Capitolul iii - Gospodărirea apelor - Legea 107/1996 Legea apelor

M.Of. 244

În vigoare
Versiune de la: 8 Iulie 2024
CAPITOLUL III:Gospodărirea apelor
Secţiunea 1:Cunoaşterea resurselor de apă
Art. 35
(1)Gospodărirea apelor se desfăşoară şi se bazează pe cunoaşterea ştiinţifică, complexă, cantitativă şi calitativă a resurselor de apă ale ţării, realizată printr-o activitate unitară şi permanentă de supraveghere, observaţii şi măsurători asupra fenomenelor hidrometeorologice şi resurselor de apă, inclusiv de prognozare a evoluţiei naturale a acestora, ca şi a evoluţiei lor sub efectele antropice, precum şi prin cercetări multidisciplinare.
(11)În vederea evaluării coerente şi cuprinzătoare a stării corpurilor de apă şi a zonelor protejate, a stabilirii programelor de măsuri şi a eficienţei acestora, până la data de 22 decembrie 2006 se stabilesc programe pentru monitoringul stării apelor.
(12)Pentru apele de suprafaţă, programele de monitoring vor cuprinde:
a)monitorizarea volumului şi nivelului sau a debitului pentru definirea stării ecologice şi chimice, precum şi a potenţialului ecologic;
b)monitorizarea stării ecologice şi chimice, precum şi a potenţialului ecologic.

(13)Pentru apele subterane, programele de monitoring vor cuprinde monitorizarea stării chimice şi cantitative.
(14)Pentru zonele protejate, programele de monitoring vor cuprinde prevederile specifice legislaţiei care a condus la stabilirea acestora.

(15)Programele de monitoring vor fi în concordanţă cu prevederile anexei nr. 11.

(16)Prin derogare de la art. 51 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea asigurării monitorizării indicatorului peşti prevăzut în anexa nr. 11, subpunctul 1.3.6 din prezenta lege, Administraţia Naţională "Apele Române" beneficiază de autorizaţie de pescuit ştiinţific, eliberată, la cerere, de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.

(17)Activitatea de supraveghere, observaţii şi măsurători asupra fenomenelor hidrometeorologice şi resurselor de apă se organizează unitar pe baza programelor de activitate anuale ale reţelei hidrometrice din subordinea Administraţiei Naţionale «Apele Române» şi asigură alimentarea continuă cu informaţii a Sistemului naţional de veghe hidrologică şi hidrogeologică.

(2)Informaţiile hidrometeorologice, hidrogeologice şi cele de gospodărire a apelor se obţin prin unităţi ale Administraţiei Naţionale "Apele Române", de la alte unităţi specializate autorizate şi direct de la utilizatorii de apă. Toate acestea constituie Fondul naţional de date de gospodărire a apelor.

(3)Modul de organizare, păstrare şi gestionare a Fondului naţional de date de gospodărire a apelor, se stabileşte unitar de către autoritatea publică centrală din domeniul apelor. Întocmirea şi ţinerea la zi a acestui fond de date se asigură de Administraţia Naţională "Apele Române".

(4)Unităţile specializate autorizate, ca şi utilizatorii de apă care produc informaţii ce pot constitui Fondul naţional de date de gospodărire a apelor sunt obligaţi să le păstreze timp de 5 ani şi să le transmită lunar la Administraţia Naţională "Apele Române", în baza unei proceduri stabilite de autoritatea publică centrală din domeniul apelor.

(5)Fondul naţional de date de gospodărire a apelor include şi evidenţa apelor ce aparţin domeniului public, parte a sistemului informaţional din domeniul gospodăririi apelor, denumit în continuare Sistemul informaţional specific domeniului gospodăririi apelor. Modul de organizare a Fondului naţional de date hidrologice şi de gospodărire a apelor şi a Sistemului informaţional specific domeniului gospodăririi apelor se stabileşte de către autoritatea publică centrală din domeniul apelor, iar actualizarea acestora se asigură de Administraţia Naţională "Apele Române".

(51)Se mandatează autoritatea publică centrală din domeniul apelor, prin Administraţia Naţională "Apele Române", respectiv administraţiile bazinale de apă, să înscrie în cartea funciară dreptul de proprietate al statului asupra bunurilor din domeniul public al statului aflate în administrarea Administraţiei Naţionale "Apele Române", prevăzute la art. 3.

(52)Costurile pentru întocmirea documentaţiilor tehnice cadastrale, precum şi a celor necesare pentru înscrierea dreptului de proprietate a statului în cartea funciară asupra bunurilor prevăzute la alin. (51) se suportă din bugetul de stat, prin bugetul autorităţii publice centrale din domeniul apelor sau din veniturile proprii ale administratorului, în limita bugetului aprobat, urmând să fie recuperate de la bugetul de stat.

(53)Dreptul de proprietate publică a statului asupra imobilelor aflate în administrarea Administraţiei Naţionale «Apele Române», prevăzute la art. 3, se intabulează în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, la cererea administratorilor, în baza actelor de proprietate şi a documentaţiei cadastrale întocmite conform prevederilor legale.
(54)Prin excepţie de la prevederile alin. (53) se poate realiza intabularea dreptului de proprietate publică a statului asupra suprafeţelor de teren ale albiilor minore şi construcţiilor aferente în baza copiei extrasului de pe inventarul centralizat al bunurilor respective, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările ulterioare, însoţită de un înscris, emis de către administratorul imobilului, respectiv administraţia bazinală de apă competentă teritorial, prin care se confirmă identitatea dintre imobilul din documentaţia cadastrală şi cel evidenţiat în inventarul centralizat, cu specificarea numărului aferent bazinului hidrografic de care aparţine imobilul, precum şi documentaţia cadastrală pentru care coordonatele punctelor de pe limita imobilelor respective vor fi determinate, în sistem Stereografic 1970, prin vectorizare, utilizând produsele cartografice deţinute de administrator sau la care acesta are acces.
(55)Concomitent cu înscrierea dreptului de proprietate publică conform alin. (54) în partea a II-a a cărţii funciare se va efectua notarea corespunzătoare, cu următorul conţinut: «imobil cu poziţionare şi suprafaţă incertă, determinate prin vectorizare». Radierea acestei notări se efectuează în baza documentaţiei cadastrale întocmite în conformitate cu prevederile Legii cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(56)În cazul suprafeţelor de teren ale albiilor minore şi construcţiilor aferente care nu întrunesc condiţiile pentru intabulare prevăzute la alin. (53) şi (54) se poate dispune înscrierea provizorie a dreptului de proprietate publică în baza unui înscris emis de către administratorul imobilului, respectiv administraţia bazinală de apă competentă teritorial, prin care se confirmă identitatea dintre imobilul vizat şi cel prezentat în documentaţia cadastrală anexată, pentru care coordonatele punctelor de pe limita imobilelor respective vor fi determinate, în sistem Stereografic 1970, prin vectorizare, utilizând produsele cartografice deţinute de administrator sau la care acesta are acces.

(6)Autorităţile publice, persoanele fizice şi juridice au acces la informaţiile ce constituie Fondul naţional de date hidrologice şi de gospodărire a apelor, în baza unei proceduri stabilite de autoritatea publică centrală din domeniul apelor. Folosirea de către acestea a informaţiilor conţinute în Fondul naţional de date hidrologice şi de gospodărire a apelor în scopuri comerciale este permisă numai contra cost. Administraţia Naţională "Apele Române" elaborează metodologia privind tarifarea folosirii informaţiilor în scop comercial, care se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul apelor.

(7)Deţinătorii de informaţii ce constituie Fondul naţional de date de gospodărire a apelor pot refuza, motivat, furnizarea de astfel de informaţii, în cazul în care acestea afectează:
a)relaţiile internaţionale, siguranţa şi securitatea naţională;
b)procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidenţiale ori se pun în pericol viaţa, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfăşurare;
c)confidenţialitatea industrială şi comercială. Prin aceasta se înţeleg situaţiile în care se dezvăluie şi se folosesc secrete de comerţ într-o manieră contrară practicilor comerciale loiale;
d)drepturile de proprietate intelectuală;
e)confidenţialitatea datelor personale, potrivit legii.

Art. 36
(1)Unităţile şi instalaţiile autonome din cadrul Administraţiei Naţionale «Apele Române» care furnizează sistematic informaţii hidrologice, hidrogeologice şi meteorologice specifice gospodăririi apelor, precum şi informaţii privind caracteristicile cantitative şi calitative ale resurselor de apă formează reţeaua naţională de observaţii şi măsurători pentru gospodărirea apelor.

(11)Modul de organizare şi funcţionare a reţelei naţionale de observaţii şi măsurători se realizează în conformitate cu Instrucţiunile privind organizarea şi programul activităţii reţelei hidrometrice pe râuri, aprobate prin Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 74/1996.

(2)Pentru asigurarea continuităţii şi omogenităţii şirurilor de informaţii, unităţile şi instalaţiile autonome ale reţelei naţionale de observaţii nu pot fi dezafectate decât în situaţii deosebite, de interes naţional. Dezafectarea se face cu aprobarea autoritatea publică centrală din domeniul apelor şi cu obligarea solicitantului de a asigura proiectarea, execuţia şi punerea în funcţiune a unităţii sau a instalaţiilor în noul amplasament, anterior începerii operaţiunilor de dezafectare.

(3)Lista specificaţiilor tehnice şi metodele standardizate pentru analiza şi monitoringul stării apelor se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale din domeniul apelor.

Art. 37
(1)În scopul asigurării unei calităţi corespunzătoare a observaţiilor şi măsurătorilor meteorologice specifice, în jurul platformelor meteorologice se instituie zone de protecţie a căror lăţime este de 30 m. În aceste zone de protecţie este interzisă executarea oricăror construcţii sau instalaţii supraterane.
(2)Amplasarea pe o distanţă de până la 500 m în jurul şi în afara zonei de protecţie prevăzute la alin. (1) de construcţii mai înalte decât o şesime din distanţa dintre construcţie şi limita zonei de protecţie, de reţele de înaltă tensiune sau de telecomunicaţii, de obiective care emit în atmosferă fum sau pulberi, de sisteme de irigaţii prin aspersiune, ca şi plantarea de perdele forestiere se fac numai în baza avizului de amplasament eliberat de autoritatea publică centrală din domeniul apelor.

(3)Zonele prevăzute la alin. (1) şi (2) sunt considerate, în planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului, zone supuse unor reglementări speciale.

(4)În scopul asigurării unei calităţi corespunzătoare a observaţiilor şi măsurătorilor hidrometrice, se interzice efectuarea de lucrări în albii sau exploatarea agregatelor minerale în zonele aval şi amonte ale staţiilor hidrometrice, pe o distanţă de 5 ori lăţimea cursului de apă, măsurată la debite medii.

Art. 38
Pentru asigurarea folosirii raţionale a apelor subterane, a lacurilor şi nămolurilor terapeutice, precum şi a agregatelor minerale din albii, cercetarea şi evaluarea se vor face conform prevederilor legislaţiei în vigoare.

Secţiunea 2:Protecţia albiilor minore, a malurilor şi a lucrărilor de gospodărire a apelor
Art. 39
(1)Delimitarea albiilor minore care aparţin domeniului public al statului se realizează de către Administraţia Naţională «Apele Române», respectiv administraţiile bazinale de apă, pentru bunurile pe care le are în administrare, cu participarea reprezentanţilor unităţilor administrativ-teritoriale şi cu informarea deţinătorilor/administratorilor cu orice titlu ai terenurilor riverane.
(2)Delimitarea albiilor minore care aparţin domeniului public sau privat al statului sau al unei unităţi administrativ-teritoriale se realizează de către deţinătorii acestora, cu participarea reprezentanţilor unităţilor administrativ-teritoriale şi cu informarea deţinătorilor/administratorilor cu orice titlu ai terenurilor riverane.
(3)Evidenţa terenurilor ocupate de ape care aparţin domeniului public sau privat al statului sau al unei unităţi administrativ-teritoriale se face prin înscrierea acestora în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, în baza documentaţiei cadastrale întocmite conform prevederilor legale.
(4)Metodologia de delimitare a albiilor minore se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale în domeniul apelor, cu respectarea procedurii de consultare publică privitor la elaborarea actelor normative.
(5)Prin derogare de la prevederile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sistemul integrat de cadastru şi carte funciară al apelor se poate realiza şi pe sectoare stabilite prin act administrativ de către administrator, în scopul realizării atribuţiilor principale.

Art. 40
(1)În scopul asigurării protecţiei albiilor, malurilor, construcţiilor hidrotehnice şi îmbunătăţirii regimului de curgere al apelor, se instituie zone de protecţie pentru:
a)albia minoră a cursurilor de apă;
b)suprafaţa lacurilor naturale sau a bălţilor acoperite de apă şi de vegetaţie acvatică, precum şi a plajei şi falezei mării;

c)suprafaţa lacurilor de acumulare corespunzătoare cotei aferente debitului de verificare a acestora;

d)suprafeţele ocupate de lucrări de amenajare sau de consolidare a albiilor minore, de canale şi derivaţii hidrotehnice la capacitatea maximă de transport a acestora, precum şi de alte construcţii hidrotehnice realizate pe ape;

e)lucrări de apărare împotriva inundaţiilor;
f)construcţii şi instalaţii hidrometrice, precum şi instalaţii de determinare automată a calităţii apelor.
(2)Lăţimea zonelor de protecţie este stabilită conform anexei nr. 2, care face parte integrantă din prezenta lege. Delimitarea zonelor de protecţie se realizează de Administraţia Naţională "Apele Române" împreună cu autoritatea de cadastru funciar şi cu deţinătorii terenurilor riverane. Dreptul de proprietate asupra lucrărilor menţionate la lit. d), e) şi f) se extinde şi asupra zonelor de protecţie a acestora.

(3)Aplicarea, în funcţie de specificul local, a regimului restricţional de folosire a terenurilor din zonele de protecţie, din zona dig-mal şi din acumulări nepermanente se asigură de Administraţia Naţională "Apele Române", cu consultarea deţinătorilor cu orice titlu ai acestor terenuri şi, după caz, a unităţilor de navigaţie civilă şi în concordanţă cu metodologia elaborată de autoritatea publică centrală din domeniul apelor.

Art. 41
(1)Măsurile şi amenajările pentru protecţia albiilor minore ale cursurilor de apă, a plajei şi ţărmului Mării Negre, a lucrărilor ce se construiesc pe ape sau care au legătură cu apele se stabilesc prin prescripţii de reglementare şi norme tehnice ce se elaborează de autoritatea publică centrală din domeniul apelor.
(2)Debitele de servitute, obligatorii în albii, se calculează în cadrul studiilor hidrologice elaborate de unităţi publice sau private atestate de autoritatea centrală din domeniul gospodăririi apelor, se expertizează de către Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor şi sunt prevăzute în avizul sau autorizaţia de gospodărire a apelor.

Art. 42
(1)În situaţia în care un curs de apă îşi formează o albie nouă, părăsind-o în mod natural pe cea veche, riveranii sau utilizatorii de apă pot să solicite, conform prevederilor Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, în termen de un an, aprobarea Administraţiei Naţionale "Apele Române" pentru readucerea apei în vechea albie, pe cheltuiala acestora. Litigiile se soluţionează de către instanţele judecătoreşti.

(2)Dacă, în termen de un an de la sfârşitul anului în care apa a părăsit albia, nu se formulează o cerere conform alin. (1), albia veche rămâne în proprietatea riveranilor, iar albia nouă se consideră albie naturală, se introduce în domeniul public al statului, se înregistrează în Sistemul informaţional specific domeniului gospodăririi apelor şi se dă în administrarea Administraţiei Naţionale "Apele Române".

(3)Pentru interese publice, readucerea apei în albia veche se realizează la propunerea Administraţiei Naţională "Apele Române", cu consultarea riveranilor, cu avizul comitetului de bazin şi cu aprobarea autorităţii publice centrale din domeniul apelor, cheltuielile suportându-se de la bugetul de stat.

Secţiunea 3:SECŢIUNEA 3: Planificarea în domeniul managementului şi amenajării apelor
Art. 43
(1)În vederea stabilirii orientărilor fundamentale privind gospodărirea durabilă, unitară, echilibrată şi complexă a resurselor de apă şi a ecosistemelor acvatice, precum şi pentru protecţia zonelor protejate se elaborează scheme directoare pe bazine sau grupe de bazine hidrografice. Schema directoare este instrumentul principal de planificare, dezvoltare şi gospodărire a apelor la nivelul districtului de bazin hidrografic şi este alcătuită din planul de amenajare a bazinului hidrografic, care include şi planul de management al riscului la inundaţii - componenta de gospodărire cantitativă şi planul de management al bazinului hidrografic - componenta de gospodărire calitativă. Schema directoare se elaborează conform metodologiei şi instrucţiunilor tehnice aprobate prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul apelor. Planurile de management al districtelor hidrografice se elaborează şi se adoptă în conformitate cu termenele stabilite în Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei. Planurile de management al riscului la inundaţii ale bazinelor/spaţiilor hidrografice se elaborează şi se adoptă în conformitate cu termenele stabilite în Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii.

(11)Schemele directoare fixează într-o manieră integrată obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă şi subterane, urmărind să se asigure:
a)o stare bună a apelor de suprafaţă sau, pentru corpurile de apă artificiale sau puternic modificate, un bun potenţial ecologic şi o stare chimică bună a apelor de suprafaţă;
b)o stare chimică bună şi un echilibru între cantitatea prelevată şi reîncărcarea apelor pentru toate resursele de apă subterană;
c)realizarea obiectivelor special definite pentru zonele protejate, cu scopul de a reduce tratamentul necesar pentru producţia de apă destinată consumului uman, cu respectarea cerinţelor prevăzute în Legea nr. 458/2002, cu modificările şi completările ulterioare;
d)protecţia şi apărarea împotriva acţiunii distructive a apelor.

(12)Obiective mai puţin stricte decât cele stabilite la alin. (11) pot fi fixate prin schema directoare atunci când realizarea acestor obiective este imposibilă sau costul lor raportat la beneficiile aşteptate este disproporţionat. Aceste obiective mai puţin stricte sunt menţionate şi motivate în schema directoare, în conformitate cu prevederile art. 24.
(13)Respectarea obiectivelor menţionate la alin. (11) trebuie să fie asigurată până cel târziu la data de 22 decembrie 2015. Dacă obiectivele menţionate la alin. (11) nu pot fi realizate în această perioadă, schema directoare poate prevedea perioade mai lungi ale căror motive sunt indicate în schema directoare, în conformitate cu prevederile art. 23.
(14)Schemele-cadru de gospodărire a apelor existente la data intrării în vigoare a prezentei legi constituie baza schemelor directoare şi îşi vor păstra valabilitatea până la intrarea în vigoare a planurilor de management. În vederea elaborării schemelor directoare se efectuează o analiză a caracteristicilor bazinelor hidrografice şi a impactului activităţilor umane asupra stării corpurilor de apă de suprafaţă şi subterane, precum şi analiza economică a utilizării apei, în conformitate cu anexele nr. 12 şi 4.

(15)După aprobarea primelor scheme directoare, în conformitate cu prevederile prezentei legi, acestea se actualizează la fiecare 6 ani. Analizele caracteristicilor districtelor de bazine hidrografice, impactului activităţilor umane asupra stării corpurilor de apă şi analiza economică a utilizatorilor de apă sunt revizuite şi, dacă este cazul, sunt actualizate cu cel puţin 3 ani înainte de fiecare actualizare a schemelor directoare.

(16)Comitetul de bazin implică în elaborarea şi actualizarea schemei directoare reprezentanţii autorităţilor publice centrale, consiliilor judeţene şi consiliilor locale, unităţilor industriale şi din agricultură, institutelor de cercetare, care au obligaţia de a comunica toate informaţiile utile aflate în competenţa lor. Participarea activă a publicului la luarea deciziilor în domeniul gospodăririi apelor este asigurată potrivit prevederilor Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 1.044/2005 pentru aprobarea Procedurii privind consultarea utilizatorilor de apă, riveranilor şi publicului la luarea deciziilor în domeniul gospodăririi apelor.

(17)Prin intermediul paginii de internet proprii, administraţiile bazinale de apă din subordinea Administraţiei Naţionale "Apele Române" şi Comitetul de bazin pun la dispoziţia publicului, pe parcursul unei perioade de cel puţin 6 luni:
a)un calendar şi un program de lucru, incluzând procedura de consultare, cu cel puţin 3 ani înainte de data prevăzută pentru aprobarea schemei directoare actualizate;
b)o sinteză a problemelor care există în bazin în domeniul gospodăririi apelor, cu cel puţin 2 ani înainte de data prevăzută pentru aprobarea schemei directoare actualizate;
c)proiectul schemei directoare, cu cel puţin un an înainte de data prevăzută pentru aprobarea schemei directoare actualizate.

d)la cerere, documentele de referinţă şi informaţiile utilizate la elaborarea proiectului schemelor directoare.

(18)În corelare cu prevederile planurilor din cadrul schemelor directoare se elaborează programe de măsuri care să ţină seama de rezultatele analizelor prevăzute la alin. (14) şi (15), realizate pentru atingerea obiectivelor prevăzute la art. 21 privind asigurarea protecţiei cantitative şi calitative a apelor, apărarea împotriva acţiunilor distructive ale apelor, precum şi valorificarea potenţialului apelor, în raport cu cerinţele dezvoltării durabile a societăţii şi în acord cu strategia şi politicile de mediu, incluzând dezvoltarea lucrărilor, instalaţiilor şi amenajărilor de gospodărire a apelor.

(19)Programele de măsuri se stabilesc până la termenul stabilit în conformitate cu prevederile Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi vor fi operaţionale cel târziu la data de 22 decembrie 2012. Programele de măsuri se revizuiesc şi, dacă este necesar, se reactualizează până cel târziu la data de 22 decembrie 2015 şi apoi la fiecare 6 ani. Toate măsurile noi sau revizuite elaborate în cadrul unui program actualizat devin operaţionale în termen de cel mult 3 ani de la data adoptării lor.

(110)Strategia naţională de management al riscului la inundaţii, precum şi programele de măsuri ce decurg din acestea se stabilesc în termen de 90 de zile de la data publicării prezentei legi, în corelare cu prevederile schemelor-cadru de gospodărire a apelor existente la data publicării prezentei legi, care îşi păstrează valabilitatea până la data de 22 decembrie 2009, şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

(2)Componentele planurilor de management şi programele de măsuri aferente prevăzute la alin. (18) se elaborează şi se actualizează de către Administraţia Naţională «Apele Române», se avizează de către comitetul de bazin, la propunerea autorităţii publice centrale din domeniul apelor, şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Conţinutul minim al planurilor de management şi al programelor de măsuri este prevăzut în anexa nr. 3.

(3)Toate activităţile social-economice, inclusiv amenajarea bazinelor hidrografice, protecţia mediului şi amenajarea teritoriului se corelează cu prevederile schemelor directoare.

(4)În vederea implementării măsurilor de bază prevăzute în anexa nr. 3, trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru a nu conduce la creşterea poluării apelor marine. Aplicarea măsurilor de bază prevăzute în anexa nr. 3 nu poate duce, în mod direct sau indirect, la creşterea poluării apelor de suprafaţă. Această cerinţă nu se aplică în cazul în care ar conduce la creşterea poluării mediului în ansamblu.
(5)În situaţia în care datele de monitoring sau alte date arată că obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă şi subterane, prevăzute la art. 21 pentru corpurile de apă, nu pot fi atinse, autoritatea publică centrală din domeniul apelor trebuie să se asigure că:
a)sunt investigate cauzele neîndeplinirii obiectivelor prevăzute;
b)avizele şi autorizaţiile de gospodărire a apelor sunt examinate şi, dacă este necesar, revizuite;
c)programele de monitoring sunt revizuite şi modificate, după caz;
d)sunt stabilite măsurile suplimentare care pot fi necesare pentru atingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă şi subterane, precum şi limite mai stricte, dacă este cazul, urmând procedurile cuprinse în anexa nr. 11.

(6)În situaţia în care obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă şi subterane prevăzute la art. 21 nu pot fi îndeplinite ca urmare a unor circumstanţe cu cauze naturale de forţă majoră, care apar în mod excepţional sau care nu pot fi prevăzute, cum ar fi inundaţiile extreme sau seceta prelungită, nu este necesară luarea de măsuri suplimentare, aplicându-se prevederile art. 25.

Art. 44
Informaţiile necesare pentru elaborarea schemelor directoare şi a programelor de măsuri, inclusiv cele pentru stabilirea cerinţelor de apă, de valorificare a potenţialului apelor şi de apărare împotriva inundaţiilor pe ansamblul teritoriului naţional, pe etape de dezvoltare, se pun la dispoziţia autorităţii publice centrale din domeniul apelor şi Administraţiei Naţionale «Apele Române» de către autorităţile publice centrale şi locale, de principalii utilizatori de apă, precum şi de organizaţiile neguvernamentale interesate în amenajarea bazinelor hidrografice. Aceste informaţii vor fi puse şi la dispoziţia comitetelor de bazin.

Art. 441
(1)Autoritatea publică centrală din domeniul apelor transmite Comisiei Europene şi celorlalte state membre interesate atât copii ale planurilor de management cuprinse în schemele directoare prevăzute la art. 43 alin. (1), cât şi copii ale părţii naţionale a planului de management al bazinului hidrografic internaţional al fluviului Dunărea, elaborată conform prevederilor art. 6 alin. (3), precum şi ale tuturor actualizărilor ulterioare ale acestora, în termen de 3 luni de la publicarea lor în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2)Autoritatea publică centrală din domeniul apelor prezintă Comisiei Europene rapoarte de sinteză privind analizele efectuate potrivit prevederilor art. 43 alin. (14) şi programele de monitoring prevăzute la art. 35, realizate în scopul primului plan de management al bazinului hidrografic, în termen de 3 luni de la data finalizării acestora.
(3)În termen de 3 ani de la data publicării fiecărui plan de management cuprins în schemele directoare sau a fiecărei versiuni actualizate în temeiul art. 43 alin. (15), autoritatea publică centrală din domeniul apelor prezintă Comisiei Europene un raport interimar care descrie progresele înregistrate în punerea în aplicare a programului de măsuri prevăzut la art. 43 alin. (18).
Art. 442
(1)Autoritatea publică centrală din domeniul apelor furnizează Comisiei Europene o listă a autorităţilor competente pe plan naţional în domeniul gospodăririi apelor şi a autorităţilor competente din cadrul tuturor organismelor internaţionale în domeniul apelor, la care România este parte, în termen de 6 luni de la data aderării.
(2)Pentru fiecare autoritate competentă în cadrul fiecărui district de bazin hidrografic de pe teritoriul naţional şi al porţiunii de district de bazin hidrografic internaţional al fluviului Dunărea care este cuprinsă pe teritoriul României, autoritatea publică centrală din domeniul apelor furnizează Comisiei Europene următoarele informaţii:
a)denumirea şi adresa autorităţii competente - denumirea şi adresele oficiale ale autorităţilor din domeniul apelor în cadrul fiecărui district de bazin hidrografic de pe teritoriul naţional;
b)întinderea geografică a districtului de bazin hidrografic - numele principalelor râuri în cadrul districtului de bazin hidrografic, însoţită de o descriere precisă a limitelor districtului de bazin hidrografic; pe cât posibil, aceste informaţii vor fi disponibile în format GIS (Sistem informatic geografic) şi/sau în format GISCO (Sistem informatic geografic al Comisiei Europene);
c)statutul legal al autorităţii competente - o descriere a statutului legal al autorităţii competente şi, acolo unde este relevant, un rezumat sau o copie a acestui statut sau act de înfiinţare ori echivalentul legal al acestui document;
d)responsabilităţi - o descriere a responsabilităţilor legale şi administrative ale fiecărei autorităţi competente şi a rolului său în cadrul fiecărui district de bazin hidrografic;
e)apartenenţa - acolo unde autoritatea competentă acţionează ca unitate coordonatoare a altor autorităţi competente, se furnizează o listă a acestora, însoţită de un rezumat al relaţiilor instituţionale stabilite în vederea asigurării coordonării;
f)relaţiile internaţionale - în cazul districtului de bazin hidrografic internaţional al fluviului Dunărea, care acoperă mai mult decât teritoriul naţional şi include teritorii ale statelor care nu sunt membre ale Uniunii Europene, se furnizează o listă a relaţiilor instituţionale stabilite în vederea asigurării coordonării.

(3)Autoritatea publică centrală din domeniul apelor informează Comisia Europeană asupra oricărei schimbări intervenite în informaţiile furnizate potrivit prevederilor alin. (1) şi (2), în termen de 3 luni de la efectuarea schimbării.
Art. 443
La identificarea unei probleme de gospodărire a apelor care nu poate fi rezolvată la nivel naţional, autoritatea publică centrală din domeniul apelor poate raporta Comisiei Europene şi oricărui alt stat membru interesat asupra acestei probleme şi poate face recomandări pentru rezolvarea sa.

Art. 45
(1)Pentru bazine hidrografice mici sau părţi de bazine hidrografice se întocmesc scheme locale de amenajare şi de gospodărire a apelor, denumite în continuare scheme locale, care se încadrează în planurile de amenajare - componenta de gospodărire cantitativă din cadrul schemelor directoare. Schemele locale stabilesc obiectivele generale de punere în valoare şi de protejare cantitativă şi calitativă a resurselor de apă, a ecosistemelor acvatice şi a zonelor umede, precum şi obiectivele generale privind utilizarea durabilă şi protecţia tuturor categoriilor de resurse de apă din teritoriul respectiv.

(2)Schema locală inventariază diferiţii utilizatori care folosesc resursele de apă existente, stabilind starea resurselor de apă şi a ecosistemelor acvatice. Aceasta ţine seama de strategiile şi de programele statului, ale colectivităţilor locale, ale instituţiilor publice, ale altor persoane fizice şi persoane juridice, cu incidenţă asupra calităţii, repartiţiei şi folosirii resurselor de apă. De asemenea, stabileşte priorităţile pentru atingerea obiectivelor menţionate la alin. (1), ţinând seama de protecţia mediului acvatic natural, de necesitatea punerii în valoare a resurselor de apă, de evoluţia previzibilă a localităţilor rurale şi urbane şi de echilibrul ce trebuie asigurat între diferiţii utilizatori de apă.
(3)Prin schema locală se evaluează mijloacele economice şi financiare necesare pentru realizarea lucrărilor, instalaţiilor şi amenajărilor prevăzute. Aceasta trebuie să fie compatibilă cu orientările fixate în schema directoare.

Art. 46
(1)Programele şi deciziile administrative care au legătură cu apele trebuie să fie în concordanţă cu prevederile schemelor directoare aprobate.
(2)La elaborarea documentaţiilor tehnice pentru lucrările prevăzute la art. 48 se va ţine seama de prevederile schemelor directoare, respectiv schemelor locale.

Art. 47
(1)La nivelul fiecărei administraţii bazinale de apă a Administraţiei Naţionale «Apele Române» se organizează un Comitet de bazin.

(2)Comitetul de bazin este format din maximum 22 de membri, după cum urmează:
a)2 reprezentanţi ai autorităţii publice centrale din domeniul apelor şi protecţiei mediului, dintre care unul este numit din cadrul agenţiilor de protecţia mediului din districtul bazinului hidrografic respectiv;

b)un reprezentant al direcţiilor de sănătate publică ale judeţelor din districtul bazinului hidrografic respectiv, numit de către Institutul Naţional de Sănătate Publică;

c)2 primari de municipii şi un primar de oraş sau comună, aleşi de primarii localităţilor din districtul bazinului hidrografic respectiv;

d)un reprezentant desemnat de organizaţiile neguvernamentale cu sediul în districtul bazinului hidrografic respectiv;

e)un prefect din districtul bazinului hidrografic respectiv, numit de autoritatea publică centrală din domeniul administraţiei şi internelor;

f)preşedinţii consiliilor judeţene din districtul bazinului hidrografic respectiv;

g)3 reprezentanţi ai utilizatorilor de apă din districtul bazinului hidrografic respectiv.

h)2 reprezentanţi ai Administraţiei Naţionale «Apele Române», respectiv ai administraţiei bazinale de apă, nominalizaţi de conducerea acesteia;

i)un reprezentant al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor.

j)un reprezentant al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A., nominalizat de conducerea acesteia din cadrul subunităţii - Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri - ce administrează podurile situate în districtul bazinului hidrografic respectiv.

(3)Reprezentanţii administraţiei publice locale aleşi în comitetul de bazin vor funcţiona în cadrul acestuia numai pe durata exercitării mandatului funcţiei pe care o reprezintă.
(4)Prefectul şi primarii aleşi vor proveni din unităţi administrativ-teritoriale diferite.

(5)Reprezentanţii utilizatorilor de apă se propun şi se aleg de comitetul de bazin, în funcţie de cerinţa de apă şi de impactul apelor uzate evacuate asupra resurselor de apă.
(6)Membrii Comitetului de bazin pot fi schimbaţi de cei care i-au numit sau ales.

(7)Comitetul de bazin colaborează cu Administraţia Naţională "Apele Române" la aplicarea strategiei şi politicii naţionale de gospodărire a apelor, în care scop trebuie:
a)să avizeze schemele directoare, inclusiv programele de măsuri pentru atingerea obiectivelor din schemele directoare şi realizarea lucrărilor, instalaţiilor şi amenajărilor de gospodărire a apelor;

b)să avizeze planurile de prevenire a poluărilor accidentale şi de înlăturare a efectelor lor, elaborate în funcţie de condiţiile districtului bazinului hidrografic respectiv;

c)să aprobe schemele locale, stabilind priorităţile tehnice şi financiare, şi să le integreze în schemele directoare;

d)[textul din Art. 47, alin. (7), litera D. din capitolul III, sectiunea 3 a fost abrogat la 30-aug-2004 de Art. I, punctul 57. din Legea 310/2004]
e)să propună revizuirea normelor şi standardelor din domeniul gospodăririi apelor şi, în caz de necesitate, să elaboreze norme de calitate a apei evacuate, proprii bazinului hidrografic; aceste norme pot fi mai exigente decât cele la nivel naţional;
f)să propună, dacă este necesar, normative cu valori-limită de încărcare mai severe decât cele prevăzute de reglementările specifice în vigoare pentru evacuări de ape uzate, în vederea conformării cu obiectivele de calitate a apelor;

g)să aprobe/avizeze încadrarea în clase de calitate a corpurilor de apă din bazinul hidrografic respectiv;

h)să recomande priorităţile privind finanţarea şi conformarea, în scopul realizării programelor de dezvoltare a lucrărilor, instalaţiilor şi amenajărilor de gospodărire a apelor;
i)să asigure informarea publicului, garantarea unei perioade de timp necesare primirii comentariilor publicului, să organizeze audieri publice asupra tuturor aspectelor propuse pentru aprobare şi să asigure accesul publicului la documentele sale.
j)să avizeze lista zonelor protejate şi măsurile de reconstrucţie ecologică a zonelor propuse în acest scop;

k)să avizeze hărţile de vulnerabilitate şi hărţile de risc la inundaţii;
l)să avizeze planurile de management al riscului la inundaţii.

(8)Comitetele de bazin:
a)pot lua în considerare şi pot discuta orice aspecte noi privind cantitatea, calitatea şi folosirea apei, ce pot apărea în districtul bazinului hidrografic respectiv;

b)pot constitui şi împuternici subcomitete şi grupe de lucru, a căror funcţie va fi de informare, consultare şi participare la luarea deciziilor;

c)pot solicita executarea de audituri, dacă consideră necesar;
d)[textul din Art. 47, alin. (8), litera D. din capitolul III, sectiunea 3 a fost abrogat la 16-iul-2020 de Art. I, punctul 24. din Legea 122/2020]
e)pot recomanda autorităţilor locale, în funcţie de prioritatea şi urgenţa realizării lucrărilor necesare, în special a celor de utilitate publică, legate de întreţinerea albiilor, a lucrărilor de protecţie împotriva inundaţiilor şi de prevenire a riscului la inundaţii, modul de asigurare a surselor financiare de la bugetele locale.

(9)Comitetul de bazin are un secretariat tehnic permanent, format din 3-5 persoane, asigurat de administraţia bazinală de apă a Administraţiei Naţionale "Apele Române", subordonat acestuia.

(10)Pentru executarea mandatului său, comitetul de bazin are acces la informaţiile şi resursele oricărei instituţii publice, potrivit legii.
(11)Regulamentul de organizare şi funcţionare a comitetelor de bazin se propune de autoritatea publică centrală din domeniul apelor şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Secţiunea 4:Regimul lucrărilor care se construiesc pe ape sau care au legătură cu apele
Art. 48
(1)Lucrările care se construiesc pe ape sau care au legătură cu apele şi activităţile care se desfăşoară pe ape sau care au legătură cu apele sunt:
a)lucrări, construcţii şi instalaţii care asigură gospodărirea complexă a apelor, inclusiv atenuarea apelor mari, prin modificarea regimului natural de curgere, cum sunt: baraje, acumulări permanente sau nepermanente, derivaţii hidrotehnice;

b)lucrări de folosire a apelor, cu construcţiile şi instalaţiile aferente: alimentări cu apă potabilă, industrială şi pentru irigaţii, amenajări piscicole, centrale hidroelectrice, folosinţe hidromecanice, amenajări pentru navigaţie, plutărit şi flotaj, poduri plutitoare, amenajări balneare, turistice sau pentru agrement, alte lucrări de acest fel;
c)lucrări, construcţii şi instalaţii pentru protecţia calităţii apelor sau care influenţează calitatea apelor: lucrări de canalizare şi evacuare a apelor uzate, staţii şi instalaţii de prelucrare a calităţii apelor, injecţii de ape în subteran, alte asemenea lucrări;
d)construcţii de apărare împotriva acţiunii distructive a apei: îndiguiri, apărări şi consolidări de maluri şi albii, rectificări şi reprofilări de albii, lucrări de dirijare a apei, combaterea eroziunii solului, regularizarea scurgerii pe versanţi, corectări de torenţi, desecări şi asanări, alte lucrări de apărare;
e)traversări de cursuri de apă cu lucrările aferente: poduri, conducte, linii electrice etc.;
f)amenajări şi instalaţii de extragere a agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apă, lacurilor şi din terase: balastiere, cariere etc.;

g)depozite de deşeuri menajere şi industriale: iazuri de decantare, halde de steril, zguri şi cenuşi, şlamuri, nămoluri şi altele asemenea;

h)[textul din Art. 48, alin. (1), litera H. din capitolul III, sectiunea 4 a fost abrogat la 12-iun-2023 de Art. I, punctul 18. din Ordonanta urgenta 52/2023]
i)lucrări, construcţii şi instalaţii care se execută pe malul mării, pe fundul apelor maritime interioare şi al mării teritoriale, pe platoul continental, inclusiv lucrări pentru consolidarea falezelor, protecţia şi reabilitarea plajelor;

j)lucrări de prospecţiuni, de explorare/exploatare prin foraje terestre sau maritime, instalaţii hidrometrice, borne topohidrografice şi alte lucrări de studii de teren în legătură cu apele;
k)lucrări şi instalaţii pentru urmărirea parametrilor hidrologici sau urmărirea automată a calităţii apei.
l)lucrări de închidere şi ecologizare a minelor şi carierelor, a depozitelor menajere şi industriale, precum şi de reconstrucţie ecologică a zonelor afectate, inclusiv monitorizarea postînchidere a acestora;

m)injectarea în structurile din care au provenit sau în formaţiunile geologice care, din motive naturale, sunt permanent improprii pentru alte scopuri a apelor de zăcământ de la schelele de extracţie, fără a produce poluarea straturilor de ape subterane traversate;
n)planuri de amenajare a teritoriului, planuri de urbanism general, zonal şi de detaliu.

o)lucrări de decontaminare a resursei de apă subterană pentru siturile declarate ca fiind contaminate.

p)lucrări şi instalaţii ce pot avea un potenţial major de poluare a resurselor de apă.

(2)Documentaţiile elaborate pentru lucrările prevăzute la alin. (1) vor conţine prevederi care să asigure siguranţa în funcţionare şi exploatare a acestora, să asigure atingerea şi menţinerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă şi subterane, precum şi respectarea prevederilor în vigoare ale Planului naţional de management aferent porţiunii din bazinul hidrografic internaţional al fluviului Dunărea care este cuprinsă în teritoriul României şi planurilor de management ale bazinelor/spaţiilor hidrografice şi ale planurilor de management al riscului la inundaţii aferente celor 11 administraţii bazinale de apă şi fluviului Dunărea de pe teritoriul României.

Art. 49
(1)Se interzice amplasarea în zona inundabilă a albiei majore şi în zonele de protecţie precizate la art. 40 de noi obiective economice sau sociale, inclusiv de noi locuinţe sau anexe ale acestora.

(2)Se exceptează de la dispoziţiile alin. (1) noile obiective socioeconomice care au prevăzute lucrări de apărare împotriva inundaţiilor, precum şi lucrările de supratraversare şi subtraversare ale cursurilor de apă, dimensionate, cu respectarea prevederilor Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung şi ale planurilor de management al riscului la inundaţii. Lucrările şi/sau măsurile de reducere a riscului la inundaţii pentru noile obiective socioeconomice se execută numai pe baza avizului de amplasament, emis conform legii.

(3)Avizul de amplasament menţionat la alin. (2), obţinut în baza metodologiei elaborate de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, nu exclude obligaţia obţinerii avizului de gospodărire a apelor şi a celorlalte avize necesare, potrivit legii.

(31)Obţinerea avizului de amplasament şi a avizului de gospodărire a apelor condiţionează eliberarea de către autorităţile administraţiei publice emitente a autorizaţiei de construire a lucrărilor prevăzute la art. 48 alin. (1).

(32)Avizul de amplasament prevăzut la alin. (2), obţinut în baza metodologiei elaborate de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, nu exclude obligaţia obţinerii pentru noile obiective socioeconomice a avizului de gospodărire a apelor şi a celorlalte avize necesare, potrivit legii.

(4)Construcţiile şi obiectivele existente, amplasate în zona inundabilă a albiei majore sau în zonele de protecţie, vor fi identificate de administraţiile bazinale de apă, solicitându-se prin autorităţile administraţiei publice locale sau judeţene emitente a autorizaţiei de construcţie demolarea acestora, în situaţia în care demolarea nu este posibilă, beneficiarii vor fi obligaţi să declare pe propria răspundere că îşi asumă riscurile în caz de inundaţii.

Art. 50
(1)Lucrările şi activităţile prevăzute la art. 48 şi 54 pot fi promovate şi executate numai în baza avizului de gospodărire a apelor emis de Administraţia Naţională «Apele Române» şi unităţile aflate în subordine. Punerea în funcţiune sau exploatarea acestor lucrări se face numai în baza autorizaţiei de gospodărire a apelor emise de Administraţia Naţională «Apele Române» şi unităţile aflate în subordine. Excepţie de la obţinerea autorizaţiei de gospodărire a apelor o fac construcţiile provizorii, demontabile, realizate din materiale uşoare amplasate pe plajă, lucrările hidrotehnice aflate în continuă dinamică, precum regularizări, apărări şi consolidări de maluri, praguri de fund, lucrări de combatere a eroziunii solului sau similare, care deţin aviz de gospodărire a apelor şi sunt executate în conformitate cu Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(11)Pentru execuţia lucrărilor noi şi a intervenţiilor constructive care modifică parametrii de bază ai lucrărilor existente de baraje, pentru retenţii permanente sau nepermanente de apă, a barajelor şi digurilor care realizează depozite de deşeuri industriale depuse prin hidromecanizare şi a lucrărilor hidrotehnice speciale, emiterea avizului de gospodărire a apelor este condiţionată de existenţa acordului de funcţionare în siguranţă emis de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, în conformitate cu prevederile legale.

(12)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), pentru lucrările de intervenţie în primă urgenţă care fac obiectul art. 7 alin. (16) din Legea nr. 50/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, procedura de emitere a avizului de gospodărire a apelor poate fi iniţiată şi efectuată pe parcursul realizării lucrărilor, odată cu finalizarea fazelor corespunzătoare de proiectare, dar nu mai târziu de data încheierii executării lucrărilor.

(13)Pentru lucrările hidrotehnice şi construcţiile ce au aparţinut statului şi au fost înstrăinate în procesul de privatizare, care necesită lucrări de reabilitare şi punere în siguranţă, avizul de gospodărire a apelor se eliberează fără ca proprietarii construcţiilor/lucrărilor să facă dovada deţinerii terenului, cu obligaţia acestora de intabulare a terenului aferent, în numele şi pentru statul român, până la momentul eliberării actului de reglementare în domeniul gospodăririi apelor.

(2)În cazul în care lucrările se efectuează în zona apelor naţionale navigabile sau în zona cursurilor de apă care sunt traversate ori au în lungul lor infrastructura aflată în administrarea instituţiilor publice/societăţilor naţionale/ companiilor naţionale/societăţilor comerciale/regiilor autonome din domeniul transporturilor, construcţiilor şi turismului, este necesar şi acordul autorităţii publice centrale din domeniul transporturilor, construcţiilor şi turismului.

(3)Se exceptează de la prevederile alin. (1) activităţile prevăzute la art. 9 alin. (2).

(4)Pentru serviciile de autorizare sau de avizare a lucrărilor, prevăzute la art. 48 şi 54, se percep tarife care se stabilesc în condiţiile legii.

(41)Se exceptează de la prevederile alin. (4) centrele sociale şi şcolile care nu sunt conectate la sistemul centralizat de apă şi deţin puţuri proprii.

(5)[textul din Art. 50, alin. (5) din capitolul III, sectiunea 4 a fost abrogat la 30-aug-2004 de Art. I, punctul 65. din Legea 310/2004]
Art. 51
(1)Avizul de gospodărire a apelor şi avizul de amplasament sunt avize conforme.
(11)Pentru lucrările existente de tipul celor prevăzute la art. 50 alin. (11) este necesară obţinerea autorizaţiei de funcţionare în condiţii de siguranţă, care certifică îndeplinirea exigenţelor de performanţă în perioada de exploatare şi este obligatorie pentru obţinerea autorizaţiilor de gospodărire a apelor şi de protecţia mediului.

(2)Avizul şi autorizaţia de gospodărire a apelor nu exclud obligativitatea obţinerii actelor de reglementare din domeniul mediului, potrivit legii.

Art. 52
(1)Procedura de emitere a avizului de gospodărire a apelor include evaluarea impactului lucrărilor asupra corpurilor de apă, pe baza studiului de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă, după caz.
(2)Elaborarea documentaţiilor pentru fundamentarea avizului de gospodărire a apelor se bazează pe studii meteorologice, hidrologice, hidrogeologice sau pe studii de gospodărire a apelor, după caz. Aceste studii şi documentaţii vor fi întocmite de instituţii publice sau private din cadrul statelor membre ale Uniunii Europene, atestate de autoritatea publică centrală din domeniul apelor sau de o autoritate competentă din spaţiul Uniunii Europene. Documentaţiile de fundamentare trebuie să demonstreze că titularul proiectului se poate conforma cerinţelor legale.
(21)Se exceptează de la dispoziţiile alin. (2) studiile hidrologice şi hidrogeologice elaborate de către Administraţia Naţională «Apele Române» şi unităţile din subordinea ei, care pot fi întocmite de serviciile de specialitate din cadrul acestora.

(3)Elaboratorii care întocmesc studiile de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă sunt atestaţi de autoritatea publică centrală din domeniul apelor. Elaboratorii care întocmesc studiile prevăzute la alin. (2) pot elabora studii de impact asupra corpurilor de apă până la atestarea de către autoritatea publică centrală în domeniul apelor.

Art. 53
(1)Avizul de gospodărire a apelor îşi pierde valabilitatea după 2 ani de la emitere, dacă execuţia lucrărilor respective nu a început în acest interval, cu excepţia cazului în care proiectul deţine autorizaţie de construire aflată în termen de valabilitate. Posesorul unui aviz de gospodărire a apelor are obligaţia să anunţe emitentului, în scris, data de începere a execuţiei, cu 10 zile înainte de aceasta.

(2)Modificarea avizului de gospodărire a apelor se realizează de emitent, după cum urmează:
a)la solicitarea titularului sau iniţiativa emitentului avizului de gospodărire a apelor, înainte de începerea execuţiei lucrărilor sau pe parcursul execuţiei acestora, în situaţia în care intervin elemente noi, necunoscute la data emiterii avizului, care necesită revizuirea documentaţiei tehnice de fundamentare sau a studiului de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă, după caz;
b)din iniţiativa emitentului avizului de gospodărire a apelor, în situaţia în care intervin modificări legislative de ordine publică;
c)din iniţiativa emitentului în situaţia în care pe parcursul execuţiei lucrărilor avizate, autoritatea de gospodărire a apelor constată că nu se respectă prevederile din avizul de gospodărire a apelor, în baza unui proces-verbal de constatare întocmit de personalul cu atribuţii de inspecţie.

(21)Avizul de gospodărire a apelor este necesar şi în cazul închiderii unor obiective construite pe ape sau care au legătură cu apele.

(3)Documentaţiile lucrărilor de interes public care se construiesc pe ape sau care au legătură cu apele trebuie avizate, chiar dacă realizarea acestora ar necesita restrângerea sau încetarea unor activităţi existente. Persoanele fizice şi persoanele juridice afectate pot fi despăgubite în condiţiile legii, dacă fac dovada că utilizează eficient apa sau că nu poluează resursele de apă.
(4)Noile lucrări de barare sau de captare a apei amplasate pe cursurile de apă trebuie să fie prevăzute cu instalaţii care să asigure în aval debitul de servitute, aşa cum este definit la pct. 26 din anexa nr. 1, precum şi, după caz, cu construcţii care să asigure migrarea faunei acvatice, în special a ihtiofaunei, în vederea atingerii obiectivelor de mediu prevăzute la art. 21, cu respectarea prevederilor art. 24. Aceste prevederi se aplică şi lucrărilor de barare sau de captare a apei existente amplasate pe cursurile de apă, în condiţiile unor soluţii fezabile din punct de vedere tehnic şi dacă realizarea acestora nu implică costuri disproporţionate.

(5)Prin avizul de gospodărire a apelor, investitorul poate fi obligat să execute şi alte lucrări necesare, necuprinse în documentaţia tehnică, astfel încât lucrările, construcţiile sau instalaţiile propuse să nu producă pagube utilizatorilor de apă existenţi sau riveranilor din amonte şi din aval.
(6)Pentru investiţiile de tip microhidrocentrale beneficiarul este obligat să constituie o garanţie financiară pentru blocarea amplasamentului, garanţie care poate fi sub formă de depozit bancar, scrisoare de garanţie bancară irevocabilă sau alte modalităţi prevăzute de lege. Garanţia financiară se stabileşte în conformitate cu instrucţiunile tehnice aprobate prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul apelor.

Art. 54
(1)Avizul de gospodărire a apelor se emite pentru proiecte de dezvoltare, modernizare, retehnologizare pentru următoarele categorii de activităţi şi lucrări:
a)lucrări de dezvoltare, modernizare sau retehnologizare a unor procese tehnologice sau a unor instalaţii existente, dacă au legătură cu apele sau dacă prin realizarea acestora se modifică parametrii cantitativi şi calitativi finali ai folosinţei de apă, înscrişi în autorizaţia de gospodărire a apelor;

b)[textul din Art. 54, alin. (1), litera B. din capitolul III, sectiunea 4 a fost abrogat la 30-aug-2004 de Art. I, punctul 70. din Legea 310/2004]
c)instalaţiile de alimentare cu apă, canalizare şi evacuare cu caracter provizoriu;

d)[textul din Art. 54, alin. (1), litera D. din capitolul III, sectiunea 4 a fost abrogat la 05-nov-2018 de Art. 1, punctul 8. din Legea 243/2018]
e)[textul din Art. 54, alin. (1), litera E. din capitolul III, sectiunea 4 a fost abrogat la 05-nov-2018 de Art. 1, punctul 8. din Legea 243/2018]
f)[textul din Art. 54, alin. (1), litera F. din capitolul III, sectiunea 4 a fost abrogat la 05-nov-2018 de Art. 1, punctul 8. din Legea 243/2018]
g)[textul din Art. 54, alin. (1), litera G. din capitolul III, sectiunea 4 a fost abrogat la 05-nov-2018 de Art. 1, punctul 8. din Legea 243/2018]
h)reparaţii de drumuri şi poduri, dacă lucrările aferente se construiesc pe ape sau au legătură cu apele.

(11)În cazuri de urgenţă ca: viituri, precipitaţii care au avariat sau distrus infrastructura de transport, obiective economice, în scopul refacerii acestora, pentru începerea execuţiei lucrărilor de exploatare a agregatelor minerale care se realizează în limita cantităţii maxime de 2.000 m3, avizul de gospodărire a apelor se va emite în regim de urgenţă, cu cel puţin 3 zile înainte de începerea execuţiei.

(2)[textul din Art. 54, alin. (2) din capitolul III, sectiunea 4 a fost abrogat la 05-nov-2018 de Art. 1, punctul 8. din Legea 243/2018]
(3)Punerea în funcţiune a lucrărilor şi instalaţiilor prevăzute la alin. (1) se face în baza autorizaţiei de gospodărire a apelor emise de unităţile din subordinea Administraţiei Naţionale «Apele Române».

Art. 55
(1)Autorizaţia de gospodărire a apelor se eliberează în baza constatării tehnice în teren, în prezenţa beneficiarului, cel mai târziu o dată cu recepţia investiţiilor, dacă sunt respectate prevederile legale privind gospodărirea apelor pentru punerea în exploatare a lucrărilor şi exactitatea datelor cuprinse în cererea de autorizare şi în documentaţia anexată la aceasta. Documentaţia tehnică supusă autorizării va fi întocmită de instituţii publice sau private din cadrul statelor membre ale Uniunii Europene, atestate de autoritatea publică centrală din domeniul apelor sau de o autoritate competentă din spaţiul Uniunii Europene.

(2)Dacă la verificarea în teren se constată lipsuri de natură a nu permite, potrivit prezentei legi, darea în funcţiune a investiţiei, emitentul autorizaţiei de gospodărire a apelor va fixa un termen pentru efectuarea remedierilor sau a completărilor necesare. Dacă este cazul, emitentul autorizaţiei de gospodărire a apelor poate refuza, motivat, eliberarea ei.
(3)Autorizaţia de gospodărire a apelor se poate acorda şi pe durată limitată, dacă lipsurile constatate cu ocazia verificării în teren permit punerea în funcţiune a investiţiei, fără pericol, din punct de vedere al gospodăririi apelor.
(4)Modul de exploatare şi întreţinere a lucrărilor, construcţiilor şi instalaţiilor se înscrie în regulamentul de exploatare, care face parte integrantă din autorizaţia de gospodărire a apelor.
(5)Prin autorizaţia de gospodărire a apelor, cât şi prin actele complementare acesteia, trebuie impuse prevederi specifice privind mijloacele de supraveghere, modalităţile de control tehnic şi mijloacele de intervenţie în caz de incidente, avarii sau accidente şi altele asemenea.
(6)Pentru corpurile de apă care nu au atins starea bună sau potenţialul ecologic bun în perioada prevăzută în schema directoare se impune reactualizarea prevederilor autorizaţiilor de gospodărire a apelor.

Art. 56
(1)Autorizaţia de gospodărire a apelor poate fi modificată sau retrasă de către emitent, fără despăgubiri, în următoarele cazuri:
a)în interesul salubrităţii publice şi, în special, dacă modificarea sau retragerea este necesară pentru a înlătura o prejudiciere importantă a binelui comunităţii;
b)pentru prevenirea sau asigurarea combaterii efectelor inundaţiilor sau, în caz de pericol, pentru securitatea publică;
c)în caz de pericol pentru mediul acvatic şi, mai ales, dacă mediile acvatice sunt supuse unor condiţii critice necompatibile cu protejarea acestora;
d)în cazuri de forţă majoră, datorită schimbărilor naturale privind resursa de apă sau unor calamităţi naturale intervenite asupra instalaţiilor utilizatorilor;
e)în situaţia în care lucrările sau instalaţiile sunt abandonate sau nu sunt întreţinute corespunzător, caz în care deţinătorul acestora este obligat ca, din dispoziţia Administraţiei Naţionale "Apele Române", să le demoleze.

f)[textul din Art. 56, alin. (1), litera F. din capitolul III, sectiunea 4 a fost abrogat la 12-iun-2023 de Art. I, punctul 25. din Ordonanta urgenta 52/2023]
(2)Autorizaţia de gospodărire a apelor poate fi modificată sau retrasă în situaţii în care apar cerinţe noi de apă, care trebuie satisfăcute cu prioritate conform prevederilor art. 10 alin. (1), acordându-se despăgubiri potrivit legii.
(3)Refuzul eliberării, precum şi orice modificare sau retragere a unei autorizaţii de gospodărire a apelor trebuie motivate în scris solicitantului sau titularului de autorizaţie, după caz, de către cel care a decis măsura respectivă.
Art. 57
Retragerea autorizaţiei de gospodărire a apelor atrage după sine obligativitatea încetării activităţii, ca şi pierderea drepturilor obţinute în baza prezentei legi.
Art. 58
(1)Autorizaţia de gospodărire a apelor poate fi suspendată temporar, fără despăgubiri, în următoarele cazuri:
a)dacă nu s-au respectat condiţiile impuse iniţial;
b)dacă lucrările, construcţiile şi instalaţiile autorizate nu prezintă siguranţă în exploatare atât cu privire la rezistenţa structurilor, cât şi la eficienţa tehnologiilor adoptate;
c)pentru abateri repetate sau grave de la condiţiile de folosire sau de evacuare a apei, prevăzute în autorizaţie, precum şi în cazul în care utilizatorul nu realizează condiţiile de siguranţă în exploatare, ca şi alte măsuri stabilite de autoritatea publică centrală din domeniul apelor şi de Administraţia Naţională "Apele Române";

d)în caz de poluare accidentală a resurselor de apă, care ameninţă sănătatea populaţiei sau produce pagube ecologice.

e)dacă titularul nu şi-a respectat obligaţiile legale, stabilite între el şi administratorul resursei de apă.

(2)În cazul situaţiilor prevăzute la alin. (1) lit. d), autoritatea publică centrală din domeniul apelor poate dispune şi oprirea activităţii poluatorului sau a instalaţiei care provoacă poluarea apelor până la înlăturarea cauzelor.

(3)Autoritatea publică centrală din domeniul apelor poate institui un regim de supraveghere specială, în caz de nerespectare a măsurilor stabilite pentru asigurarea condiţiilor înscrise în autorizaţia de gospodărire a apelor. Pe toată durata acestui regim, utilizarea şi epurarea apei se fac sub controlul direct al personalului anume desemnat de autoritatea publică centrală din domeniul apelor. Toate cheltuielile suplimentare determinate de aplicarea regimului de supraveghere specială se suportă de titularul autorizaţiei de gospodărire a apelor.

Art. 59
(1)Lucrările şi instalaţiile supuse autorizării, potrivit prevederilor prezentei legi, care sunt folosite pentru prelevări de apă de suprafaţă sau subterană ori pentru evacuări în receptori naturali, trebuie să fie prevăzute cu mijloace de măsurare a debitelor şi volumelor de apă prelevate sau evacuate şi de determinare a calităţii apelor evacuate, conform prevederilor autorizaţiei de gospodărire a apelor.

(2)Deţinătorii lucrărilor şi instalaţiilor supuse autorizării prevăzute la alin. (1) sunt obligaţi să asigure montarea şi funcţionarea mijloacelor de măsurare, să permită montarea de sigilii de către reprezentanţii Administraţiei Naţionale «Apele Române», să păstreze timp de 5 ani datele obţinute din măsurători şi să le transmită lunar Administraţiei Naţionale «Apele Române». Înlăturarea sau distrugerea sigiliilor aplicate pe mijloacele de măsurare a debitelor şi volumelor de apă prelevate sau evacuate, pe vane şi alte echipamente se constată prin proces-verbal de constatare de către personalul cu atribuţii de inspecţie, conform legii, şi se sancţionează potrivit legii penale.

(3)Administraţia Naţională "Apele Române" pune la dispoziţia persoanelor fizice şi persoanelor juridice datele prevăzute la alin. (2), cu respectarea dispoziţiilor art. 35 alin. (6) şi (7).

Art. 591
(1)Avizul şi autorizaţia de gospodărire a apelor, precum şi anexele sau studiile de fundamentare care stau la baza acestora sunt acte administrative cu caracter public.
(2)Lista cu avizele şi autorizaţiile de gospodărire a apelor se pune la dispoziţia publicului spre informare prin afişare pe pagina proprie de internet a autorităţii administraţiei publice emitente.
(3)Avizele şi autorizaţiile de gospodărire a apelor se pun la dispoziţia publicului în integralitatea lor, la cerere, cu respectarea prevederilor privind protecţia datelor personale, respectiv a dreptului de proprietate intelectuală, după caz.

Art. 60
Avizele şi autorizaţiile de gospodărire a apelor, precum şi refuzul de emitere a acestora pot fi contestate potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 601
Avizul şi autorizaţia de gospodărire a apelor pot fi transferate de la un titular de proiect la alt titular în condiţiile în care din analiza efectuată de emitent rezultă că lucrările, măsurile şi condiţiile prevăzute în acestea au fost respectate integral. Excepţie de la această prevedere fac avizele de gospodărire a apelor emise pentru proiectele de tip microhidrocentrale, precum şi cele care presupun bararea cursurilor de apă.

Art. 61
[textul din Art. 61 din capitolul III, sectiunea 4 a fost abrogat la 30-aug-2004 de Art. I, punctul 76. din Legea 310/2004]
Art. 62
(1)Lacurile de acumulare vor fi proiectate ca lucrări cu folosinţă complexă pentru a asigura alimentarea cu apă pentru populaţie, industrie şi irigaţii, producerea de energie electrică, apărarea împotriva inundaţiilor, piscicultură şi agrement.
(2)La proiectarea barajelor şi îndiguirilor se va analiza în mod obligatoriu necesitatea şi se vor prevedea, în funcţie de condiţiile concrete din amplasament, lucrările necesare de apărări şi consolidări de maluri, rectificări sau reprofilări de albii, lucrări de combatere a eroziunii solului.

(3)Barajele şi lacurile de acumulare se vor proiecta şi se vor executa de unităţi de specialitate, cu respectarea exigenţelor de performanţă referitoare la siguranţa barajelor.

(4)[textul din Art. 62, alin. (4) din capitolul III, sectiunea 4 a fost abrogat la 19-feb-2010 de Art. I, punctul 46. din Ordonanta urgenta 3/2010]
Art. 63
(1)Deţinătorii de baraje şi lacuri de acumulare, precum şi de prize pentru alimentări cu apă, cu sau fără baraj, au obligaţia să întocmească regulamente de exploatare şi planuri de avertizare şi alarmare şi să respecte prevederile acestora. Regulamentele de exploatare fac parte integrantă din autorizaţia de gospodărire a apelor.

(2)Regulamentele de exploatare, elaborate în baza regulamentului-cadru stabilit de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, detaliază şi concretizează condiţiile generale de exploatare coordonată, pe ansamblul districtului bazinului hidrografic, a categoriilor de lucrări prevăzute la alin. (1), cuprinse în regulamentele de exploatare bazinale.

(3)Regulamentele de exploatare prevăzute la alin. (1) se adaptează, pe etape, în limitele prevederilor autorizaţiei de gospodărire a apelor, funcţie de dinamica cerinţelor de apă sau de alte condiţii.
(4)Coordonarea exploatării lacurilor de acumulare pe districte de bazine hidrografice, indiferent de deţinător, se asigură de Administraţia Naţională "Apele Române", în conformitate cu prevederile regulamentelor de exploatare bazinale. Regulamentele de exploatare bazinale se elaborează de Administraţia Naţională "Apele Române" în baza normelor metodologice stabilite prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul apelor, se avizează de comitetele de bazin şi se aprobă de autoritatea publică centrală din domeniul apelor.

(5)În situaţii critice - secete prelungite, ape mari sau altele asemenea - exploatarea unui lac de acumulare se subordonează necesităţilor perioadei respective, potrivit regimului stabilit de Administraţia Naţională "Apele Române".

Art. 64
(1)Persoanele juridice care au în administrare sau în exploatare lucrări hidrotehnice sunt obligate să utilizeze prizele, barajele şi lacurile de acumulare conform graficelor-dispecer, pe baza programelor lunare de exploatare şi, corelat cu producerea de energie, să asigure debitele necesare folosinţelor industriei, agriculturii, populaţiei şi a debitului necesar protecţiei ecosistemului acvatic.
(2)Deţinătorii de baraje, cu lacurile de acumulare aferente, şi ai altor construcţii hidrotehnice au obligaţia să monteze aparatura necesară urmăririi comportării în timp a acestora, să-şi organizeze sistemul de urmărire a comportării în timp pe baza unor proiecte specializate, să realizeze expertizarea periodică a lucrărilor şi să deţină autorizaţia de funcţionare în siguranţă, conform prevederilor legale.

Art. 65
Competenţele de avizare şi aprobare a regulamentelor de exploatare bazinale şi a programelor de exploatare a lacurilor de acumulare se stabilesc de autoritatea publică centrală din domeniul apelor.

Art. 66
(1)Evacuarea dintr-un lac de acumulare a unor volume de apă diferite de cele înscrise în regulamentul de exploatare, precum şi efectuarea la mecanismele barajului a unor manevre neprevăzute în acesta se pot face numai cu aprobarea sau din dispoziţia Regiei Autonome "Apele Române".
(2)Programele de golire pentru lacurile de acumulare în vederea realizării lucrărilor de intervenţii şi reparaţii la construcţiile şi instalaţiile aferente, indiferent de deţinător, se aprobă de către Administraţia Naţională "Apele Române" cu avizul Comisiei naţionale de siguranţa barajelor şi a altor lucrări hidrotehnice din cadrul autorităţii publice centrale din domeniul apelor.

Secţiunea 5:Apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţii hidrotehnice
Art. 67
(1)Apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţii hidrotehnice reprezintă o activitate de protecţie civilă a populaţiei, de interes naţional.
(2)În sensul prezentei legi, prin apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţii hidrotehnice se înţelege:
a)măsuri de prevenire şi de pregătire pentru intervenţii;
b)măsuri operative urgente de intervenţie după declanşarea fenomenelor periculoase cu urmări grave;
c)măsuri de intervenţie ulterioară pentru recuperare şi reabilitare.
(3)Activităţile prevăzute la alin. (2) constituie o obligaţie pentru toate persoanele fizice şi juridice, cu excepţia persoanelor cu handicap, a bătrânilor şi a altor categorii defavorizate.

(4)Elaborarea strategiei şi concepţiei de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţii hidrotehnice revine autorităţii publice centrale din domeniul apelor.

Art. 68
(1)Deţinătorii cu orice titlu de construcţii hidrotehnice ale căror avarieri sau distrugeri pot pune în pericol vieţi omeneşti şi bunuri sau pot aduce prejudicii mediului sunt obligaţi să doteze aceste lucrări cu aparatură de măsură şi control necesară pentru urmărirea comportării în timp a acestora, să instaleze sisteme de avertizare-alarmare în caz de pericol şi să organizeze activitatea de supraveghere.
(2)Coordonarea, îndrumarea şi urmărirea activităţii de supraveghere a barajelor, a lacurilor de acumulare şi a altor lucrări hidrotehnice, în vederea exploatării în siguranţă a acestora, se realizează de către Comisia naţională pentru siguranţa barajelor şi lucrărilor hidrotehnice, constituită din reprezentanţi ai ministerelor, ai agenţilor economici interesaţi şi ai instituţiilor publice interesate.

(3)Structura, atribuţiile specifice, competenţele şi dotarea Comisiei naţionale pentru siguranţa barajelor şi lucrărilor hidrotehnice se stabilesc prin regulament de organizare şi funcţionare şi se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul apelor.

(4)Coordonarea, îndrumarea şi urmărirea activităţii de supraveghere a digurilor, în vederea exploatării în siguranţă a acestora, se realizează de către Comisia naţională pentru siguranţa digurilor constituită din reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale competente, ai deţinătorilor de diguri, ai institutelor de cercetare şi proiectare, ai societăţilor de construcţii din domeniu, ai învăţământului superior tehnic de construcţii hidrotehnice şi de îmbunătăţiri funciare.
(5)Structura, atribuţiile specifice, competenţele şi dotarea Comisiei naţionale pentru siguranţa digurilor se stabilesc prin regulament de organizare şi funcţionare şi se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul apelor.

Art. 69
Coordonarea tehnică la nivel naţional a acţiunilor de prevenire şi apărare împotriva inundaţiilor, a fenomenelor meteorologice periculoase sau a accidentelor la construcţiile hidrotehnice sau intervenţii la poluări accidentale se realizează de Comitetul ministerial pentru situaţii de urgenţă din cadrul Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, denumit în continuare Comitet ministerial, constituit din conducerea ministerului, experţi şi specialişti din aparatul propriu al ministerului, Administraţiei Naţionale «Apele Române», Administraţiei Naţionale de Meteorologie, precum şi din principalele unităţi deţinătoare de construcţii hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor.

Art. 70
Structura, atribuţiile specifice şi competenţele Comitetului ministerial se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare, care se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul apelor.

Art. 71
(1)Acţiunile operative de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţii hidrotehnice şi intervenţiile la poluările accidentale se organizează de comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă, respectiv de Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă al Municipiului Bucureşti, precum şi de comitetele locale pentru situaţii de urgenţă.
(2)Toţi agenţii economici, persoane fizice şi juridice, au obligaţia să participe la acţiunile operative de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice organizate de comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă, în conformitate cu planurile de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale, aprobate conform legii.
(3)Grupul de suport tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale din cadrul comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă este condus de directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor.
(4)[textul din Art. 71, alin. (4) din capitolul III, sectiunea 5 a fost abrogat la 19-feb-2010 de Art. I, punctul 49. din Ordonanta urgenta 3/2010]
Art. 72
(1)În cazul distrugerii sau deteriorării lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor ori a unor construcţii hidrotehnice datorită viiturilor, deţinătorii cu orice titlu ai unor astfel de lucrări au obligaţia să refacă sau să repare aceste lucrări în cel mai scurt timp posibil.
(2)Autorităţile publice centrale în domeniul silviculturii şi îmbunătăţirilor funciare au obligaţia promovării şi realizării lucrărilor de combatere a eroziunii solului, regularizării scurgerii pe versanţi, corectării torenţilor, în conformitate cu strategia naţională de management al riscului la inundaţii, aprobată prin hotărâre a Guvernului, în scopul protejării în aval a cursurilor de apă, a lucrărilor inginereşti de artă, a construcţiilor hidrotehnice şi a obiectivelor sociale şi economice.
(3)Deţinătorii de terenuri, indiferent de forma de proprietate, au obligaţia de a facilita realizarea şi/sau întreţinerea şi/sau repararea lucrărilor menţionate la alin. (2).

Art. 73
(1)Cheltuielile pentru acţiunile operative, de interes public, de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţii hidrotehnice, precum şi cele pentru constituirea stocului de materiale şi mijloace de apărare, se prevăd şi se finanţează, după caz, din bugetul de stat, din bugetele locale şi din surse proprii ale persoanelor fizice şi ale persoanelor juridice.
(2)În cazul în care sumele prevăzute în bugetul local al unui judeţ sau al unei localităţi, în care au avut loc inundaţii, fenomene meteorologice periculoase sau efecte negative ca urmare a unor accidente la construcţii hidrotehnice, sunt insuficiente pentru combaterea şi înlăturarea efectelor acestora, ele urmează să fie asigurate din Fondul de intervenţie prevăzut în bugetul de stat, potrivit legii, la propunerea prefectului şi cu avizul autorităţii publice centrale din domeniul apelor.

Art. 74
(1)Regulamentul privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale şi Normativul-cadru de dotare cu materiale şi mijloace de intervenţie operativă se elaborează de către autoritatea publică centrală din domeniul apelor, cu avizul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, şi se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul administraţiei şi internelor şi al conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul apelor.

(2)Aplicarea măsurilor operative de apărare se realizează în mod unitar, pe baza planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase sau accidentelor la construcţii hidrotehnice, care se elaborează pe bazine hidrografice, judeţe şi localităţi, precum şi la obiectivele care pot fi afectate de astfel de fenomene sau accidente.
(3)Elaborarea planurilor de apărare prevăzute la alin. (2) se va face cu luarea în considerare a planurilor de amenajare a teritoriului şi a restricţionării regimului de construcţii, precum şi cu consultarea persoanelor fizice şi a persoanelor juridice interesate, pe baza strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii.

(4)Coordonarea tehnică de specialitate a activităţii de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţii hidrotehnice şi combaterea poluărilor accidentale la nivelul bazinelor hidrografice şi al judeţelor revine Administraţiei Naţionale «Apele Române».

(5)Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi operatorii economici au obligaţia să-şi asigure stocul de materiale de intervenţie, mijloacele mecanice şi de transport pentru apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţiile hidrotehnice şi poluărilor accidentale.

Art. 75
(1)Pentru a evita producerea unor calamităţi în perioadele de ape mari sau de accidente la baraje, funcţionarea acumulărilor la parametrii pentru care au fost construite este obligatorie, iar inundarea dirijată a unor terenuri dinainte stabilite prin planurile de apărare, precum şi a incintelor îndiguite amplasate lateral unui curs de apă se realizează cu acordul preşedintelui comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă şi se aprobă de Comitetul ministerial.

(2)Deţinătorii cu orice titlu ai terenurilor stabilite prin planurile bazinale de apărare, ca şi ai celor situate în incinte îndiguite sunt obligaţi să permită inundarea temporară, în mod dirijat, a acestora.
(3)Pentru prejudiciile suferite prin inundarea temporară a terenurilor, proprietarii acestora vor fi despăgubiţi conform legii.

Art. 76
(1)În scopul asigurării stabilităţii şi integrităţii digurilor, barajelor şi a altor lucrări de apărare împotriva acţiunilor distructive ale apelor, se interzic:
a)extragerea pământului sau a altor materiale din diguri, baraje sau din alte lucrări de apărare, ca şi din zonele de protecţie a acestora;
b)plantarea arborilor de orice fel pe diguri, baraje şi pe alte lucrări de apărare;
c)păşunarea pe diguri sau baraje, pe maluri sau în albii minore, în zonele în care sunt executate lucrări hidrotehnice şi în zonele de protecţie a acestora;
d)realizarea de balastiere sau lucrări de excavare în albie în zona podurilor, la minimum 1 km în amonte şi la minimum 2 km în aval de pod ori în zona cursurilor de apă care au în lungul lor infrastructura aflată în administrarea instituţiilor publice/societăţilor naţionale/ companiilor naţionale/societăţilor comerciale/regiilor autonome din domeniul transporturilor, construcţiilor şi turismului la o distanţă mai mică decât cea prevăzută în actele normative în vigoare, faţă de zona de protecţie, în zona captărilor de apă din râu, a captărilor cu infiltrare prin mal, a subtraversărilor de conducte sau alte lucrări de artă.

e)circulaţia vehiculelor pe coronamentul digurilor şi al barajelor neamenajate în acest scop;
f)tăierea la ras a perdelelor forestiere de protecţie a digurilor şi lacurilor de acumulare;
g)blocarea golirilor de fund ale barajelor.

(2)Cu acordul Administraţiei Naţionale "Apele Române" sunt permise:
a)depozitarea de materiale şi executarea de construcţii pe diguri, baraje şi în zona altor lucrări de apărare;
b)circulaţia cu vehicule sau trecerea animalelor pe diguri sau baraje prin locuri special amenajate pentru astfel de acţiuni;
c)traversarea sau străpungerea digurilor, barajelor sau a altor lucrări de apărare cu conducte, linii sau cabluri electrice sau de telecomunicaţii, cu alte construcţii sau instalaţii care pot slăbi rezistenţa lucrărilor sau pot împiedica acţiunile de apărare.
(3)Efectuarea lucrărilor prevăzute la alin. (2) lit. c) se realizează sub supravegherea Administraţiei Naţionale "Apele Române".

SECŢIUNEA 51:Managementul riscului la inundaţii
Art. 761
(1)Pentru fiecare district de bazin hidrografic prevăzut la art. 6 alin. (6) se realizează o evaluare preliminară a riscului la inundaţii, în conformitate cu alin. (2).
(2)O evaluare preliminară a riscului la inundaţii are ca scop evaluarea riscurilor potenţiale. Pe baza informaţiilor şi în baza identificării impactului schimbărilor climatice asupra producerii inundaţiilor, evaluarea riscurilor potenţiale va include cel puţin următoarele elemente:
a)hărţi ale bazinului hidrografic, la scară corespunzătoare, incluzând limitele bazinelor hidrografice, ale zonei costiere şi informaţii asupra topografiei şi utilizării terenului;
b)descrierea inundaţiilor care au survenit în trecut şi care au avut efecte negative semnificative asupra sănătăţii umane, a mediului, a patrimoniului cultural şi asupra activităţii economice, pentru care probabilitatea unor evenimente viitoare similare este încă relevantă, atât în ceea ce priveşte amplitudinea acestora, zonele inundabile, precum şi în ceea ce priveşte evaluarea efectelor negative pe care le-ar putea produce;
c)descrierea inundaţiilor istorice semnificative, cu o probabilitate de revenire a evenimentelor, ceea ce ar atrage consecinţe viitoare negative similare;
d)evaluarea consecinţelor negative potenţiale ale viitoarelor inundaţii pentru sănătatea umană, mediu, patrimoniul cultural şi activitatea economică, analizând probleme ca topografia, poziţia cursurilor de apă şi caracteristicile lor generale hidrologice şi geomorfologice, incluzând albiile majore ca zone de retenţie naturală, eficienţa infrastructurii de apărare pentru protecţia împotriva inundaţiilor, poziţionarea zonelor populate, zonele cu activitate economică, zonele favorabile dezvoltării pe termen lung, luând în considerare efectele schimbărilor climatice asupra apariţiei inundaţiilor.
(3)Pentru fiecare district de bazin hidrografic prevăzut la art. 6 alin (6), partajat cu alte state membre, autoritatea publică centrală din domeniul apelor asigură schimbul de informaţii cu autorităţile competente ale statelor membre în cauză.
(4)Autoritatea publică centrală din domeniul apelor asigură evaluarea preliminară a riscului la inundaţii şi raportarea către Comisia Europeană, până la data de 22 decembrie 2011.
Art. 762
(1)Pe baza evaluării preliminare a riscului la inundaţii, prevăzută la art. 761, pentru fiecare district de bazin hidrografic prevăzut la art. 6 alin. (6) se identifică arealele unde există risc potenţial semnificativ de inundare sau unde materializarea acestui risc este probabilă.
(2)Pentru fiecare district de bazin hidrografic prevăzut la art. 6 alin. (6), partajat cu alte state riverane, identificarea zonelor şi evaluarea preliminară a riscului la inundaţii se coordonează între autorităţile competente ale statelor respective.
Art. 763
(1)Pentru zonele identificate în temeiul art. 762 alin. (1) se realizează hărţi de hazard şi, respectiv, de risc la inundaţii, conform normelor metodologice elaborate de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(2)În temeiul art. 762 alin. (2), în cazul râurilor transfrontiere, elaborarea hărţilor zonelor inundabile şi a hărţilor de risc la inundaţii se realizează în baza schimburilor de informaţii dintre statele riverane.
(3)Hărţile de hazard la inundaţii cuprind zonele geografice susceptibile de a fi inundate în următoarele cazuri, în conformitate cu normele prevăzute la alin. (1);
a)inundaţii cu probabilitate mică sau scenarii ale unor evenimente extreme;
b)inundaţii cu probabilitate medie pentru care perioada probabilă de revenire este mai mare sau egală cu 100 de ani;
c)inundaţii cu probabilitate mare, după caz.
(4)Pentru fiecare caz prevăzut la alin. (3), unde exista risc semnificativ de inundaţii, se indică următoarele elemente în conformitate cu normele metodologice prevăzute la alin. (1):
a)suprafaţa zonei inundate;
b)adâncimea sau nivelul apei;
c)viteza de curgere sau debitul inundaţiei corespunzătoare.
(5)Hărţile de risc la inundaţii ce indică potenţialele efecte negative asociate cazurilor de inundaţii prevăzute la alin. (3) se exprimă în următorii parametri:
a)numărul aproximativ de locuitori potenţial afectaţi;
b)tipul de activitate economică din zona potenţial afectată;
c)tipul de aprovizionare cu apă potabilă a populaţiei din zona potenţial afectată şi numărul populaţiei deservite;
d)instalaţiile care pot produce poluare accidentală în cazul inundaţiilor, în conformitate cu anexa nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 152/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2006, precum şi zonele protejate din arealele potenţial afectate prevăzute în anexa nr. 12;
e)indicarea zonelor cu un transport mare de aluviuni, inundaţii cu sedimente grosiere, precum şi informaţii privind alte surse semnificative de poluare.
(6)Autoritatea publică centrală din domeniul apelor asigură raportarea către Comisia Europeană a hărţilor de hazard şi a hărţilor de risc la inundaţii până la data de 22 decembrie 2013, în următoarele condiţii:
a)elaborarea hărţilor de hazard este asigurată de autoritatea publică centrală din domeniul apelor;
b)elaborarea hărţilor de risc la inundaţii este asigurată de consiliile judeţene, cu sprijinul şi coordonarea autorităţilor publice centrale cu competenţe în domeniul elaborării hărţilor de risc natural;
c)toate autorităţile publice centrale care desfăşoară activităţi în zone cu risc semnificativ la inundaţii pun la dispoziţie, cu titlu gratuit, toate informaţiile şi datele necesare pentru realizarea hărţilor de hazard şi a hărţilor de risc la inundaţii;
d)realizarea hărţilor de hazard şi a hărţilor de risc la inundaţii este finanţată de la bugetul de stat, prin bugetele autorităţilor publice centrale prevăzute la lit. b).
Art. 764
(1)pe baza hărţilor prevăzute la art. 763 alin. (3) şi (5), autorităţile publice centrale prevăzute la art. 763 alin. (6) lit. b) realizează planuri de management al riscului la inundaţii, coordonate de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, la nivelul districtului bazinului hidrografic prevăzut la art. 6, pentru zonele identificate potrivit art. 762 alin. (1), şi pentru zonele identificate potrivit art. 768 alin. (1) lit. b) în conformitate cu prevederile alin. (2) şi (3).
(11)Planurile de management al riscului la inundaţii prevăzute la alin. (1), precum şi actualizarea acestora se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

(2)Pentru zonele identificate potrivit art. 762 alin. (1) şi pentru zonele identificate potrivit art. 768 alin. (1) lit. b), obiectivele managementului riscului la inundaţii se axează pe reducerea efectelor negative potenţiale ale inundaţiilor pentru sănătatea umană, mediu, patrimoniul cultural şi activitatea economică, adoptând atât măsuri nestructurale, cât şi măsuri structurale pentru reducerea probabilităţii de inundare.
(3)Planurile de management al riscului la inundaţii includ măsuri pentru atingerea obiectivelor stabilite potrivit alin. (2), precum şi componentele stabilite prin norme metodologice elaborate de autoritatea publică centrală din domeniul apelor şi aprobate prin hotărâre a Guvernului. Aceste planuri de management al riscului la inundaţii iau în considerare aspectele relevante, cum ar fi:
a)costurile şi beneficiile, dimensiunea inundaţiilor şi traseul acestora şi zonele care au potenţialul de a reţine apa din inundaţii, cum ar fi albiile majore, obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă şi subterane stabilite potrivit prevederilor art. 21 şi 22, planurile privind gestionarea solului şi a apei, planificarea teritoriului, utilizarea terenurilor, conservarea naturii, precum şi infrastructura de navigaţie şi portuară;
b)aspectele managementului riscului la inundaţii, cu accent pe prevenirea, protecţia, pregătirea, incluzând prognoza inundaţiilor, avertizarea şi alarmarea în condiţiile specifice unui anumit bazin sau subbazin hidrografic;
c)promovarea practicilor de utilizare durabilă a terenului, îmbunătăţirea capacităţii de retenţie a apei în bazinul hidrografic, precum şi inundările controlate ale anumitor zone în cazul unor evenimente majore.
(4)Pentru bazinele sau subbazinele partajate cu alte state, planurile de management al riscului la inundaţii elaborate potrivit prevederilor alin. (1) nu includ măsurile care, prin dimensiunile şi impactul lor, vor conduce la creşterea semnificativă a riscului de inundaţii în amonte sau în aval pentru ţările vecine, cu excepţia cazului în care aceste măsuri au fost agreate de statele implicate potrivit prevederilor art. 765.
(5)Autoritatea publică centrală din domeniul apelor asigură finalizarea şi publicarea planurilor de management al riscului la inundaţii până la data de 22 decembrie 2015.
Art. 765
(1)Pentru districtele de bazine hidrografice prevăzute la art. 6 care se află în întregime pe teritoriul României, autoritatea publică centrală din domeniul apelor se asigură că se realizează un plan unic de management al riscului la inundaţii sau un set de planuri de management al riscului la inundaţii, coordonate la nivelul districtului de bazin hidrografic.
(2)Pentru districtele de bazine hidrografice care se află în întregime în cadrul Uniunii Europene, autoritatea publică centrală din domeniul apelor asigură coordonarea în scopul de a produce un plan unic internaţional de management al riscului la inundaţii sau un set de planuri de management al riscului la inundaţii coordonat la nivelul districtului hidrografic internaţional. Pentru planurile de management al riscului la inundaţii nerealizate la nivel internaţional trebuie realizate cel puţin planuri pentru partea districtului hidrografic internaţional care aparţine teritoriului naţional, iar acestea vor fi coordonate, pe cât posibil, la nivelul districtului hidrografic internaţional.
(3)Pentru bazinul hidrografic internaţional al fluviului Dunărea sau districtele de bazine hidrografice prevăzute la art. 6 care se extind în afara graniţelor Comunităţii Europene, autoritatea publică centrală din domeniul apelor ia măsuri pentru realizarea unui plan unic de management al riscului la inundaţii sau pentru stabilirea unui set de planuri de management al riscului la inundaţii coordonat la nivelul districtului hidrografic internaţional. Atunci când nu este posibil, se aplică prevederile alin. (2) pentru porţiunile bazinului hidrografic internaţional al fluviului Dunărea care fac parte din teritoriul statelor membre ale Comunităţii Europene.
(4)Dacă se consideră necesar, planurile de management al riscului la inundaţii prevăzute la alin. (2) şi (3) sunt detaliate şi coordonate în colaborare cu autorităţile competente din ţările vecine la nivelul subbazinelor internaţionale.
(5)Dacă autoritatea publică centrală din domeniul apelor identifică o problemă generată de o ţară riverană, care are un impact asupra managementului riscului la inundaţii al apelor naţionale şi care nu poate fi rezolvată la nivel naţional, raportează această problemă Comisiei Europene, precum şi oricărui alt stat membru interesat sau riveran bazinului hidrografic internaţional al fluviului Dunărea şi poate formula recomandări privind modul de rezolvare a acesteia.
Art. 766
(1)Autoritatea publică centrală din domeniul apelor va lua măsura corelării planurilor de management al riscului la inundaţii cu planurile de management ale districtelor bazinelor hidrografice, având ca obiective schimbul de informaţii şi realizarea unei abordări unitare şi corelate pentru atingerea unui beneficiu comun cu privire la obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă şi subterane, conform art. 21 şi 22, şi obiectivele de management al riscului la inundaţii prevăzute în Strategia naţională de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung.

(2)În aplicarea prevederilor alin. (1) se vor avea în vedere în special următoarele:
a)dezvoltarea primelor hărţi de hazard şi de risc la inundaţii şi revizuirea ulterioară a acestora, potrivit prevederilor art. 763 şi 769, să fie realizate astfel încât informaţiile pe care le conţin să fie consecvente cu informaţiile relevante prezentate în conformitate cu normele metodologice prevăzute la art. 764 alin. (3); aceste informaţii sunt coordonate cu revizuirile prevăzute la art. 43 alin. (15) şi pot fi integrate în acestea;
b)dezvoltarea primelor planuri de management al riscului la inundaţii şi a revizuirilor ulterioare, potrivit prevederilor art. 764 şi 769, se efectuează în coordonare cu planurile de amenajare a districtelor bazinelor hidrografice;
c)implicarea activă a tuturor părţilor interesate în temeiul art. 767 este coordonată, după caz, cu implicarea activă a părţilor interesate în temeiul art. 43 alin. (16).
Art. 767
(1)În termen de 90 de zile de la finalizarea evaluării preliminare a riscurilor la inundaţii, a hărţilor de hazard, a hărţilor de risc la inundaţii şi a planurilor de management al riscului la inundaţii, autoritatea publică centrală din domeniul apelor le va pune la dispoziţia publicului.
(2)Autoritatea publică centrală din domeniul apelor elaborează programul pentru producerea, revizuirea şi actualizarea planurilor de management al riscului la inundaţii agreate la nivelul bazinului hidrografic internaţional al fluviului Dunărea, precum şi programul dezbaterilor publice şi al acţiunilor de conştientizare a populaţiei pentru adoptarea măsurilor preventive ce se impun în zonele cu risc ridicat la inundaţii, agreate la nivelul bazinului hidrografic internaţional al fluviului Dunărea, în conformitate cu art. 764-765.
Art. 768
(1)Autoritatea publică centrală din domeniul apelor poate decide să nu realizeze evaluarea preliminară a riscului la inundaţii prevăzută la art. 761 pentru acele districte de bazine hidrografice, subbazine sau zone costiere pentru care:
a)înainte de data de 22 decembrie 2010 a fost realizată o evaluare a riscului la inundaţii în conformitate cu prevederile normelor metodologice sau au fost identificate zone cu risc potenţial semnificativ la inundaţii în conformitate cu prevederile art. 762 alin. (1);
b)a decis, înainte de data de 22 decembrie 2010, să pregătească hărţi de hazard şi de risc la inundaţii şi să creeze planuri de management al riscului la inundaţii în conformitate cu prevederile art. 762-764.
(2)Autoritatea publică centrală din domeniul apelor poate decide să folosească hărţi de hazard şi hărţi de risc la inundaţii pentru districtele bazinelor hidrografice finalizate înainte de data de 22 decembrie 2010, dacă aceste hărţi oferă un nivel de informare echivalent cerinţelor prevăzute la art. 763 şi aceste hărţi au fost realizate în conformitate cu normele metodologice prevăzute la art. 764 alin. (3) şi cu anexa nr. 7.
(3)Autoritatea publică centrală din domeniul apelor poate decide să folosească planurile de management al riscului la inundaţii pentru bazinele hidrografice finalizate înainte de data de 22 decembrie 2010, cu condiţia ca aceste planuri să fie echivalente cu cerinţele prevăzute la art. 764 şi să fie realizate în conformitate cu prevederile normelor metodologice.
(4)Prevederile alin. (1)-(3) se aplică fără a aduce atingere prevederilor art. 769.
Art. 769
(1)Evaluarea preliminară a riscului la inundaţii este revizuită şi, dacă este necesar, actualizată până la data de 22 decembrie 2018 şi apoi reactualizată la fiecare 6 ani.
(2)Hărţile de hazard şi de risc la inundaţii sunt revizuite şi, dacă este necesar, actualizate până la data de 22 decembrie 2019 şi apoi reactualizate la fiecare 6 ani.
(3)Planurile de management al riscului la inundaţii sunt revizuite şi, dacă este necesar, actualizate, în conformitate cu normele metodologice prevăzute la art. 764 alin. (3), până la data de 22 decembrie 2021 şi ulterior la fiecare 6 ani.
(4)Revizuirile prevăzute la alin. (1) şi (3) se realizează luând în considerare şi impactul schimbărilor climatice asupra apariţiei inundaţiilor.
Art. 7610
(1)Autoritatea publică centrală din domeniul apelor pune la dispoziţia Comisiei Europene evaluările preliminare ale riscului la inundaţii, cuprinzând zonele cu pericolele la inundaţii, hărţile de hazard, hărţile de risc la inundaţii şi planurile de management al riscului la inundaţii, potrivit prevederilor art. 761, 763 şi 764, precum şi revizuirile acestora sau, după caz, actualizările acestora, în termen de 3 luni de la datele prevăzute la art. 761 alin. (4), art. 763 alin. (6), art. 764 alin. (5) şi art. 769.
(2)Autoritatea publică centrală din domeniul apelor informează Comisia Europeană în legătură cu deciziile luate în conformitate cu prevederile art. 768 alin. (1)-(3) şi îi pune la dispoziţie informaţiile necesare privind respectivele decizii până la datele prevăzute la art. 761 alin. (4), art. 763 alin. (6) şi art. 764 alin. (5).
Art. 7611
Autoritatea publică centrală din domeniul apelor transmite Comisiei Europene textele principalelor dispoziţii de drept intern pe care le emite sau pe care Guvernul le emite în domeniul reglementat de prezenta lege.

Secţiunea 6:Participarea publicului
Art. 77
(1)Pentru aplicarea prevederilor prezentei legi privind protecţia apelor de suprafaţă şi subterane, precum şi pentru asigurarea alimentării cu apă, autoritatea publică centrală din domeniul apelor poate lua măsuri ce afectează interesele utilizatorilor de apă, ale riveranilor sau publicului, numai după consultarea acestora, cu excepţia unor situaţii speciale, cum ar fi secete, inundaţii sau altele asemenea.

(2)În vederea realizării consultării prevăzute la alin. (1), autoritatea publică centrală din domeniul apelor şi, după caz, Administraţia Naţională «Apele Române» sau administraţii bazinale de apă vor publica în ziarul local o informare cu privire la măsurile propuse. Aceeaşi informare se transmite şi utilizatorilor de apă, riveranilor, precum şi oricărei alte persoane ce ar putea fi afectată.

(3)Măsurile propuse, ca şi orice documentaţie de fundamentare a acestora se vor ţine la dispoziţia publicului de către unităţile prevăzute la alin. (2).
(4)Comentariile, observaţiile sau propunerile scrise asupra măsurilor propuse se vor transmite celui care a făcut informarea, în termen de cel mult 45 de zile de la data publicării acesteia.
(5)În cazul propunerii unor măsuri speciale, importante sau controversate, emitentul informării va organiza o dezbatere publică a acesteia, după 60 de zile de la publicarea informării.
(51)În cazul în care măsurile prevăzute la alin. (1) afectează alimentarea cu apă a populaţiei, la informarea şi consultarea publicului va colabora autoritatea publică centrală din domeniul sănătăţii şi autorităţile sale teritoriale.

(6)Autoritatea publică centrală din domeniul apelor sau, după caz, Administraţia Naţională "Apele Române" va analiza toate observaţiile şi propunerile făcute, înainte de a lua o hotărâre. Textul hotărârii şi al motivaţiei acesteia vor fi puse la dispoziţia publicului.

(7)Procedura privind participarea utilizatorilor de apă, riveranilor şi publicului la activitatea de consultare va fi stabilită de autoritatea publică centrală din domeniul apelor.