoda HEV/HEA, metoda Levaditti şi pentru examen bacteriologic.

Probele prelevate în vederea efectuării examenului bacteriologic vor fi trimise la laborator în cel mai scurt timp, transportate în recipiente sterile, în condiţii de refrigerare, pentru a preveni instalarea fenomenelor de autoliză.

III. MĂSURI:

1. Organele se confiscă în totalitate, precum şi carcasele icterice, marasmatice sau cu modificări importante ale musculaturii.

2. Grăsimea se dă în consum după topire.

3. Pieile se prelucrează prin sărare uscată şi se livrează după 14 zile.

PRECIZĂRI EXECUŢIE

Supravegherea pasivă

Monitorizarea datelor relevante despre boală se face de către medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA

Examenul clinic şi anatomopatologic îl face medicul veterinar de liberă practică împuternicit.

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică împuterniciţi.

Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac în prezenţa medicului veterinar oficial.

Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz la LNR din cadrul IDSA

INSPECŢIE ABATOR

Prelevările de probe în caz de suspiciune se prelevează de medicul veterinar oficial. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz la LNR din cadrul IDSA

Diagnosticul se confirmă prin testul de microaglutinare (MAT - testul standard OIE sau RMA - metoda naţională omologată)

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

I. Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a animalelor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI TEHNICE

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

1. Monitorizarea datelor relevante despre boală.

2. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

3. Se efectuează examen necropsic, histopatologic (metoda Pappenheim sau Lillie- Pasternack) pe probe de limfonoduri, ficat, pulmon, rinichi, miocard, placentă.

4. În caz de suspiciune a bolii se efectuează examen serologic, bacteriologic şi morfopatologic.

1. Monitorizarea datelor relevante despre boală.

2. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

3. Se efectuează examen necropsic, histopatologic (metoda Pappenheim sau Lillie-Pasternack) pe probe de limfonoduri, ficat, pulmon, rinichi, miocard, placentă.

4. În caz de suspiciune a bolii se efectuează examen serologic, bacteriologic şi morfopatologic.

Supraveghere activă

Supraveghere activă

Supraveghere prin RFC sau ELISA a bovinelor, ovinelor şi caprinelor; în cazurile de avort la speciile receptive cu diagnostic neprecizat, pe probe de sânge recoltate după 14-21 zile.

Supraveghere prin RFC sau ELISA a bovinelor, ovinelor şi caprinelor; în cazurile de avort la speciile receptive cu diagnostic neprecizat, pe probe de sânge recoltate după 14-21 zile.

Pentru confirmare se procedează astfel::

Pentru confirmare se procedează astfel::

A. La bovine:

A. La bovine:

1. se prelevează probe în scopul testării PCR, după cum urmează:

i) de la un număr de minimum 6 bovine cu respectarea proporţiei de 3 multipare şi

3 primipare din efectivul de bovine ce au avortat în urmă cu 15 zile şi mai puţin de

4 luni în urmă se prelevează probe de sânge în scop de testare serologică prin ELISA, de preferat utilizând antigen preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare;

ii) de la bovine cu afecţiuni de reproducţie cum ar fi retenţii placentare, metrite exprimate în ultimele 4 luni, se prelevează probe de sânge în scop de testare serologică prin ELISA, de preferat utilizând antigen preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare, pentru a atinge numărul de animale testate la 6 probe în total.

2. de la animale ce nu prezintă afecţiuni de reproducţie se prelevează probe de sânge în scop de testare serologică prin ELISA, de preferat utilizând antigen preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare, pentru a atinge numărul de animale testate la 6 probe în total.

1. se prelevează probe în scopul testării PCR, după cum urmează:

i) de la un număr de minimum 6 bovine cu respectarea proporţiei de 3 multipare şi 3 primipare din efectivul de bovine ce au avortat în urmă cu 15 zile şi mai puţin de 4 luni în urmă se prelevează probe de sânge în scop de testare serologică prin ELISA, de preferat utilizând antigen preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare;

ii) de la bovine cu afecţiuni de reproducţie cum ar fi retenţii placentare, metrite exprimate în ultimele 4 luni, se prelevează probe de sânge în scop de testare serologică prin ELISA, de preferat utilizând antigen preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare, pentru a atinge numărul de animale testate la 6 probe în total.

2. de la animale ce nu prezintă afecţiuni de reproducţie se prelevează probe de sânge în scop de testare serologică prin ELISA, de preferat utilizând antigen preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare, pentru a atinge numărul de animale testate la 6 probe în total.

B. La rumegătoarele mici:

B. La rumegătoarele mici:

1. De la un număr de 2 până la 6 probe prelevate de la capre şi oi ce au avortat în ultimele 8 zile se prelevează tampoane vaginale sau tampoane placentare sau probe din materialul avortat (placenta şi conţinut stomacal, splină, pulmon sau ficat de la fetuşi) pentru examen PCR pentru a se putea efectua examenul diferenţial al avorturilor. Se vor efectua 2 teste PCR pe probe individuale sau 2 probe compuse în cazul în care sunt testate mai mult de 2 animale.

2. În cazul în care este disponibilă numai o singură probă pentru examen PCR sau o probă din cele două examinate cantitativ PCR, se va aplica următoarea schemă:

i) de la capre şi oi ce au avortat cu 15 zile sau 3 săptămâni în urmă, se prelevează probe de sânge pentru examen serologic prin ELISA, de preferat utilizând antigen preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare, pentru a atinge numărul minim de animale testate la 10, cu precădere cele ce au avortat - dacă este posibil 5 sau un număr mai mare;

ii) de la capre şi oi ce au fătat prematur cu 15 zile sau 3 luni în urmă, se prelevează probe de sânge pentru examen serologic prin ELISA, de preferat utilizând antigen preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare, pentru a atinge numărul minim de animale testate la 10, cu precădere cele ce au avortat - dacă este posibil 5 sau un număr mai mare;

iii) de la capre şi oi din aceeaşi turmă ce nu prezintă afecţiuni de reproducţie cu trei luni în urmă după fătare, se prelevează probe de sânge pentru examen serologic prin ELISA, de preferat utilizând antigen preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare, pentru a atinge numărul minim de animale testate la 10, cu precădere cele ce au avortat - dacă este posibil 5 sau un număr mai mare.

1. De la un număr de 2 până la 6 probe prelevate de la capre şi oi ce au avortat în ultimele 8 zile se prelevează tampoane vaginale sau tampoane placentare sau probe din materialul avortat (placenta şi conţinut stomacal, splină, pulmon sau ficat de la fetuşi) pentru examen PCR pentru a se putea efectua examenul diferenţial al avorturilor. Se vor efectua 2 teste PCR pe probe individuale sau 2 probe compuse în cazul în care sunt testate mai mult de 2 animale.

2. În cazul în care este disponibilă numai o singură probă pentru examen PCR sau o probă din cele două examinate cantitativ PCR, se va aplica următoarea schemă:

i) de la capre şi oi ce au avortat cu 15 zile sau 3 săptămâni în urmă, se prelevează probe de sânge pentru examen serologic prin ELISA, de preferat utilizând antigen preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare, pentru a atinge numărul minim de animale testate la 10, cu precădere cele ce au avortat - dacă este posibil 5 sau un număr mai mare;

ii) de la capre şi oi ce au fătat prematur cu 15 zile sau 3 luni în urmă, se prelevează probe de sânge pentru examen serologic prin ELISA, de preferat utilizând antigen preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare, pentru a atinge numărul minim de animale testate la 10, cu precădere cele ce au avortat - dacă este posibil 5 sau un număr mai mare;

iii) de la capre şi oi din aceeaşi turmă ce nu prezintă afecţiuni de reproducţie cu trei luni în urmă după fătare, se prelevează probe de sânge pentru examen serologic prin ELISA, de preferat utilizând antigen preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare, pentru a atinge numărul minim de animale testate la 10, cu precădere cele ce au avortat - dacă este posibil 5 sau un număr mai mare.

PRECIZĂRI EXECUŢIE

Supravegherea pasivă

Supraveghere este efectuată de fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică organizaţi conform legii, ce au obligaţia să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

Supraveghere activă

Probele pentru confirmare se prelevează de către medicii veterinari oficiali şi se trimit la LSVSA şi/sau LNR din cadrul IDSA, după caz.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin coroborarea rezultatelor examenelor ELISA şi PCR.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

I. Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a ovinelor şi caprinelor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI TEHNICE

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

Monitorizarea datelor relevante despre boală Monitorizarea cazurilor de avort al ovinelor şi caprinelor.

Monitorizarea datelor relevante despre boală Monitorizarea cazurilor de avort al ovinelor şi caprinelor.

Supravegherea activă

Supravegherea activă

Supraveghere bacteriologica a cazurilor de avort al ovinelor şi caprinelor

Supraveghere bacteriologica a cazurilor de avort al ovinelor şi caprinelor

Toate tulpinile de Salmonella spp. izolate vor fi trimise la LNR Salmoneloze Animale - IDSA pentru tipizare serologică. Monitorizarea antibiorezistenţei Salmonella spp. se va realiza în cadrul LNR pentru Monitorizarea Rezistenţei Antimicrobiene a Bacteriilor Patogene pentru Animale - IDSA şi al LSVSA dotate cu sistemul automat BioMic V3.

Toate tulpinile de Salmonella spp. izolate vor fi trimise la LNR Salmoneloze Animale - IDSA pentru tipizare serologică. Monitorizarea antibiorezistenţei Salmonella spp. se va realiza în cadrul LNR pentru Monitorizarea Rezistenţei Antimicrobiene a Bacteriilor Patogene pentru Animale - IDSA şi al LSVSA dotate cu sistemul automat BioMic V3.

PRECIZĂRI EXECUŢIE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

Proprietarii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi care trebuie, conform legii, să raporteze orice caz de îmbolnăvire

Fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi care trebuie, conform legii, să raporteze orice caz de îmbolnăvire

Supraveghere activă

Supraveghere activă

1. Probele sunt recoltate de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial;

2. Examenele se efectuează la LSVSA şi confirmarea la LNR salmoneloze animale din cadrul IDSA

1. Probele sunt recoltate de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial;

2. Examenele se efectuează la LSVSA şi confirmarea la LNR salmoneloze animale din cadrul IDSA

Diagnosticul de laborator se confirmă prin izolare, identificare biochimica şi a grupului serologic. Tipizarea serologică în cadrul LNR Salmoneloze a Salmonella spp.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

I. Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a ecvinelor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI TEHNICE

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

În caz de suspiciune, se efectuează examene virusologice - teste de biologie moleculară.

Examenele virusologice se efectuează pe probe de tampoane nazale, nazofaringiene, lavaj traheal.

În caz de suspiciune, se efectuează examene virusologice - teste de biologie moleculară.

Examenele virusologice se efectuează pe probe de tampoane nazale, nazofaringiene, lavaj traheal.

PRECIZĂRI EXECUŢIE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

Prelevarea probelor: medicul veterinar de liberă practică împuternicit. Probele se testează la LNR din cadrul IDSA

Prelevarea probelor: medicul veterinar de liberă practică împuternicit. Probele se testează la LNR din cadrul IDSA

Diagnosticul de laborator se confirmă prin izolarea şi identificarea virusului prin reacţia de inhibare a hemaglutinării cu ser pozitiv specific şi teste de biologie moleculara

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

I. Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a ecvinelor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI TEHNICE

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

1. În caz de suspiciune:

a) se efectuează examene serologice (ELISA) pe probe de seruri perechi la interval de 21 de zile;

b) avortonii se examinează prin examen morfopatologic şi virusologie.

Se efectuează examene necropsice şi morfopatologice, metoda HEA/HEV sau metoda Pappenheim pe probe de pulmon, ficat, rinichi, limfonod.

1. În caz de suspiciune:

a) se efectuează examene serologice (ELISA) pe probe de seruri perechi la interval de 21 de zile;

b) avortonii se examinează prin examen morfopatologic şi virusologie.

Se efectuează examene necropsice şi morfopatologice, metoda HEA/HEV sau metoda Pappenheim pe probe de pulmon, ficat, rinichi, limfonod.

2. Pentru animalele de reproducţie nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se examinează serologic (ELISA) un procent de 1 % din animale, dar nu mai puţin de 2 animale pe lot.

2. Pentru animalele de reproducţie nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se examinează serologic (ELISA) un procent de 1 % din animale, dar nu mai puţin de 2 animale pe lot.

PRECIZĂRI EXECUŢIE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

Probele se recoltează de medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi, după caz, medicul veterinar oficial.

Examenele de laborator se efectuează la LNR din IDSA.

Probele se recoltează de medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi, după caz, medicul veterinar oficial.

Examenele de laborator se efectuează la LNR din IDSA.

Diagnosticul de boală se confirmă prin izolarea virusului pe culturi celulare.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

I. Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a ecvinelor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI TEHNICE

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

Monitorizarea datelor relevante despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Monitorizarea datelor relevante despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Supravegherea activă

Supravegherea activă

1. Supraveghere serologică a:

a) armăsarilor de reproducţie din herghelii şi depozite, O dată pe an, cu minim o lună înainte de autorizare şi începerea campaniei de montă;

2. Pentru circulaţia intracomunitară/export ţări terţe, armăsarii necastraţi în vârstă de peste 180 de zile se testează serologic prin seroneutralizare pentru arterită virală cu 28 de zile înainte de îmbarcare, pentru destinaţia sport şi 21 de zile pentru ecvinele de producţie/reproducţie, cu plata de către proprietar.

1. Supraveghere serologică a:

a) armăsarilor de reproducţie din herghelii şi depozite, O dată pe an, cu minim o lună înainte de autorizare şi începerea campaniei de montă;

2. Pentru circulaţia intracomunitară/export ţări terţe, armăsarii necastraţi în vârstă de peste 180 de zile se testează serologic prin seroneutralizare pentru arterită virală cu 28 de zile înainte de îmbarcare, pentru destinaţia sport şi 21 de zile pentru ecvinele de producţie/reproducţie, cu plata de către proprietar.

2. Supravegherea serologică se efectuează prin ELISA sau seroneutralizare; în cazul probelor pozitive (titru >=1/4), animalele se vor retesta prin seroneutralizare, recoltându-se o nouă probă de sânge la un interval de cel puţin 14 zile.

2. Probele de sânge se prelevează de la animale nevaccinate contra arteritei virale ecvine.

3. Animalele cu titru constant sau în scădere sunt considerate negative, iar cele cu titruri crescătoare sunt considerate pozitive şi se testează virusologie, prin izolarea virusului pe culturi celulare şi/sau PCR pe probe de material seminal

4. Armăsarii eliminatori de virus se izolează şi se elimină de la montă. Pentru aceşti armăsari circulaţia va fi permisă numai dacă sunt castraţi.

5. Animalele seronegative nu sunt supuse restricţiilor de circulaţie.

6. Ecvinele de sport şi pentru reproducţie, provenite din exploataţii certificate sanitar-veterinar ca oficial indemne de arterită virală în ultimele 6 luni, pot circula fără restricţii.

7. Notificarea oficială a bolii se face numai pe baza coroborării datelor clinice specifice cu rezultatele examenelor de laborator.

8. Vaccinarea pe teritoriul României se aplică numai la armăsarii necastraţi în vârstă de peste 180 de zile dacă sunt sănătoşi clinic, serologic negativi sau cu titru constant/în scădere şi care nu sunt eliminatori de virus.

9. Vaccinarea contra arteritei virale ecvine se face cu aprobarea ANSVSA, folosind un vaccin inactivat, omologat şi înregistrat oficial.

2. Supravegherea serologică se efectuează prin ELISA sau seroneutralizare; în cazul probelor pozitive (titru >=1/4), animalele se vor retesta prin seroneutralizare, recoltându-se o nouă probă de sânge la un interval de cel puţin 14 zile.

2. Probele de sânge se prelevează de la animale nevaccinate contra arteritei virale ecvine.

3. Animalele cu titru constant sau în scădere sunt considerate negative, iar cele cu titruri crescătoare sunt considerate pozitive şi se testează virusologie, prin izolarea virusului pe culturi celulare sau PCR pe probe de material seminal

4. Armăsarii eliminatori de virus se izolează şi se elimină de la montă. Pentru aceşti armăsari circulaţia va fi permisă numai dacă sunt castraţi.

5. Animalele seronegative nu sunt supuse restricţiilor de circulaţie.

6. Ecvinele de sport şi pentru reproducţie, provenite din exploataţii certificate sanitar-veterinar ca oficial indemne de arterită virală în ultimele 6 luni, pot circula fără restricţii.

7. Notificarea oficială a bolii se face numai pe baza coroborării datelor clinice specifice cu rezultatele examenelor de laborator.

8. Vaccinarea pe teritoriul României se aplică numai la armăsarii necastraţi în vârstă de peste 180 de zile dacă sunt sănătoşi clinic, serologic negativi sau cu titru constant/în scădere şi care nu sunt eliminatori de virus.

9. Vaccinarea contra arteritei virale ecvine se face cu aprobarea ANSVSA, folosind un vaccin inactivat, omologat şi înregistrat oficial.

PRECIZĂRI EXECUŢIE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA

Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA

Supraveghere activă

Supraveghere activă

Prelevarea probelor: medicul veterinar de liberă practică. Examenele se efectuează la LNR-IDSA.

Prelevarea probelor: medicul veterinar de liberă practică. Examenele se efectuează la LNR-IDSA.

Diagnosticul de boală se confirmă prin izolarea virusului sau detecţia genomului viral (PCR).

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

I. Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a ecvinelor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI TEHNICE

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

Monitorizarea datelor relevante despre boală

Monitorizarea datelor relevante despre boală

Supravegherea activă

Supravegherea activă

Supraveghere bacteriologică a cazurilor de avort al iepelor.

Supraveghere bacteriologică a cazurilor de avort al iepelor.

Toate tulpinile de Salmonella spp. izolate vor fi trimise la LNR Salmoneloze Animale - IDSA pentru tipizare serologică. Monitorizarea antibiorezistenţei Salmonella spp. se va realiza în cadrul LNR pentru Monitorizarea Rezistenţei Antimicrobiene a Bacteriilor Patogene pentru Animale - IDSA şi al LSVSA dotate cu sistemul automat BioMic V3.

Toate tulpinile de Salmonella spp. izolate vor fi trimise la LNR Salmoneloze Animale - IDSA pentru tipizare serologică. Monitorizarea antibiorezistenţei Salmonella spp. se va realiza în cadrul LNR pentru Monitorizarea Rezistenţei Antimicrobiene a Bacteriilor Patogene pentru Animale - IDSA şi al LSVSA dotate cu sistemul automat BioMic V3.

PRECIZĂRI EXECUŢIE

PRECIZĂRI EXECUŢIE

Supravegherea pasivă

Supravegherea pasivă

Supraveghere este efectuată de cei implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi, ce au obligaţia să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

Procedura de supraveghere este efectuată fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică, ce au obligaţia să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

Supraveghere activă

Supraveghere activă

1. Probele sunt recoltate de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial;

2. Examenele se efectuează la LSVSA şi confirmarea la LNR salmoneloze animale din cadrul IDSA

3. LSVSA au obligaţia de a trimite la LNR salmoneloze animale din cadrul IDSA toate tulpinile Salmonella izolate, în vederea tipizării serologice şi a monitorizării antibiorezistenţei.

1. Probele sunt recoltate de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial;

2. Examenele se efectuează la LSVSA şi confirmarea la LNR salmoneloze animale din cadrul IDSA

3. LSVSA au obligaţia de a trimite la LNR salmoneloze animale din cadrul IDSA toate tulpinile Salmonella izolate, în vederea tipizării serologice şi a monitorizării antibiorezistenţei.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin izolare, identificare biochimica şi a grupului serologic. Tipizarea serologică în cadrul LNR Salmoneloze a Salmonella spp.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

I. Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale

II. Supravegherea în cănise

PRECIZĂRI TEHNICE

PRECIZĂRI TEHNICE

Supravegherea activă

Supravegherea activă

1. Examen serologic,clinic, anatomopatologic şi bacteriologic la canidele folosite la reproducţie, efectuat la cerere.

Probele cu rezultate pozitive, neconcludente serologic, vor fi reexaminate prin hemoculturi; de la femelele care au avortat şi de la masculii seropozitivi care au fost castraţi se trimit probe de avortoni cu învelitori fetale şi testicule, în vederea efectuării examenului de laborator.

1. Examen serologic,clinic, anatomopatologic şi bacteriologic în efectivele din cănise de reproducţie şi al tuturor masculilor folosiţi la reproducţie, efectuat la cerere.

Probele cu rezultate pozitive, neconcludente serologic, vor fi reexaminate prin hemoculturi; de la femelele care au avortat şi de la masculii seropozitivi care au fost castraţi se trimit probe de avortoni cu învelitori fetale şi testicule, în vederea efectuării examenului de laborator.

2. Examinare serologică efectuată la cerere, astfel:

a) canidele de reproducţie O dată pe an, cu ocazia acţiunilor imunoprofilactice;

b) canidele care prezintă manifestări clinice care conduc la suspiciunea de infecţie brucelică inclusiv la câinii comunitari.

De la femelele avortate şi de la masculii seropozitivi care au fost castraţi în urma diagnosticului serologic pozitiv se trimit probe de avortoni cu învelitori fetale respectiv testicule, în vederea efectuării examenului complex de laborator.

Cadavrele/organele de la câinii morţi, cu leziuni suspecte de bruceloză se examinează anatomopatologic, bacteriologic şi histopatologic (metoda HEA, metoda Brown şi Brenn).

2. Examinare serologică efectuată la cerere, astfel:

a) canidele de reproducţie O dată pe an, cu ocazia acţiunilor imunoprofilactice;

b) canidele care prezintă manifestări clinice care conduc la suspiciunea de infecţie brucelică inclusiv la câinii comunitari.

De la femelele avortate şi de la masculii seropozitivi care au fost castraţi în urma diagnosticului serologic pozitiv se trimit probe de avortoni cu învelitori fetale respectiv testicule, în vederea efectuării examenului complex de laborator.

Cadavrele/organele de la câinii morţi, cu leziuni suspecte de bruceloză se examinează anatomopatologic, bacteriologic şi histopatologic (metoda HEA, metoda Brown şi Brenn).

PRECIZĂRI EXECUŢIE

Supraveghere activă

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit.

2. Examenele se efectuează la LSVSA desemnate şi/sau, după caz, la LNR-IDSA.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin izolarea şi identificarea agentului etiologic al bolii, examen microscopic direct (Stamp, OMS) + examen cultural + identificare fenotipica şi genetica a Brucella canis.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

PRECIZĂRI TEHNICE

Supravegherea activă

1. Examinare serologică la 5% din iepurii din crescătorii, prin reacţia de seroaglutinare RSAR cu antigen colorat cu Roz - Bengal.

Probele pozitive prin RSAR se examinează prin RFC.

2. Examen anatomopatologic la iepurii domestici şi sălbatici morţi.

De la animalele seropozitive se prelevează probe de testicule, limfonoduri, splina şi uter, în vederea efectuării examenului anatomopatologic, bacteriologic şi morfopatologic, necropsic.

Cadavrele/organele de la iepurii morţi, cahectici cu leziuni suspecte de bruceloză se examinează anatomopatologic, bacteriologic şi histopatologic

3. În abator se examinează:

a) animalele vii, ante-mortem şi post-mortem;

b) carnea şi organele

PRECIZĂRI EXECUŢIE

Supraveghere activă

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

Examinarea probelor de organe se realizează la LSVSA desemnate şi/sau, după caz, la LNR-IDSA.

MĂSURI

1. De la iepurii din efectivele cu bruceloză:

a) carnea şi subprodusele comestibile la care nu s-au constatat leziuni se dau în consum fără restricţii;

b) organele cu leziuni se confiscă.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin izolarea şi identificarea agentului etiologic al bolii, examen microscopic direct (Stamp, OMS) + examen cultural + identificare fenotipică şi genetica a speciei şi biovariantelor Brucella spp.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a salmonidelor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

SUPRAVEGHERE

Supraveghere pasivă

În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se examinează populaţia de salmonide şi se prelevează probe pentru diagnostic.

PRECIZĂRI TEHNICE

Supraveghere pasivă

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural, conform prevederilor Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

PRECIZĂRI EXECUŢIE

Supraveghere pasivă

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen bacteriologic.

3. Confirmarea bolii se realizează la LNR din cadrul IDSA.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen bacteriologic

Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a salmonidelor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

SUPRAVEGHERE

Supraveghere pasivă

În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se examinează populaţia de salmonide şi se prelevează probe pentru diagnostic.

PRECIZĂRI TEHNICE

Supraveghere pasivă

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural, conform prevederilor Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

PRECIZĂRI EXECUŢIE

Supraveghere pasivă

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen bacteriologic.

3. Confirmarea bolii se realizează la LNR din cadrul IDSA.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen bacteriologic

Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a salmonidelor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

SUPRAVEGHERE

Supraveghere pasivă

În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se examinează populaţia de salmonide şi se prelevează probe pentru diagnostic.

PRECIZĂRI TEHNICE

Supraveghere pasivă

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural, conform prevederilor Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

PRECIZĂRI EXECUŢIE

Supraveghere pasivă

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen parazitologic.

3. Confirmarea bolii se realizează la LNR din cadrul IDSA.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen parazitologic

Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a salmonidelor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

SUPRAVEGHERE

Supraveghere pasivă

În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se examinează populaţia de salmonide şi se prelevează probe pentru diagnostic.

PRECIZĂRI TEHNICE

Supraveghere pasivă

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural, conform prevederilor Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

PRECIZĂRI EXECUŢIE

Supraveghere pasivă

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen bacteriologic.

3. Confirmarea bolii se realizează la LNR din cadrul IDSA.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen bacteriologic

Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a ciprinidelor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

SUPRAVEGHERE

Supraveghere pasivă

În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se examinează populaţia de salmonide şi se prelevează probe pentru diagnostic.

PRECIZĂRI TEHNICE

Supraveghere pasivă

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural, conform prevederilor Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

PRECIZĂRI EXECUŢIE

Supraveghere pasivă

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.

2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen bacteriologic.

Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen bacteriologic

Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a animalelor acvatice, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

SUPRAVEGHERE

Supraveghere pasivă

În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se examinează populaţia de peşti şi se prelevează probe pentru diagnostic.