Titlul iii - PREGĂTIREA POPULAŢIEI PENTRU APĂRARE - Legea 14/1972 Privind organizarea apararii nationale a Republicii Socialiste Romania
B.Of. 160
Ieşit din vigoare Versiune de la: 13 Decembrie 1990
TITLUL III:PREGĂTIREA POPULAŢIEI PENTRU APĂRARE
CAPITOLUL I:Dispoziţii preliminare
Art. 22
Toţi cetăţenii români, indiferent de sex, au datoria să se pregătească pentru fi în măsură să îndeplinească misiuni în legătură cu apărarea patriei.
Pregătirea militară a cetăţenilor români pentru apărarea patriei se organizează pe baza concepţiei fundamentale a sistemului de apărare a Republicii Socialiste România stabilită de Consiliul Apărării şi a ordinelor comandantului suprem al forţelor armate, realizîndu-se prin:
A.îndeplinirea serviciului militar obligatoriu în cadrul unităţilor şi formaţiunilor militare ale Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului de Interne, în condiţiile stabilite prin prezenta lege;
B.participarea la alte forme de pregătire a populaţiei pentru apărare:
a)gărzi patriotice;
b)formaţii de apărare locală antiaeriană;
c)formaţiuni de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei;
d)alte organe sau organizaţii ce se vor stabili prin lege.
Art. 23
Durata şi normele generale privind organizarea şi desfăşurarea pregătirii militare a cetăţenilor români cuprinşi la formele de pregătire prevăzute la art. 22 lit. B se aprobă de către Consiliul Apărării.
Art. 24
Pregătirea militară a cetăţenilor în cadrul formelor prevăzute la art. 22 lit. B (lit. b, c şi d) se realizează sub coordonarea, controlul şi îndrumarea Ministerul Apărării Naţionale.
Art. 25
În interesul apărării Republicii Socialiste România, persoanele apte de muncă, începînd cu vîrsta de 16 ani împliniţi, pot fi chemate pentru prestări de servicii, în condiţiile prevăzute de legea rechiziţiilor.
CAPITOLUL II:Îndeplinirea serviciului militar obligatoriu în forţele armate
Secţiunea I:Forţele armate
Art. 26
Forţele armate ale Republicii Socialiste România se compun din unităţile subordonate Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului de Interne şi au misiunea să apere independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a patriei, precum şi cuceririle revoluţionare ale întregului popor.
Secţiunea II:Îndeplinirea serviciului militar
Art. 28
Serviciul militar este obligatoriu pentru toţi cetăţenii români, indiferent de sex, şi se îndeplineşte de către aceştia în următoarele forme:
a)ca militari în termen, de la data la care cei încorporaţi s-au prezentat la centrele militare, unităţi sau formaţiuni militare şi pînă la data trecerii lor în rezervă;
b)ca militari cu termen redus, de la data la care absolvenţii de liceu admişi în instituţiile de învăţămînt superior s-au prezentat la centrele militare şi pînă la data trecerii lor în rezervă;
c)ca elevi în şcoli militare sau în instituţii militare de învăţămînt superior, de la data la care aceştia s-au prezentat la şcolile sau instituţiile militare de învăţămînt superior şi pînă la data absolvirii acestora;
d)în calitate de rezervişti concentraţi sau mobilizaţi, de la data la care s-au prezentat la centrele militare ori la unităţi sau formaţiuni militare şi pînă la data înmînării livretului militar cu mutaţia de desconcentrare sau demobilizare ori a dovezii de desconcentrare sau de demobilizare;
e)în calitate de cadre permanente - ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri ale Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului de Interne, de la data acordării gradului şi pînă la data trecerii acestora în rezervă sau direct în retragere.
Studenţii instituţiilor de învăţămînt superior stabilite prin hotărîre a Consiliului de Miniştri pot îndeplini serviciul militar şi prin executarea pregătirii militare pe timpul studiilor, urmată de convocări sau cursuri în unităţi sau instituţii militare de învăţămînt.
Art. 29
Cetăţenii Republicii Socialiste România, bărbaţi, pot fi chemaţi pentru îndeplinirea serviciului militar, din anul în care împlinesc 20 de ani, pînă la împlinirea vîrstei de 50 de ani, cu excepţiile prevăzute în art. 45 alin. 2 şi 4, art. 57, 62 şi 67 din prezenta lege.
Între limitele de vîrsta prevăzute la alineatul precedent, pe timpul cît nu îndeplinesc serviciul militar, cetăţenii se găsesc în rezerva forţelor armate.
Femeile în vîrstă de la 18 la 45 de ani, cetăţene ale Republicii Socialiste România, pot fi luate în evidenţa militară şi vor putea fi chemate să îndeplinească serviciul militar în condiţiile stabilite prin prezenta lege.
Art. 30
Nu îndeplinesc serviciul militar:
a)alienaţii şi debilii mintali;
b)inapţii pentru serviciul militar cu scoaterea din evidenţă pentru invalidităţi sau boli permanente, altele decît cele prevăzute la lit. a;
c)cei condamnaţi la închisoare, pe timpul executării pedepsei în penitenciare.
Art. 31
[textul din Art. 31 din titlul III, capitolul II, sectiunea II a fost abrogat la 19-mar-1990 de Art. 5 din Decretul-Lege 99/1990]
[textul din Art. 31 din titlul III, capitolul II, sectiunea II a fost abrogat la 19-mar-1990 de Art. 5 din Decretul-Lege 99/1990]
[textul din Art. 31 din titlul III, capitolul II, sectiunea II a fost abrogat la 19-mar-1990 de Art. 5 din Decretul-Lege 99/1990]
[textul din Art. 31 din titlul III, capitolul II, sectiunea II a fost abrogat la 19-mar-1990 de Art. 5 din Decretul-Lege 99/1990]
În caz de nevoie, durata serviciului militar în termen poate fi prelungită cu cel mult 8 luni şi anume: pentru primele 3 luni, prin ordinul ministrului apărării naţionale, iar pentru următoarele 5 luni, prin hotărîre a Consiliului de Miniştri. Pentru militarii cu termen redus, durata serviciului militar poate fi prelungită cu cel mult 2 luni şi anume: pentru prima lună, prin ordinul ministrului apărării naţionale, iar pentru următoarea lună, prin hotărîre a Consiliului de Miniştri.
În cazul cînd, din diferite motive, tinerii întrerup îndeplinirea serviciului militar, aceştia se consideră lăsaţi la vatră şi pot fi reîncorporaţi pentru continuarea îndeplinirii serviciului militar, în condiţiile şi cu durata prevăzute de prezenta lege.
Timpul cît militarii în termen condamnaţi execută pedeapsa închisorii într-o unitate militară disciplinară nu se consideră în calculul duratei serviciului militar. După executarea pedepsei, cei în cauză îşi continuă îndeplinirea serviciului militar. În perioada cît execută pedeapsa închisorii într-o unitate militară disciplinară, militarii în termen condamnaţi au gradul de soldat.
Art. 32
Cetăţenii care îndeplinesc serviciul militar se numesc militari, iar cei care se găsesc în rezervă se numesc rezervişti.
Art. 33
Militarii şi rezerviştii sînt:
- soldaţi;
- gradaţi;
- subofiţeri;
- maiştri militari;
- ofiţeri: inferiori, superiori, generali şi amirali, mareşali.
Art. 34
Gradele militarilor şi rezerviştilor, în ordinea lor ierarhică, sînt:
a)pentru soldaţi:
- soldat;
b)pentru gradaţi:
- fruntaş;
- caporal;
- sergent;
c)pentru subofiţeri:
- sergent-major;
- plutonier;
- plutonier-major;
- plutonier-adjutant;
d)pentru maiştri militari:
- maistru militar clasa a IV-a;
- maistru militar clasa a III-a;
- maistru militar clasa a II-a;
- maistru militar clasa I;
- maistru militar principal;
e)pentru ofiţeri:
- ofiţeri inferiori:
- sublocotenent;
- locotenent;
- locotenent-major;
- căpitan, căpitan-locotenent pentru marina militară;
- ofiţeri superiori:
- maior, căpitan de rangul III pentru marina militară;
- locotenent-colonel, căpitan de rangul II pentru marina militară;
- colonel, căpitan de rangul I pentru marina militară;
- generali şi amirali:
- general-maior, contraamiral pentru marina militară;
- general-locotenent, viceamiral pentru marina militară;
- general-colonel, amiral pentru marina militară;
- general de armată;
- mareşali.
Art. 35
[textul din Art. 35 din titlul III, capitolul II, sectiunea II a fost abrogat la 08-feb-1990 de Art. 2 din Decretul-Lege 55/1990]
Secţiunea III:Serviciul militar în termen
Art. 36
În vederea îndeplinirii serviciului militar în termen, centrele militare efectuează în fiecare an recrutarea tinerilor.
Prin recrutare se înţelege luarea tinerilor în evidenţă militară, stabilirea aptitudinilor acestora pentru serviciul militar şi repartizarea lor pe arme în vederea încorporării.
Sînt recrutaţi tinerii care în perioada de la 1 ianuarie la 31 decembrie al anului cînd se face recrutarea împlinesc vîrsta de minimum 19 ani. Tinerii care cer să fie încorporaţi înainte de termen pot fi recrutaţi în anul în care împlinesc vîrsta de 18 ani.
Elevii liceelor sau ai altor şcoli echivalente acestora sînt recrutaţi în ultimul an de studii, chiar dacă nu au împlinit vîrsta prevăzută la alineatul precedent.
Tinerii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alineatele precedente, chiar dacă nu au primit ordine de chemare, sînt obligaţi să se prezinte în faţa comisiilor locale de recrutare-încorporare în perioada recrutării, sau cel tîrziu pînă în ultima lună a anului respectiv, la centrele militare judeţene, pentru a fi recrutaţi.
Tinerii recrutaţi de comisiile locale de recrutare-încorporare se numesc recruţi.
Art. 37
Recrutarea tinerilor şi încorporarea recruţilor se fac de către comisiile locale de recrutare-încorporare, constituite pe lîngă centrele militare, comisii ce pot funcţiona atît în localităţile de reşedinţă ale centrelor militare, cît şi în alte localităţi. Pe lîngă un centru militar pot funcţiona una sau mai multe comisii locale de recrutare-încorporare.
Fiecare comisie locală de recrutare-încorporare se compune din:
Preşedinte:
- un ofiţer superior numit de către comandantul centrului militar.
Membri:
- un delegat al comitetului executiv al consiliului popular local;
- un delegat al inspectoratului judeţean sau al municipiului Bucureşti al Ministerului de Interne;
- un medic din localitatea în care funcţionează comisia, desemnat de directorul direcţiei sanitare judeţene sau a municipiului Bucureşti.
Secretar:
- un ofiţer sau subofiţer din cadrul centrului militar.
Din comisiile locale de recrutare-încorporare, în afară de medicul desemnat de directorul direcţiei sanitare judeţene sau a municipiului Bucureşti, pot face parte şi medici militari desemnaţi de Ministerul Apărării Naţionale.
Hotărîrile comisiilor de recrutare-încorporare se comunică tinerilor şi recruţilor.
Art. 38
Comisiile locale de recrutare-încorporare au următoarele atribuţii:
a)examinează medical tinerii la recrutare şi recruţii la încorporare, stabilind dacă sînt apţi sau nu pentru serviciul militar, în conformitate cu prevederile baremului medical aplicabil în Ministerul Apărării Naţionale;
b)repartizează la recrutare tinerii pe arme, iar la încorporare recruţii pe unităţi şi formaţiuni militare, pentru îndeplinirea serviciului militar;
c)acordă scutiri de serviciu militar recruţilor care sînt unici susţinători de familie, precum şi amînări de la încorporare pentru motive de boală, greutăţi familiale deosebite sau pentru studii, în condiţiile prevăzute la art. 48 şi 49 din prezenta lege.
Art. 39
Tinerii sau recruţii pot face contestaţie împotriva hotărîrilor comisiilor locale de recrutare-încorporare la comisia judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, de recrutare-încorporare, care se constituie din:
Preşedinte:
- comandantul centrului militar.
Membri:
- delegatul comitetului executiv al consiliului popular judeţean sau al municipiului Bucureşti;
- medicul centrului militar, iar în lipsa acestuia, un medic desemnat de directorul direcţiei sanitare judeţene sau a municipiului Bucureşti, altul decît cel care a făcut parte din comisia de recrutare-încorporare.
Contestaţia se depune la comisia judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, de recrutare-încorporare, în termen de cel mult 3 zile de la comunicarea hotărîrii care se atacă.
Preşedintele comisiei fixează termen şi ia măsuri de rezolvare a contestaţiei în termen de maximum 5 zile de la data înregistrării.
Hotărîrea comisiei judeţene este definitivă.
Art. 40
Pentru clarificarea situaţiei medico-militare a recruţilor în perioada dintre recrutare şi încorporare, precum şi a rezerviştilor, se pot organiza la nevoie, pe lîngă centrele militare, la propunerea acestora, comisii de expertiză medico-militară, compuse din:
Preşedinte:
- comandantul centrului militar sau un ofiţer numit de acesta.
Membri:
- medicul centrului militar;
- un medic desemnat de directorul direcţiei sanitare judeţene sau a municipiului Bucureşti.
Art. 41
Examinarea medicală de specialitate la comisiile de recrutare-încorporare şi la comisiile de expertiză medico-militară se efectuează în spitale sau policlinici, de către medici specialişti sau medici primari, desemnaţi de directorul direcţiei sanitare judeţene sau a municipiului Bucureşti. Aceşti medici fac parte din comisiile de recrutare-încorporare sau, după caz, din comisiile de expertiză medico-militară.
Art. 42
Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti asigură comisiilor de recrutare-încorporare care funcţionează în cuprinsul judeţului sau municipiului localuri corespunzătoare, iluminatul şi încălzitul acestora, mobilier, materiale şi personal pentru întreţinerea localurilor şi personal ajutător pentru întocmirea documentelor de recrutare-încorporare. Cheltuielile ce se fac cu aceste activităţi se suportă de către comitetele executive ale consiliilor populare.
Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, prin direcţiile sanitare, asigură personalul medico-sanitar şi auxiliar, precum şi instrumentarul medical şi medicamentele necesare efectuării examenului medical prevăzut la art. 38 şi 41. De asemenea, organizează tratamentul medical şi asigură recruţilor asistenţă şi tratament medical gratuit în spitale pentru acele boli care îi fac inapţi temporar pentru serviciul militar. Recruţii bolnavi sînt obligaţi să se prezinte pentru tratament medical la unităţile sanitare la care au fost repartizaţi.
Art. 43
Recrutarea şi încorporarea cetăţenilor români aflaţi în străinătate se efectuează în condiţiile prezentei legi, în termen de cel mult 6 luni de la înapoierea lor în ţară.
Art. 44
În vederea îndeplinirii serviciului militar în termen, centrele militare efectuează în fiecare an încorporarea recruţilor.
Prin încorporare se înţelege prezentarea recruţilor la centrele militare, examinarea medicală, repartizarea şi trimiterea acestora la unităţi şi formaţiuni militare, pentru îndeplinirea serviciului militar.
Art. 45
Sînt încorporaţi pentru îndeplinirea serviciului militar în termen cetăţenii români care în perioada de la 1 ianuarie la 31 decembrie al anului încorporării împlinesc vîrsta de 20 de ani.
Pot fi încorporaţi pentru îndeplinirea serviciului militar în termen, la cererea acestora, şi cetăţenii care au împlinit vîrsta de 18 ani.
[textul din Art. 45 din titlul III, capitolul II, sectiunea III a fost abrogat la 19-mar-1990 de Art. 5 din Decretul-Lege 99/1990]
[textul din Art. 45 din titlul III, capitolul II, sectiunea III a fost abrogat la 19-mar-1990 de Art. 5 din Decretul-Lege 99/1990]
[textul din Art. 45 din titlul III, capitolul II, sectiunea III a fost abrogat la 19-mar-1990 de Art. 5 din Decretul-Lege 99/1990]
Art. 46
Pentru a fi încorporaţi, recruţii sînt obligaţi să se prezinte la data, ora şi locul prevăzute în ordinele de chemare.
De asemenea, sînt obligaţi să se prezinte la încorporare şi tinerii care din diferite motive nu au fost recrutaţi dar fac parte din contingentul respectiv. Aceştia se vor prezenta la centrele militare pe a căror rază teritorială îşi au domiciliul sau reşedinţa, pînă cel mai tîrziu la sfîrşitul lunii în care împlinesc vîrsta de 20 ani.
Prin contingent se înţelege totalitatea cetăţenilor români născuţi între 1 ianuarie şi 31 decembrie al aceluiaşi an. Contingentul este indicat de anul naşterii.
Ordinul de chemare la recrutare sau încorporare, precum şi pentru clarificarea situaţiei militare a recruţilor, se înmînează în condiţiile prevăzute de Codul de procedură penală referitoare la modul de comunicare a actelor procedurale.
În cazul în care la domiciliu nu este găsit cel chemat şi nici persoanele care locuiesc cu acesta, ordinul de chemare se predă organului miliţiei, care are obligaţia să ia măsuri de îndată pentru a găsi persoana chemată şi să-i înmîneze ordinul de chemare.
Art. 47
Cetăţenii supuşi încorporării care se găsesc arestaţi preventiv sau sînt trimişi în judecată prin rechizitoriu nu vor fi încorporaţi pînă la data rămînerii definitive a hotărîrii prin care s-a soluţionat cauza penală.
Art. 48
(1)Recruţii care sînt unicii susţinători de familie şi contribuie efectiv la întreţinerea acesteia sînt scutiţi de serviciul militar dacă:
a)soţia recrutului este bolnavă încadrată în gradul I sau II de invaliditate;
b)recrutul are 1 sau mai mulţi copii minori, iar soţia acestuia este decedată;
c)tatăl recrutului este în vîrstă de cel puţin 62 ani şi mama 57 ani;
d)ambii părinţi sînt invalizi de gradul I sau II, indiferent de vîrstă;
e)părintele supravieţuitor îndeplineşte una din condiţiile de mai sus;
f)părintele despărţit legal sau în fapt, aflat în întreţinerea recrutului, îndeplineşte una din condiţiile prevăzute la lit. c şi d dacă despărţirea a avut loc cu cel puţin 2 ani înainte de recrutare.
(2)De asemenea, sînt scutiţi de serviciul militar şi recruţii care sînt unicii susţinători ai surorilor şi fraţilor minori ori invalizi de gradul I sau II, dacă contribuie efectiv la întreţinerea lor.
(3)Recruţii înfiaţi beneficiază de prevederile lit. c - f din prezentul articol, dacă înfierea a avut loc cu cel puţin 2 ani înainte de recrutare.
(4)Se consideră unic susţinător al părinţilor ori al surorilor sau fraţilor minori recrutul care:
a)nu mai are alte surori sau fraţi majori apţi de muncă;
b)mai are alte surori sau fraţi majori dar aceştia nu pot contribui la întreţinerea părinţilor deoarece:
- sînt elevi sau studenţi la cursurile de zi;
- îndeplinesc serviciul militar în termen sau cu termen redus;
- sînt elevi în şcolile militare de ofiţeri, maiştri militari, subofiţeri activi sau de rezervă;
- sînt invalizi de gradul I sau II.
Prin contribuţie efectivă se înţelege participarea permanentă a recrutului la întreţinerea părinţilor, surorilor şi fraţilor minori, cu o parte însemnată din veniturile lui, precum şi la îngrijirea acestora în cazul cînd prezenţa recrutului este absolut necesară.
Art. 49
Amînarea de la încorporare se acordă:
a)recruţilor găsiţi la încorporare bolnavi de una dintre bolile prevăzute în baremul medical aprobat de Ministerul Apărării Naţionale;
b)elevilor liceelor sau ai şcolilor echivalente acestora şi ai şcolilor de specializare postliceală de la cursurile de zi, precum şi elevilor de la cursurile serale ale liceelor industriale, pînă la absolvirea şcolii;
c)celor care au greutăţi familiale deosebite şi care se încadrează în următoarele situaţii:
- ambii părinţi sînt bolnavi clasaţi în gradul III de invaliditate;
- părinţii au cel puţin 2 copii minori, iar copilul cel mai mare este încorporat;
- părinţii îndeplinesc condiţiile de vîrstă pentru ca fiul să fie scutit de serviciul militar, dar mai au un fiu sau fiică majori încadraţi în gradul III de invaliditate, care au cel puţin 2 copii minori şi nu pot contribui la întreţinerea părinţilor;
- unul dintre părinţi este decedat, iar cel în viaţă are vîrsta de peste 40 ani şi întreţine cel puţin 2 copii minori;
- recrutul nu are părinţi, a fost crescut de bunici sau alte persoane, de la vîrsta de 1 - 14 ani, nu a fost înfiat, locuieşte cu cei care l-au crescut, aceştia sînt bolnavi şi se încadrează în cadrul I sau II de invaliditate ori au vîrsta prevăzută în art. 48 lit. c;
- recrutul este căsătorit, are cel puţin 2 copii sub vîrsta de 7 ani;
Pentru cazurile prevăzute la subalineatele 1, 2, 4 şi 5 ale lit. c, venitul mediu lunar al celor ce au nevoie de întreţinere să nu fie mai mare decît cuantumul minim stabilit la pensia integrală pentru limită de vîrstă sau pensia de serviciu pentru o vechime de 25 ani, prevăzut în dispoziţiile legale, exclusiv indemnizaţia pentru copii.
Pierd dreptul de amînare de la încorporare şi sînt încorporaţi în condiţiile stabilite de prezenta lege:
- elevii exmatriculaţi pe termen nelimitat sau pe o durată mai mare de 1 an;
- elevii care întrerup studiile cu aprobarea organelor competente pe o perioadă mai mare de 2 ani;
- elevii care repetă anul de studii sau clasa mai mult de 1 an, din lipsă de interes la învăţătură sau abateri grave.
Art. 50
În cazul cînd încetează cauzele de scutire sau de amînare prevăzute de art. 48 şi 49 din prezenta lege, recruţii pot fi chemaţi pentru a îndeplini serviciul militar dacă nu au împlinit vîrsta de 26 ani.
Secţiunea IV:Serviciul militar cu termen redus
Art. 51
[textul din Art. 51 din titlul III, capitolul II, sectiunea IV a fost abrogat la 19-mar-1990 de Art. 5 din Decretul-Lege 99/1990]
Art. 52
[textul din Art. 52 din titlul III, capitolul II, sectiunea IV a fost abrogat la 19-mar-1990 de Art. 5 din Decretul-Lege 99/1990]
Art. 53
[textul din Art. 53 din titlul III, capitolul II, sectiunea IV a fost abrogat la 19-mar-1990 de Art. 5 din Decretul-Lege 99/1990]
Art. 54
[textul din Art. 54 din titlul III, capitolul II, sectiunea IV a fost abrogat la 19-mar-1990 de Art. 5 din Decretul-Lege 99/1990]
Art. 55
După absolvirea instituţiilor de învăţămînt superior cei care au îndeplinit serviciul militar în condiţiile prevăzute la art. 51 din prezenta lege vor executa o convocare metodică cu durata de 2 săptămîni, pentru verificarea cunoştinţelor în vederea acordării gradului de ofiţer sau subofiţer de rezervă, în condiţiile stabilite prin Statutul corpului ofiţerilor şi Statutul corpului subofiţerilor.
Cei care nu reuşesc la examen rămîn cu gradul militar avut la data trecerii în rezervă.
Pe timpul convocării de 2 săptămîni cei în cauză beneficiază de drepturile prevăzute pentru elevii şcolii militare.
Secţiunea V:Serviciul militar în şcolile militare şi instituţiile militare de învăţămînt superior
Art. 56
Absolvenţii liceelor militare, după ce au reuşit la examenul de bacalaureat sau la examenul de admitere în şcolile militare, sînt consideraţi încorporaţi la şcolile militare la care au fost repartizaţi de către Ministerul Apărării Naţionale.
Cei care nu au reuşit la examenul de bacalaureat sau la examenul de admitere în şcolile militare de ofiţeri ori nu s-au prezentat pentru susţinerea acestui ultim examen sînt încorporaţi pentru îndeplinirea serviciului militar în termen la unităţile militare.
Absolvenţii liceelor militare care comit abateri incompatibile cu calitatea de ofiţer sînt încorporaţi pentru îndeplinirea serviciului militar în termen la unităţile militare.
Art. 57
Condiţiile de admitere în instituţiile militare de învăţămînt se stabilesc de către Ministerul Apărării Naţionale, în măsura în care nu sînt prevăzute prin alte acte normative.
La concursul de admitere se pot prezenta tinerii care au împlinit cel puţin 18 ani.
Cei admişi sînt consideraţi încorporaţi.
Pe timpul examenelor de admitere în instituţiile militare de învăţămînt, Ministerul Apărării Naţionale asigură gratuit candidaţilor cazare, hrană, asistenţă medicală şi medicamente în condiţiile stabilite pentru elevii acelor instituţii militare. De asemenea, le asigură gratuit documente militare de transport de la domiciliu la locul unde se ţine examenele, iar celor reuşiţi, de la domiciliu la instituţia militară de învăţămînt.
Art. 58
Candidaţii admişi în liceele militare, şcolile militare de ofiţeri, de maiştri militari şi subofiţeri, în Academia militară, precum şi în instituţii civile de învăţămînt superior pentru care cheltuielile de întreţinere se suportă de Ministerul Apărării Naţionale ori Ministerul de Interne, vor încheia angajamente scrise în condiţiile stabilite de lege.
Art. 59
Elevii şcolilor militare de ofiţeri, de maiştri militari şi subofiţeri activi şi elevii instituţiilor militare de învăţămînt superior care sînt eliminaţi pentru lipsă de interes la studii sau abateri disciplinare grave sînt trimişi să îndeplinească serviciul militar în termen la unităţi militare, fără a li se lua în considerare timpul petrecut în instituţia militară de învăţămînt. În cazul că au îndeplinit serviciul militar înainte de intrarea în instituţiile militare de învăţămînt, sînt trecuţi în rezervă cu gradul avut la intrarea în aceste instituţii.
Elevii din şcolile militare de ofiţeri, de maiştri militari şi subofiţeri activi sau din instituţiile militare de învăţămînt superior, care nu mai pot continua cursurile din cauză de boală sau pentru alte motive decît cele prevăzute la alin. 1 al prezentului articol, dar sînt apţi pentru serviciul militar combatant sau necombatant, sînt trimişi în unităţile militare, pentru continuarea serviciului militar în termen sau sînt trecuţi în rezervă, acordîndu-li-se grade potrivit prevederilor statutelor corpului ofiţerilor, corpului maiştrilor militari şi corpului subofiţerilor, precum şi instrucţiunilor ministrului apărării naţionale emise în baza art. 102 din prezenta lege.
Art. 60
[textul din Art. 60 din titlul III, capitolul II, sectiunea V a fost abrogat la 19-mar-1990 de Art. 5 din Decretul-Lege 99/1990]
Secţiunea VI:Serviciul militar în cadrele permanente ale forţelor armate ale Republicii Socialiste România
Art. 61
Cadrele permanente ale forţelor armate se compun din: subofiţeri, maiştri militari şi ofiţeri, în activitate.
Art. 62
Limita de vîrstă în grad pînă la care cadrele permanente ale forţelor armate pot fi menţinute în activitate este următoarea:
a)Subofiţerii:
- sergenţii-majori ....................................... 45 ani
- plutonierii ............................................ 50 ani
- plutonierii-majori ..................................... 55 ani
- plutonierii-adjutanţi .................................. 60 ani
b)Maiştrii militari:
- maiştrii militari clasa a IV-a,
maiştrii militari clasa a III-a şi
maiştrii militari clasa a II-a ........................... 50 ani
- maiştrii militari clasa I .............................. 55 ani
- maiştrii militari principali ........................... 60 ani
c)Ofiţerii:
- sublocotenenţii ........................................ 30 ani
- locotenenţii ........................................... 35 ani
- locotenenţii-majori .................................... 40 ani
- căpitanii şi căpitanii-locotenenţi ..................... 45 ani
- maiorii şi căpitanii de rangul III ..................... 50 ani
- locotenenţi-coloneii şi căpitanii de rangul II ......... 55 ani
- coloneii, căpitanii de rangul I, generalii-maiori,
contraamiralii, generalii-locotenenţi, viceamiralii ...... 60 ani
Pentru gradele de general-colonel, amiral, general de armată şi mareşal nu sînt limite de vîrstă.
Subofiţerii, maiştrii militari şi ofiţerii necesari forţelor armate pot fi menţinuţi în activitate peste limitele de vîrstă în grad prevăzute la lit. a, b şi c.
Menţinerea în activitate a cadrelor permanente peste limitele de vîrstă în grad prevăzute la lit. a, b şi c se hotărăşte de către ministrul apărării naţionale.
Art. 63
Normele referitoare la: provenienţa cadrelor permanente şi a celor în rezervă, acordarea gradelor, numirea lor în funcţie, stabilirea duratei de stagiu în grad, durata concediului de odihnă, trecerea în rezervă şi în retragere, retrogradarea şi degradarea militară, precum şi alte norme în legătură cu situaţia lor militară, se stabilesc prin Statutul corpului subofiţerilor, Statutul corpului maiştrilor militari şi Statutul corpului ofiţerilor, aprobate prin decret al Consiliului de Stat.
Secţiunea VII:Rezerviştii forţelor armate şi serviciul militar pe timpul concentrărilor şi mobilizărilor
Art. 64
Soldaţii şi gradaţii se iau şi se ţin în evidenţa rezervei forţelor armate de la trecerea lor în rezervă şi pînă la împlinirea vîrstei de 50 ani.
Art. 65
După vîrstă, soldaţii şi gradaţii în rezervă se împart în 3 clase:
a)clasa I, pînă la 35 de ani inclusiv;
b)clasa a II-a, de la 36 ani pînă la 45 ani inclusiv;
c)clasa a III-a, de la 46 ani pînă la împlinirea vîrstei de 50 ani.
Art. 66
Pentru menţinerea şi perfecţionarea nivelului de pregătire militară, soldaţii şi gradaţii în rezervă pot fi chemaţi la concentrare la datele şi pe duratele stabilite prin ordinul ministrului apărării naţionale, astfel:
- pe timpul cît se găsesc în clasa I şi a II-a ori de cîte ori este nevoie fără ca durata fiecărei concentrări să depăşească 3 luni;
- pe timpul cît se găsesc în clasa a III-a, la o singură concentrare cu durata de cel mult 3 luni.
Art. 67
Subofiţerii, maiştrii militari şi ofiţerii în rezervă se împart după vîrstă în 3 clase, astfel:
_____________________________________________________________________________
Limita de vîrstă
GRADE ______________________________________
clasa I clasa a II-a clasa a III-a
_____________________________________________________________________________
a)Subofiţerii în rezervă:
- sergenţii-majori şi plutonierii 40 ani 45 ani 55 ani
- plutonierii-majori şi
plutonierii-adjutanţi 45 ani 50 ani 60 ani
b)Maiştrii militari în rezervă:
- maiştrii militari clasa a IV-a
şi maiştrii militari clasa a III-a 45 ani 50 ani 60 ani
- maiştrii militari clasa a II-a
şi maiştrii militari clasa I 50 ani 55 ani 60 ani
- maiştrii militari principali 55 ani - 60 ani
c)Ofiţerii în rezervă:
- sublocotenenţii, locotenenţii
şi locotenenţii-majori 35 ani 45 ani 55 ani
- căpitanii şi căpitanii-locotenenţi 40 ani 50 ani 55 ani
- maiorii şi căpitanii de rangul III 45 ani 50 ani 55 ani
- locotenenţi-coloneii şi căpitanii
de rangul II 50 ani 55 ani 60 ani
- coloneii şi căpitanii de rangul I - - 60 ani
- generalii-maiori, contraamiralii,
generalii-locotenenţi,
viceamiralii - - 60 ani
_____________________________________________________________________________
Ofiţerii în rezervă medici şi cei cu specialităţi militare de ingineri şi subingineri care au grade de la sublocotenent la maior, respectiv căpitan de rangul III inclusiv, rămîn în rezerva forţelor armate şi după depăşirea limitei de vîrstă prevăzute pentru gradul respectiv în clasa a III-a, pînă la vîrsta de 60 ani.
Pentru gradele de general-colonel, amiral, general de armată şi mareşal în rezervă nu sînt limite de vîrstă.
Art. 68
(1)Pentru menţinerea şi perfecţionarea nivelului de pregătire militară, subofiţerii, maiştrii militari şi ofiţerii în rezervă, pot fi chemaţi la concentrare la datele şi pe durata stabilite prin ordinul ministrului apărării naţionale astfel:
a)subofiţerii, maiştrii militari şi ofiţerii în rezervă, pe timpul cît se găsesc în clasa I, în fiecare an pe o durată pînă la 3 luni;
b)subofiţerii, maiştrii militari şi ofiţerii în rezervă, pe timpul cît se găsesc în clasa a II-a, la 2 concentrări cu o durată de cel mult 3 luni fiecare;
c)subofiţerii, maiştrii militari şi ofiţerii în rezervă, pe timpul cît se găsesc în clasa a III-a, la o singură concentrare cu o durată de 2 luni.
(2)De asemenea, subofiţerii, maiştrii militari şi ofiţerii în rezervă pot fi chemaţi pentru instruirea periodică, fără scoaterea din producţie, pe baza ordinului ministrului apărării naţionale. Instruirea periodică se execută în 56 de ore repartizate în decursul a 4 luni şi jumătate.
(3)Pot fi chemaţi la instruirea periodică subofiţerii, maiştrii militari şi ofiţerii în rezervă, după cum urmează:
a)în fiecare an, pe timpul cît se găsesc în clasa I;
b)de două ori, pe timpul cît se găsesc în clasa a II-a;
c)o singură dată, pe timpul cît se găsesc în clasa a III-a;
Art. 69
Durata concentrărilor poate fi prelungită în caz de nevoie, astfel:
a)prin ordinul ministrului apărării naţionale, cu 2 luni;
b)prin hotărîre a Consiliului de Miniştri, peste termenul prevăzut mai sus.
Art. 70
După declararea mobilizării, chemarea pentru mobilizare sau chemările ulterioare în timp de război se fac potrivit ordinului ministrului apărării naţionale.
Ordinul de chemare la concentrare sau mobilizare se înmînează în condiţiile stabilite la art. 46 din prezenta lege.
Art. 71
La declararea mobilizării, toţi militarii din forţele armate, precum şi rezerviştii concentraţi se consideră mobilizaţi şi rămîn în continuare în marile unităţi, unităţile şi formaţiunile militare, pînă la primirea de noi dispoziţii.
Art. 72
Pentru satisfacerea nevoilor economiei naţionale în timp de război, pot fi mobilizaţi la locul de muncă, în condiţiile stabilite prin hotărîre a Consiliului de Miniştri, cetăţenii care lucrează în ramurile importante ale economiei naţionale şi în administraţia de stat.
Secţiunea VIII:Obligaţiile şi drepturile recruţilor, militarilor şi rezerviştilor
Art. 73
Persoanele supuse obligaţiilor militare au următoarele îndatoriri:
a)să lupte pentru apărarea independenţei şi suveranităţii patriei, pentru cauza socialismului şi a păcii, neprecupeţindu-şi sîngele şi viaţa;
b)în orice împrejurare să îndeplinească cu devotament şi demnitate datoria de credinţă faţă de patrie şi popor, luptînd cu hotărîre şi fermitate pentru prevenirea, descoperirea şi curmarea oricăror acţiuni îndreptate împotriva intereselor statului şi poporului muncitor;
c)să respecte întocmai legile ţării şi jurămîntul militar, să cunoască temeinic şi să îndeplinească în mod conştiincios cerinţele regulamentelor militare, ordinele comandanţilor şi şefilor;
d)să preţuiască onoarea şi gloria de luptă a forţelor armate ale Republicii Socialiste România, precum şi demnitatea gradului militar pe care-l poartă;
e)să suporte cu tărie toate greutăţile şi privaţiunile serviciului militar, să manifeste iniţiativă, curaj şi dîrzenie în îndeplinirea îndatoririlor ce le revin;
f)să cunoască şi să păstreze cu grijă armamentul şi tehnica de luptă ce li s-au încredinţat, precum şi celelalte bunuri ale armatei şi poporului;
g)să fie cinstiţi, drepţi, sinceri şi disciplinaţi, să-şi ridice continuu nivelul conştiinţei socialiste, pentru a contribui la dezvoltarea şi întărirea patriei;
h)să păstreze cu stricteţe secretul de stat şi de serviciu;
i)să participe cu conştiinciozitate la toate şedinţele şi convocările de pregătire militară, în formele stabilite de organele competente, în vederea ridicării continue a nivelului de cunoştinţe militare şi a formării deprinderilor privind mînuirea armamentului şi tehnicii de luptă;
j)să păstreze cu grijă şi în cele mai bune condiţii documentele de evidenţă militară aflate asupra lor;
k)să se prezinte la organele de evidenţă militară în termen de 5 zile de la data trecerii lor în rezervă, pentru a fi luaţi în evidenţă;
l)să răspundă cu promptitudine la chemările tuturor organelor de evidenţă militară, prezentîndu-se la locul şi data stabilite de acestea.
Art. 74
Tinerii chemaţi la recrutare, recruţii şi rezerviştii sînt obligaţi:
a)să se prezinte la locul, data şi ora prevăzute în ordinele de chemare emise de centrele militare;
b)să se prezinte la organul de evidenţă militară pentru:
- scoaterea din evidenţă înainte de plecarea la noul domiciliu;
- luarea în evidenţă în termen de 5 zile de la data sosirii la noul domiciliu, dar nu mai tîrziu de 10 zile de la data scoaterii din evidenţă;
- anunţarea schimbării domiciliului în raza teritorială a aceluiaşi organ de evidenţă militară;
- viza livretului militar sau anunţarea pierderii ori deteriorării acestuia, respectiv a adeverinţei de recrutare;
c)să anunţe, prin prezentarea personală sau în scris, la centrul militar:
- cu 10 zile înaintea plecării, absentarea de la domiciliu pe o perioadă mai mare de 45 zile;
- în termen de 5 zile, schimbările survenite în situaţia lor cu privire la locul de muncă, studii sau calificare, starea sănătăţii şi schimbarea numelui.
Obligaţiile prevăzute de prezentul articol revin recruţilor şi în cazul schimbării reşedinţei pe o durată mai mare de 45 zile.
Recruţii şi rezerviştii din localităţile în care sînt centre militare se prezintă la acestea, iar cei din alte localităţi se prezintă la organele locale ale miliţiei.
Art. 75
Neprezentarea la recrutare, încorporare sau concentrare la data fixată prin ordinul de chemare poate fi motivată:
a)cînd tînărul, recrutul sau rezervistul este bolnav şi nu se poate deplasa;
b)în cazul decesului unui membru al familiei tînărului, recrutului sau rezervistului ori al unui părinte, frate sau soră;
c)în cazuri de forţă majoră.
În situaţia prevăzută la lit. a, cei în cauză sînt obligaţi să facă dovada cu certificatul medical eliberat de organele sanitare competente.
Pentru cazurile prevăzute la lit. b şi c, cei în cauză sînt obligaţi să prezinte la centrul militar dovezi eliberate de comitetul executiv al consiliului popular local sau de alte organe competente, din care să rezulte cauza neprezentării la data stabilită.
Cei chemaţi la recrutare, încorporare sau concentrare ori, după caz, membrii familiilor lor, precum şi organizaţiile socialiste unde lucrează aceştia, au obligaţia de a anunţa de îndată centrelor militare motivele neprezentării la locul, data şi ora prevăzute în ordinele de chemare, urmînd ca, în termen de 3 zile, să prezinte actele justificative.
Art. 76
Recruţii chemaţi la centrele militare în vederea încorporării, dar care nu au fost încorporaţi, precum şi cei lăsaţi la vatră ori trecuţi în rezervă, sînt obligaţi să se prezinte la locurile de muncă în termen de 5 zile de la data la care li s-a comunicat că nu au fost încorporaţi, respectiv în termen de 15 zile de la data lăsării lor la vatră ori a trecerii în rezervă.
În cazul nerespectării, cu vinovăţie, a obligaţiilor prevăzute la alineatul precedent, contractele de muncă ale celor în cauză pot fi desfăcute disciplinar, în temeiul art. 13 lit. e din Legea nr. 1/1970 (Legea organizării şi disciplinei muncii în unităţile socialiste de stat).
Unităţile militare sînt obligate să comunice în timp util, în scris, organizaţiilor socialiste interesate numele recruţilor care au fost chemaţi la încorporare dar nu au fost încorporaţi, data la care salariaţii admişi în şcolile militare sau în instituţiile militare de învăţămînt superior trebuie să se prezinte la acestea, precum şi data lăsării la vatră a militarilor care la încorporare aveau calitatea de salariaţi. Data trecerii în rezervă pentru cei care au îndeplinit serviciul militar este cea consemnată pe livretul militar.
Art. 77
Militarii în termen, militarii cu termen redus, elevii instituţiilor militare de învăţămînt şi rezerviştii au dreptul, pe timpul îndeplinirii serviciului militar, la hrană, echipament, întreţinere, cazare, asistenţă medicală, medicamente şi soldă, în condiţiile stabilite de dispoziţiile legale. De asemenea, au dreptul la documente militare de transport la chemarea pentru îndeplinirea serviciului militar, la trecerea în rezervă, la lăsarea la vatra, la desconcentrare sau demobilizare, în caz de concedii, permisii, internări şi ieşiri din spitale, precum şi dreptul la pensie în caz de accidente sau boli ce au provocat invaliditate, survenite în timpul îndeplinirii obligaţiilor militare, în condiţiile prevăzute de legislaţia pensiilor.
Drepturile studenţilor care execută pregătirea militară pe timpul studiilor şi care efectuează convocări sau urmează cursuri în unităţi ori instituţii militare de învăţămînt timp de 2 luni se stabilesc prin hotărîre a Consiliului de Miniştri.
Art. 78
Militarii în termen, militarii cu termen redus şi elevii instituţiilor militare de învăţămînt au dreptul să primească ajutoare, în caz de deces al soţiei, copiilor sau al unui alt membru de familie aflat în întreţinerea acestora înainte de încorporare, în cuantumul stabilit prin dispoziţiile legale pentru salariaţii din organizaţiile socialiste de stat.
Ajutoarele prevăzute la alineatul precedent se plătesc de organizaţiile socialiste pentru cei care înainte de încorporare aveau calitatea de salariat ori de comitetele executive ale consiliilor populare locale, pentru cei care nu au avut această calitate.
În caz de deces al militarilor în termen, al militarilor cu termen redus şi al elevilor instituţiilor militare de învăţămînt, ajutorul de deces se acordă în cuantumul şi condiţiile stabilite pentru salariaţi şi se plăteşte de Ministerul Apărării Naţionale.
Militarii prevăzuţi la alin. 1 din prezentul articol, precum şi soldaţii şi gradaţii în rezervă concentraţi sau mobilizaţi, au dreptul la expedierea gratuită, în contul Ministerului Apărării Naţionale, a scrisorilor trimise prin unităţile militare.
Art. 79
Cadrele permanente ale forţelor armate beneficiază de soldă, echipament, concedii de odihnă, asistenţă medicală şi medicamente, pensie, documente militare de transport, precum şi de orice alte drepturi, în condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale.
Membrii de familie ai cadrelor permanente beneficiază, prin Ministerul Apărării Naţionale, de asistenţă medicală, documente militare de transport în cazul mutării cadrelor dintr-o garnizoană în alta, pensie de urmaş, ajutor sau despăgubiri în cazul decesului militarului, precum şi de alte drepturi, în condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale.
Art. 80
Recruţii chemaţi pentru îndeplinirea serviciului militar au următoarele drepturi:
a)să primească de la organizaţiile socialiste la care sînt salariaţi toate drepturile la zi, inclusiv compensaţia în bani a concediului de odihnă neefectuat;
b)să primească de la Ministerul Apărării Naţionale documente de transport şi hrană pe timpul transportului de la centrele militare la unităţi, precum şi în alte situaţii, cu aprobarea ministrului apărării naţionale. De aceste drepturi beneficiază şi tinerii chemaţi la recrutare, precum şi rezerviştii chemaţi la concentrare sau mobilizare.
Art. 81
Contractele de muncă ale salariaţilor chemaţi pentru îndeplinirea serviciului militar în termen, cu termen redus sau elevi în şcolile militare de ofiţeri de rezervă se menţin în condiţiile prevăzute de lege.
Contractele de muncă ale celor prevăzuţi în alineatul precedent nu pot fi desfăcute decît ca urmare a desfiinţării unităţii sau restrîngerii activităţii acesteia. În aceste situaţii unitatea sau organul ierarhic superior, după caz, este obligată să asigure plasarea celor în cauză în aceleaşi munci sau în munci echivalente, la alte unităţi din aceeaşi localitate, potrivit pregătirii şi capacităţii lor profesionale, comunicînd aceasta şi unităţii militare la care angajatul a fost încorporat.
Contractele de muncă ale salariaţilor care au fost admişi în şcolile militare sau în instituţiile militare de învăţămînt superior se desfac pe data prezentării la aceste şcoli şi instituţii, prevăzută în comunicarea făcută potrivit prevederilor art. 76 alin. 3 din prezenta lege.
Posturile în care sînt încadrate persoanele prevăzute la alin. 1 pot fi ocupate, pe timpul cît acestea îndeplinesc serviciul militar, numai pe baza unor contracte de muncă pe durată determinată.
La stabilirea numărului mediu scriptic de salariaţi se va lua în considerare numai numărul salariaţilor încadraţi temporar pe posturile celor chemaţi pentru îndeplinirea serviciului militar.
Compensaţia în bani pentru concediul de odihnă neefectuat, plătită recruţilor chemaţi la încorporare, se reţine din salariul acestora, în trei rate lunare, în cazul în care nu au fost încorporaţi, au fost lăsaţi la vatră ori au fost trecuţi în rezervă, dacă s-au reîntors în unităţi pînă la 1 decembrie al anului calendaristic în care au fost chemaţi la încorporare. Celor aflaţi în această situaţie unitatea este obligată să le acorde în natură concediul de odihnă rămas astfel neefectuat.
Art. 82
Pe toată durata concentrării rezerviştii primesc:
a)soldaţii şi gradaţii:
- solda prevăzută de dispoziţiile legale, de la unităţile militare la care sînt concentraţi;
- o indemnizaţie lunară egală cu jumătate din salariul lor mediu, luîndu-se ca bază salariul calculat pe ultimile 3 luni, de la organizaţiile socialiste la care au lucrat.
Membrii cooperativelor meşteşugăreşti şi membrii colegiilor de avocaţi primesc toate drepturile băneşti prevăzute pentru militarii în termen de la unităţile militare la care sînt concentraţi, iar de la cooperativele sau colegiile ai căror membri sînt primesc lunar jumătate din cîştigul lor mediu, luîndu-se ca bază cîştigul realizat pe ultimele 3 luni.
Membrii cooperativelor agricole de producţie primesc toate drepturile băneşti prevăzute pentru militarii în termen, de la unităţile militare la care sînt concentraţi, iar de la cooperativele ai căror membri sînt, un ajutor lunar egal cu jumătate din cîştigul mediu realizat pe ultimele 12 luni din munca în cooperativă;
b)subofiţerii, maiştrii militari şi ofiţerii:
- solde şi alte drepturi băneşti stabilite potrivit dispoziţiilor legale, ca şi pentru cadrele militare permanente, de la unităţile militare la care sînt concentraţi.
Organizaţiile socialiste sînt obligate ca, pe timpul concentrării soldaţilor, gradaţilor, subofiţerilor, maiştrilor militari şi ofiţerilor în rezerva, să le păstreze locul şi funcţia avute la data concentrării.
În cazul incapacităţii temporare de muncă intervenită pe timpul concentrării, care se prelungeşte şi după data desconcentrării, rezerviştii primesc, în condiţiile legii, de la organizaţiile socialiste ai căror salariaţi sînt, ajutoare materiale în cadrul asigurărilor sociale de stat, de la data desconcentrării. De acest drept beneficiază şi membrii cooperativelor meşteşugăreşti, ai cooperativelor agricole de producţie şi ai colegiilor de avocaţi, prin sistemele proprii de asigurări, în condiţiile reglementărilor în vigoare.
Art. 83
Tinerii chemaţi la recrutare, recruţii şi rezerviştii care au calitatea de salariaţi şi sînt chemaţi de către centrele militare pentru a da relaţii în legătură cu evidenţa militară au dreptul la concediu de maxim 3 zile, cu plata corespunzătoare a salariului calculat în raport cu salariul mediu realizat pe ultimele 3 luni. În mod corespunzător, de acest drept beneficiază şi membrii cooperativelor meşteşugăreşti sau ai colegiilor de avocaţi, care primesc o indemnizaţie calculată pe baza cîştigului mediu realizat pe ultimele 3 luni, precum şi membrii cooperativelor agricole de producţie, care primesc o indemnizaţie calculată în raport cu cîştigul mediu realizat pe ultimele 12 luni din munca în cooperativă.
Art. 84
Pe lîngă drepturile prevăzute la acest capitol, militarii şi rezerviştii beneficiază şi de alte drepturi prevăzute în dispoziţiile legale.
Secţiunea IX:Evidenţa militară a recruţilor şi rezerviştilor
Art. 85
Conducerea, îndrumarea şi controlul activităţii de evidenţă militară, pe întreg teritoriul Republicii Socialiste România, se execută de către Ministerul Apărării Naţionale.
Evidenţa militară a recruţilor se ţine după domiciliul sau reşedinţa acestora, iar a rezerviştilor numai după domiciliu.
Prin organe de evidenţă militară se înţeleg centrele militare şi organele miliţiei.
Centrele militare funcţionează în localităţile de reşedinţă de judeţ, în municipiul Bucureşti şi sectoarele acestuia şi în alte municipii stabilite de Ministerul Apărării Naţionale.
Art. 86
Evidenţa militară a cetăţenilor Republicii Socialiste România, care se găsesc în străinătate pe o durată mai mare de 45 zile, se ţine de misiunile diplomatice sau, acolo unde nu sînt misiuni diplomatice, de oficiile consulare ale Republicii Socialiste România din ţările respective.
Art. 87
Centrele militare ţin evidenţa nominală şi numerică a tuturor recruţilor şi rezerviştilor care au domiciliul, precum şi a recruţilor care au reşedinţa pe teritoriul lor.
Efectuează mutaţiile de luare sau scoatere din evidenţă în adeverinţele de recrutare sau în livretele militare, ale recruţilor şi rezerviştilor care au domiciliul în localitatea de reşedinţă, precum şi pentru recruţii care îşi schimbă reşedinţa în această localitate.
Art. 88
Centrele militare au dreptul să cheme recruţii şi rezerviştii pentru precizarea unor date în legătură cu situaţia lor militară. Recruţii pot fi chemaţi de cel mult 3 ori pe an, iar rezerviştii de cel mult 2 ori pe an.
Documentul de evidenţă militară aflat asupra recruţilor este adeverinţa de recrutare, iar pentru rezervişti livretul militar, care se eliberează gratuit. Livretul militar se vizează periodic, la datele ce se vor anunţa, de către centrul militar în a cărui evidenţă se află titularul. Pierderea livretului militar se publică în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România.
Art. 89
Centrele militare verifică şi îndrumă activitatea organizaţiilor socialiste privind ţinerea evidenţei militare a recruţilor şi rezerviştilor.
De asemenea, sprijină şi îndrumă organele miliţiei în ceea ce priveşte ţinerea evidenţei militare a recruţilor şi rezerviştilor.
Art. 90
Comitetele executive ale consiliilor populare comunale au următoarele obligaţii privind evidenţa militară a tinerilor, recruţilor şi rezerviştilor care au domiciliul, precum şi a tinerilor şi recruţilor care au reşedinţa pe teritoriul comunelor:
a)să recenzeze anual tinerii care urmează să fie recrutaţi; să întocmească tabele nominale cu aceştia şi să le trimită, la cerere, centrelor militare;
b)să înmîneze tinerilor ordinele de chemare la recrutare. Aceştia vor fi însoţiţi şi prezentaţi comisiilor de recrutare-încorporare, de către preşedinţii sau secretarii comitetelor executive;
c)să înmîneze recruţilor ordinele de chemare la încorporare sau pentru clarificarea situaţiei militare şi să organizeze trimiterea acestora la data, ora şi locul prevăzute în ordinele de chemare;
d)să asigure înmînarea ordinelor de chemare la concentrare sau mobilizare rezerviştilor şi să organizeze trimiterea acestora la data, ora şi locul prevăzute în ordinele de chemare. Această ultimă obligaţie revine şi comitetelor executive ale consiliilor populare ale municipiilor şi oraşelor în care nu funcţionează centre militare.
Cazurile de deces al recruţilor şi rezerviştilor se comunică centrelor militare de către comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orăşeneşti, municipale sau ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
Art. 91
Organele miliţiei din municipii, oraşe şi comune au următoarele obligaţii privind evidenţa militară a recruţilor şi rezerviştilor care au domiciliul ori a recruţilor care au reşedinţa în localităţile respective:
a)să ţină, în comune, evidenţa nominală a cetăţenilor supuşi obligaţiilor militare;
b)să efectueze în documentele de evidenţă militară ale recruţilor şi rezerviştilor, în municipiile, oraşele şi comunele unde nu funcţionează centre militare, mutaţia de luare sau scoatere din evidenţă, să înmîneze rezerviştilor ordinele de chemare la concentrare sau la mobilizare şi să-i trimită la data, ora şi locul prevăzute în ordinul de chemare;
c)să întocmească anual, în municipii şi oraşe, tabele nominale cu tinerii care au domiciliul sau reşedinţa în localităţile respective şi care urmează să fie recrutaţi şi să le predea centrelor militare, la cererea acestora;
d)să efectueze în buletinele de identitate ale cetăţenilor supuşi obligaţiilor militare, în localităţile unde sînt centre militare, menţiunea de schimbare a domiciliului, iar în cele ale recruţilor - şi de stabilire sau schimbare a reşedinţei, numai după ce aceştia fac dovadă că au fost luaţi în evidenţă de către centrele militare;
e)să ia măsuri de îndată să identifice locul unde se află persoana chemată şi să-i înmîneze ordinul de chemare, în situaţia cînd acesta nu a putut fi înmînat din cauză că persoana respectivă sau persoanele cu care locuieşte nu au fost găsite la domiciliu;
f)să urmărească, în baza măsurilor ordonate de către organele de urmărire penală, şi să conducă la locul indicat de către acestea pe tinerii neprezentaţi la recrutare, precum şi pe recruţii şi rezerviştii neprezentaţi la încorporare, respectiv la concentrare sau mobilizare.
Art. 92
Organizaţiile socialiste au următoarele obligaţii în legătură cu evidenţa militară:
a)să ţină la zi evidenţa nominală a recruţilor şi rezerviştilor şi să comunice lunar centrelor militare angajările şi plecările din serviciu ale acestora. Evidenţa se va ţine de compartimentul ori persoana desemnată de conducătorul organizaţiei socialiste;
b)să verifice înainte de angajarea în serviciu dacă recruţii şi rezerviştii posedă adeverinţă de recrutare sau, după caz, livret militar, cu menţiunea că au fost luaţi în evidenţă de centrul militar sau organul miliţiei din localitatea unde îşi au domiciliul sau reşedinţa şi să le pună în vedere, dacă este cazul, să-şi clarifice înainte de a fi angajaţi situaţia militară;
c)să întocmească anual tabele nominale cu tinerii care urmează să fie recrutaţi şi să le predea centrului militar, la cererea acestuia;
d)să înmîneze tinerilor ordinele de chemare la recrutare, recruţilor ordinele de chemare la încorporare, cît şi ordinele de chemare în vederea clarificării situaţiei militare a recruţilor şi rezerviştilor, emise de centrul militar, pentru salariaţii care au domiciliul sau reşedinţa în localitatea unde funcţionează respectiva organizaţie socialistă;
e)să înmîneze rezerviştilor ordinele de chemare la concentrare sau mobilizare;
f)să verifice dacă recruţii şi rezerviştii respectă regulile de evidenţă militară şi să ia măsuri ca aceştia să se prezinte la organul de evidenţă militară, în termen de 10 zile, în cazul cînd nu posedă adeverinţă de recrutare sau livret militar ori nu au în adeverinţa de recrutare, respectiv în livretul militar, menţiunea de luare în evidenţă de către centrul militar sau organul miliţiei din localitatea unde îşi au domiciliul sau, după caz, reşedinţa;
g)să acordă un concediu fără plată de 5 zile, înainte de data prezentării la centrul militar, recruţilor chemaţi la încorporare pentru îndeplinirea serviciului militar, în scopul rezolvării problemelor personale şi familiale;
h)să comunice centrelor militare, nominal, absolvenţii liceelor de cultură generală care s-au încadrat pentru a efectua stagiul în producţie precum şi cei care l-au întrerupt din diferite motive, pe parcurs.
Obligaţiile prevăzute în prezentul articol revin în mod corespunzător, atunci cînd este cazul, şi instituţiilor de învăţămînt, pentru recruţii elevi şi studenţi de la cursurile de zi. De asemenea, instituţiile de învăţămînt sînt obligate să comunice centrului militar numele elevilor şi studenţilor care au întrerupt studiile fără o justificare legală, au fost exmatriculaţi sau au rămas a doua oară repetenţi.
Instituţiile de învăţămînt superior sînt obligate în plus să comunice centrelor militare numele candidaţilor reuşiţi la examenul de admitere, în termen de 10 zile de la afişarea rezultatelor acestuia.
Art. 93
Comitetele executive ale consiliilor populare, organele miliţiei, instanţele judecătoreşti şi celelalte organizaţii socialiste sînt obligate să comunice centrelor militare schimbările survenite în datele de evidenţă ale recruţilor şi rezerviştilor.
Secţiunea X:Alte dispoziţii privind îndeplinirea serviciului militar
Art. 94
Pentru asigurarea desfăşurării activităţii centrelor militare, comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene, municipale şi de sector ale municipiului Bucureşti, în afara obligaţiilor prevăzute în articolele precedente din prezenta lege, le revin şi următoarele sarcini:
a)să asigure centrelor militare localuri care să permită desfăşurarea activităţii lor zilnice în condiţii corespunzătoare şi să suporte cheltuielile de reparaţii, întreţinere şi amenajare a acestora, precum şi plata iluminatului, încălzitului, canalizării şi salubrităţii. Pentru localurile aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, folosite de centrele militare, reparaţiile se suportă de acest minister, iar celelalte cheltuieli se suportă de către comitetele executive ale consiliilor populare judeţene, municipale sau de sector.
Comitetele executive ale consiliilor populare prevăzute la alin. 2 nu pot dispune mutarea centrelor militare din localurile ce le-au fost puse la dispoziţie decît cu acordul Ministerului Apărării Naţionale;
b)să asigure, din bugetul local, înzestrarea centrelor militare care funcţionează pe raza lor teritorială cu inventarul necesar ca: mobilier, cazarmament, maşini de scris, maşini de calculat, maşini de multiplicat, materiale de propagandă şi agitaţie, rechizite, precum şi alte materiale, după normele stabilite de Ministerul Apărării Naţionale, de acord cu Comitetul de stat pentru Economia şi Administraţia Locală;
c)să asigure pentru autovehiculele din dotarea centrelor militare: carburanţii şi lubrifianţii necesari îndeplinirii sarcinilor de serviciu, întreţinerea, reparaţiile curente şi materialele necesare executării acestora, anvelopele precum şi garaje.
Reparaţiile capitale se vor executa prin grija Ministerului Apărării Naţionale.
Art. 95
[textul din Art. 95 din titlul III, capitolul II, sectiunea X a fost abrogat la 19-mar-1990 de Art. 5 din Decretul-Lege 99/1990]
Art. 96
[textul din Art. 96 din titlul III, capitolul II, sectiunea X a fost abrogat la 19-mar-1990 de Art. 5 din Decretul-Lege 99/1990]
Art. 97
[textul din Art. 97 din titlul III, capitolul II, sectiunea X a fost abrogat la 19-mar-1990 de Art. 5 din Decretul-Lege 99/1990]
Art. 98
Elevii şcolilor militare de ofiţeri de rezervă care sînt eliminaţi pentru lipsă de interes la studii sau abateri disciplinare grave sînt trimişi să îndeplinească serviciul militar la unităţi militare, ca militari cu termen redus cu durata prevăzută la art. 96, fără a li se lua în considerare timpul petrecut în şcoală.
Art. 99
Absolvenţilor şcolilor militare de ofiţeri de rezervă li se acordă grade de ofiţeri de rezervă în condiţiile stabilite prin Statutul corpului ofiţerilor. Absolvenţii instituţiilor de învăţămînt superior, la terminarea serviciului militar în unităţi militare ca militari cu termen redus, li se pot acorda grade de ofiţeri sau subofiţeri în rezervă în condiţiile stabilite de Statutul corpului ofiţerilor şi Statutul corpului subofiţerilor, precum şi de gradaţi sau soldaţi în rezervă.
Art. 100
Cei care au calitatea de studenţi la cursurile de zi, serale sau fără frecvenţă ai instituţiilor de învăţămînt superior, la data intrării în vigoare a prezentei legi, beneficiază de amînare de la încorporare pînă la absolvirea acelor instituţii.
Dreptul la amînare de la încorporare se pierde în situaţiile prevăzute pentru elevi la art. 49 alineatul ultim din prezenta lege.
Art. 101
Prevederile prezentului capitol se aplică în mod corespunzător militarilor din Ministerul de Interne.
Expresiile ministrul apărării naţionale şi Ministerul Apărării Naţionale din cuprinsul art. 10 lit. c, art. 31, 38, 56, 57, 59, 62, 66, 68, 69, 70, 78, 79 şi 80 ale prezentei legi se referă, după caz, şi la ministrul de interne ori la Ministerul de Interne.
Art. 102
Prin instrucţiuni ale ministrului apărării naţionale se va stabili modul de executare a prevederilor prezentului capitol de către organele subordonate, precum şi de ţinere a evidenţei militare de către comitetele executive ale consiliilor populare şi celelalte organizaţii socialiste.
Modalitatea examinării medicale a recruţilor şi rezerviştilor, a tratamentului medical al recruţilor, asigurarea cu instrumentar medical, medicamente şi personal sanitar, precum şi întocmirea fişei de sănătate pentru tineri, se stabilesc prin instrucţiuni comune ale ministrului apărării naţionale şi ministrului sănătăţii.
Modul de executare a dispoziţiilor prezentului capitol privind obligaţiile ce revin organelor de miliţie se stabileşte prin instrucţiuni comune ale ministrului apărării naţionale şi ministrului de interne.
Art. 103
Obligaţiile prevăzute în prezentul capitol pentru organizaţiile socialiste revin în mod corespunzător şi oricăror alte persoane juridice sau fizice care au salariaţi.
Prevederile art. 76 şi 82 se aplică în mod corespunzător, potrivit reglementărilor existente în sectoarele respective, şi membrilor cooperativelor meşteşugăreşti şi ai cooperativelor agricole de producţie.
CAPITOLUL III:Alte forme de pregătire a populaţiei pentru apărare
Secţiunea I:Gărzile patriotice
Art. 104
Gărzile patriotice sînt unităţi de luptă înarmate ale oamenilor muncii de la oraşe şi sate, constituite în scopul întăririi capacităţii de apărare a patriei.
Ele au misiunea ca, împreună cu forţele armate, să participe activ la apărarea cuceririlor revoluţionare ale poporului, a muncii sale paşnice, a suveranităţii şi securităţii patriei, la apărarea oraşelor şi comunelor, a întreprinderilor, instituţiilor şi celorlalte organizaţii socialiste.
Gărzile patriotice participă, prin subunităţi destinate şi pregătite special, la activitatea de sprijinire a grănicerilor în paza frontierei de stat, precum şi a miliţiei în asigurarea menţinerii ordinii publice.
Gărzile patriotice sprijină pregătirea tineretului pentru apărarea patriei prin instructaje, cu baza materială şi prin participarea la aplicaţii tactice.
Art. 105
Gărzile patriotice îşi desfăşoară activitatea sub conducerea nemijlocită a Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a comandantului suprem al forţelor armate şi a organelor locale ale partidului. Organizarea, pregătirea gărzilor patriotice şi folosirea lor în luptă se aprobă de Consiliul Apărării.
Întreaga activitate a gărzilor patriotice este sprijinită de către Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne şi unităţile din subordinea acestora.
Art. 106
Pe timp de război, în situaţia cînd pe teritoriul unde acţionează gărzi patriotice desfăşoară acţiuni de luptă mari unităţi sau unităţi ale forţelor armate, gărzile patriotice se subordonează comandantului marii unităţi sau unităţii militare.
Art. 107
Gărzile patriotice se organizează pe principiul teritorial şi al locului de muncă, în raport cu importanţa obiectivelor şi cu nevoile de apărare a patriei.
Art. 108
Gărzile patriotice sînt formate din cetăţeni ai Republicii Socialiste România, muncitori, ţărani şi intelectuali, bărbaţi pînă la vîrsta de 60 ani şi femei pînă la 55 ani, fără deosebire de naţionalitate. Cei care doresc pot activa în gărzile patriotice şi peste aceste limite de vîrstă.
Art. 109
La Comitetul Central al Partidului Comunist Român, la comitetele judeţene, municipale, de sector ale municipiului Bucureşti, orăşeneşti şi comunale de partid, precum şi la unele organizaţii economice, întreprinderi şi instituţii funcţionează state majore ale gărzilor patriotice, constituite din cadre militare active şi de rezervă, prin care organele de partid îndrumă şi conduc instruirea şi acţiunile gărzilor patriotice.
Art. 110
Dotarea gărzilor patriotice cu armament şi muniţia necesară, cu tehnică şi aparatură de specialitate, înzestrarea cu hărţi, regulamente, literatură militară şi de specialitate, se asigură de către Ministerul Apărării Naţionale. Verificarea tehnică şi repararea armamentului, în măsura în care nu pot fi făcute de către organizaţiile socialiste, se asigură de către Ministerul Apărării Naţionale sau Ministerul de Interne.
Echipamentul necesar luptătorilor se asigură de către întreprinderi, instituţii, organizaţii economice, organizaţii cooperatiste sau consilii populare, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare. Echipamentul intră în patrimoniul acestora şi se dă spre folosinţa luptătorilor gărzilor patriotice pentru instruire şi acţiuni.
Art. 111
Conducătorii întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor economice şi preşedinţii comitetelor executive ale consiliilor populare sînt obligaţi să pună la dispoziţie încăperi amenajate conform instrucţiunilor Ministerului Apărării Naţionale, pentru păstrarea armamentului, muniţiei, tehnicii şi a altor materiale din înzestrarea gărzilor patriotice şi să asigure mijloacele necesare pentru transportul luptătorilor şi pentru desfăşurarea şedinţelor de pregătire, suportînd cheltuielile aferente.
În comune, armamentul şi muniţia se păstrează la posturile de miliţie, iar tehnica şi alte materiale care nu pot fi depozitate la un loc cu armamentul, în încăperi asigurate de către comitetele executive ale consiliilor populare.
Art. 112
Conducătorii organizaţiilor socialiste, împreună cu comandanţii gărzilor patriotice, iar la comune preşedinţii comitetelor executive ale consiliilor populare, cu şefii posturilor de miliţie şi comandanţii gărzilor patriotice, răspund de securitatea şi paza armamentului, muniţiei, tehnicii de luptă şi a altor materiale din înzestrarea gărzilor patriotice.
Art. 113
Statul major al gărzilor patriotice de la Comitetul Central al Partidului Comunist Român va elabora în baza dispoziţiilor prezentei legi, regulamentul de organizare şi funcţionare a acestora, care se va supune aprobării Consiliului Apărării.
Art. 114
Miniştrii şi conducătorii celorlalte organe centrale, preşedinţii comitetelor executive ale consiliilor populare, conducătorii organizaţiilor economice, întreprinderilor, instituţiilor şi ai altor organizaţii socialiste, sînt obligaţi să acorde tot sprijinul necesar bunei desfăşurări a activităţii gărzilor patriotice.
Secţiunea II:Apărarea locală antiaeriană
Art. 115
Apărarea locală antiaeriană se organizează în scopul asigurării desfăşurării normale a activităţilor economice, politice, sociale şi de ducere a acţiunilor de luptă pe timp de război şi pentru protecţia cetăţenilor şi a bunurilor materiale de orice natură împotriva efectelor armelor de nimicire în masă şi ale armelor obişnuite, în condiţiile stabilite de legea specială.
Art. 116
Apărarea locală antiaeriană se realizează în concordanţă cu celelalte măsuri de pregătire pentru apărarea teritoriului ţării şi cu cerinţele activităţilor productive şi sociale care se desfăşoară în timp de război şi se aplică în raport cu importanţa localităţilor şi organizaţiilor socialiste.
Art. 117
Cetăţenii români au obligaţia de a se pregăti pentru cunoaşterea şi aplicarea regulilor şi măsurilor de apărare locală antiaeriană.
Secţiunea III:Pregătirea tineretului pentru apărarea patriei
Art. 118
Activitatea de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei se organizează potrivit legii, cu cetăţeni ai Republicii Socialiste România băieţi şi fete şi anume: cu tineretul şcolar începînd cu clasa a IX-a (anul I), pe toată durata şcolarităţii, cu elevii şcolilor de specializare postliceală din anul I şi II, precum şi cu tinerii din unităţile economice, instituţii şi comune, în vîrstă de la 16 la 20 ani, şi are ca scop educaţia patriotică, instruirea militară generală şi de apărare locală antiaeriană, precum şi pregătirea de specialitate în cadrul unor cercuri tehnico-aplicative.
Instruirea tinerilor se realizează în centre de pregătire organizate pe lîngă întreprinderi, instituţii, organizaţii economice, unităţi de învăţămînt, comune sau pe grupe de întreprinderi, instituţii sau organizaţii economice şi este condusă de către ofiţeri, subofiţeri şi gradaţi din rezervă, selecţionaţi din rîndul salariaţilor organizaţiilor socialiste pe lîngă care funcţionează centrul de pregătire.
Art. 119
Activitatea de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei se desfăşoară sub conducerea Uniunii Tineretului Comunist, cu sprijinul organelor de stat, în condiţiile stabilite de lege.
Ministerul Apărării Naţionale asigură armamentul, muniţia şi alte materiale de instrucţie necesare activităţii de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei, precum şi instruirea metodică a comandanţilor centrelor de pregătire.
Secţiunea IV:Drepturile şi îndatoririle cetăţenilor care participă la pregătirea militară
Art. 120
Membrii gărzilor patriotice, ai formaţiilor de apărare locală antiaeriană, comandanţii formaţiunilor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei, precum şi membrii altor formaţiuni de pregătire militară au următoarele drepturi:
a)primesc asistenţă medicală, medicamente, spitalizare şi pensie, în aceleaşi condiţii ca şi salariaţii, pentru accidente sau bolile ce au provocat invaliditate survenite pe timpul participării acestora la şedinţele de pregătire militară. În condiţii similare, beneficiază de aceste drepturi şi tinerii care participă la pregătirea tineretului pentru apărarea patriei;
b)li se consideră ca activitate în îndeplinirea serviciului militar perioada cît aceştia se află în executarea misiunilor de luptă ordonate, în timp de război, mobilizare sau stare de necesitate, în aceste situaţii fiind supuşi legislaţiei şi jurisdicţiei militare;
c)ofiţerii, maiştrii militari, subofiţerii, gradaţii şi soldaţii în rezervă care activează în gărzile patriotice sau îndeplinesc funcţia de comandanţi ai formaţiunilor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei au prioritate la înaintarea în gradul următor, iar cei cu merite deosebite pot fi înaintaţi la gradul următor fără executarea concentrărilor prevăzute în statutele corpului ofiţerilor, corpului maiştrilor militari şi corpului subofiţerilor sau în instrucţiunile ministrului apărării naţionale.
Art. 121
Membrii gărzilor patriotice şi ai formaţiunilor de apărare locală antiaeriană, comandanţii şi tinerii - băieţi şi fete - din formaţiunile de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei, membrii ai altor formaţiuni de pregătire militară, precum şi ceilalţi cetăţeni, sînt obligaţi:
a)să participe cu regularitate la convocările, şedinţele şi chemările în scopul pregătirii militare sau îndeplinirii misiunilor ordonate;
b)să-şi însuşească cunoştinţele şi deprinderile necesare mînuirii armamentului şi tehnicii de luptă şi să-şi perfecţioneze continuu pregătirea militară;
c)să îndeplinească întocmai ordinele primite şi să păstreze secretul de stat;
d)să păstreze şi să întreţină în perfectă stare bunurile primite în scopul pregătirii;
e)să-şi însuşească cunoştinţele de apărare locală antiaeriană şi să aducă la îndeplinire orice alte măsuri pe această linie;
f)să-şi procure contra cost masca contra gazelor şi trusa sanitară antichimică;
g)să participe la amenajarea de adăposturi pentru apărarea locală antiaeriană;
h)să participe la acţiuni de limitare şi lichidare a urmărilor atacurilor din aer, la localizarea şi înlăturarea urmărilor provocate de calamităţi naturale şi catastrofe.