Normativ din 2017 privind mixturile asfaltice executate la cald. Condiţii tehnice de proiectare, preparare şi punere în operă a mixturilor asfaltice''. Indicativ AND 605-2016

M.Of. 126

În vigoare
Versiune de la: 26 Iunie 2023
Normativ din 2017 privind mixturile asfaltice executate la cald. Condiţii tehnice de proiectare, preparare şi punere în operă a mixturilor asfaltice''. Indicativ AND 605-2016
Dată act: 12-dec-2017
Emitent: Ministerul Transporturilor
CAPITOLUL I:Generalităţi
SECŢIUNEA 1:Obiect şi domeniu de aplicare
Art. 1
(1)Prezentul normativ stabileşte condiţiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească mixturile asfaltice executate la cald în etapele de proiectare a acestora, controlul calităţii materialelor componente, prepararea, transportul, punerea în operă, precum şi straturile rutiere executate din aceste mixturi.
(2)Prezentul normativ se adresează tuturor factorilor implicaţi în procesul investiţional: producători de materiale pentru construcţii, proiectanţi, executanţi de lucrări, specialişti cu activitate în domeniul construcţiilor atestaţi/autorizaţi în condiţiile legii, investitori, proprietari, administratori, laboratoare de încercări în construcţii autorizate/acreditate, precum şi organisme de verificare/control etc.
Art. 2
(1)Prezentul normativ se aplică la proiectarea, construcţia, modernizarea, reabilitarea, repararea şi întreţinerea tuturor claselor tehnice ale drumurilor/categoriilor tehnice ale străzilor şi a altor zone realizate cu mixturi asfaltice la cald.
(2)Cerinţele din prezentul normativ se aplică pentru toate mixturile asfaltice care intră în componenţa structurii rutiere.
(3)Straturile de mixturi asfaltice pentru partea carosabilă a podurilor, pasajelor şi viaductelor se vor executa în conformitate cu prevederile tehnice privind execuţia la cald a îmbrăcăminţilor bituminoase pentru calea pe pod.
Art. 3
Modul de abordare a acestor specificaţii tehnice pentru mixturile asfaltice realizate este cel menţionat în seria SR EN 13108, primordială fiind realizarea performanţelor menţionate în prezentul normativ.
Art. 4
Mixturile asfaltice utilizate la execuţia straturilor rutiere vor îndeplini condiţiile de calitate din prezentul normativ. Tipul mixturii se va stabili în funcţie de clasele tehnice ale drumurilor/categoriile tehnice ale străzilor şi zona climatică.
Art. 5
Compoziţia şi performanţele mixturilor asfaltice se stabilesc, se studiază, se evaluează şi se verifică în laboratoare autorizate/acreditate.
Art. 6
La execuţia structurilor rutiere din mixturi asfaltice realizate la cald se vor utiliza mixturi asfaltice ce respectă cerinţele din prezentul normativ şi sunt în concordanţă cu cerinţele standardelor din seria SR EN 13108 în vigoare.
SECŢIUNEA 2:Definiţii şi terminologie
Art. 7
Mixtura asfaltică preparată la cald este un material de construcţie realizat printr-un proces tehnologic ce presupune încălzirea agregatelor naturale şi a bitumului, malaxarea amestecului, transportul şi punerea în operă, prin compactare la cald.
Art. 8
Mixturile asfaltice prezentate în acest normativ se utilizează pentru stratul de uzură (rulare), stratul de legătură (binder), precum şi pentru stratul de bază.
Art. 9
(1)Îmbrăcăminţile bituminoase cilindrate sunt alcătuite, în general, din două straturi:
- stratul superior, denumit strat de uzură (rulare);
- stratul inferior, denumit strat de legătură (binder).
(2)Îmbrăcăminţile bituminoase cilindrate pot fi executate într-un singur strat, respectiv stratul de uzură (rulare), în cazuri justificate tehnic.
Art. 10
Stratul de bază din mixturi asfaltice este un strat ce intră în componenţa structurilor rutiere şi peste care se aplică îmbrăcăminţile bituminoase.
Art. 11
Denumirea, simbolul şi notarea mixturilor asfaltice prezentate în tabelul 1 sunt în conformitate cu cerinţele seriei de standarde SR EN 13108.
Tabelul 1 - Sinteza mixturilor asfaltice fabricate în România

Nr. crt.

Denumire şi simbol

Notare*)

Notare conform seriei de standarde SR EN 13108 - versiunea engleză

(franceză) *)

Utilizare

Clasa tehnică a drumului/Categoria tehnică a străzii

Tipul de mixtură în funcţie de dimensiunea maximă a granulei, diametru, mm

1

Beton asfaltic cu criblură BA diametru

BA diametru rul. liant

AC (EB) diametru rul. liant

Strat de rulare/uzură

III, IV, V/

III, IV

8**)

11,2

16

2

Beton asfaltic cu pietriş concasat BAPC diametru

BAPC diametru rul. liant

AC (EB) diametru rul. liant

Strat de rulare/uzură

IV, V/IV

8**)

11,2

16

3

Mixtură asfaltică stabilizată MAS diametru

MAS diametru rul. liant

SMA diametru rul. liant

Strat de rulare/uzură

I, II, III, IV/

I, II, III, IV

11,2

16

4

Mixtură asfaltică drenantă MADr diametru

MADr diametru rul. liant

PA (ED, BBD) diametru rul. liant

Strat de rulare/uzură

I, II, III/

I, II, III

16

5

Beton asfaltic deschis cu criblură BAD diametru

BAD diametru leg. liant

AC (EB) diametru leg. liant

Strat de legătură

I, II, III, IV, V/

I, II, III, IV

22,4

6

Beton asfaltic deschis cu pietriş concasat BADPC diametru

BADPC diametru leg. liant

AC (EB) diametru leg. liant

Strat de legătură

III, IV, V/

II, III, IV

22,4

7

Beton asfaltic deschis cu pietriş sortat BADPS diametru

BADPS diametru leg. liant

AC (EB) diametru leg. liant

Strat de legătură

V/IV

22,4

8

Anrobat bituminos cu criblură pentru strat de bază AB diametru

AB diametru bază liant

AC (EB) diametru bază liant

Strat de bază

I, II, III, IV, V/

I, II, III, IV

22,4

31,5

9

Anrobat bituminos cu pietriş concasat ABPC diametru

ABPC diametru bază liant

AC (EB) diametru bază liant

Strat de bază

I, II, III, IV, V/

I, II, III, IV

22,4

31,5

10

Anrobat bituminos cu pietriş sortat ABPS diametru

ABPS diametru bază liant

AC (EB) diametru bază liant

Strat de bază

V/IV

31,5

11

Anrobat bituminos cu criblură şi asfalt recuperat

ABar diametru bază liant

AC (EB) diametru bază liant

Strat de bază

III, IV, V/

II, III, IV

22,4

31,5

___
*)Notarea va fi urmată de date referitoare la eventuali aditivi.
**)BA 8 nu se utilizează ca strat de rulare/uzură în zona carosabilă a drumurilor naţionale.
Exemple de notare a mixturilor asfaltice:
Simbol: BADPS 22,4
Notare: BADPS 22,4 leg. 50/70 cu aditiv de adezivitate - beton asfaltic deschis cu pietriş sortat cu granula maximă de 22,4 mm, pentru strat de legătură, cu bitum 50/70 şi cu aditiv pentru adezivitate
Simbol: MAS 11,2
Notare: MAS 11,2 rul. 50/70 cu aditivi de adezivitate, fibre şi granule polimer - mixtură asfaltică stabilizată cu granula maximă de 11,2 mm, pentru strat de uzură cu bitum 50/70 şi cu aditivi pentru adezivitate, fibre şi granule polimer
Simbol: MADr 16 m
Notare: MADr 16 rul. PMB 45/80 - mixtură asfaltică drenantă cu granula maximă de 16 mm pentru strat de uzură cu bitum modificat 45/80

Art. 12
Pentru execuţia straturilor de uzură (rulare), conform tabelului 2, se vor avea în vedere următoarele tipuri de mixturi asfaltice, în funcţie de clasa tehnică a drumului/categoria tehnică a străzii:
- beton asfaltic cu criblură, beton asfaltic cu pietriş concasat, conform SR EN 13108-1;
- mixturi asfaltice stabilizate, cu schelet mineral robust, cu conţinut ridicat de bitum şi aditivi de stabilizare, conform SR EN 13108-5;
- mixturi asfaltice drenante, cu volum ridicat de goluri interconectate care permit drenarea apei şi reducerea nivelului de zgomot, conform SR EN 13108-7.
Tabelul 2 - Mixturi asfaltice pentru stratul de uzură (rulare)

Nr. crt.

Clasa tehnică a drumului

Categoria tehnică a străzii

Tipul mixturii asfaltice, cu dimensiunea maximă a granulei de 16 mm

1

I, II

I, II

Mixtură asfaltică stabilizată

Mixtură asfaltică drenantă

2

III

III

Mixtură asfaltică stabilizată

Beton asfaltic cu criblură

Mixtură asfaltică drenantă

3

IV

IV

Mixtură asfaltică stabilizată

Beton asfaltic cu criblură

Beton asfaltic cu pietriş concasat

4

V

-

Beton asfaltic cu criblură

Beton asfaltic cu pietriş concasat

Art. 13
(1)Pentru execuţia straturilor de legătură (binder) se vor avea în vedere următoarele tipuri de mixturi asfaltice, conform SR EN 13108-1, în funcţie de clasa tehnică a drumului/categoria tehnică a străzii (tabelul 3):
(2)Tabelul 3 - Mixturi asfaltice pentru stratul de legătură

Nr. crt.

Clasa tehnică a drumului

Categoria tehnică a străzii

Tipul mixturii asfaltice, cu dimensiunea maximă a granulei de cel mult 22,4 mm

1

I, II

I

Beton asfaltic deschis cu criblură

2

III, IV

II, III

Beton asfaltic deschis cu criblură

Beton asfaltic deschis cu pietriş concasat

3

V

IV

Beton asfaltic deschis cu criblură

Beton asfaltic deschis cu pietriş concasat

Beton asfaltic deschis cu pietriş sortat

Art. 14
Pentru execuţia stratului de bază se vor avea în vedere următoarele tipuri de betoane asfaltice (anrobate bituminoase), conform SR EN 13108-1, în funcţie de clasa tehnică a drumului/categoria tehnică a străzii (tabelul 4).
Tabelul 4 - Mixturi asfaltice pentru stratul de bază

Nr. crt.

Clasa tehnică a drumului

Categoria tehnică a străzii

Tipul mixturii asfaltice, cu dimensiunea maximă a granulei de 31,5 mm

1

I, II

I

Anrobat bituminos cu criblură

Anrobat bituminos cu pietriş concasat

2

III, IV

II, III

Anrobat bituminos cu criblură

Anrobat bituminos cu pietriş concasat

Anrobat bituminos cu criblură şi asfalt recuperat

3

V

IV

Anrobat bituminos cu criblură

Anrobat bituminos cu pietriş concasat

Anrobat bituminos cu pietriş sortat

Anrobat bituminos cu criblură şi asfalt recuperat

Art. 15
(1)Mixturile asfaltice se aplică pe:
- straturi de fundaţie;
- straturi de bază;
- îmbrăcăminţi rutiere existente.
(2)În cazul îmbrăcăminţilor bituminoase cilindrate aplicate pe strat de bază din agregate naturale stabilizate cu lianţi hidraulici sau puzzolanici, pe îmbrăcămintea din beton de ciment sau pe îmbrăcămintea bituminoasă existentă, se recomandă executarea unui strat antifisură peste stratul-suport.
Art. 16
Mixturile asfaltice drenante se aplică pe un strat-suport impermeabil (etanş).

Art. 17
Pentru aplicarea acestui normativ se utilizează termenii şi definiţiile corespunzătoare din; SR 4032-1, SR EN 13108-1, SR EN 13108-5, SR EN 13108-7 şi SR EN 13108-20, SR EN 13043/2003+AC/2004, dintre care, în principal:
- criblura: agregat natural alcătuit din granule de formă poliedrică obţinut prin concasarea, granularea şi selecţionarea în sorturi (clase de granulozitate) a rocilor dure, de regulă magmatice, bazice şi semibazice;
- pietriş concasat: agregat natural alcătuit din granule de formă poliedrică obţinut prin concasarea, granularea şi selecţionarea în sorturi (clase de granulozitate) a agregatelor din balastieră;
- pietriş sortat: agregat natural de balastieră sortat în clase de granulozitate;
- nisip natural: agregat natural de balastieră, neprelucrat sau prelucrat prin sortare şi spălare, cu dimensiunile 0...2 mm;
- nisip de concasaj: agregat natural de carieră/balastieră sfărâmat artificial cu dimensiunile 0...2 mm.
SECŢIUNEA 3:Referinţe normative
Art. 18
La utilizarea prezentului normativ se aplică prevederile următoarelor documente de referinţă:

SR EN 13043

Agregate pentru amestecuri bituminoase şi pentru finisarea suprafeţelor, utilizate la construcţia şoselelor, a aeroporturilor şi a altor zone cu trafic;

SR EN 13808

Bitum şi lianţi bituminoşi. Cadrul specificaţiilor pentru emulsiile bituminoase cationice;

SR EN 14023

Bitum şi lianţi bituminoşi. Cadru pentru specificaţiile bitumurilor modificate cu polimeri;

SR EN 1428

Bitum şi lianţi bituminoşi. Determinarea conţinutului de apă din emulsiile bituminoase. Metoda distilării azeotrope;

SR 61

Bitum. Determinarea ductilităţii;

SR EN 1429

Bitum şi lianţi bituminoşi. Determinarea reziduului pe sită al emulsiilor bituminoase şi determinarea stabilităţii la depozitare prin cernere;

SR EN 12607-1

Bitum şi lianţi bituminoşi. Determinarea rezistenţei la întărire sub efectul căldurii şi aerului. Partea 1: Metoda RTFOT;

SR EN 12607-2

Bitum şi lianţi bituminoşi. Determinarea rezistenţei la întărire sub efectul căldurii şi aerului. Partea 2: Metoda TFOT;

SR EN 12591

Bitum şi lianţi bituminoşi. Specificaţii pentru bitumuri rutiere;

SR EN 13036-1

Caracteristici ale suprafeţei drumurilor şi aeroporturilor. Metode de încercare. Partea 1: Măsurarea adâncimii macrotexturii suprafeţei îmbrăcămintei, prin tehnica volumetrică a petei;

SR EN 13036-4

Caracteristici ale suprafeţelor drumurilor şi pistelor aeroportuare. Metode de încercare. Partea 4: Metode de măsurare a aderenţei unei suprafeţe. Încercarea cu pendul;

SR EN 13036-7

Caracteristici ale suprafeţelor drumurilor şi pistelor aeroportuare. Metode de încercare. Partea 7: Măsurarea denivelărilor straturilor de rulare ale drumurilor: încercarea cu dreptar;

SR EN 13036-8

Caracteristici ale suprafeţei drumurilor şi pistelor aeroporturilor. Metode de încercare. Partea 8: Determinarea indicilor de planeitate transversală;

SR EN ISO 13473-1

Caracterizarea texturii îmbrăcăminţii unei structuri rutiere prin relevee de profil. Partea 1: Determinarea adâncimii medii a texturii;

SR EN 933-1

Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 1: Determinarea granulozităţii. Analiza granulometrică prin cernere;

SR EN 933-2

Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 2: Determinarea granulozităţii. Site de încercare, dimensiuni nominale ale ochiurilor;

SR EN 933-3

Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 3: Determinarea formei granulelor. Coeficient de aplatizare;

SR EN 933-4

Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 4: Determinarea formei granulelor. Coeficient de formă;

SR EN 933-5

Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 5: Determinarea procentului de suprafeţe concasate şi sfărâmate din agregate grosiere;

SR EN 933-7

Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 7: Determinarea conţinutului de elemente cochiliere. Procent de cochilii în agregate;

SR EN 933-8

Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 8: Evaluarea părţilor fine. Determinarea echivalentului de nisip;

SR EN 933-9

Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 9: Evaluarea părţilor fine. Încercare cu albastru de metilen;

SR EN 1097-1

Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi fizice ale agregatelor. Partea 1: Determinarea rezistenţei la uzură (micro-Deval);

SR EN 1097-2

Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi fizice ale agregatelor. Partea 2: Metode pentru determinarea rezistenţei la sfărâmare;

SR EN 1097-5

Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi fizice ale agregatelor. Partea 5: Determinarea conţinutului de apă prin uscare în etuva ventilată;

SR EN 1097-6

Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi fizice ale agregatelor. Partea 6: Determinarea densităţii şi a absorbţiei de apă a granulelor;

SR EN 1367-1

Încercări pentru determinarea caracteristicilor termice şi de alterabilitate ale agregatelor. Partea 1: Determinarea rezistenţei la îngheţ-dezgheţ;

SR EN 1367-2

Încercări pentru determinarea caracteristicilor termice şi de alterabilitate ale agregatelor. Partea 2: Încercarea cu sulfat de magneziu;

SR EN 1744-1

Încercări pentru determinarea proprietăţilor chimice ale agregatelor. Partea 1: Analiza chimică;

SR 10969

Lucrări de drumuri. Determinarea adezivităţii bitumurilor rutiere şi a emulsiilor cationice bituminoase faţă de agregatele naturale prin metoda spectrofotometrică;

STAS 863

Lucrări de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. Prescripţii de proiectare;

STAS 10144/3

Elemente geometrice ale străzilor. Prescripţii de proiectare;

SR 4032-1

Lucrări de drumuri. Terminologie;

SR EN 196-2

Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 2: Analiza chimică a cimentului;

SR EN 12697-1

Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 1: Conţinut de liant solubil;

SR EN 12697-2

Mixturi asfaltice. Metode de încercare. Partea 2: Determinarea granulozităţii;

SR EN 12697-6

Mixturi asfaltice. Metode de încercare. Partea 6: Determinarea densităţii aparente a epruvetelor bituminoase;

SR EN 12697-8

Mixturi asfaltice. Metode de încercare. Partea 8: Determinarea caracteristicilor volumetrice ale epruvetelor bituminoase;

SR EN 12697-11

Mixturi asfaltice. Metode de încercare. Partea 11: Determinarea afinităţii dintre agregate şi bitum;

SR EN 12697-12

Mixturi asfaltice. Metode de încercare. Partea 12: Determinarea sensibilităţii la apă a epruvetelor bituminoase;

SR EN 12697-13

Mixturi asfaltice. Metode de încercare. Partea 13: Măsurarea temperaturii;

SR EN 12697-17

Mixturi asfaltice. Metode de încercare. Partea 17: Pierderea de material a epruvetelor din mixtură asfaltică drenantă;

SR EN 12697-18

Mixturi asfaltice. Metode de încercare. Partea 18: Încercarea de scurgere a liantului;

SR EN 12697-22

Mixturi asfaltice. Metode de încercare. Partea 22: Încercare de ornieraj;

SR EN 12697-23

Mixturi asfaltice. Metode de încercare. Partea 23: Determinarea rezistenţei la tracţiune indirectă a epruvetelor bituminoase;

SR EN 12697-24

Mixturi asfaltice. Metode de încercare. Partea 24: Rezistenţa la oboseală;

SR EN 12697-25

Mixturi asfaltice. Metode de încercare. Partea 25: Încercare la compresiune ciclică;

SR EN 12697-26

Mixturi asfaltice. Metode de încercare. Partea 26: Rigiditate;

SR EN 12697-27

Mixturi asfaltice. Metode de încercare. Partea 27: Prelevarea probelor;

SR EN 12697-29

Mixturi asfaltice. Metode de încercare. Partea 29: Determinarea dimensiunilor epruvetelor bituminoase;

SR EN 12697-30

Mixturi asfaltice. Metode de încercare. Partea 30: Confecţionarea epruvetelor cu compactorul cu impact;

SR EN 12697-31

Mixturi asfaltice. Metode de încercare. Partea 31: Confecţionarea epruvetelor cu presa cu compactare giratorie;

SR EN 12697-33

Mixturi asfaltice. Metode de încercare. Partea 33: Confecţionarea epruvetelor cu compactorul cu placă;

SR EN 12697-34

Mixturi asfaltice. Metode de încercare. Partea 34: Încercarea Marshall;

SR EN 12697-36

Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 36: Determinarea grosimilor îmbrăcăminţii asfaltice;

SR EN 13108-1

Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Partea 1: Betoane asfaltice;

SR EN 13108-5

Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Partea 5: Beton asfaltic cu conţinut ridicat de mastic;

SR EN 13108-7

Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Partea 7: Betoane asfaltice drenante;

SR EN 13108-8

Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Partea 8: Asfalt recuperat;

SR EN 13108-20

Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Partea 20: Procedură pentru încercarea de tip;

SR EN 13108-21

Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Partea 21: Controlul producţiei în fabrică;

CD 155

Reglementarea tehnică «Normativ privind determinarea stării tehnice a drumurilor moderne», aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 625/2003, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 786 din 7 noiembrie 2003;

PD 162

Reglementarea tehnică «Normativ privind proiectarea autostrăzilor extraurbane», aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 622/2003, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 786 din 7 noiembrie 2003;

PCC 022

Reglementarea tehnică «Procedură pentru inspecţia tehnică a echipamentelor pentru punerea în operă a mixturilor asfaltice la lucrări de drumuri şi aeroporturi», aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 821/2015, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 341 din 19 mai 2015;

PCC 019

Reglementarea tehnică «Procedură pentru inspecţia tehnică a staţiilor pentru prepararea mixturilor asfaltice pentru lucrări de drumuri şi aeroporturi», indicativ PCC 019-2015, aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 91/2015, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 şi 485 bis din 2 iulie 2015;

AND 606

Reglementarea tehnică «Instrucţiunile tehnice privind metodologia de dimensionare a rugozităţii drumurilor cu ajutorul echipamentului GRIPTESTER MK2», indicativ AND 606-2014, aprobată prin Decizia C.N.A.D.N.R. nr. 847 din 20.08.2014, publicată în B.T.R. nr. 5/2014, anul XI;

Legea nr. 10/1995

Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

H.G. nr. 668/2017

Hotărârea Guvernului nr. 668/2017 privind stabilirea condiţiilor pentru comercializarea produselor pentru construcţii, cu modificările ulterioare;

H.G. nr. 273/1994

Hotărârea Guvernului nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului privind recepţia construcţiilor, cu modificările ulterioare;

H.G. nr. 845/2018

Hotărârea Guvernului nr. 845/2018 pentru aprobarea Regulamentului privind recepţia construcţiilor din domeniul infrastructurii rutiere şi feroviare de interes naţional;

Regulamentul (UE) nr. 305/2011

Regulamentul (UE) nr. 305/2011 de stabilire a unor condiţii armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcţii şi de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului, cu modificările şi completările ulterioare.

Pentru referinţele nedatate la standardele române se utilizează ultima ediţie a standardului român menţionat, inclusiv toate amendamentele şi eratele, dacă nu se prevede altfel în legislaţia în vigoare.

CAPITOLUL II:Materiale. Condiţii tehnice
SECŢIUNEA 1:Agregate
Art. 19
(1)Agregatele naturale care se utilizează la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse în prezentul normativ sunt conform cerinţelor standardului SR EN 13043.
(2)Agregatele naturale trebuie să provină din roci omogene, fără urme de degradare, rezistente la îngheţ-dezgheţ şi să nu conţină corpuri străine.
Art. 20
Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor naturale trebuie să fie conform cerinţelor prezentate în tabelele 5, 6, 7 şi 8.
Tabelul 5 - Cribluri utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice

Nr. crt.

Caracteristica

Condiţii de calitate

Metoda de încercare

1.

Conţinut de granule în afara clasei de granulozitate:

- rest pe sita superioară (dmax), %, max.

- trecere pe sita inferioară (dmin), %, max.

1-10 (Gc 90/10) 10

SR EN 933-1

2.(1)

Coeficient de aplatizare,%, max.

25 (A25)

SR EN 933-3

3.(1)

Indice de formă, %, max.

25 (Sl25)

SR EN 933-4

4.

Conţinut de impurităţi - corpuri străine

nu se admit

vizual

5.

Conţinut în particule fine sub 0,063 mm, %, max.

1,0 (f1,0) */0,5 (f0,5)

SR EN 933-1

6.

Rezistenţa la fragmentare, coeficient LA, %, max.

cls. th. dr. I-III

cat. th. str. I-III

20 (LA20)

SR EN 1097-2

cls. th. dr. IV-V

cat. th. str. IV-

25 (LA25)

7.

Rezistenţa la uzură (coeficient micro-Deval), %, max.

cls. th. dr. I-III

cat. th. str. I-III

15 (MDE 15)

SR EN 1097-1

cls. th. dr. IV-V

cat. th. str. IV-

20 (MDE 20)

8.(2)

Sensibilitatea la îngheţ-dezgheţ la 10 cicluri de îngheţ-dezgheţ

SR EN 1367-1

- pierderea de masă (F), %, max.

2 (F2)





- pierderea de rezistenţă (DeltaSLA), %, max.

20

9.(2)

Rezistenţa la acţiunea sulfatului de magneziu, %, max.

25 (MS25)

SR EN 1367-2

10.

Conţinut de particule total sparte, %, min. (pentru cribluri provenind din roci detritice)

95 (C95/1)

SR EN 933-5

___
*Agregate cu granula de maximum 8 mm.
(1)Forma agregatului grosier poate fi determinată prin metoda coeficientului de aplatizare sau a indicelui de formă.
(2)Rezistenţa la îngheţ poate fi determinată prin sensibilitate la îngheţ-dezgheţ sau prin rezistenţa la acţiunea sulfatului de magneziu - SR EN 1367-2.
Tabelul 6 - Nisip de concasaj sau amestec agregat 0-4 de concasaj, utilizat la prepararea mixturilor asfaltice

Nr. crt.

Caracteristica

Condiţii de calitate

Metoda de încercare

1.

Conţinut de granule în afara clasei de granulozitate:

- rest pe site superioară (dmax), %, max.





10

SR EN 933-1

2.

Granulozitate

continuă

SR EN 933-1

3.

Conţinut de impurităţi - corpuri străine

nu se admit

vizual

4.

Conţinut de particule fine sub 0,063 mm, %, max.

10 (f10)

SR EN 933-1

5.

Calitatea particulelor fine (valoarea de albastru), max.*

2

SR EN 933-9

___
*Determinarea valorii de albastru se va efectua numai în cazul nisipurilor sau amestecurilor agregatelor 0-4 a căror fracţiune 0-2 mm prezintă un conţinut de granule fine mai mare sau egal cu 3%.
Tabelul 7 - Pietrişuri utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice

Nr. crt.

Caracteristica

Pietriş sortat

Pietriş concasat

Metoda de încercare

1.

Conţinut de granule în afara clasei de granulozitate:

SR EN 933-1

- rest pe sita superioară (dmax), %, max.

1-10

1-10

- trecere pe sita inferioară (dmin), %, max.

10 (GC 90/10)

10 (GC 90/10)

2.

Conţinut de particule sparte, %, min.

-

90 (C90/1)

SR EN 933-5

3.(1)

Coeficient de aplatizare, %, max.

25 (A25)

25 (A25)

SR EN 933-3

4.(1)

Indice de formă, %, max.

25 (Sl25)

25 (Sl25)

SR EN 933-4

5.

Conţinut de impurităţi - corpuri străine

nu se admit

nu se admit

SR EN 933-7 şi vizual

6.

Conţinut în particule fine, sub 0,063 mm, %, max.

1,0 (f1,0) */0,5 (f0,5)

1,0 (f1,0) */0,5 (f0,5)

SR EN 933-1

7.

Rezistenţa la fragmentare coeficient LA, %, max.

cls. th. dr. I-III

cat. th. str. I-III

-

25 (LA25) **

20 (LA20) ***

SR EN 1097-2

cls. th. dr. IV-V

cat. th. str. IV

25 (LA25)

25 (LA25)

8.

Rezistenţa la uzură (coeficient micro-Deval), %, max.

cls. th. dr. I-III

cat. th. str. I-III

-

15 (MDE 15)

SR EN 1097-1

cls. th. dr. IV-V

cat. th. str. IV

20 (MDE 20)

20 (MDE 20)

9.(2)

Sensibilitatea la îngheţ-dezgheţ - pierderea de masă (F), %, max.

2 (F2)

2 (F2)

SR EN 1367-1

10.(2)

Rezistenţa la acţiunea sulfatului de magneziu, max., %

25 (MS25)

25 (MS25)

SR EN 1367-2

___
*Agregate cu granula de max. 8 mm.
**Pentru strat de bază.
***Pentru strat de legătură.
(1)Forma agregatului grosier poate fi determinată prin metoda coeficientului de aplatizare sau a indicelui de formă.
(2)Rezistenţa la îngheţ poate fi determinată prin sensibilitate la îngheţ-dezgheţ sau prin rezistenţa la acţiunea sulfatului de magneziu - SR EN 1367-2.
Tabelul 8 - Nisip natural sau amestec agregat 0-4 natural utilizat la prepararea mixturilor asfaltice

Nr. crt.

Caracteristica

Condiţii de calitate

Metoda de încercare

1.

Conţinut de granule în afara clasei de granulozitate - rest pe sita superioară (dmax), %, max.

10

SR EN 933-1

2.

Granulozitate

continuă

SR EN 933-1

3.

Coeficient de uniformitate, min.

8

*

4.

Conţinut de impurităţi:

- corpuri străine

- conţinut de humus (culoarea soluţiei de NaHO), max.





nu se admit

galben





SR EN 933-7 şi vizual

SR EN 1744

5.

Echivalent de nisip pe sort 0-2 mm, %, min.

85

SR EN 933-8

6.

Conţinut de particule fine sub 0,063 mm, % max.

10 (f10)

SR EN 933-1

7.

Calitatea particulelor fine (valoarea de albastru), max.

2

SR EN 933-9

* Coeficientul de uniformitate, definit şi în SR EN ISO 14688-2, se determină cu relaţia Cu = d60/d10, unde:

d60 = diametrul ochiului sitei prin care trec 60% din masa probei analizate pentru verificarea granulozităţii;

d10 = diametrul ochiului sitei prin care trec 10% din masa probei analizate pentru verificarea granulozităţii.

Pietrişurile concasate utilizate la execuţia stratului de uzură vor îndeplini cerinţele de calitate din tabelul 5.

Art. 21
Fiecare tip şi sort de agregat trebuie depozitat separat în silozuri/padocuri prevăzute cu platforme betonate, având pante de scurgere a apei şi pereţi despărţitori, pentru evitarea amestecării agregatelor. Fiecare siloz va fi inscripţionat cu tipul şi sursa de material pe care îl conţine.
Art. 22
Sitele de control utilizate pentru determinarea granulozităţii agregatelor naturale sunt conform SR EN 933-2, sitele utilizate trebuie să aparţină senei de bază plus seria 1, conform SR EN 13043, la care se adaugă sitele 0,063 mm şi 0,125 mm.
Art. 23
Fiecare lot de materiale aprovizionat va fi însoţit, după caz, de:
- declaraţia de performanţă, marcaj de conformitate CE şi certificat de conformitate a controlului producţiei în fabrică; sau
-declaraţia de performanţă, marcaj de conformitate CE şi rapoarte de încercare (emise de laboratoare autorizate/acreditate) prin care să se certifice calitatea materialului.
Art. 24
(1)În şantier se vor efectua verificări pentru caracteristicile prevăzute în tabelele 5, 6, 7 şi 8, la fiecare lot de material aprovizionat sau pentru maximum:
- 1.000 t pentru agregate cu dimensiunea > 4 mm;
- 500 t pentru agregate cu dimensiunea < / = 4 mm.
(2)În cazul criblurilor, verificarea rezistenţei la îngheţ-dezgheţ se va efectua pe loturi de max. 3.000 t.
SECŢIUNEA 2:Filer
Art. 25
Filerul utilizat pentru prepararea mixturilor asfaltice este filerul de calcar, filerul de cretă sau filerul de var stins, conform cerinţelor standardului SR EN 13043. Este interzisă utilizarea, ca înlocuitor al filerului, a altor pulberi.
Art. 26
(1)Caracteristicile fizico-mecanice ale filerului trebuie să fie conform cerinţelor prezentate în tabelul 9.
(2)Tabelul 9 - Filer utilizat la fabricarea mixturilor asfaltice

Nr. crt.

Caracteristica

Condiţii de calitate

Metoda de încercare

1

Conţinut de carbonat de calciu

> / = 90% categorie CC90

SR EN 196-2

2

Granulometrie

sita (mm)

treceri (%)

SR EN 933-1-2

2..............................................100

0,125.................................min. 85

0,063..................................min. 70

3

Conţinut de apă

max. 1%

SR EN 1097-5

4

Particule fine nocive

valoarea vbf g/kg

categorie < / = 10

vbf 10

SR EN 933-9

Art. 27
Filerul se depozitează în silozuri cu încărcare pneumatică. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.
Art. 28
Fiecare lot de material aprovizionat va fi însoţit, după caz, de:
- declaraţia de performanţă, marcaj de conformitate CE şi certificat de conformitate a controlului producţiei în fabrică; sau
- declaraţia de performanţă, marcaj de conformitate CE şi rapoarte de încercare (emise de laboratoare autorizate/acreditate) prin care să se certifice calitatea materialului.
Art. 29
În şantier se vor efectua verificări privind granulometria şi conţinutul de apă la fiecare max. 100 t aprovizionate.
SECŢIUNEA 3:Lianţi
Art. 30
(1)Lianţii care se utilizează la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse în prezentul normativ sunt:
- bitum clasa de penetraţie 35/50, 50/70 sau 70/100, conform SR EN 12591 şi art. 31, respectiv art. 32 din prezentul normativ;
- bitum modificat cu polimeri: clasa 3 (penetraţie 25/55), clasa 4 (penetraţie 45/80) sau clasa 5 (penetraţie 40/100), conform SR EN 14023 şi art. 32 din prezentul normativ.
(2)Lianţii se selectează în funcţie de penetraţie, în concordanţă cu zonele climatice prevăzute în anexa A, care face parte integrantă din prezentul normativ, şi anume:
- pentru zonele calde se utilizează bitumurile clasa de penetraţie 35/50 sau clasa de penetraţie 50/70 şi bitumurile modificate clasa 3 sau clasa 4:
- pentru zonele reci se utilizează bitumurile clasa de penetraţie 50/70 sau clasa de penetraţie 70/100 şi bitumurile modificate clasa 4 sau bitumul modificat clasa 5, dar cu penetraţie mai mare de 70 (1/10 mm);
- pentru mixturile stabilizate MAS, indiferent de zonă, se utilizează bitumurile clasa de penetraţie 50/70 sau bitumuri modificate clasa 4.
Art. 31
Faţă de cerinţele specificate în SR EN 12591 şi SR EN 14023 bitumul trebuie să prezinte condiţia suplimentară de ductilitate la 25° C (determinată conform SR 61):
- mai mare de 100 cm pentru bitumul clasa de penetraţie 50/70 şi 70/100;
- mai mare de 50 cm pentru bitumul clasa de penetraţie 35/50;
- mai mare de 50 cm pentru bitumul clasa de penetraţie 50/70 îmbătrânit prin metoda TFOT/RTFOT1;
- mai mare de 75 cm pentru bitumul clasa de penetraţie 70/100 îmbătrânit prin metoda TFOT/RTFOT1;
- mai mare de 25 cm pentru bitumul clasa de penetraţie 35/50 îmbătrânit prin metoda TFOT/RTFOT1.
Art. 32
Bitumul şi bitumul modificat cu polimeri trebuie să prezinte o adezivitate de minimum 80% faţă de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectivă. În caz contrar, seva aditiva cu agenţi de adezivitate.
Art. 33
Adezivitatea se va determina prin metoda cantitativă descrisă în SR 10969 (cu spectrofotometrul) si/sau prin una dintre metodele calitative, conform SR EN 12697-11. In etapa iniţială de stabilire a amestecului se va utiliza obligatoriu metoda cantitativă descrisă în SR 10969 (cu spectrofotometrul) şi se va adopta soluţia de ameliorare a adezivităţii atunci când este cazul (tipul şi dozajul de aditiv).
Art. 34
Bitumul, bitumul modificat cu polimeri şi bitumul aditivat se vor depozita separat, pe tipuri de bitum, în conformitate cu specificaţiile producătorului de bitum, respectiv specificaţiile tehnice de depozitare ale staţiilor de mixturi asfaltice. Perioada şi temperatura de stocare vor fi alese în funcţie de specificaţiile producătorului, astfel încât caracteristicile iniţiale ale bitumului să nu sufere modificări până la momentul preparării mixturii.
Art. 35
Pentru amorsare se vor utiliza emulsiile bituminoase cationice cu rupere rapidă realizate cu bitum sau bitum modificat.
Art. 36
Fiecare lot de material aprovizionat va fi însoţit de declaraţia de performanţă sau de alte documente (marcaj de conformitate CE şi certificat de conformitate a controlului producţiei în fabrică).
Art. 37
(1)La aprovizionare se vor efectua verificări ale caracteristicilor bitumului sau bitumului modificat, conform art. 30, la fiecare 500 t de liant aprovizionat. Pentru emulsiile bituminoase aprovizionate sau fabricate în şantier se vor efectua determinările din tabelul 10 la fiecare 100 t de emulsie. Verificarea adezivităţii, conform art. 33, se va efectua la fiecare lot de bitum aprovizionat după aditivare atunci când se utilizează aditiv pentru îmbunătăţirea adezivităţii.
(2)Tabelul 10 - Caracteristicile fizico-mecanice ale emulsiei bituminoase

Nr. crt.

Caracteristica

Condiţii de calitate

Metoda de încercare

1.

Conţinutul de liant rezidual

min. 58%

SR EN 1428

2.

Omogenitate, rest pe sită de 0,5 mm

< / = 0,5%

SR EN 1429

SECŢIUNEA 4:Aditivi
Art. 38
Pentru atingerea performanţelor mixturilor asfaltice la nivelul cerinţelor din prezentul normativ se pot utiliza aditivi cu caracteristici declarate evaluaţi în conformitate cu legislaţia în vigoare. Aceşti aditivi pot fi adăugaţi fie direct în bitum, fie în mixtura asfaltică.
Art. 39
(1)Conform SR EN 13108-1 paragraful 3.1.12, aditivul este "un material component care poate fi adăugat în cantităţi mici în mixtura asfaltică, de exemplu fibre minerale sau organice, polimeri, pentru a modifica caracteristicile mecanice, lucrabilitatea sau culoarea mixturii asfaltice".
(2)În acest normativ au fost considerate aditivi şi produsele (agenţi de adezivitate) care se adaugă direct în bitum pentru îmbunătăţirea adezivităţii acestuia la agregate.
Art. 40
Tipul şi dozajul aditivilor se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de către un laborator autorizat/acreditat, pentru îndeplinirea cerinţelor de performanţă specificate.
Art. 41
Fiecare lot de aditiv aprovizionat va fi însoţit de documente de conformitate potrivit legislaţiei de punere pe piaţă în vigoare.
CAPITOLUL III:Proiectarea mixturilor asfaltice. Condiţii tehnice
SECŢIUNEA 1:Compoziţia mixturilor asfaltice
Art. 42
Materialele utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice sunt cele precizate la cap. II.
Art. 43
Materialele granulare (agregate şi filer) care vor fi utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice pentru drumuri sunt prezentate în tabelul 11.
Tabelul 11 - Materiale granulare utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice

Nr. crt.

Tipul mixturii asfaltice

Materiale utilizate

1.

Mixtură asfaltică stabilizată

Criblură

Nisip de concasaj sau amestec agregat 0-4 de concasaj

Filer

2.

Mixtură asfaltică drenantă

Criblură

Nisip de concasaj sau amestec agregat 0-4 de concasaj

Filer

3.

Beton asfaltic cu criblură

Criblură

Nisip de concasaj sau amestec agregat 0-4 de concasaj

Nisip natural sau amestec agregat 0-4 natural

Filer

4.

Beton asfaltic cu pietriş concasat

Pietriş concasat

Nisip de concasaj sau amestec agregat 0-4 de concasaj

Nisip natural sau amestec agregat 0-4 natural

Filer

5.

Beton asfaltic deschis cu criblură

Criblură

Nisip de concasaj sau amestec agregat 0-4 de concasaj

Nisip natural sau amestec agregat 0-4 natural

Filer

6.

Beton asfaltic deschis cu pietriş concasat

Pietriş concasat

Nisip de concasaj sau amestec agregat 0-4 de concasaj

Nisip natural sau amestec agregat 0-4 natural

Filer

7.

Beton asfaltic deschis cu pietriş sortat

Pietriş sortat

Nisip natural sau amestec agregat 0-4 natural

Nisip de concasaj sau amestec agregat 0-4 de concasaj

Filer

8.

Anrobat bituminos cu criblură

Criblură

Nisip de concasaj sau amestec agregat 0-4 de concasaj

Nisip natural sau amestec agregat 0-4 natural

Filer

9.

Anrobat bituminos cu pietriş concasat

Pietriş concasat

Nisip de concasaj sau amestec agregat 0-4 de concasaj

Nisip natural sau amestec agregat 0-4 natural

Filer

10.

Anrobat bituminos cu pietriş sortat

Pietriş sortat

Nisip de concasaj sau amestec agregat 0-4 de concasaj

Nisip natural sau amestec agregat 0-4 natural

Filer

11.

Anrobat bituminos cu criblură şi asfalt recuperat

Criblură

Asfalt recuperat, maximum 10% din masa totală a mixturii, caracterizat conform SR EN 13108-8

Nisip de concasaj sau amestec agregat 0-4 de concasaj

Nisip natural sau amestec agregat 0-4 natural

Filer

Art. 44
(1)La execuţia mixturilor asfaltice destinate stratului de uzură, legătură şi bază se folosesc nisipuri/amestecuri agregate 0-4 de concasaj sau în amestec cu nisipuri/amestecuri agregate naturale. Din amestecul total de nisipuri/amestecuri agregate 0-4, nisipul/amestecul agregat 0-4 natural este în proporţie de maximum:
- 25% pentru mixturile asfaltice utilizate la stratul de uzură;
- 50% pentru mixturile asfaltice utilizate la stratul de legătură şi de bază.
(2)Pentru execuţia mixturilor asfaltice tip anrobat bituminos cu pietriş sortat, destinate stratului de bază, se foloseşte nisip/amestec agregat 0-4 natural sau amestec cu nisip/amestec agregat 0-4 de concasaj, în proporţie variabilă, după caz.

Art. 45
(1)Limitele conţinutului de agregate naturale şi filer din cantitatea totală de agregate sunt conform:
- tabelului 12 - pentru mixturile asfaltice tip beton asfaltic destinate straturilor de uzură/rulare şi legătură şi pentru mixturile asfaltice tip anrobat bituminos destinate straturilor de bază;
- tabelului 14 - pentru mixturile asfaltice stabilizate.
(2)Tabelul 12 - Limitele procentelor de agregate naturale şi filer

Nr. crt.

Fracţiuni de agregate naturale din amestecul total

Strat de uzură

Strat de legătură

Strat de bază

BA 8

BAPC 8

BA 11,2

BAPC 11,2

BA 16

BAPC 16

BAD 22,4

BADPC 22,4

BADPS 22,4

AB 22,4

ABPC 22,4

AB 31,5

ABPC 31,5

ABPS 31,5

1.

Filer şi fracţiuni din nisipuri sub 0,125 mm, %

9...18

8...16

8...15

5...10

3...8

3...12

2.

Filer şi fracţiunea (0,125...4 mm), %

Diferenţa până la 100

3.

Agregate naturale cu dimensiunea peste 4 mm, %

22...44

34...48

36...61

55...72

57...73

40...63

(3)Tabelul 13 - Zona granulometrică a mixturilor asfaltice tip betoane asfaltice şi anrobate bituminoase

Mărimea ochiului sitei conform SR EN 933-2, mm

BA 8

BAPC 8

BA 11,2

BAPC 11,2

BA 16

BAPC 16

BAD 22,4

BADPC 22,4

BADPS 22,4

AB 22,4

ABPC 22,4

AB 31,5

ABPC 31,5

ABPS 31,5

45

-

-

-

-

-

100

31,5

-

-

-

100

100

90...100

22,4

-

-

100

90...100

90...100

82...94

16

-

100

90...100

73...90

70...86

72...88

11,2

100

90...100

-

-

-

-

8

90...100

75...85

61...82

42...61

38...58

54...74

4

56...78

52...66

39...64

28...45

27...43

37...60

2

38...55

35...50

27...48

20...35

19...34

22...47

0,125

9...18

8...16

8...15

5...10

3...8

3...12

0,063

7...11

5...10

7...11

3...7

2...5

2...7

Art. 46
Zonele de granulozitate reprezentând limitele impuse pentru curbele de granulozitate ale amestecurilor de agregate naturale şi filer sunt conform:
- tabelului 13 - pentru mixturile asfaltice tip beton asfaltic destinate straturilor de uzură/rulare şi legătură şi pentru mixturile asfaltice tip anrobat bituminos destinate straturilor de bază;
- tabelului 14 - pentru mixturile asfaltice stabilizate;
- tabelului 15 - pentru mixturile asfaltice drenante.
Tabelul 14 - Limitele procentuale şi zona de granulozitate pentru mixturile asfaltice stabilizate

Nr. crt.

Caracteristica

Strat de uzură

MAS 11,2

MAS 16

1.

Fracţiuni de agregate naturale din amestecul total

1.1.

Filer şi fracţiuni din nisipuri sub 0,125 mm, %

9... 13

10... 14

1.2.

Filer şi fracţiunea 0,125... 4 mm, %

Diferenţa până la 100

1.3.

Cribluri cu dimensiunea peste 4 mm, %

58... 70

63... 75

2.

Granulozitate

Mărimea ochiului sitei

treceri, %

22,4

-

100

16

100

90... 100

11,2

90... 100

71... 81

8

50... 65

44... 59

4

30... 42

25... 37

2

20... 30

17... 25

0,125

9... 13

10... 14

0,063

8... 12

9... 12

Tabelul 15 - Zona de granulozitate a mixturilor asfaltice drenante MADr 16*

Site cu ochiuri pătrate, mm

Treceri, %

22.4

100

16

90... 100

2

8... 12

0,063

2... 4

___
*Limitele sunt orientative; se va urmări respectarea condiţiilor din tabelele 17 şi 22.

Art. 47
Conţinutul optim de liant se stabileşte prin studii preliminare de laborator de către un laborator de specialitate autorizat/acreditat, ţinând cont de valorile precizate în tabelul 16. În cazul în care din studiul de dozaj rezultă un procent optim de liant în afara limitei din tabelul 16, acesta va putea fi acceptat cu aprobarea proiectantului şi a beneficiarului.
Tabelul 16 - Conţinutul optim de liant

Tipul stratului

Tipul mixturii asfaltice

Conţinut de liant min. % în mixtură

(raportat la densitatea medie a agregatelor de 2650 kg/m3)

Uzură (rulare)

MAS 11,2

6,0

MAS 16

5,9

BA 8

BAPC 8

6,3

BA 11,2

BAPC 11,2

6,0

BA 16

5,7

BAPC 16

5,7

MADr 16

4

Legătură (binder)

BAD 22,4

BADPC 22,4

BADPS 22,4

4,2

Bază

AB 22,4

ABPC 22,4

AB 31,5

ABPC 31,5

ABPS 31,5

4,0

Art. 48
(1)Valorile minime pentru conţinutul de liant prezentate în tabelul 16 au în vedere o masă volumică medie a agregatelor de 2.650 kg/m3.
(2)Pentru alte valori ale masei volumice a agregatelor, limitele conţinutului minim de bitum se calculează prin corecţia cu un coeficient a = 2,650/d, unde d este masa volumică reală (declarată de producător şi verificată de laboratorul antreprenorului) a agregatelor, inclusiv filerul (media ponderată conform fracţiunilor utilizate la compoziţie), în kg/m3, şi se determină conform SR EN 1097-6.

Art. 49
În cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu diferiţi aditivi, aceştia se utilizează conform legislaţiei şi reglementărilor tehnice în vigoare pe baza unui studiu preliminar de laborator.
Art. 50
Studiul preliminar pentru stabilirea compoziţiei optime a mixturii asfaltice (dozaj) va include rezultatele încercărilor efectuate conform art. 51, pentru cinci conţinuturi diferite de liant.
Art. 51
(1)Stabilirea compoziţiei mixturilor asfaltice în vederea elaborării dozajului de fabricaţie se va efectua pe baza prevederilor acestui normativ. Studiul de dozaj va cuprinde obligatoriu:
- verificarea caracteristicilor materialelor componente (prin analize de laborator, respectiv rapoarte de încercare);
- procentul de participare al fiecărui component în amestecul total;
- stabilirea dozajului de liant în funcţie de curba granulometrică aleasă;
- validarea dozajului optim pe baza testelor iniţiale de tip conform tabelului 30 nr. crt. 1.
(2)Un nou studiu de dozaj se va realiza obligatoriu de fiecare dată când apare cel puţin una dintre situaţiile următoare:
- schimbarea sursei de liant sau a tipului de liant/calităţii liantului;
- schimbarea sursei de agregate;
- schimbarea tipului mineralogic al filerului;
- schimbarea aditivilor.
Art. 52
Validarea în producţie a mixturii asfaltice în şantier se va efectua, obligatoriu, prin transpunerea dozajului pe staţie şi verificarea cerinţelor acesteia conform tabelului 30 nr. crt. 2.
Art. 53
Mixtura asfaltică va fi însoţită, după caz, de:
- declaraţia de performanţă, marcaj de conformitate CE şi certificat de conformitate a controlului producţiei în fabrică;
- declaraţia de performanţă, marcaj de conformitate CE şi rapoarte de încercare (emise de laboratoare autorizate/ acreditate) prin care să se certifice calitatea materialului, inclusiv documentele privind dozajele şi conformitatea pentru materialele componente care vor respecta cerinţele din prezentul normativ.
SECŢIUNEA 2:Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice
Art. 54
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se vor determina pe corpuri de probă confecţionate din mixturi asfaltice preparate în laborator pentru stabilirea dozajelor optime (încercări iniţiale de tip) şi pe probe prelevate de la malaxor sau de la aşternere pe parcursul execuţiei, precum şi din straturile îmbrăcăminţilor gata executate.
Art. 55
Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul execuţiei lucrărilor, precum şi din stratul gata executat se va efectua conform SR EN 12697-27.
Art. 56
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice de tip beton asfaltic şi anrobat bituminos şi mixtură asfaltică drenantă trebuie să se încadreze între limitele din tabelele 17, 18, 19 şi 20.

Art. 57
(1)Caracteristicile Marshall ale mixturilor asfaltice se determină conform SR EN 12697-6 şi SR EN 12697-34 şi vor respecta condiţiile din tabelul 17.
(2)Absorbţia de apă se va determina conform metodei din anexa B, care face parte integrantă din prezentul normativ.
(3)Sensibilitatea la apă se va determina conform SR EN 12697-12, metoda A, şi SR EN 12697-23, conform condiţiilor din tabelul 17.
Tabelul 17 - Caracteristici fizico-mecanice determinate prin încercări pe cilindri Marshall

Nr. crt.

Tipul mixturii asfaltice

Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall

Stabilitate la 60° C, KN*

Indice de curgere, mm**

Raport S/I, min. KN/mm*

Absorbţia de apă, % vol.

Sensibilitate la apă, %

1.

Beton asfaltic

6,5... 13

1,5... 4,0

1,6

1,5... 5,0

min. 80

2.

Mixtură asfaltică drenantă

5,0... 15

1,5... 4,0

2,1

-

min. 60

3.

Beton asfaltic deschis

5,0... 13

1,5... 4,0

1,2

1,5... 6,0

min. 80

4.

Anrobat bituminos

6,5... 13

1,5... 4,0

1,6

1,5... 6,0

min. 80

___
*Valorile maxime nu se aplică pentru mixturile cu bitum modificat.
**Valorile minime nu se aplică pentru mixturile cu bitum modificat.

Art. 58
(1)Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice, în funcţie de strat (stratul de uzură, de legătură şi de bază), se vor încadra în valorile-limită din tabelele 18, 19, 20, 21 şi 22.
(2)Încercările dinamice, care se vor efectua în vederea verificării caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice reglementate prin prezentul normativ, sunt următoarele:
a)rezistenţa la deformaţii permanente (încercarea la compresiune ciclică şi încercarea la ornieraj) reprezentată prin:
- viteza de fluaj şi fluajul dinamic al mixturii asfaltice, determinate prin încercarea la compresiune ciclică triaxială pe probe cilindrice din mixtură asfaltică, conform SR EN 12697-25, metoda B;
- viteza de deformaţie şi adâncimea făgaşului, determinate prin încercarea de ornieraj, se realizează pe epruvete confecţionate în laborator conform SR EN 12697-33 sau prelevate prin tăiere din stratul realizat (carote), conform SR EN 12697-22, dispozitiv mic în aer, procedeul B;
b)rezistenţa la oboseală, determinată conform SR EN 12697-24. prin încercarea la întindere indirectă pe epruvete cilindrice - anexa E sau prin una dintre celelalte metode precizate de SR EN 12697-24;
c)modulul de rigiditate, determinat prin încercarea la rigiditate a unei probe cilindrice din mixtură asfaltică, conform anexei C la SR EN 12697-26;
d)volumul de goluri al mixturii asfaltice compactate, determinat pe epruvete confecţionate la presa de compactare giratorie, conform SR EN 12697-31.
(3)Tabelul 18 - Caracteristicile mixturilor pentru stratul de uzură determinate prin încercări dinamice

Nr. crt.

Caracteristică

Mixtură asfaltică pentru stratul de uzură

Clasă tehnică drum

I-II

III-IV

 

Categorie tehnică stradă

I

II-III

1.

Caracteristici pe cilindrii confecţionaţi la presa giratorie

1.1.

Volum de goluri la 80 giraţii, % max.

5,0

6,0

1.2.

Rezistenţa la deformaţii permanente (fluaj dinamic)

- deformaţia la 50° C, 300 KPa şi 10.000 impulsuri, pm/m, max.

- viteza de deformaţie la 50° C, 300 KPa şi 10.000 impulsuri, microm/m/ciclu, max.

20.000

1,0

30.000

2,0

1.3.

Modulul de rigiditate la 20° C, 124 ms, MPa, min.

4.200

4.000

2.

Caracteristici pe plăci confecţionate în laborator sau pe carote din îmbrăcăminte

2.1.

Rezistenţa la deformaţii permanente, 60° C (ornieraj)

- viteza de deformaţie la ornieraj, mm/1.000 cicluri, max.

- adâncimea făgaşului,% din grosimea iniţială a probei, max.

0,3

5,0

0,5

7,0

(4)Tabelul 19 - Caracteristicile mixturilor pentru stratul de legătură determinate prin încercări dinamice

Nr. crt.

Caracteristică

Mixtură asfaltică pentru stratul de legătură

Clasă tehnică drum

I-II

III-IV

Categorie tehnică stradă

I

II-III

1.

Caracteristici pe cilindrii confecţionaţi la presa giratorie

1.1.

Volum de goluri, la 120 giraţii,% maxim

9,5

10,5

1.2.

Rezistenţa la deformaţii permanente (fluaj dinamic)

- deformaţia la 40° C, 200 KPa şi 10.000 impulsuri, microm/m, max.

- viteza de deformaţie la 40° C, 200 KPa şi 10.000 impulsuri, microm/m/ciclu, max.

20.000

2,0

30.000

3,0

1.3.

Modulul de rigiditate la 20°C, 124 ms, MPa, min.

5.000

4.500

1.4.

Rezistenţa la oboseală, proba cilindrică solicitată la întindere indirectă: număr minim de cicluri până la fisurare la 15° C

400.000

300.000

2.

Rezistenţa la oboseală, epruvete trapezoidale sau prismatice, 6 10-6, minim

150

100

(5)_
a)Tabelul 20 - Caracteristicile mixturilor pentru stratul de bază determinate prin încercări dinamice

Nr. crt.

Caracteristică

Mixtură asfaltică pentru stratul de bază

Clasă tehnică drum

I-II

III-IV

Categorie tehnică stradă

I

II-III

1.

Caracteristici pe cilindrii confecţionaţi la presa giratorie

1.1.

Volum de goluri, la 120 giraţii, % maxim

9

10

1.2.

Rezistenţa la deformaţii permanente (fluaj dinamic)

- deformaţia la 40° C, 200 KPa şi 10.000 impulsuri, microm/m, maxim

- viteza de deformaţie la 40° C, 200 KPa şi 10.000 impulsuri, microm/m/ciclu, maxim

20.000

2,0

30.000

3,0

1.3.

Modulul de rigiditate la 20° C, 124 ms, MPa, minim

6.000

5.600

1.4.

Rezistenţa la oboseală, proba cilindrică solicitată la întindere indirectă: Număr minim de cicluri până la fisurare la 15° C

500.000

400.000

2.

Rezistenţa la oboseală, epruvete trapezoidale sau prismatice 6 10-6, minim

150

100

b)NOTE:
1.Valorile modulilor de rigiditate determinaţi în laborator, precizaţi în tabelele 18, 19 şi 20, sunt stabilite ca nivel de performanţă minimală pentru mixturile asfaltice analizate în condiţii de laborator.
2.La proiectarea structurilor rutiere se utilizează valorile modulilor de elasticitate dinamică din reglementările tehnice în vigoare, privind dimensionarea structurilor rutiere suple şi semirigide.
Art. 59
În cazul în care mixtura pentru stratul de uzură va fi o mixtură stabilizată, aceasta va îndeplini condiţiile din tabelele 18 şi 21, volumul de goluri se va determina prin metoda densităţilor aparente şi maxime, astfel cum sunt precizate în SR EN 12697-8
Art. 60
(1)Epruvetele Marshall pentru analizarea mixturilor asfaltice stabilizate se vor confecţiona conform specificaţiilor SR EN 12697-30 prin aplicarea a 75 de lovituri pe fiecare parte a epruvetei.
(2)Volumul de goluri umplut cu bitum (VFB) se va determina conform SR EN 12697-8.
(3)Sensibilitatea la apă se va determina conform SR EN 12697-12, metoda A.
(4)Testul Shellenberg se va efectua conform SR EN 12697-18.
(5)Tabelul 21 - Caracteristici specifice ale mixturilor asfaltice stabilizate

Nr. crt.

Caracteristica

1.

Volum de goluri pe cilindri Marshall, %

3-4

2.

Volum de goluri umplut cu bitum, %

77...83

3.

Test Shellenberg, % max.

0,2

4.

Sensibilitate la apă, % min.

80

Art. 61
În cazul în care mixtura pentru stratul de uzură va fi o mixtură drenantă, aceasta va îndeplini condiţiile din tabelele 17 şi 22.
Tabelul 22 - Caracteristici specifice ale mixturilor asfaltice drenante

Nr. crt.

Caracteristica

1.

Volum de goluri pe cilindri Marshall, %, min.

12-20

2.

Pierdere de material, SR EN 12697-17, %, max.

30

SECŢIUNEA 3:Caracteristicile straturilor realizate din mixturi asfaltice
SUBSECŢIUNEA 1:
Art. 62
Caracteristicile straturilor realizate din mixturi asfaltice sunt:
- gradul de compactare şi absorbţia de apă;
- rezistenţa la deformaţii permanente;
- elementele geometrice ale stratului executat;
- caracteristicile suprafeţei îmbrăcăminţilor bituminoase executate.
SUBSECŢIUNEA 2:Gradul de compactare. Absorbţia de apă
Art. 63
(1)Gradul de compactare reprezintă raportul procentual dintre densitatea aparentă a mixturii asfaltice compactate în strat şi densitatea aparentă determinată pe epruvete Marshall compactate în laborator din aceeaşi mixtură asfaltică prelevată de la aşternere sau din aceeaşi mixtură provenită din carote.
(2)Epruvetele Marshall se vor confecţiona conform specificaţiilor SR EN 12697-30 pentru toate tipurile de mixturi asfaltice abordate în prezentul normativ, cu excepţia mixturilor asfaltice stabilizate pentru care se vor aplica 75 de lovituri pe fiecare parte a epruvetei.
Art. 64
Densitatea aparentă a mixturii asfaltice din strat se poate determina pe carote prelevate din stratul gata executat sau prin măsurători in situ cu echipamente de măsurare adecvate, omologate.
NOTĂ:
Densitatea maximă se va determina conform SR EN 12597-5, iar densitatea aparentă se va determina conform SR EN 12597-6.
Art. 65
Încercările de laborator efectuate pentru verificarea compactării constau în determinarea densităţii aparente şi a absorbţiei de apă pe plăcuţe (100 x 100 mm) sau pe carote cilindrice cu diametrul de 100 mm, netulburate (media a trei determinări), la cel puţin două zile după aşternere.

Art. 66
Condiţiile tehnice pentru absorbţia de apă şi gradul de compactare a straturilor din mixturi asfaltice, cuprinse în prezentul normativ, vor fi conforme cu valorile din tabelul 23.
Tabelul 23 - Caracteristicile straturilor din mixturi asfaltice

Nr. crt.

Tipul stratului

Absorbţia de apă,

% vol.

Gradul de compactare,

%, min.

1.

Mixtură asfaltică stabilizată

2... 6

97

2.

Mixtură asfaltică drenantă

-

97

3.

Beton asfaltic

2... 5

97

4.

Beton asfaltic deschis

3... 8

96

5.

Anrobat bituminos

2... 8

97

SUBSECŢIUNEA 3:Rezistenţa la deformaţii permanente a stratului executat din mixturi asfaltice
Art. 67
Rezistenţa la deformaţii permanente a stratului de uzură executat din mixturi asfaltice se va verifica conform standardului de încercare pe minimum două probe prelevate de la staţie/aşternere sau pe carote cu diametrul de 200 mm prelevate din stratul executat, la cel puţin două zile după aşternere.

Art. 68
Rezistenţa la deformaţii permanente pe carote se va determina prin măsurarea vitezei de deformaţie la ornieraj şi adâncimii făgaşului, la temperatura de 60° C, conform SR EN 12697-22. Valorile admisibile pentru aceste caracteristici sunt prezentate în tabelul 18.
SUBSECŢIUNEA 4:Elemente geometrice
Art. 69
Condiţiile de admisibilitate şi abaterile-limită locale admise la elementele geometrice sunt cele prevăzute în tabelul 24.
Art. 70
La stabilirea grosimii straturilor realizate din mixturi asfaltice se va avea în vedere asigurarea unei grosimi minime de 2,5 x dimensiunea maximă a granulei de agregat utilizate. Nu se admit abateri în minus faţă de grosimea prevăzută în proiect pentru grosimea totală a straturilor asfaltice proiectate.
Tabelul 24 - Elementele geometrice şi abaterile-limită pentru straturile bituminoase executate

Nr. crt.

Elemente geometrice

Condiţii de admisibilitate

Abateri-limită locale admise la elementele geometrice

1.

Grosimea minimă a stratului compactat, conform SR EN 12697-36

- Nu se admit abateri în minus faţă de grosimea prevăzută în proiect pentru stratul de uzură.

- Pentru straturile de legătură şi de bază se pot accepta toleranţe de +/- 5% din grosimea stratului pe maximum 10% din punctele de măsură (abateri locale) cu respectarea condiţiei precizate la alin. 1.

- strat de uzură

4 cm

- strat de legătură

6 cm

- strat de bază 22,4

6 cm

- strat de bază 31,5

8 cm

2.

Lăţimea părţii carosabile

Profil transversal proiectat

+/- 20 mm

3.

Profilul transversal

+/- 5,0 mm faţă de cotele profilului adoptat

- în aliniament

- sub formă acoperiş

- în curbe şi zone aferente

- conform STAS 863

- cazuri speciale

- pantă unică

4.

Profil longitudinal, în cazul drumurilor noi, declivitatea, % maxim

+/- 5,0 mm faţă de cotele profilului proiectat, cu condiţia respectării pasului de proiectare adoptat

- autostrăzi

- conform PD 162

- DN

- conform STAS 863

- drumuri/străzi

- conform STAS 10144/3

Art. 71
Caracteristicile suprafeţei straturilor executate din mixturi asfaltice şi condiţiile tehnice care trebuie să fie îndeplinite sunt conform tabelului 25.
Art. 72
(1)Determinarea caracteristicilor suprafeţei straturilor executate din mixturi asfaltice se efectuează pentru:
- strat uzură (rulare) - cu maximum 45 de zile înainte de recepţia la terminarea lucrărilor şi la sfârşitul perioadei de garanţie;
- strat de legătură şi strat bază - înainte de aşternerea stratului următor (superior).
Tabelul 25 - Caracteristicile suprafeţei straturilor bituminoase executate

Nr. crt.

Caracteristica

Condiţii de admisibilitate*

Metoda de încercare

Strat

Uzură

(rulare)

Legătură, bază

1.

Planeitatea în profil longitudinal, prin măsurarea cu echipamente omologate

Indice de planeitate, IRI, m/km:

- Reglementări tehnice în vigoare privind măsurarea indicelui de planeitate

- Prelucrarea măsurătorilor se va face din 100 în 100 m, iar în cazul sectoarelor cu denivelări mari se vor determina punctele de maxim din 10 în 10 m, având un caracter informativ.

- drumuri de clasă tehnică I-II/străzi de categorie tehnică I

< = 1,5

< = 2,5

- drumuri de clasă tehnică III/străzi de categorie tehnică II

< = 2,0

< = 2,5

- drumuri de clasă tehnică IV/străzi de categorie tehnică III

< = 2,5

<= 2,5

- drumuri de clasă tehnică V/străzi de categorie tehnică IV

< = 3,0

< = 3,0

2.

Planeitatea în profil longitudinal, sub dreptarul de 3 m

Denivelări admisibile, mm:

SR EN 13036-7

- Nu este obligatorie la drumurile pe care s-a determinat IRI cu profilometru de mare randament - APL.

- drumuri de clasă tehnică I-II/străzi de categorie tehnică I

< =3

< =4

- drumuri de clasă tehnică III/străzi de categorie tehnică II

< =4

< = 5

- drumuri de clasă tehnică IV-V/străzi de categorie tehnică III-IV

< = 5

< = 5

3.

Planeitatea în profil transversal, mm

< = 2,0

< =2,0

SR EN 13036-7

4.1.

Adâncimea medie a macrotexturii, adâncime textură, mm:

-

SR EN ISO 13473-1 sau SR EN 13036-1

- drumuri de clasă tehnică I-II/străzi de categorie tehnică I

> = 1,1

- drumuri de clasă tehnică III/străzi de categorie tehnică II

> = 0,8

- drumuri de clasă tehnică IV-V/străzi de categorie tehnică III-IV

> = 0,6

4.2.

Coeficient de frecare (microGT):

-

AND 606

- drumuri de clasă tehnică I-II/străzi de categorie tehnică I

> = 0,62

- drumuri de clasă tehnică III/străzi de categorie tehnică II

> = 0,57

- drumuri de clasă tehnică IV-V/străzi de categorie tehnică III-IV

> = 0,52*

4.3.

Aderenţa suprafeţei - unităţi PTV

-

SR EN 13036-4

- Nu este obligatorie la drumurile pe care s-a determinat cu echipament de mare randament - Griptester.

- drumuri de clasă tehnică I-II/străzi de categorie tehnică I

> = 75

- drumuri de clasă tehnică III/străzi de categorie tehnică II

> = 70

- drumuri de clasă tehnică IV-V/străzi de categorie tehnică III-IV

> = 65**

5.

Omogenitate. Aspectul suprafeţei

Vizual: Aspect fără degradări sub formă de exces de bitum, fisuri, zone poroase, deschise, şlefuite

___
*Având în vedere corelarea dintre unităţile PTV şi microGT prevăzută în Normativul AND 606 - art. 3.4.7, se poate considera ca admisibilă valoarea diminuată a coeficientului de frecare corespunzătoare.
**Se pot considera ca admisibile şi valorile diminuate cu incertitudinea de măsurare precizată în standard (se scade abaterea standard şi se consideră valoarea rotunjită la unităţi).
(2)Pentru verificarea aderenţei se vor determina atât aderenţa prin metoda cu pendulul SRT sau coeficientul de frecare (cu Griptester), cât şi adâncimea medie a macrotexturii.
(3)Aderenţa suprafeţei cu pendulul SRT se determină pe fiecare bandă, alegând minimum 1 sector reprezentativ pe 1 km de drum sau stradă. Pentru o lungime mai mică sau egală cu 1 km de drum executat, pe fiecare sector se aleg 5 secţiuni, situate la distanţa de 5-10 m între ele, pentru care se determină aderenţa, în puncte situate la un metru de marginea părţii carosabile (pe urma roţii) şi la o jumătate de metru de ax (pe urma roţii). Determinarea aderenţei cu pendulul se va efectua în acelaşi loc în care s-a aplicat metoda volumetrică MTD (adâncimea macrotexturii).

CAPITOLUL IV:Prepararea, transportul şi punerea în operă a mixturilor asfaltice
SECŢIUNEA 1:Prepararea şi transportul mixturilor asfaltice
Art. 73
(1)Mixturile asfaltice se prepară în instalaţii prevăzute cu dispozitive de predozare, uscare, resortare şi dozare gravimetrică a agregatelor naturale, dozare gravimetrică sau volumetrică a bitumului şi filerului, precum şi dispozitiv de malaxare forţată a agregatelor cu liantul bituminos. Verificarea funcţionării instalaţiilor de producere a mixturii asfaltice se va efectua în mod periodic de către personal de specialitate conform unui program de întreţinere specificat de producătorul echipamentelor şi programului de verificare metrologic a dispozitivelor de măsură şi control.
(2)Certificarea conformităţii instalaţiei privind calitatea fabricaţiei şi condiţiile de securitate se va efectua cu respectarea procedurii PCC 019.
(3)Controlul producţiei în fabrică se va efectua conform cerinţelor standardului SR 13108-21.
Art. 74
(1)Temperaturile agregatelor naturale, ale bitumului şi ale mixturii asfaltice la ieşirea din malaxor se stabilesc în funcţie de tipul liantului, conform tabelului 26 (sau conform specificaţiilor producătorului), cu observaţia că temperaturile maxime se aplică în toate punctele instalaţiei de prepararea mixturilor asfaltice şi temperaturile minime se aplică la livrare.
Tabelul 26 - Temperaturi la prepararea mixturii asfaltice

Tip bitum

Bitum

Agregate

Betoane asfaltice

Mixturi asfaltice stabilizate

Mixturi asfaltice drenante

Mixtura asfaltică la ieşirea din malaxor

Temperatura, °C

35/50

150-170

140-190

150-190

160-200

150-180

50/70

150-170

140-190

140-180

150-190

140-175

70/100

150-170

140-190

140-180

140-180

140-170

(2)În cazul utilizării unui bitum modificat, a unui bitum dur sau a aditivilor pot fi aplicate temperaturi diferite. În acest caz, temperatura trebuie să fie documentată şi declarată pe marcajul reglementat.
Art. 75
Temperatura mixturii asfaltice la ieşirea din malaxor trebuie reglată astfel încât în condiţiile concrete de transport (distanţă şi mijloace de transport) şi în condiţiile climatice la punerea în operă să fie asigurate temperaturile de aşternere şi compactare, conform tabelului 27.
Art. 76
Se interzice încălzirea agregatelor naturale şi a bitumului peste valorile specificate în tabelul 26, cu scopul de a evita modificarea caracteristicilor liantului, în procesul tehnologic.
Art. 77
Trebuie evitată încălzirea prelungită a bitumului sau reîncălzirea aceleiaşi cantităţi de bitum. Dacă totuşi din punct de vedere tehnologic nu a putut fi evitată reîncălzirea bitumului, atunci este necesară verificarea penetraţiei acestuia. Dacă penetraţia bitumului nu este corespunzătoare, se renunţă la utilizarea lui.
Art. 78
Durata de malaxare, în funcţie de tipul instalaţiei, trebuie să fie suficientă pentru realizarea unei anrobări complete şi uniforme a agregatelor naturale şi a filerului cu liantul bituminos.
Art. 79
Mixturile asfaltice executate la cald se transportă cu autobasculante adecvate, acoperite cu prelate, imediat după încărcare, urmărindu-se ca pierderile de temperatură pe tot timpul transportului să fie minime. Benele mijloacelor de transport vor fi curate şi uscate.
Art. 80
Mixtura asfaltică preparată cu bitum modificat cu polimeri se transportă obligatoriu cu autobasculante cu bena acoperită cu prelată.
SECŢIUNEA 2:Lucrări pregătitoare
SUBSECŢIUNEA 1:Pregătirea stratului-suport înainte de punerea în operă a mixturii asfaltice
Art. 81
(1)Înainte de aşternerea mixturii, stratul suport trebuie bine curăţat, iar dacă este cazul se remediază şi se reprofilează. Materialele neaderente, praful şi orice poate afecta legătura dintre stratul-suport şi stratul nou-executat trebuie îndepărtat
(2)În cazul stratului-suport din macadam, acesta se curăţă şi se mătură.
(3)În cazul stratului-suport din mixturi asfaltice degradate, reparaţiile se realizează conform prevederilor reglementarilor tehnice în vigoare privind prevenirea şi remedierea defecţiunilor la îmbrăcăminţile bituminoase.
(4)Când stratul-suport este realizat din mixturi asfaltice deschise, se va evita contaminarea suprafeţei acestuia cu impurităţi datorate traficului. În cazul în care acest strat nu se protejează sau nu se acoperă imediat cu stratul următor se impune curăţarea prin periere mecanică şi spălare.
(5)După curăţare se vor verifica cotele stratului-suport, care trebuie să fie conform proiectului de execuţie.
(6)În cazul în care stratul-suport este constituit din straturi executate din mixturi asfaltice existente, aducerea acestuia la cotele prevăzute în proiectul de execuţie se realizează, după caz, fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtură asfaltică, fie prin frezare, conform prevederilor din proiectul de execuţie.
(7)Stratul de reprofilare/egalizare va fi realizat din acelaşi tip de mixtură ca şi stratul superior. Grosimea acestuia va fi determinată în funcţie de preluarea denivelărilor existente.
SUBSECŢIUNEA 2:Amorsarea
Art. 82.
(1)La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice se amorsează stratul-suport şi rosturile de lucru.
(2)Amorsarea se realizează uniform, cu un dispozitiv special care poarte regla cantitatea de liant.
(3)În funcţie de natura stratului-suport, cantitatea de bitum rămasă după aplicarea amorsajului trebuie să fie de 0,3...0,5 kg/m2.
SECŢIUNEA 3:Aşternerea mixturilor asfaltice
Art. 83
(1)Aşternerea mixturilor asfaltice cu bitum rutier se va executa la temperaturi ale stratului-suport şi la temperatura exterioară de minimum 10°C, pe o suprafaţă curată şi uscată.
(2)În cazul utilizării aditivilor care cresc lucrabilitatea mixturilor asfaltice la temperaturi scăzute, aşternerea mixturilor cu bitum rutier se poate executa la temperaturi ale stratului-suport de minimum 5°C, pe o suprafaţă curată şi uscată.

Art. 84
În cazul mixturilor asfaltice cu bitum modificat cu polimeri, aşternerea mixturilor asfaltice se va executa la temperaturi ale stratului-suport şi la temperatura exterioară de minimum 15°C, pe o suprafaţă curată şi uscată.

Art. 85
Lucrările se întrerup pe vânt puternic sau ploaie şi se reiau numai după uscarea stratului-suport.
Art. 86
(1)Aşternerea mixturilor asfaltice se efectuează numai mecanizat, cu repartizatoare-finisoare prevăzute cu sistem de nivelare încălzit care asigură o precompactare, cu excepţia lucrărilor în spaţii înguste în care repartizatoarele- finisoare nu pot efectua această operaţie. Mixtura asfaltică trebuie aşternută continuu, în grosime constantă, pe fiecare strat şi pe toată lungimea unei benzi programate a se executa în ziua respectivă.
(2)Certificarea conformităţii echipamentelor de aşternere a mixturilor asfaltice la cald se va efectua cu respectarea procedurii PCC 022.
Art. 87
În cazul unor întreruperi accidentale care conduc la scăderea temperaturii mixturii asfaltice rămase necompactată, aceasta va fi îndepărtată. Această operaţie se va executa în afara zonelor pe care există sau urmează a se aşterne mixtura asfaltică. Capătul benzii întrerupte se va trata ca rost de lucru transversal, conform prevederilor art. 94.
Art. 88
(1)Mixturile asfaltice trebuie să aibă la aşternere şi compactare, în funcţie de tipul liantului, temperaturile prevăzute în tabelul 27. Măsurarea temperaturii va fi efectuată în masa mixturii, în buncărul repartizatorului, cu respectarea metodologiei prezentate în SR EN 12697-13.
(2)În cazul utilizării aditivilor pentru mărirea lucrabilităţii mixturilor asfaltice la temperaturi scăzute, aceştia vor avea la bază specificaţii tehnice conform legislaţiei şi reglementărilor tehnice în vigoare.
Art. 89
(1)Pentru mixtura asfaltică stabilizată se vor utiliza temperaturi cu 10° C mai mari decât cele prevăzute în tabelul 27.
(2)Tabelul 27 - Temperaturile mixturii asfaltice la aşternere şi compactare

Liant

Temperatura mixturii asfaltice la aşternere °C, min.

Temperatura mixturii asfaltice la compactare °C, min.

început

sfârşit

Bitum rutier

   

35/50

50/70

70/100

150

140

140

145

140

135

110

110

100

Bitum modificat cu polimeri

   

25/55

45/80

40/100

165

160

155

160

155

150

120

120

120

Art. 90
Aşternerea se va executa pe întreaga lăţime a căii de rulare, ceea ce impune echiparea repartizatorului-finisor cu grinzi de nivelare şi precompactare de lungime corespunzătoare.
Art. 91
Grosimea maximă a mixturii aşternute printr-o singură trecere nu poate depăşi 10 cm.
Art. 92
(1)Viteza optimă de aşternere se va corela cu distanţa de transport şi cu capacitatea de fabricaţie a staţiei, pentru a se evita total întreruperile în timpul execuţiei stratului şi apariţia crăpăturilor/fisurilor la suprafaţa stratului proaspăt aşternut.
(2)În funcţie de performanţele finisorului, viteza la aşternere poate fi de 2,5...4 m/min.
Art. 93
În buncărul utilajului de aşternere trebuie să existe în permanenţă suficientă mixtură, necesară pentru a se evita o răspândire neuniformă a materialului.
Art. 94
(1)La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice o atenţie deosebită se va acorda realizării rosturilor de lucru, longitudinale şi transversale, care trebuie să fie foarte regulate şi etanşe.
(2)La reluarea lucrului pe aceeaşi bandă sau pe banda adiacentă, zonele aferente rostului de lucru, longitudinal şi/sau transversal, se taie pe toată grosimea stratului, astfel încât să rezulte o muchie vie verticală.
(3)În cazul rostului longitudinal, când benzile adiacente se execută în aceeaşi zi, tăierea nu mai este necesară, cu excepţia stratului de uzură (rulare).
(4)Rosturile de lucru longitudinale şi transversale ale stratului de uzură se vor decala cu minimum 10 cm faţă de cele ale stratului de legătură, cu alternarea lor.
(5)Atunci când există şi strat de bază bituminos sau din materiale tratate cu liant hidraulic, rosturile de lucru ale straturilor se vor executa întreţesut.
Art. 95
(1)Legătura transversală dintre un strat rutier nou şi un strat rutier existent al drumului se va executa după decaparea mixturii din stratul vechi, pe o lungime variabilă în funcţie de grosimea noului strat, astfel încât să se obţină o grosime constantă a acestuia, cu panta de 0,5%.
(2)În plan, liniile de decapare se recomandă să fie în formă de V, la 45°. Completarea zonei de unire se va efectua prin amorsarea suprafeţei, urmată de aşternerea şi compactarea noii mixturi asfaltice, până la nivelul superior al ambelor straturi (nou şi existent).
Fig. 1 Racordarea stratului rutier nou cu stratul rutier existent
Art. 96
Stratul de bază va fi acoperit cu straturile îmbrăcămintei bituminoase, nefiind lăsat neprotejat sub trafic.
Art. 97
Având în vedere porozitatea mare a stratului de legătură (binder), realizat din beton asfaltic deschis, acesta nu seva lăsa neprotejat. Stratul de binder va fi acoperit înainte de sezonul rece, pentru evitarea apariţiei unor degradări structurale.
SECŢIUNEA 4:Compactarea mixturilor asfaltice
Art. 98
(1)Compactarea mixturilor asfaltice se va realiza prin aplicarea unor tehnologii care să asigure caracteristicile tehnice şi gradul de compactare prevăzute pentru fiecare tip de mixtură asfaltică şi fiecare strat în parte.
(2)Operaţia de compactare a mixturilor asfaltice se va realiza cu compactoare cu rulouri netede, cu sau fără dispozitive de vibrare, şi/sau cu compactoare cu pneuri, astfel încât să se obţină gradul de compactare conform tabelului 23.
(3)Certificarea conformităţii compactoarelor se va efectua cu respectarea procedurii PCC 022.
Art. 99
(1)Pentru obţinerea gradului de compactare prevăzut, se va executa un sector de probă şi se va determina numărul optim de treceri ale compactoarelor, în funcţie de performanţele acestora, tipul şi grosimea straturilor executate.
(2)Sectorul de probă se va realiza înainte de începerea aşternerii stratului în lucrare, utilizând mixturi asfaltice preparate în condiţii similare cu cele stabilite pentru producţia curentă.
Art. 100
Alegerea numărului de treceri optim şi a atelierului de compactare are la bază rezultatele încercărilor efectuate pe stratul executat în sectorul de probă de către un laborator autorizat/acreditat, în conformitate cu prevederile prezentului normativ.
Art. 101
Metoda de compactare propusă va fi considerată satisfăcătoare dacă pe sectorul de probă se obţine gradul de compactare minim menţionat în tabelul 23.
Art. 102
(1)Pentru obţinerea gradului de compactare prevăzut, numărul minim de treceri recomandat pentru compactoarele uzuale este cel menţionat în tabelul 28. La compactoarele dotate cu sisteme de măsurare a gradului de compactare în timpul lucrului se va ţine seama de valorile afişate la postul de comandă. Compactarea se va executa pe fiecare strat în parte.
(2)Tabelul 28 - Compactarea mixturilor asfaltice. Număr minim de treceri

Tipul stratului

Ateliere de compactare

A

B

Compactor ou pneuri de 160 kN

Compactor cu rulouri netede de 120 kN

Compactor cu rulouri netede de 120 kN

Număr de treceri minime

Uzură

10

4

12

Legătură

12

4

14

Bază

12

4

14

Art. 103
(1)Compactarea se va executa în lungul benzii, primele treceri efectuându-se în zona rostului dintre benzi, apoi de la marginea mai joasă spre cea ridicată.
(2)Pe sectoarele în rampă, prima trecere se va executa cu utilajul de compactare în urcare.
(3)Compactoarele trebuie să lucreze fără şocuri, cu o viteză mai redusă la început, pentru a evita vălurirea stratului executat din mixtură asfaltică, şi nu se vor îndepărta mai mult de 50 m în spatele repartizatorului. Locurile inaccesibile compactorului, în special în lungul bordurilor, în jurul gurilor de scurgere sau al căminelor de vizitare, se vor compacta cu compactoare mai mici, cu plăci vibrante sau cu maiul mecanic.
Art. 104
Suprafaţa stratului se va controla în permanenţă, iar micile denivelări care apar pe suprafaţa stratului executat din mixturi asfaltice vor fi corectate după prima trecere a rulourilor compactoare pe toată lăţimea benzii.
CAPITOLUL V:Controlul calităţii lucrărilor executate
SECŢIUNEA 0:
Controlul calităţii lucrărilor de execuţie a straturilor de uzură, de legătură şi de bază din mixturi asfaltice se efectuează în etapele prevăzute în secţiunile 1-4.
SECŢIUNEA 1:Controlul calităţii materialelor
Art. 105
Controlul calităţii materialelor din care se compune mixtura asfaltică se va efectua conform prevederilor prezentului normativ, atât în etapa iniţială, cât şi pe parcursul execuţiei conform cap. II şi art. 51, din capitolul III, şi vor fi acceptate numai acele materiale care satisfac cerinţele prevăzute în acest normativ.
SECŢIUNEA 2:Controlul procesului tehnologic de preparare a mixturii asfaltice
Art. 106
Controlul procesului tehnologic de preparare şi punere în operă a mixturii asfaltice constă în următoarele operaţii:
1.Controlul reglajului instalaţiei de preparare a mixturii asfaltice:
- funcţionarea corectă a dispozitivelor de cântărire sau de dozare volumetrică: la începutul fiecărei zile de lucru;
- funcţionarea corectă a predozatoarelor de agregate naturale: zilnic.
2.Controlul regimului termic de preparare a mixturii asfaltice:
- temperatura liantului la introducerea în malaxor: permanent;
- temperatura agregatelor naturale uscate şi încălzite la ieşirea din uscător: permanent;
- temperatura mixturii asfaltice la ieşirea din malaxor: permanent.
3.Controlul procesului tehnologic de execuţie a stratului bituminos:
- pregătirea stratului-suport: zilnic, la începerea lucrării pe sectorul respectiv;
- temperatura exterioară: zilnic, la începerea lucrării pe sectorul respectiv;
- temperatura mixturii asfaltice la aşternere şi compactare: cel puţin de două ori pe zi la compactare, cu respectarea metodologiei impuse de SR EN 12697-13;
- modul de execuţie a rosturilor: zilnic;
- tehnologia de compactare (atelier de compactare, număr de treceri): zilnic.
4.Verificarea respectării compoziţiei mixturii asfaltice conform amestecului prestabilit (dozajul de referinţă) se va efectua după cum urmează:
- granulozitatea amestecului de agregate naturale şi filer la ieşirea din malaxor, înainte de adăugarea liantului (şarja albă), conform SR EN 12697-2: zilnic sau ori de câte ori se observă o calitate necorespunzătoare a mixturilor asfaltice;
- conţinutul minim obligatoriu de materiale concasate: la începutul fiecărei zile de lucru;
- compoziţia mixturii asfaltice (compoziţia granulometrică - conform SR EN 12697-2 şi conţinutul de bitum - conform SR EN 12697-1) prin extracţii, pe probe de mixtură prelevate de la malaxor sau aşternere: zilnic.
5.Verificarea calităţii mixturii asfaltice se va realiza prin analize efectuate de un laborator autorizat pe probe de mixtură asfaltică, astfel:
- compoziţia mixturii asfaltice, care trebuie să corespundă compoziţiei stabilite prin studiul preliminar de laborator;
- caracteristicile fizico-mecanice, care trebuie să se încadreze între limitele din prezentul normativ (vezi tabelul 30).
Volumul de goluri se va verifica pe parcursul execuţiei pe epruvete Marshall şi se va raporta la limitele din tabelele 21 şi 22, în funcţie de tipul mixturii asfaltice preparate.
Abaterile compoziţiei mixturilor asfaltice faţă de amestecul de referinţă prestabilit (dozaj) sunt indicate în tabelul 29.
Tabelul 29 - Abateri faţă de dozajul optim

Abateri admise faţă de dozajul optim, în valoare absolută

Agregate

Treceri pe sita de: (mm)

31,5

+/- 5

22,4

+/- 5

16

+/- 5

11,2

+/- 5

8

+/- 5

4

+/- 4

2

+/- 3

0,125

+/- 1,5

0,063

+/- 1,0

Bitum

+/- 0,2

Art. 107
Tipurile de încercări şi frecvenţa acestora, în funcţie de tipul de mixtură şi clasa tehnică a drumului, sunt prezentate în tabelul 30, în corelare cu SR EN 13108-20.
Tabelul 30 - Tipul şi frecvenţa încercărilor realizate pe mixturi asfaltice

Nr. crt.

Natura controlului/încercării şi frecvenţa încercării

Caracteristici verificate şi limite de încadrare

Tipul mixturii asfaltice

1.

Încercări iniţiale de tip (validarea în laborator)

conform tabelului 17

Toate tipurile de mixturi asfaltice destinate stratului de uzură, de legătură şi de bază, cu excepţia mixturilor asfaltice stabilizate

conform tabelului 18

Toate tipurile de mixturi asfaltice destinate stratului de uzură, cu excepţia mixturilor drenante, pentru drumuri de clasă tehnică I, II, III, IV şi străzi de categorie tehnică I, II, III

conform tabelelor 19 şi 20

Toate tipurile de mixturi asfaltice destinate stratului de legătură şi de bază, conform prevederilor din acest normativ, pentru drumuri de clasă tehnică I, II, III, IV şi străzi de categorie tehnică I, II, III

conform tabelului 21

Mixturile asfaltice stabilizate, indiferent de clasa tehnică a drumului

conform tabelului 22

Mixturile asfaltice drenante, indiferent de clasa tehnică a drumului

2.

Încercări iniţiale de tip (validarea în producţie)

idem punctul 1

La transpunerea pe staţia de asfalt a dozajelor proiectate în laborator vor fi prelevate probe pe care se vor reface toate încercările prevăzute la pct. 1 din acest tabel.

compoziţia mixturii conform art. 106 pct. 4 şi 5

La transpunerea pe staţia de asfalt a dozajelor proiectate în laborator se va verifica respectarea dozajului de referinţă.

3.

Verificarea caracteristicilor mixturii asfaltice prelevate în timpul execuţiei:

- frecvenţa 1/400 tone mixtură asfaltică fabricată sau 1/700 tone mixtură fabricată în cazul staţiilor cu productivitate mai mare de 80 tone/oră, dar cel puţin o dată pe zi

compoziţia mixturii conform art. 106 pct. 4 şi 5

Toate tipurile de mixtură asfaltică pentru stratul de uzură, de legătură şi de bază

caracteristici fizico-mecanice pe epruvete Marshall conform tabelului 17

Toate tipurile de mixturi asfaltice destinate stratului de uzură, de legătură şi de bază, cu excepţia mixturilor asfaltice stabilizate

conform tabelului 21

Mixturi asfaltice stabilizate

caracteristici fizico-mecanice pe epruvete Marshall conform tabelului 17 şi volum de goluri pe cilindri Marshall conform tabelului 22

Mixturi asfaltice drenante

4.

Verificarea calităţii stratului executat:

- o verificare pentru fiecare 10.000 m2 executaţi;

- min. 1/lucrare, în cazul lucrărilor cu suprafaţă mai mică de 10.000 m2

conform tabelului 23

Toate tipurile de mixtură asfaltică pentru stratul de uzură, de legătură şi de bază

5.

Verificarea rezistenţei stratului la deformaţii permanente pentru stratul executat:

- o verificare pentru fiecare 20.000 m2 executaţi, în cazul drumurilor/străzilor cu mai mult de două benzi pe sens;

- o verificare pentru fiecare 10.000 m2 executaţi, în cazul drumurilor/străzilor cu cel mult două benzi pe sens;

- min. 1/lucrare, în cazul lucrărilor cu suprafaţa mai mică de 10.000 m2

conform tabelului 18 pentru rata de ornieraj şi/sau adâncime făgaş, cu respectarea art. 67 şi 68

Toate tipurile de mixtură asfaltică destinate stratului de uzură, pentru drumuri de clasă tehnică I, II şi III şi străzi de categorie tehnică I, II

6.

Verificarea modulului de rigiditate:

- o verificare pentru fiecare 20.000 m2 executaţi, în cazul drumurilor/străzilor cu mai mult de două benzi pe sens;

- o verificare pentru fiecare 10.000 m2 executaţi, în cazul drumurilor/străzilor cu cel mult două benzi pe sens;

- min. 1/lucrare, în cazul lucrărilor cu suprafaţa mai mică de 10.000 m2

conform tabelului 20

Toate tipurile de mixtură asfaltică destinate stratului de bază, pentru drumuri de clasă tehnică I, II şi III şi străzi de categorie tehnică I, II

7.

Verificarea elementelor geometrice ale stratului executat

conform tabelului 24

Toate straturile executate

8.

Verificarea caracteristicilor suprafeţei stratului executat

conform tabelului 25

Toate straturile executate

9.

Verificări suplimentare în situaţii cerute de comisia de recepţie

(beneficiar):

- frecvenţa: 1 set carote pentru fiecare solicitare

conform solicitării comisiei de recepţie

SECŢIUNEA 3:Controlul calităţii straturilor executate din mixturi asfaltice
Art. 108
(1)Verificarea calităţii straturilor se efectuează prin prelevarea de epruvete, conform SR EN 12697-27, astfel:
- carote diametrul 200 mm pentru determinarea rezistenţei la ornieraj;
- carote diametrul 100 mm sau plăci de min. (400 x 400 mm) sau carote de diametrul 200 mm (în suprafaţă echivalentă cu a plăcii menţionate anterior) pentru determinarea grosimii straturilor, a gradului de compactare şi absorbţiei de apă, precum şi, la cererea beneficiarului, a compoziţiei.
(2)Epruvetele se prelevează în prezenţa delegaţilor antreprenorului, beneficiarului şi consultantului/dirigintelui de şantier, la aproximativ 1 m de la marginea părţii carosabile, încheindu-se un proces-verbal în care se va nota, informativ, grosimea straturilor prin măsurarea cu o riglă gradată. Grosimea straturilor, măsurată în laborator, conform SR EN 12697-36, se va înscrie în raportul de încercare.
(3)Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt identificate de către delegaţii antreprenorului, beneficiarului şi consultantului/dirigintelui de şantier din sectoarele cele mai defavorabile.

Art. 109
(1)Verificarea compactării stratului se efectuează prin determinarea gradului de compactare in situ, prin încercări nedistructive sau prin încercări de laborator pe carote.
(2)Încercările de laborator efectuate pe carote pentru verificarea compactării constau în determinarea densităţii aparente şi a absorbţiei de apă, pe plăcuţe (100 x 100 mm) sau pe carote cilindrice cu diametrul de 100 sau 200 mm, netulburate.
(3)Rezultatele obţinute privind compactarea stratului trebuie să se încadreze în limitele din tabelul 23.
Art. 110
Alte verificări, în caz de litigiu, constau în măsurarea grosimii stratului şi a compoziţiei (granulometrie SR EN 12697-2 şi conţinut de bitum solubil conform SR EN 12697-1).
Art. 111
Controlul pe faze determinante, stabilite în proiectul tehnic, privind straturile de mixturi asfaltice realizate se va efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al calităţii în construcţii, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 272/1994, şi conform Procedurii privind efectuarea controlului de stat în faze de execuţie determinante pentru rezistenţa mecanica şi stabilitatea construcţiilor - indicativ PCF 002, aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 1.370/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 1 august 2014.
SECŢIUNEA 4:Verificarea elementelor geometrice
Art. 112
(1)Verificarea elementelor geometrice ale stratului şi a uniformităţii suprafeţei constă în:
- verificarea îndeplinirii condiţiilor de calitate pentru stratul - suport şi fundaţie, conform prevederilor STAS 6400;
- verificarea grosimii stratului, în funcţie de datele înscrise în rapoartele de încercare întocmite la încercarea probelor din stratul de bază executat, iar la aprecierea comisiei de recepţie, prin maximum două sondaje pe kilometru, efectuate la 1 m de marginea stratului asfaltic executat; verificarea se va efectua pe probe recoltate pentru verificarea calităţii îmbrăcă minţii, conform tabelului 23 şi conform tabelului 24;
- verificarea profilului transversal: se va efectua cu echipamente adecvate, omologate;
- verificarea cotelor profilului longitudinal: se va efectua în axă, cu ajutorul unui aparat topografic de nivelment sau cu o grindă rulantă de 3 m lungime, pe minimum 10% din lungimea traseului.
(2)Nu se admit abateri în minus faţă de abaterile prevăzute la art. 70, condiţie obligatorie pentru promovarea lucrărilor la recepţie. În situaţia în care grosimea proiectată nu este respectată, stratul se reface conform proiectului.

CAPITOLUL VI:Recepţia lucrărilor
SECŢIUNEA 1:Recepţia la terminarea lucrărilor
Art. 113
(1)Recepţia la terminarea lucrărilor se efectuează de către beneficiar conform Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 273/1994, cu modificările şi completările ulterioare, sau conform Hotărârii Guvernului nr. 845/2018 pentru aprobarea Regulamentului privind recepţia construcţiilor din domeniul infrastructurii rutiere şi feroviare de interes naţional, conform prevederilor contractuale.
(2)Comisia de recepţie examinează lucrările executate în conformitate cu documentaţia tehnică aprobată, proiect de execuţie, caiet de sarcini, precum şi determinări necesare în vederea realizării recepţiei la terminarea lucrării, după cum urmează:
a)verificarea elementelor geometrice - conform tabelului 24:
- grosimea;
- lăţimea părţii carosabile;
- profil transversal şi longitudinal;
b)planeitatea suprafeţei de rulare - conform tabelului 25;
c)rugozitate - conform tabelului 25;
d)capacitate portantă - conform normativului CD 155, pentru lucrări de ranforsare, reabilitare, precum şi construcţii noi de drumuri, autostrăzi şi străzi;
e)rapoarte de încercare pe carote, prelevate din straturile executate - conform tabelului 30.

SECŢIUNEA 2:Recepţia finală
Art. 114
Recepţia finală se va efectua conform Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 273/1994, cu modificările şi completările ulterioare, sau conform Hotărârii Guvernului nr. 845/2018 pentru aprobarea Regulamentului privind recepţia construcţiilor din domeniul infrastructurii rutiere şi feroviare de interes naţional, conform prevederilor contractuale, după expirarea perioadei de garanţie.

Art. 115
Antreprenorul are obligaţia finalizării tuturor lucrărilor cuprinse în anexa nr. 2, precum şi a remedierii neconformităţilor cuprinse în anexa nr. 3 la Procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, în termenele prevăzute în acestea.
Art. 116
În perioada de garanţie, toate eventualele defecţiuni vor fi remediate corespunzător de către antreprenor.
Art. 117
În vederea efectuării recepţiei finale pentru lucrări de ranforsare, reabilitare, precum şi construcţii noi de drumuri, autostrăzi şi străzi, se vor prezenta măsurători de planeitate, rugozitate şi capacitate portantă efectuate la sfârşitul perioadei de garanţie.
Interpretarea rezultatelor pentru comportarea în perioada de garanţie se face conform normativului CD 155, considerând acceptabil pentru starea tehnică indicativul minim «BUNĂ».

Art. 118
În vederea recepţiei finale pentru lucrări de întreţinere periodică, se vor prezenta măsurători de planeitate şi rugozitate efectuate la sfârşitul perioadei de garanţie.
Interpretarea rezultatelor pentru comportarea în perioada de garanţie se face conform normativului CD 155, considerând acceptabil pentru starea tehnică indicativul minim «BUNĂ».

ANEXA A:Harta cu zonele climatice
(normativ)
ANEXA nr. 2:ANEXA B: Determinarea absorbţiei de apă
(normativă)
Absorbţia de apă este cantitatea de apă absorbită de golurile accesibile din exterior ale unei epruvete din mixtură asfaltică, la menţinerea în apă sub vid, şi se exprimă în procente din masa sau volumul iniţial al epruvetei.
1.B1 Aparatură:
a)etuvă;
b)balanţă hidrostatică cu sarcină maximă de 2 kg cu clasa de precizie III;
c)aparat pentru determinarea absorbţiei de apă, alcătuit dintr-un vas de absorbţie (exsicator de vid); pompă de vid (trompă de apă); vacuumetru cu mercur; vas de siguranţă şi tuburi de legătură din cauciuc între părţile componente. Pompa de vid trebuie să asigure evacuarea aerului în aşa fel încât să se realizeze o presiune scăzută de 15-20 mm Hg după circa 30 de minute.
2.B2 Modul de lucru
Determinarea se efectuează pe epruvete sub formă de cilindri Marshall confecţionate în laborator, precum şi pe plăcuţe sau carote prelevate din îmbrăcămintea bituminoasă.
Confecţionarea epruvetelor se realizează conform SR EN 12697-30. Epruvetele din îmbrăcămintea bituminoasă se usucă în aer la temperatura de maximum 20°C până la masă constantă.
NOTĂ:
Masa constantă se consideră când două cântăriri succesive la interval de minimum 4 ore diferă între ele cu mai puţin de 0,1%.
Epruvetele astfel pregătite pentru încercare se cântăresc în aer (mu), după care se menţin timp de 1 oră în apă, la temperatura de 20°C +/- 1°C, se scot din apă, se şterg cu o ţesătură umedă şi se cântăresc în aer (m1) şi apoi în apă (m2).
Diferenţa dintre aceste două cântăriri raportată la densitatea apei reprezintă volumul iniţial al epruvetei:
V = (m1 - m2) / Rhow (cm3)
Epruvetele sunt introduse apoi în vasul de absorbţie (exsicatorul de vid) umplut cu apă la temperatura de 20°C +/- 1°C, se aşază capacul de etanşare şi se pune în funcţiune evacuarea aerului, astfel ca după circa 30 de minute să se obţină un vid între 15-20 mm Hg. Vidul se întrerupe după 3 ore, dar epruvetele se menţin în continuare în apă la temperatura de 20°C +/- 1°C timp de 2 ore la presiune atmosferică.
Epruvetele se scot apoi din apă, se şterg cu o ţesătură umedă şi se cântăresc în aer (m3) şi în apă (m4).
Diferenţa între aceste două cântăriri raportată la densitatea apei reprezintă volumul final al epruvetelor:
V1 = (m3 - m4) / Rhow (cm3)
3.B3 Calcul
Absorbţia de apă, exprimată în procente, se poate calcula în două moduri cu următoarele relaţii de calcul:
a)în cazul în care volumul iniţial (V) al epruvetelor este mai mare ca volumul final (V1):
- absorbţia de apă (Am) raportată la masa epruvetei:
Am = [(m3 - mu) / mu] x 100 (%)
- absorbţia de apă (Av) raportată la volumul epruvetei:
Av = [(m3 - mu) / (m1 - m2)] x 100 (%)
b)în cazul în care volumul final (V1) este mai mare decât volumul iniţial (V):
- absorbţia de apă (Am) raportată la masa epruvetei:
Am = {{(m3 - mu) - [(m3 - m4) - (m1 - m2)} / mu} x 100 (%)
- absorbţia de apă (Av) raportată la volumul epruvetei:
Av = {{(m3 - mu) - [(m3 - m4) - (m1 - m2)} / (m1 - m2)} x 100 (%),
în care:
mu - masa epruvetei după uscare, cântărită în aer, în grame;
m1 - masa epruvetei după 1 oră de menţinere în apă, cântărită în aer, în grame;
m2 - masa epruvetei după 1 oră de menţinere în apă, cântărită în apă, în grame;
m3 - masa epruvetei, după 3 ore în vid şi alte 2 ore la presiune atmosferică, cântărită în aer, în grame;
m4 - masa epruvetei după 3 ore în vid şi alte 2 ore la presiune atmosferică, cântărită în apă, în grame;
Rhow - densitatea apei, în grame pe centimetru cub, calculată cu formula:
Rhow = 1,00025205 + (7,59 x t - 5,23 x t2) / 106 (g/cm3),
unde t este temperatura apei în °C.
Abaterea valorilor individuale faţă de medie nu trebuie să fie mai mare de +/- 0,5% (procente în valoare absolută).

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 126 din data de 9 februarie 2018

Documente corelate

Acte numărul de obiecte din listă: (2)
Modificat de numărul de obiecte din listă: (2)