Secţiunea 4 - SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL ALTOR BOLI TRANSMISIBILE, ZOONOZE ŞI EMERGENTE LA ANIMALELE - Norme Metodologice din 2014 de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor şi ecvideelor
M.Of. 150 bis
Ieşit din vigoareI. Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale | II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a rumegătoarelor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A |
PRECIZĂRI TEHNICE | PRECIZĂRI TEHNICE |
Supravegherea pasivă | Supravegherea pasivă |
1. Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante, inclusiv a documentelor sanitare veterinare şi a altor documente ce însoţesc transporturile de animale receptive ce provin din alte state membre ale Uniunii Europene sau ţări terţe, înainte de debarcarea animalelor la destinaţie, potrivit prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 129/566/2007. 2. Observarea stării de sănătate a rumegătoarelor (bovine, ovine şi caprine) efectuată de către proprietarii sau reprezentanţi ai acestora şi raportarea oricăror semne clinice medicilor veterinari de liberă practică împuterniciţi şi/sau oficiali din cadrul DSVSA, semne ce pot fi atribuite infecţiei cu virusul Schmallenberg. Semnele clinice la rumegătoarele adulte care pot sugera infecţia cu virusul Schmallenberg sunt: febră tranzitorie, abatere, scăderea producţiei de lapte, rareori diaree. Simptomele au o durată de 2 - 6 zile. 3. Observarea stării de sănătate a produşilor obţinuţi de la rumegătoare, pentru identificarea simptomelor care pot fi atribuite infecţiei cu virusul Schmallenberg. Semnele clinice manifestate de produşii nou - născuţi infectaţi cu virusul Schmallenberg sunt: orbire, pareze, paralizie flască, edem subcutanat, mişcări exagerate, ataxie, iritabilitate, greutate în hrănire. 4. Raportarea cazurilor de avorturi la rumegătoare, (inclusiv a celor înregistrate la rumegătoarele provenite prin comerţ intracomunitar) care depăşesc numeric incidenţa normală asociată sezonului de fătări. Produşii avortaţi în urma infecţiei cu virusul Schmallenberg prezintă următoarele aspecte lezionale: artrogripoză, hidrocefalie, cifoză, scolioză, torticolis. 5. Raportarea, în urma supravegherii pasive, a animalelor receptive (adulte sau produşi de concepţie) cu semne clinice ce pot fi atribuite infecţiei cu virusul Schmallenberg precum şi a cazurilor de avorturi, este urmată de prelevarea de probe pentru clarificarea statusului acestora. Probele prelevate de la animalele vii cu semne clinice ce pot fi atribuite infecţiei cu virusul Schmallenberg, sunt reprezentate de ser pe coagul şi sânge pe anticoagulant (EDTA). De la avortoni sau produşi morţi în urma semnelor clinice enumerate la punctul 2 se vor recolta următoarele probe: creier, lichid pericardic, meconiu, lichid amniotic, placentă. De la mamele care au avortat sau au dat naştere unor produşi viabili, dar care au murit ulterior datorită semnelor clinice enumerate la punctul 2, se vor recolta ser pe coagul şi sânge pe anticoagulant (EDTA). | 1. Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante, inclusiv a documentelor sanitare veterinare şi a altor documente ce însoţesc transporturile de animale receptive ce provin din alte state membre ale Uniunii Europene sau ţări terţe, înainte de debarcarea animalelor la destinaţie, potrivit prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 129/566/2007. 2. Observarea stării de sănătate a rumegătoarelor (bovine, ovine şi caprine) efectuată de către proprietarii sau reprezentanţi ai acestora şi raportarea oricăror semne clinice medicilor veterinari de liberă practică împuterniciţi şi/sau oficiali din cadrul DSVSA, semne ce pot fi atribuite infecţiei cu virusul Schmallenberg. Semnele clinice la rumegătoarele adulte care pot sugera infecţia cu virusul Schmallenberg sunt: febră tranzitorie, abatere, scăderea producţiei de lapte, rareori diaree. Simptomele au o durată de 2 - 6 zile. 3. Observarea stării de sănătate a produşilor obţinuţi de la rumegătoare, pentru identificarea simptomelor care pot fi atribuite infecţiei cu virusul Schmallenberg. Semnele clinice manifestate de produşii nou - născuţi infectaţi cu virusul Schmallenberg sunt: orbire, pareze, paralizie flască, edem subcutanat, mişcări exagerate, ataxie, iritabilitate, greutate în hrănire. 4. Raportarea cazurilor de avorturi la rumegătoare, (inclusiv a celor înregistrate la rumegătoarele provenite prin comerţ intracomunitar) care depăşesc numeric incidenţa normală asociată sezonului de fătări. Produşii avortaţi în urma infecţiei cu virusul Schmallenberg prezintă următoarele aspecte lezionale: artrogripoză, hidrocefalie, cifoză, scolioză, torticolis. 5. Raportarea, în urma supravegherii pasive, a animalelor receptive (adulte sau produşi de concepţie) cu semne clinice ce pot fi atribuite infecţiei cu virusul Schmallenberg precum şi a cazurilor de avorturi, este urmată de prelevarea de probe pentru clarificarea statusului acestora. Probele prelevate de la animalele vii cu semne clinice ce pot fi atribuite infecţiei cu virusul Schmallenberg, sunt reprezentate de ser pe coagul şi sânge pe anticoagulant (EDTA). De la avortoni sau produşi morţi în urma semnelor clinice enumerate la punctul 2 se vor recolta următoarele probe: creier, lichid pericardic, meconiu, lichid amniotic, placentă. De la mamele care au avortat sau au dat naştere unor produşi viabili, dar care au murit ulterior datorită semnelor clinice enumerate la punctul 2, se vor recolta ser pe coagul şi sânge pe anticoagulant (EDTA). |
PRECIZĂRI EXECUŢIE | PRECIZĂRI EXECUŢIE |
Supravegherea pasivă | Supravegherea pasivă |
1. Monitorizarea este efectuată de medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, din LNR pentru arboviroze din cadrul IDSA, precum şi din cadrul ANSVSA. 2. Probele de ser, sânge pe anticoagulant şi organe şi avortoni vor fi expediate, în vederea testării, la IDSA. | 1. Monitorizarea este efectuată de medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, din LNR pentru arboviroze din cadrul IDSA, precum şi din cadrul ANSVSA. 2. Probele de ser, sânge pe anticoagulant şi organe vor fi expediate, în vederea testării, la IDSA. |
Diagnosticul de laborator se confirmă de către laboratoarele europene prin metode recomandate de UE, acreditate şi/sau validate | |
Supravegherea activă se realizează la solicitarea proprietarului/deţinătorului de animale, în cazul efectuării activităţilor de comerţ. | |
A. ENDOPARAZITOZE 1. Ovine/caprine (animale care folosesc păşunea) a) tineret mascul şi femei peste 4 luni/berbeci/oi sterpe - 2 tratamente/an (martie-aprilie/octombrie-noiembrie) b) oi adulte (lactante) - un singur tratament/an (octombrie-noiembrie, la cel puţin 30 zile de la terminarea perioadei de montă) c) tineret mascul la îngrăşat: O deparazitare în primele 10 zile de la afluire 2. Taurine: a) tineret peste 4 luni până la categoria de juninci - 2 tratamente/an (martie-aprilie/octombrie-noiembrie) b) vacile lactante - un singur tratament/an, în perioada repausului mamar. |
B. ECTOPARAZITOZE 1. Ovine/caprine - 2 tratamente/an în perioada mai-iunie după tuns şi octombrie-noiembrie, la cel puţin 30 zile de la terminarea perioadei de montă 2. Taurine: a) tineret, 2 tratamente pe an (mai-iunie/septembrie-octombrie) b) vaci lapte; un tratament/an, în perioada repausului mamar. |
C. Acţiunile se execută de către orice medic veterinar de liberă practică organizat în condiţiile legii iar costurile sunt suportate integral de către proprietari |
a) COCHLIOMYA HOMINIVORAX |
b) CHRYSOMYA BEZZIANA |
c) ECHINOCOCOZA/HIDATIDOZA A se vedea precizările din Secţiunea 1 pct. 35 |
d) CISTICERCOZA BOVINĂ |
SUPRAVEGHERE |
1. Monitorizarea datelor relevante despre boală, în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la animalele receptive. 3. Supraveghere în abator a bovinelor sacrificate ţinând cont de locurile de elecţie a parazitului. |
PRECIZĂRI TEHNICE |
1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2. Se efectuează examene de laborator pentru evidenţierea formelor larvare de Cysticercus bovis prin examen macroscopic şi microscopic (parazitologic şi histopatologic - met. HEA şi AA/AA-PAS). |
PRECIZĂRI EXECUŢIE |
1. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului Preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare. 3. Examenele de laborator se efectuează în abator sau la LSVSA şi/sau LNR din IDSA. |
e) CISTICERCOZA PORCINĂ |
SUPRAVEGHERE |
1. Monitorizarea datelor relevante despre boală, în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la animalele receptive. 3. Supraveghere în abator a porcinelor sacrificate ţinând cont de locurile de elecţie a parazitului. |
PRECIZĂRI TEHNICE |
1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2. Se efectuează examene de laborator pentru evidenţierea formelor larvare de Cysticercus cellulosae prin examen macroscopic şi microscopic (parazitologic şi histopatologic - met. HEA şi AA/AA-PAS). |
PRECIZĂRI EXECUŢIE |
1. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului Preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare. 3. Examenele de laborator se efectuează în abator sau la LSVSA şi/sau LNR din IDSA. |
f) TRICHINELOZA |
SUPRAVEGHERE |
1. Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive. |
PRECIZĂRI TEHNICE |
1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 de la toate animalele suspecte de boală. 2. Se efectuează examene de laborator pentru detecţia chisturilor şi larvelor de Trichinella prin trichineloscopie pentru suinele provenite din exploataţiile nonprofesionale destinate consumului familial. 3. Se efectuează examene de laborator pentru evidenţierea larvelor de Trichinella prin digestie artificială pentru suinele provenite din exploataţiile comerciale. 4. Supravegherea speciilor receptive porc, mistreţ, urs, nutrie, cal, asin prin examen trichineloscopic şi/sau digestie artificială. |
PRECIZĂRI EXECUŢIE |
1. Medicul veterinar de liberă practică şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. Medicii veterinari care efectuează examenul prin trichineloscopie trebuie să facă dovada instruirii în acest sens. Certificatul este valabil timp de 3 ani. Instruirea se realizează de către DSVSA, IDSA sau IISPV după caz. 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare. 3. Examenele de laborator se efectuează la cabinete medicale veterinare, LSVSA, CSVSA, IDSA şi LNR. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare. |
g) LEISHMANIOZA |
SUPRAVEGHERE |
1. Monitorizarea datelor relevante despre boală, în conformitate cu Ordinul ANSVSA 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Supraveghere prin examene de laborator la animalele. 3. Supravegherea entomologică prin capturare şi identificare a vectorilor. |
PRECIZĂRI TEHNICE |
1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2. Vectorii lieshmaniozei sunt insecte din genurile Phlebotomus şi Lutzomyia. 3. Stabilirea punctelor de colectare a vectorilor este realizată de către DSVSA la propunerea LNR din IDSA şi ANSVSA în funcţie de situaţia epidemiologică. Înregistrarea coordonatelor geografice - latitudine, longitudine, altitudine - se realizează cu dispozitive GPS în toate punctele de colectare a vectorilor. 4. Se efectuează examene de evidenţiere a parazitului prin examen microscopic, în funcţie de situaţia epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor. |
PRECIZĂRI EXECUŢIE |
1. Medicul veterinar de liberă practică şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare. 3. Examenele de laborator se efectuează la cabinete medicale veterinare, LSVSA şi/sau LNR din IDSA. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare |
h) FASCIOLOZA |
SUPRAVEGHERE |
1. Monitorizarea datelor relevante despre boală şi a gasteropodele gazde intermediare, în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator la speciile receptive. |
PRECIZĂRI TEHNICE |
1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2. Supravegherea gazdelor definitive, bovine, ovine, prin examen coproparazitologic 3. Examenele copro-parazitologice şi se efectuează de două ori pe an toamna şi primăvara pe un procent de 1-3% din animalele în vârstă de peste 6 luni, în vederea atestări zonelor indemne de fascioloză. 4. Examenele de identificare a gasteropodelor gazde intermediare se efectuează în intervalul aprilie-octombrie. 5. Examenele pentru determinarea încărcăturii parazitare a gasteropodelor se efectuează pe speciile gazde intermediare. |
PRECIZĂRI EXECUŢIE |
1. Medicul veterinar de liberă practică şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele de laborator se efectuează în cabinete medicale veterinare (examen copro-parazitologic), la LSVSA şi/sau LNR din IDSA |
i) FILARIOZE |
SUPRAVEGHERE |
1. Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator la speciile receptive. 3. Supravegherea entomologică prin capturare şi identificarea vectorilor. |
PRECIZĂRI TEHNICE |
1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2. Vectorii filariozelor sunt: Musca autumnalis, ţânţarii din genurile: Culex, Aedes, Stegomya şi Anopheles, dar şi speciile genului Culicoides şi simulidele. 3. Stabilirea punctelor de colectare a vectorilor va fi realizată de către DSVSA la propunerea LNR din IDSA şi ANSVSA în funcţie de situaţia epidemiologică. Înregistrarea coordonatelor geografice (latitudine, longitudine, altitudine) se realizează cu dispozitive GPS în toate punctele de colectare a vectorilor 4. Se efectuează examene de evidenţiere a parazitului prin examen microscopic, în funcţie de situaţia epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor. 5. Examenele de identificare a vectorilor se efectuează în intervalul aprilie-octombrie. |
PRECIZĂRI EXECUŢIE |
1. Medicul veterinar de liberă practică şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele de laborator se efectuează în cabinete medicale veterinare, LSVSA şi/sau LNR din IDSA. |
j) ANCILOSTOMOZA CARNIVORELOR |
SUPRAVEGHERE |
Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator la speciile receptive. |
PRECIZĂRI TEHNICE |
1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2. Se efectuează examene de evidenţiere a parazitului din materii fecale/conţinut intestinal prin examen microscopic, în funcţie de situaţia epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor. |
PRECIZĂRI EXECUŢIE |
1. Medicul veterinar de liberă practică şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele de laborator se efectuează în cabinete medicale veterinare, LSVSA şi/sau LNR din IDSA. |
k) BALANTIDIOZA |
SUPRAVEGHERE |
1. Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive. |
PRECIZĂRI TEHNICE |
1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2. Se efectuează examene de evidenţiere a parazitului din materii fecale/conţinut intestinal prin examen microscopic, în funcţie de situaţia epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor |
PRECIZĂRI EXECUŢIE |
1. Medicul veterinar de liberă practică şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele de laborator se efectuează în cabinete medicale veterinare, LSVSA şi/sau LNR din IDSA. |
l) HEMOSPORIDIOZE |
SUPRAVEGHERE |
1. Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive. 3. Supravegherea căpuşelor vectoare, prin colectarea şi identificarea speciilor. 3. Supravegherea entomologică prin capturare şi identificarea vectorilor. |
PRECIZĂRI TEHNICE |
1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2. Se efectuează examene de laborator pe probe de sânge pe EDTA prelevate de la animalele receptive pentru evidenţierea paraziţilor (Babesia Anaplasma, Theileria etc.), prin examenul microscopic al frotiurilor fixate şi colorate, în funcţie de situaţia epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor. 3. Identificarea speciilor de Babesia şi Theileria, prin tehnici de biologie moleculara. 4. Vectorii hemosporidiozelor sunt căpuşele ixodide 5. Stabilirea punctelor de colectare a vectorilor va fi realizată de către DSVSA la propunerea LNR din IDSA şi ANSVSA în funcţie de situaţia epidemiologică 4. Examenele de identificare a genurilor şi speciilor de căpuşe se efectuează pe tot parcursul anului. 5. Examenele pentru determinarea încărcăturii parazitare a căpuşelor se efectuează pe toate probele examinate. |
PRECIZĂRI EXECUŢIE |
1. Medicul veterinar de liberă practică şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare. 3. Examenele de laborator se efectuează în cabinete medicale veterinare, LSVSA şi/sau LNR din IDSA. |
m) PNEUMOCISTOZA |
n) SARCOCISTOZA |
SUPRAVEGHERE |
Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator, la speciile receptive. |
PRECIZĂRI TEHNICE |
1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2. Se efectuează examene de laborator pentru detecţia chisturilor de Sarcocystis din ţesut muscular prin trichineloscopie şi examene histopatologice (met. HEA şi AA/AA-PAS), după caz. |
PRECIZĂRI EXECUŢIE |
1. Medicul veterinar de liberă practică şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele de laborator se efectuează în cabinete medicale veterinare, LSVSA şi/sau LNR din IDSA. |
o) TENIAZE |
SUPRAVEGHERE |
1. Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Supraveghere prin examen anatomopatologic şi de laborator la speciile receptive. |
PRECIZĂRI TEHNICE |
1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2. Se efectuează examene de laborator pentru identificarea speciilor zoonotice din genul Taenia prin tehnica flotaţiei şi/sau sedimentării, în funcţie de situaţia epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor. |
PRECIZĂRI EXECUŢIE |
1. Medicul veterinar de liberă practică şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele de laborator se efectuează în cabinete medicale veterinare, LSVSA şi/sau LNR din IDSA. |
p) THELAZIOZA |
SUPRAVEGHERE |
1. Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Supraveghere prin examene clinice şi de laborator la speciile receptive. |
PRECIZĂRI TEHNICE |
1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2. Se efectuează examene de laborator pentru identificarea speciilor din genul Thelazia prin examenul microscopic al secreţiilor lacrimale, în funcţie de situaţia epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor |
PRECIZĂRI EXECUŢIE |
1. Medicul veterinar de liberă practică şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele de laborator se efectuează cabinete medicale veterinare, LSVSA şi/sau LNR din IDSA |
q) DERMATOZE PRODUSE DE ACARIENI, PARAZIŢII ANIMALELOR |
SUPRAVEGHERE |
1. Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Supraveghere prin examene clinice şi de laborator la speciile receptive |
PRECIZĂRI TEHNICE |
1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2. Se efectuează examene de laborator pentru identificarea genurilor şi speciilor de ectoparaziţi prin examen microscopic în funcţie de situaţia epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor. |
PRECIZĂRI EXECUŢIE |
1. Medicul veterinar de liberă practică şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele de laborator se efectuează în cabinete medicale veterinare, LSVSA şi/sau LNR din IDSA. |