Titlul iv - Organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional al Magistraturii - Legea 304/2022 privind organizarea judiciară

M.Of. 1104

În vigoare
Versiune de la: 17 Iulie 2025
TITLUL IV:Organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional al Magistraturii
Art. 114
(1)Institutul Naţional al Magistraturii este instituţia publică cu personalitate juridică, aflată în coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii, care realizează formarea iniţială a judecătorilor şi procurorilor, formarea profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor în funcţie, formarea formatorilor, în condiţiile legii, precum şi organizarea şi desfăşurarea examenelor sau concursurilor, în condiţiile legii.
(2)Institutul Naţional al Magistraturii poate desfăşura acţiuni de cooperare cu instituţii de formare profesională a judecătorilor şi procurorilor din alte state, cu aprobarea prealabilă a Consiliului Superior al Magistraturii. În condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, Institutul Naţional al Magistraturii poate suporta din bugetul propriu sau, după caz, din fonduri externe cheltuielile efectuate pentru participarea reprezentanţilor instituţiilor din alte state la acţiunile de cooperare desfăşurate în România.
(3)Institutul Naţional al Magistraturii nu face parte din sistemul naţional de învăţământ şi educaţie şi nu este supus dispoziţiilor legale în vigoare cu privire la acreditarea instituţiilor de învăţământ superior şi la recunoaşterea diplomelor.
(4)Institutul Naţional al Magistraturii are sediul în municipiul Bucureşti.
Art. 115
(1)Institutul Naţional al Magistraturii este condus de un director, ajutat de 2 directori adjuncţi, numiţi şi revocaţi de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.
(2)Numirea directorului Institutului Naţional al Magistraturii şi a celor doi adjuncţi ai acestuia se face din rândul personalului de instruire de specialitate juridică al institutului, al judecătorilor şi procurorilor sau al cadrelor didactice din învăţământul superior juridic acreditat potrivit legii.
(3)Directorul răspunde în faţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii de întreaga activitate a Institutului Naţional al Magistraturii.
(4)În cadrul Institutului Naţional al Magistraturii funcţionează, cu rol consultativ, consiliul ştiinţific format din 13 membri: un judecător al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, un judecător al Curţii de Apel Bucureşti, un procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, desemnaţi de Consiliul Superior al Magistraturii, 3 profesori universitari, recomandaţi de Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti, Facultatea de Drept a Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi şi Facultatea de Drept a Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, 3 reprezentanţi aleşi ai personalului de instruire din cadrul institutului, un reprezentant al auditorilor de justiţie, un reprezentant al asociaţiilor profesionale legal constituite ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi directorul Institutului Naţional al Magistraturii, care face parte de drept din consiliu şi îl prezidează.
(5)Desemnarea judecătorilor şi procurorilor în consiliul ştiinţific se face dintr-o listă de 3 propuneri, înaintată Consiliului Superior al Magistraturii de către colegiile de conducere ale instanţelor şi parchetelor prevăzute la alin. (4).
(6)Profesorii universitari de la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, Facultatea de Drept a Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi şi Facultatea de Drept a Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca vor fi recomandaţi de decanatele celor 3 facultăţi, la solicitarea institutului, transmisă cu 3 luni înainte de expirarea mandatelor.
(7)Reprezentanţii personalului de instruire din cadrul institutului sunt aleşi prin vot secret, în adunarea generală a acestuia, convocată şi prezidată de directorul institutului Naţional al Magistraturii.
(8)Reprezentantul auditorilor de justiţie este ales prin vot secret, în adunarea generală a auditorilor de justiţie, convocată şi prezidată de directorul Institutului Naţional al Magistraturii. Alegerea se face în cel mult 30 de zile de la începutul anului de învăţământ. Reprezentantul auditorilor de justiţie participă cu drept de vot la şedinţele consiliului ştiinţific al institutului în care se dezbat probleme ce privesc admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii, examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii sau orice alte probleme ce privesc auditorii de justiţie.
(9)Reprezentantul asociaţiilor profesionale, legal constituite, ale judecătorilor şi procurorilor este desemnat de Consiliul Superior al Magistraturii dintre propunerile formulate de aceste asociaţii. Criteriile de selecţie a candidaţilor se stabilesc prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, după consultarea tuturor asociaţiilor profesionale, legal constituite, ale judecătorilor şi procurorilor.
(10)Consiliul ştiinţific îşi desfăşoară activitatea în prezenţa a două treimi din numărul membrilor săi şi adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi. Şedinţele consiliului ştiinţific sunt ordinare sau extraordinare şi se convoacă de directorul Institutului Naţional al Magistraturii. Consiliul ştiinţific se întruneşte lunar în şedinţă ordinară.
(11)Durata mandatului membrilor consiliului ştiinţific este de 3 ani şi poate fi reînnoit, cu excepţia mandatului reprezentantului auditorilor de justiţie, care este ales pe un an.
(12)Calitatea de membru al consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii este incompatibilă cu calitatea de membru al unui partid politic.
(13)Cheltuielile de transport al membrilor consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii care nu au domiciliul în municipiul Bucureşti se suportă din bugetul Institutului Naţional al Magistraturii.
Art. 116
(1)Directorul Institutului Naţional al Magistraturii şi directorii adjuncţi sunt numiţi de Consiliul Superior al Magistraturii, pentru un mandat de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii în condiţiile prezentului articol.
(2)Anunţul privind organizarea procedurii de ocupare a funcţiilor vacante de director sau de director adjunct se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.
(3)Candidaturile pentru ocuparea funcţiilor de conducere prevăzute la alin. (1) se depun la Consiliul Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la data publicării anunţului prevăzut la alin. (2), însoţite de un curriculum vitae, un plan managerial privitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei, precum şi de orice alte acte considerate relevante de către candidat.
(4)În termen de 10 zile de la expirarea termenului pentru depunerea candidaturilor, direcţia de resurse umane din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii întocmeşte un referat privind îndeplinirea condiţiei art. 115 alin. (2), pe care îl înaintează de îndată Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, împreună cu dosarele candidaţilor. Pe baza referatului întocmit, Plenul validează lista candidaţilor. În termen de 3 zile de la validarea listei candidaţilor, Consiliul Superior al Magistraturii publică pe pagina sa de internet lista cu candidaţii înscrişi ce îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru numirea în funcţie şi planurile manageriale privitoare la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei depuse de către candidaţi.
(5)În vederea numirii în funcţie, candidaţii susţin un interviu în faţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. Interviul are ca scop verificarea aptitudinilor manageriale ale candidaţilor.
(6)Interviul constă în:
a)susţinerea planului managerial sub următoarele aspecte: prezentarea sintetică a atribuţiilor şi structurii organizatorice a institutului; identificarea unor eventuale disfuncţii şi vulnerabilităţi, precum şi a soluţiilor propuse pentru prevenirea şi înlăturarea acestora; propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii manageriale a institutului; compatibilitatea planului managerial întocmit de candidat cu cel al directorului Institutului Naţional al Magistraturii, dacă este cazul;
b)verificarea aptitudinilor manageriale şi de comunicare, vizând în esenţă capacitatea de organizare, capacitatea rapidă de decizie, rezistenţa la stres, autoperfecţionarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativa şi capacitatea de adaptare rapidă;
c)verificarea cunoştinţelor specifice funcţiei pentru care s-a depus candidatura.
(7)Membrii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii vor adresa candidatului întrebări referitoare la planul managerial şi la împrejurări rezultate din prezentarea acestuia.
(8)La interviu poate participa şi un psiholog din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii care poate adresa întrebări candidaţilor în scopul evaluării motivaţiei şi competenţelor umane şi sociale ale acestora.
(9)Candidatul declarat admis la interviu va fi numit în funcţia de conducere prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. În cazul în care au fost depuse mai multe candidaturi pentru aceeaşi funcţie, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii selectează una dintre candidaturi, motivând alegerea acesteia; hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii va cuprinde şi o analiză detaliată a tuturor candidaturilor depuse, cu justificarea respingerii celorlalte candidaturi.
(10)Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate dispune delegarea persoanelor enumerate la art. 115 alin. (2), cu acordul acestora, în funcţiile de director, respectiv director adjunct, pe o perioadă determinată, până la ocuparea posturilor în condiţiile prezentului articol. Dispoziţiile alin. (5) şi (6) se aplică în mod corespunzător.
(11)Judecătorii şi procurorii numiţi sau delegaţi în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) vor fi detaşaţi la Institutul Naţional al Magistraturii, în condiţiile legii.
(12)Directorul Institutului Naţional al Magistraturii şi adjuncţii acestuia pot fi revocaţi din funcţie de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în conformitate cu criteriile legale de revocare a judecătorilor şi procurorilor din funcţiile de conducere de la instanţe şi parchete, care sunt aplicabile în mod corespunzător.
Art. 117
(1)Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii propune proiectul de buget şi are rol consultativ cu privire la problemele care privesc organizarea şi funcţionarea institutului.
(2)Institutul Naţional al Magistraturii este finanţat de la bugetul de stat, prin bugetul Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii.
(3)Directorul Institutului Naţional al Magistraturii este ordonator terţiar de credite.
Art. 118
(1)Numărul maxim de posturi pentru Institutul Naţional al Magistraturii se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.
(2)Structura organizatorică, statele de funcţii şi statele de personal ale Institutului Naţional al Magistraturii se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii.
Art. 119
(1)Personalul de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii este asigurat, de regulă, din rândul judecătorilor şi procurorilor în funcţie, care pot fi detaşaţi în condiţiile legii, cu acordul lor, în cadrul institutului, la propunerea directorului Institutului Naţional al Magistraturii. Statutul personalului de instruire se adoptă de directorul Institutului Naţional al Magistraturii, cu consultarea consiliului ştiinţific.
(2)Institutul Naţional al Magistraturii poate folosi, în condiţiile legii, şi cadre didactice din învăţământul juridic superior acreditat potrivit legii, alţi specialişti români şi străini, precum şi personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor pentru desfăşurarea procesului de formare profesională.
(3)Personalul de instruire din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii este evaluat profesional o dată la 3 ani de consiliul ştiinţific, în funcţie de rezultatele evaluării acesta putând fi menţinut în această calitate în cadrul institutului. Criteriile şi procedura de evaluare se stabilesc prin statutul prevăzut la alin. (1).
Art. 120
Salarizarea personalului de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii, la plata cu ora, se face în funcţie de activităţile desfăşurate şi de indemnizaţia brută lunară maximă a unui judecător cu funcţie de execuţie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu vechimea cea mai mare în muncă şi în funcţie, astfel:
a)în cazul activităţilor de predare de tip curs sau conferinţă, orele efectuate se înmulţesc cu un coeficient de 2,5;
b)în cazul activităţilor de seminar, precum şi al altor activităţi didactice şi/sau conexe procesului de formare iniţială şi continuă, orele efectuate se înmulţesc cu un coeficient de 1,5;
c)celelalte activităţi specifice formării iniţiale şi continue vor fi cuantificate pe baza unei metodologii aprobate prin hotărâre a consiliului ştiinţific al institutului.