Legea 107/1996 Legea apelor

M.Of. 244

În vigoare
Versiune de la: 8 Iulie 2024
Legea 107/1996 Legea apelor
Dată act: 25-sept-1996
Emitent: Parlamentul
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
CAPITOLUL I:Dispoziţii generale
Art. 1
(1)Apele reprezintă o resursă naturală regenerabilă, vulnerabilă şi limitată, element indispensabil pentru viaţă şi pentru societate, materie primă pentru activităţi productive, sursă de energie şi cale de transport, factor determinant în menţinerea echilibrului ecologic.
(11)Apa nu este un produs comercial oarecare, ci este un patrimoniu natural care trebuie protejat, tratat şi apărat ca atare, fiind o resursă strategică de siguranţă şi securitate naţională.

(12)Apele subterane şi de suprafaţă ale României sunt bogăţii de interes public.

(2)Apele fac parte din domeniul public al statului. Cunoaşterea, protecţia, punerea în valoare şi utilizarea durabilă a resurselor de apă sunt acţiuni de interes general.

(3)Dreptul de folosinţă, cât şi obligaţiile corespunzătoare rezultate din protecţia şi conservarea resurselor de apă vor fi exercitate în conformitate cu prevederile prezentei legi, cu excepţia apelor geotermale pentru care se vor adopta reglementări specifice.
(4)Apele, malurile şi albiile acestora, indiferent de persoana fizică sau juridică care le administrează, sunt supuse dispoziţiilor prezentei legi, precum şi prevederilor din convenţiile internaţionale la care România este parte.
(5)Sunt, de asemenea, supuse dispoziţiilor prezentei legi lucrările care se construiesc pe ape sau care au legătură cu apele şi prin care, direct ori indirect, se produc modificări temporare sau definitive asupra calităţii apelor ori regimului de curgere a acestora.
(6)Conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea mediului acvatic, în condiţiile utilizării durabile a resurselor de apă, au la bază principiile precauţiei, prevenirii, evitării daunelor la sursă şi poluatorul plăteşte şi trebuie să ţină seama de vulnerabilitatea ecosistemelor acvatice situate în Delta Dunării şi în Marea Neagră, deoarece echilibrul acestora este strâns influenţat de calitatea apelor interioare care se varsă în acestea.

Art. 2
Prevederile prezentei legi au ca scop:
a)conservarea, dezvoltarea şi protecţia resurselor de apă, precum şi asigurarea unei curgeri libere a apelor;
b)protecţia împotriva oricărei forme de poluare şi de modificare a caracteristicilor resurselor de apă, a malurilor şi albiilor sau cuvetelor acestora;
c)atingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă şi subterane;

d)conservarea şi protejarea ecosistemelor acvatice;
e)asigurarea alimentării cu apă potabilă a populaţiei şi a salubrităţii publice;
f)gospodărirea durabilă a apei şi repartiţia raţională şi echilibrată a acestei resurse, cu menţinerea şi cu ameliorarea calităţii şi regenerării naturale a apelor;

g)apărarea împotriva inundaţiilor şi oricăror alte fenomene hidrometeorologice periculoase;
g1)managementul riscului la inundaţii, cu scopul de a reduce consecinţele negative pentru sănătatea umană, mediu, patrimoniul cultural şi activitatea economică;

h)satisfacerea cerinţelor de apă ale agriculturii, industriei, producerii de energie, a transporturilor, aquaculturii, turismului, agrementului şi sporturilor nautice, ca şi ale oricăror alte activităţi umane.
i)integrarea aspectelor cantitative şi calitative atât pentru apele de suprafaţă, cât şi pentru apele subterane care aparţin aceluiaşi sistem ecologic, hidrologic şi hidrogeologic;
j)asigurarea protecţiei ecosistemelor acvatice situate în imediata vecinătate a coastelor, în golfuri sau aflate în Marea Neagră;
k)promovarea utilizării durabile a apelor pe baza protecţiei pe termen lung a resurselor disponibile de apă;
l)conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea mediului acvatic prin măsuri specifice pentru reducerea progresivă a evacuărilor, emisiilor sau pierderilor de substanţe prioritare şi încetarea sau eliminarea treptată a evacuărilor, emisiilor sau pierderilor de substanţe prioritar periculoase;
m)reducerea progresivă a poluării apelor subterane şi prevenirea poluării ulterioare;
n)atingerea obiectivelor Convenţiei pentru protecţia Mării Negre împotriva poluării în ceea ce priveşte încetarea sau eliminarea etapizată a evacuărilor, emisiilor sau pierderilor de substanţe prioritare pentru atingerea în mediul marin a concentraţiilor acestor substanţe aproape de valorile fondului natural şi aproape de valoarea zero pentru substanţele de sinteză;
o)prevenirea deteriorării ulterioare, protecţia şi îmbunătăţirea stării ecosistemelor acvatice şi, în ceea ce priveşte cerinţele de apă, a ecosistemelor terestre şi a zonelor umede ce depind în mod direct de ecosistemele acvatice.

Art. 21
(1)Obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă şi subterane sunt:
a)prevenirea deteriorării tuturor corpurilor de apă de suprafaţă;

b)protecţia şi îmbunătăţirea calităţii corpurilor de apă de suprafaţă în scopul atingerii stării bune a acestora, în conformitate cu prevederile anexei nr. 11, până la data de 22 decembrie 2015;

c)protecţia şi îmbunătăţirea tuturor corpurilor de apă artificiale sau puternic modificate în scopul realizării unui potenţial ecologic bun sau a unei stări chimice bune a acestora, în conformitate cu prevederile anexei nr. 11, până la data de 22 decembrie 2015;
d)reducerea progresivă a poluării datorate substanţelor prioritare şi încetarea sau eliminarea treptată a evacuărilor şi a pierderilor de substanţe prioritar periculoase, în conformitate cu Lista substanţelor prioritare în domeniul apei, prevăzută în anexa nr. 5;

e)prevenirea sau limitarea aportului de poluanţi în apele subterane şi prevenirea deteriorării stării tuturor corpurilor de apă subterane;

f)protecţia şi îmbunătăţirea calităţii corpurilor de apă subterane şi asigurarea unui echilibru între debitul prelevat şi reîncărcarea apelor subterane, cu scopul realizării unei stări bune a apelor subterane, în conformitate cu prevederile anexei nr. 11, până la data de 22 decembrie 2015;

g)inversarea oricărei tendinţe semnificative şi durabile de creştere a concentraţiei oricărui poluant rezultate din impactul activităţii umane, pentru a reduce în mod progresiv poluarea apei subterane.
(2)Condiţiile şi obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă şi subterane, specifice zonelor protejate cuprinse în anexa nr. 12, trebuie să fie îndeplinite până la data de 22 decembrie 2015, cu excepţia cazului când este altfel prevăzut în legislaţia pe baza căreia au fost stabilite în mod individual aceste zone protejate.

(3)În cazul în care unui corp de apă dat îi sunt aplicabile mai mult decât un obiectiv dintre cele prevăzute la alin. (1) şi (2), corpul de apă trebuie să îndeplinească cel mai sever dintre aceste obiective.
Art. 22
(1)În scopul realizării unei protecţii eficiente şi integrate a tuturor apelor şi a mediului acvatic şi al realizării obiectivelor de protecţia apelor şi mediului acvatic ale prezentei legi, se vor realiza delimitarea corpurilor de apă şi desemnarea corpurilor de apă artificiale sau puternic modificate, în conformitate cu procedurile prevăzute în anexa nr. 13.
(2)Un corp de apă de suprafaţă este desemnat ca fiind artificial sau puternic modificat, atunci când:
a)schimbările caracteristicilor hidromorfologice ale acestui corp de apă, necesare pentru atingerea stării ecologice bune, ar putea avea efecte negative importante asupra mediului în general, navigaţiei, inclusiv amenajarea facilităţilor portuare sau de agrement, activităţilor pentru scopul cărora este stocată apa, cum sunt alimentarea cu apă, producerea de energie sau irigaţiile, regularizarea curgerii apei, apărarea împotriva inundaţiilor, drenajul terenurilor şi a altor activităţi egale ca importanţă cu cele prevăzute pentru dezvoltarea durabilă;
b)caracteristicile artificiale sau modificate ale corpului de apă, impuse de folosinţele beneficiare, nu pot să fie realizate în mod rezonabil, din motive de fezabilitate tehnică sau costuri disproporţionate, prin alte mijloace care sunt în mod semnificativ opţiuni mai bune din punct de vedere al protecţiei mediului.
(3)Desemnarea corpurilor de apă artificiale sau puternic modificate, inclusiv motivele desemnării vor fi prezentate în planurile de management ce se constituie ca parte componentă de gospodărire calitativă a schemelor directoare de amenajare şi management ale bazinelor hidrografice, denumite în continuare scheme directoare, şi ulterior revizuite la fiecare 6 ani, în conformitate cu prevederile art. 43.

Art. 23
Termenele limită prevăzute la art. 21 pot fi extinse în scopul realizării etapizate a obiectivelor pentru corpurile de apă, numai în situaţia în care nu se produc deteriorări ale stării corpurilor de apă afectate şi atunci când sunt îndeplinite condiţiile următoare:
a)măsurile identificate pentru îmbunătăţirea stării corpurilor de apă nu pot fi realizate prin mijloace tehnic fezabile, precum şi din considerente economice, până la termenul-limită stabilit la art. 21, din cel puţin unul dintre următoarele motive:
(i)nivelul îmbunătăţirilor cerute poate fi realizat, din considerente tehnice, numai în etape care depăşesc termenul-limită;
(ii)finalizarea implementării măsurilor până la termenul-limită este extrem de costisitoare, ducând la costuri disproporţionate;
(iii)condiţiile naturale nu permit îmbunătăţirea stării corpului de apă până la termenul-limită;

b)extinderea termenului limită şi motivele acesteia sunt stabilite şi explicate în mod specific în schema directoare;
c)extinderea termenului trebuie să se limiteze la cel mult două reactualizări ulterioare ale schemei directoare, cu excepţia cazurilor în care condiţiile naturale sunt de aşa natură încât obiectivele nu pot fi realizate în această perioadă;
d)în schema directoare este prezentat un rezumat al măsurilor necesare pentru a aduce corpurile de apă, în mod progresiv, la starea cerută până la termenul limită extins, motivele pentru orice întârziere semnificativă a realizării măsurilor operaţionale şi planificarea implementării acestora. Orice revizuire a aplicării acestor măsuri şi un rezumat al măsurilor adiţionale se includ, de asemenea, în reactualizările ulterioare ale schemei directoare.
Art. 24
În situaţia în care se constată că anumite corpuri de apă sunt foarte afectate de activitatea umană sau condiţiile naturale identificate în conformitate cu art. 43 alin. (14) sunt de asemenea natură încât obiectivele prevăzute la art. 21 alin. (1) şi (2) sunt nerealizabile din punct de vedere tehnic ori implică costuri disproporţionate, pot fi adoptate obiective mai puţin severe numai dacă sunt îndeplinite cumulativ condiţiile următoare:
a)necesităţile socioeconomice şi de protecţie a mediului determinate de astfel de activităţi umane nu pot fi realizate prin alte mijloace care constituie o opţiune semnificativ mai bună din punctul de vedere al protecţiei mediului şi care nu implică cheltuieli disproporţionate;
b)se asigură atingerea celei mai bune stări posibile din punct de vedere ecologic şi chimic pentru corpurile de apă de suprafaţă luând în considerare impactul ce nu poate fi evitat în mod rezonabil din cauza naturii, activităţii umane sau poluării;

c)se asigură cele mai mici modificări posibile ale stării bune pentru corpurile de apă subterane, având în vedere impactul ce nu poate fi evitat în mod rezonabil din cauza naturii activităţii umane sau poluării;
d)nu se produce deteriorarea ulterioară a stării corpurilor de apă;
e)obiectivele mai puţin severe stabilite, precum şi motivele deciziei de stabilire a acestora sunt menţionate în mod specific în planurile de management prevăzute la art. 43 alin. (1), iar aceste obiective sunt revizuite la fiecare 6 ani.

Art. 25
Deteriorarea temporară a stării corpurilor de apă nu se consideră încălcare a prevederilor prezentei legi, dacă aceasta este rezultatul unor circumstanţe cu cauze naturale sau de forţă majoră, care apar în mod excepţional ori care nu pot fi anticipate în mod rezonabil, cum ar fi inundaţiile excepţionale şi seceta prelungită, sau dacă este rezultatul circumstanţelor datorate accidentelor care nu pot fi anticipate în mod rezonabil şi numai dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a)sunt luate toate măsurile pentru prevenirea deteriorării suplimentare a stării corpurilor de apă şi pentru a nu se compromite atingerea obiectivelor de mediu pentru alte corpuri de apă de suprafaţă şi subterane care nu au fost afectate de aceste circumstanţe;
b)sunt stabilite în planurile de management al bazinului hidrografic condiţiile în care pot fi declarate circumstanţele excepţionale sau care nu pot fi prevăzute în mod rezonabil, inclusiv adoptarea indicatorilor adecvaţi;
c)sunt incluse în programul de măsuri din schema directoare măsurile ce trebuie luate în astfel de circumstanţe excepţionale, care nu trebuie să compromită refacerea calităţii corpului de apă odată ce circumstanţele încetează;
d)sunt reanalizate anual efectele circumstanţelor care sunt excepţionale sau care nu pot fi în mod rezonabil prevăzute anual în conformitate cu prevederile art. 23 lit. a) şi sunt luate toate măsurile fezabile în scopul aducerii corpului de apă la starea sa anterioară efectelor acelor circumstanţe, de îndată ce este posibil ca acestea să fie implementate;
e)este cuprins un rezumat al efectelor circumstanţelor şi al măsurilor luate sau ce urmează a fi luate în conformitate cu prevederile lit. a) şi d) în schema directoare la următoarea reactualizare a acesteia.

Art. 26
(1)În cadrul fiecărui district de bazin hidrografic se identifică toate corpurile de apă folosite pentru captarea apei destinate consumului uman, care furnizează în medie mai mult de 10 m3/zi sau care deservesc mai mult de 50 de persoane, precum şi acele corpuri de apă care se intenţionează să se folosească în viitor în acest scop.
(2)Corpurile de apă utilizate pentru captarea apei destinate consumului uman, care furnizează în medie mai mult de 100 m3/zi, se monitorizează în conformitate cu prevederile anexei nr. 13.
Art. 27
(1)Obiectivele prevăzute la art. 21 alin. (1) şi (2) nu se consideră neîndeplinite atunci când:
a)nerealizarea unei stări bune a apelor subterane, a unei stări ecologice bune sau, acolo unde este cazul, a unui potenţial ecologic bun ori nerealizarea prevenirii deteriorării stării corpului de apă de suprafaţă sau subterană este rezultatul unor noi modificări ale caracteristicilor fizice ale unui corp de apă de suprafaţă sau al modificării nivelului corpurilor de apă subterane;
b)nerealizarea prevenirii deteriorării de la starea foarte bună la starea bună a corpurilor de apă este rezultatul unor noi activităţi umane, în scopul dezvoltării durabile.
(2)Prevederile alin. (1) se aplică numai atunci când sunt întrunite cumulativ următoarele condiţii:
a)sunt luate toate măsurile pentru reducerea impactului negativ asupra stării corpurilor de apă;
b)motivele acestor modificări sau alterări sunt stabilite şi explicate în mod specific în planul de management, iar obiectivele sunt revizuite la fiecare 6 ani;
c)motivele acestor modificări sau alterări sunt de interes public deosebit şi/sau beneficiile aduse mediului ori societăţii de realizarea obiectivelor prevăzute la art. 21 alin. (1) şi (2) sunt depăşite de beneficiile noilor modificări sau alterări aduse sănătăţii umane, menţinerii siguranţei populaţiei ori dezvoltării durabile;
d)deservirea folosinţelor beneficiare, care a condus la acele modificări sau alterări ale corpurilor de apă, nu poate fi realizată, din motive de fezabilitate tehnică sau din cauza costurilor disproporţionate, prin alte mijloace care sunt o opţiune semnificativ mai bună din punctul de vedere al protecţiei mediului.

Art. 28
(1)În vederea protecţiei şi conservării resurselor de apă de suprafaţă, evacuările în aceste ape sunt reglementate până la data de 22 decembrie 2012, prin utilizarea unei abordări combinate, prin stabilirea şi implementarea controlului emisiilor, bazat pe cele mai bune tehnici disponibile, sau a valorilor-limită ale emisiilor ori, în cazul presiunilor difuze, a controlului şi a celor mai bune practici din punctul de vedere al mediului, stabilite în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2006, Hotărârea Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificările şi completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, cu modificările şi completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu orice altă reglementare naţională relevantă conformă cu legislaţia comunitară.
(2)În cazul în care un obiectiv de calitate sau un standard de calitate, stabilit în conformitate cu prevederile prezentei legi şi ale Hotărârii Guvernului nr. 351/2005, cu modificările şi completările ulterioare, sau ale oricărei alte reglementări naţionale relevante conforme cu legislaţia comunitară, necesită condiţii mai stricte decât cele rezultate ca urmare a aplicării prevederilor alin. (1), se stabilesc controale mai stricte ale emisiilor.

Art. 29
(1)În cazul aplicării prevederilor art. 22-25 şi ale art. 27, trebuie să se asigure că aplicarea acestora nu va exclude sau nu va compromite permanent atingerea obiectivelor prevăzute la art. 21 în alte corpuri de apă din cadrul aceluiaşi district al bazinului hidrografic şi că acest lucru este în conformitate cu alte reglementări în vigoare.
(2)Etapele pentru asigurarea aplicării noilor prevederi, inclusiv aplicarea prevederilor art. 22-25 şi ale art. 27, garantează cel puţin acelaşi nivel de protecţie cu cel existent în legislaţia în vigoare.

Art. 210
Pentru prevenirea deteriorării stării tuturor corpurilor de apă de suprafaţă, în condiţiile aplicării prevederilor art. 25 şi 27, autoritatea publică centrală din domeniul apelor trebuie să prevadă în programele de măsuri din planurile de management, ce se constituie ca parte componentă de gospodărire calitativă a schemelor directoare, măsurile necesare, fără a aduce atingere prevederilor art. 29.
Art. 211
(1)Pentru prevenirea şi controlul poluării apelor subterane, autoritatea publică centrală din domeniul apelor elaborează Planul naţional de protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării, care se adoptă prin hotărâre a Guvernului.
(2)Planul prevăzut la alin. (1) va include criteriile pentru evaluarea stării chimice bune a apelor subterane şi criteriile pentru identificarea tendinţelor crescătoare semnificative şi durabile în concentraţiile poluanţilor şi pentru definirea punctelor de pornire pentru inversarea acestor tendinţe.
(3)Măsurile rezultate din aplicarea planului prevăzut la alin. (1) vor fi incluse în programele de măsuri asociate planurilor de management al bazinelor hidrografice.
Art. 212
Pentru reducerea treptată a poluării cu substanţe prioritare şi eliminarea treptată a emisiilor, evacuărilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase, precum şi prevenirea deteriorării stării tuturor corpurilor de apă de suprafaţă, autoritatea publică centrală din domeniul apelor trebuie să introducă măsurile necesare pentru:
a)evitarea poluării apelor cu una sau mai multe substanţe prioritar periculoase, prevăzute în anexa nr. 5, care prezintă un risc semnificativ pentru apă sau mediul acvatic, inclusiv pentru apa captată în scop potabil, prin elaborarea de norme de calitate în domeniul apelor, pentru apele de suprafaţă afectate de evacuările ce conţin aceste substanţe, şi a unor măsuri de control al emisiilor principalelor surse ale acestor evacuări, bazate, printre altele, pe luarea în considerare a tuturor măsurilor tehnice de reducere a evacuărilor;
b)preluarea în legislaţia naţională, în conformitate cu termenele stabilite la nivel comunitar, a noilor norme de calitate în domeniul apelor pentru apele de suprafaţă, în situaţia în care la nivel comunitar se adoptă astfel de norme;
c)identificarea de noi substanţe prioritar periculoase şi elaborarea, în cel mult 5 ani de la identificare, a normelor de calitate adecvate în domeniul apelor de suprafaţă şi a măsurilor pentru controlul emisiilor din principalele surse punctiforme.
d)actualizarea periodică, prin hotărâre a Guvernului, a Listei substanţelor prioritare în domeniul apei prevăzute în anexa nr. 5, precum şi a normelor de calitate prevăzute la lit. b)

Art. 213
Autoritatea publică centrală din domeniul apelor trebuie să prevadă în programele de măsuri din planurile de management măsurile necesare pentru prevenirea deteriorării stării tuturor corpurilor de apă subterane, în condiţiile aplicării prevederilor art. 25 şi 27, fără a aduce atingere prevederilor art. 29, inclusiv prin interzicerea evacuărilor directe de poluanţi în apele subterane, cu excepţiile prevăzute la art. 20 şi în anexa nr. 3, lit. C "Conţinutul programelor de măsuri".
Art. 214
Autoritatea publică centrală din domeniul apelor trebuie să prevadă în programele de măsuri din planurile de management măsurile necesare pentru inversarea tendinţei semnificative şi susţinute de creştere a concentraţiei oricărui poluant rezultate din impactul activităţii umane în conformitate cu prevederile art. 25 şi 27, fără a aduce atingere prevederilor art. 29, în scopul reducerii în mod treptat a poluării apei subterane.

Art. 3
(1)Aparţin domeniului public al statului apele de suprafaţă cu albiile lor minore cu lungimi mai mari de 5 km şi cu bazine hidrografice ce depăşesc suprafaţa de 10 km2, malurile şi cuvetele lacurilor, precum şi apele subterane, apele maritime interioare, faleza şi plaja mării, cu bogăţiile lor naturale şi potenţialul valorificabil, marea teritorială şi fundul apelor maritime.

(11)Aparţin domeniului public al statului albiile sectoarelor cursurilor de apă cu lungimi mai mici de 5 km şi cu bazine hidrografice care nu depăşesc suprafaţa de 10 km2, sectoare amenajate cu lucrări de gospodărire a apelor, aflate în domeniul public de interes naţional şi amplasate în zona de confluenţă a cursului de apă principal.

(2)Albiile minore ale cursurilor de apă cu lungimi mai mici de 5 km şi cu bazine hidrografice ce nu depăşesc suprafaţa de 10 km2, pe care apele nu curg permanent, aparţin deţinătorilor, cu orice titlu, ai terenurilor pe care se formează sau curg. Proprietarii acestor albii trebuie să folosească aceste ape în concordanţă cu condiţiile generale de folosire a apei în bazinul respectiv.

(3)Insulele, care nu sunt în legătură cu terenurile cu mal la nivelul mediu al apei, aparţin proprietarului albiei apei.
(31)Lacurile de acumulare permanente a căror execuţie a fost finanţată din fonduri alocate de la bugetul de stat, lucrările hidrotehnice aferente şi suprafeţele din lac aflate sub cota coronamentului barajului fac parte din domeniul public al statului şi se includ în categoria terenurilor acoperite de apă, asimilându-se cu noţiunea de albie minoră. Administraţia Naţională "Apele Române" este singura autoritate de administrare a acestora, cu excepţia bunurilor deţinute, prin efectul actelor normative, de către terţe persoane.

(32)Persoanele care au obţinut dreptul de proprietate asupra suprafeţelor de teren cuprinse între nivelul normal de retenţie şi cota coronamentului, din jurul lacurilor de acumulare permanente, conform prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ori ale prezentei legi sau potrivit unor hotărâri judecătoreşti definitive, pot cere despăgubiri de la instituţia publică/autoritatea/unitatea administrativ-teritorială care exercită/gestionează, în numele statului, dreptul de proprietate publică.
(33)Prin derogare de la art. 87 alin. (5), art. 166 alin. (2) lit. g) şi art. 299 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, şi de la art. 867 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Administraţia Naţională "Apele Române" preia în administrare temporară, în vederea realizării investiţiilor de interes public naţional, bunurile din domeniul public aflate în administrarea persoanelor juridice de drept public, pe bază de protocol. Administrarea temporară încetează după data finalizării lucrărilor, cu predarea către utilizatori.

(4)Apa subterană poate fi folosită de proprietarul terenului, numai în măsura în care este utilizată conform art. 9 alin. (2).
(5)Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) pepinierele şi crescătoriile piscicole.

Art. 4
(1)Resursele de apă, de suprafaţă şi subterane sunt monopol natural de interes strategic. Stabilirea regimului de folosire a resurselor de apă, indiferent de forma de proprietate, este un drept exclusiv al Guvernului, exercitat prin autoritatea publică centrală din domeniul apelor.

(2)Apele din domeniul public se dau în administrare Administraţiei Naţionale "Apele Române" de către autoritatea publică centrală din domeniul apelor, în condiţiile legii.

(3)Reglementarea navigaţiei şi a activităţilor conexe acesteia pe căile navigabile se face de către autoritatea publică centrală din domeniul transporturilor, prin unităţi de profil.

(4)Faza atmosferică a circuitului apei în natură poate fi modificată artificial numai de autoritatea publică centrală din domeniul apelor şi de cei autorizaţi de acesta, în condiţiile legii.

Art. 5
(1)Apele utilizate pentru prelevarea de apă în scopul potabilizării, identificate conform art. 26, se protejează pentru evitarea alterării calităţii acestora, pentru a reduce nivelul de tratare în procesul de producere a apei potabile, în vederea menţinerii parametrilor de calitate prevăzuţi în Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi pentru îndeplinirea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă şi subterane stabilite la art. 21. În jurul surselor şi instalaţiilor de alimentare cu apă potabilă, al surselor de ape minerale şi al lacurilor terapeutice se instituie zone de protecţie sanitară cu regim sever sau cu regim de restricţii, precum şi perimetre de protecţie hidrogeologică. Dreptul de proprietate asupra surselor şi instalaţiilor de alimentare cu apă potabilă, surselor de ape minerale şi lacurilor şi nămolurilor terapeutice se extinde şi asupra zonelor de protecţie sanitară cu regim sever.

(2)Regimul de exploatare a apelor subterane, a lacurilor, zonelor umede şi ariilor protejate, a zonelor de protecţie sanitară, precum şi regimul privind navigaţia pe cursurile de apă naturale sau artificiale, pe apele maritime interioare şi pe marea teritorială, ca şi lucrările, construcţiile sau instalaţiile aferente sunt supuse prevederilor prezentei legi şi reglementărilor specifice.

(3)Popularea cu elemente de ihtiofaună a unui corp de apă sau a unui sector de corp de apă se face doar cu specii indigene, cu informarea prealabilă a autorităţii competente în domeniul apelor şi cu acceptul administratorului în cazul ariilor naturale protejate.

(4)Normele speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale din domeniul apelor şi a autorităţii publice centrale din domeniul sănătăţii.

(5)Supravegherea calităţii apei potabile şi a apei de îmbăiere se asigură de către autoritatea publică centrală din domeniul sănătăţii, precum şi de autorităţile publice locale, conform prevederilor în vigoare.

Art. 51
(1)La nivelul fiecărui bazin hidrografic se va stabili un registru al zonelor protejate, care va include toate corpurile de apă folosite pentru prelevare în scopul potabilizării, precum şi celelalte zone protejate cuprinse în anexa nr. 12.
(2)Registrul zonelor protejate va fi realizat şi reactualizat prin grija Administraţiei Naţionale "Apele Române".
(3)La nivelul fiecărui district de bazin hidrografic se realizează evaluarea preliminară a riscului la inundaţii, hărţile de hazard şi risc la inundaţii şi planurile de management al riscului la inundaţii, în conformitate cu prevederile art. 762-764.
(4)Evaluarea preliminară a riscului la inundaţii, hărţile de hazard şi de risc la inundaţii şi planurile de management al riscului la inundaţii se întocmesc conform unei metodologii elaborate de autoritatea publică centrală în domeniul apelor, aprobată prin hotărâre a Guvernului.
(5)Datele din Registrul zonelor protejate, necesare la elaborarea planurilor de amenajare şi de urbanism, au caracter public şi se pun la dispoziţia celor interesaţi, la cerere, potrivit prevederilor prezentei legi.

Art. 6
(1)Activitatea de gospodărire unitară, raţională şi integrată a apelor se organizează şi se desfăşoară pe bazine hidrografice, ca entităţi geografice indivizibile de gospodărire cantitativă şi calitativă a resurselor de apă. Gospodărirea apelor trebuie să considere ca un tot unitar apele de suprafaţă şi subterane, atât sub aspect calitativ şi cantitativ, cât şi al riscului la inundaţii, în scopul dezvoltării durabile.

(2)Gospodărirea apelor se bazează pe principiul solidarităţii umane şi interesului comun, prin colaborare şi cooperare strânsă, la toate nivelurile administraţiei publice, a utilizatorilor de apă, a reprezentanţilor colectivităţilor locale şi a populaţiei, pentru realizarea maximului de profit social.
(3)România face parte din bazinul hidrografic internaţional al fluviului Dunărea. Pentru porţiunea din bazinul hidrografic internaţional al fluviului Dunărea care este cuprinsă în teritoriul României, inclusiv apele costiere ale Mării Negre, se elaborează planul de management aferent acestui bazin hidrografic internaţional, componenta de gospodărire calitativă a schemelor directoare.

(4)Autoritatea competentă pentru elaborarea porţiunii de plan prevăzute la alin. (3) şi pentru managementul riscului la inundaţii este autoritatea publică centrală din domeniul apelor.

(5)Administrarea bazinelor hidrografice naţionale prevăzute în prezenta lege ca bazine hidrografice se face la nivelul districtelor de bazin de către administraţiile bazinale de apă ale Administraţiei Naţionale "Apele Române".

(6)La nivel naţional sunt stabilite următoarele districte de bazine hidrografice: Someş-Tisa, Crişuri, Mureş, Banat, Jiu, Olt, Argeş-Vedea, Buzău-Ialomiţa, Siret, Prut-Bârlad şi Dobrogea-Litoral, delimitate potrivit anexei nr. 14.

Art. 61
(1)În coordonarea autorităţii publice centrale din domeniul apelor se înfiinţează Administraţia Naţională «Apele Române», instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, finanţată din venituri proprii, aşa cum sunt definite în art. 80, prin reorganizarea Administraţiei Naţionale «Apele Române» care funcţiona cu statut de regie autonomă.
(2)Administraţia Naţională "Apele Române" are în subordine administraţii bazinale de apă, organizate la nivelul districtelor de bazin hidrografic ca instituţii publice cu personalitate juridică.

Art. 7
(1)Elaborarea strategiei şi politicii naţionale în domeniul gospodăririi apelor, asigurarea coordonării şi controlului aplicării reglementărilor interne şi internaţionale în acest domeniu se realizează de către autoritatea publică centrală din domeniul apelor.

(2)Gestionarea cantitativă şi calitativă a resurselor de apă, administrarea lucrărilor de gospodărire a apelor şi a reţelei naţionale de observaţii pentru gospodărirea apelor, astfel cum sunt prevăzute la art. 36, precum şi aplicarea strategiei şi a politicii naţionale, cu respectarea reglementărilor naţionale în domeniu, se realizează de Administraţia Naţională «Apele Române», prin administraţiile bazinale de apă din subordinea acesteia.

(3)Pe lângă autoritatea publică centrală din domeniul apelor funcţionează: Consiliul interministerial al apelor, Comitetul ministerial pentru situaţii de urgenţă, Comisia naţională pentru siguranţa barajelor şi a altor lucrări hidrotehnice, Comisia naţională pentru siguranţa digurilor, Centrul român pentru reconstrucţia ecologică a râurilor şi Comitetul naţional român pentru Programul hidrologic internaţional, organisme cu caracter consultativ.

(4)Regulamentul de organizare şi funcţionare al Consiliului interministerial al apelor se aprobă prin hotărâre a Guvernului, iar cele ale Comitetului ministerial pentru situaţii de urgenţă, Comisiei naţionale pentru siguranţa barajelor şi a altor lucrări hidrotehnice, Comisiei naţionale pentru siguranţa digurilor, Centrului român pentru reconstrucţia ecologică a râurilor şi lacurilor şi ale Comitetului naţional român pentru Programul hidrologic internaţional, prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul apelor. Secretariatele tehnice permanente ale acestor organisme se asigură de către autoritatea publică centrală din domeniul apelor.

Art. 8
Termenii tehnici folosiţi în prezenta lege au semnificaţia stabilită în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta lege.
CAPITOLUL II:Regimul de folosire a apelor şi a albiilor
Secţiunea 1:Regimul de folosire a apelor
Art. 9
(1)Dreptul de folosinţă a apelor de suprafaţă sau subterane, inclusiv a celor arteziene, se stabileşte prin autorizaţia de gospodărire a apelor şi se exercită potrivit prevederilor legale. Acest drept include şi evacuarea, în resursele de apă, de ape uzate, ape din desecări ori drenaje, ape meteorice, ape de mină sau de zăcământ, după utilizare.
(2)Apele de suprafaţă sau subterane pot fi folosite liber, cu respectarea normelor sanitare şi de protecţie a calităţii apelor, pentru băut, adăpat, udat, spălat, îmbăiat şi alte trebuinţe gospodăreşti, dacă pentru aceasta nu se folosesc instalaţii sau dacă debitul prelevat nu depăşeşte 0,2 litri/secundă, exclusiv pentru satisfacerea necesităţilor gospodăriilor proprii.

(3)Orice persoană fizică, pe propria răspundere, poate utiliza liber pentru îmbăiere apele marine şi apele interioare din afara zonelor de restricţie.

(4)Utilizarea apelor subterane se face pe baza rezervelor determinate prin studii hidrogeologice.

(5)Sursele de apă subterană, apă curgătoare, lacurile şi lacurile de acumulare cu folosinţă energetică pot fi utilizate pentru irigaţii, fără plata contribuţiei specifice de gospodărire a apelor, pe perioada stării de urgenţă instituite pe teritoriul României prin Decretul nr. 195/2020, precum şi pe o perioadă de 6 luni de la încetarea acesteia.
(6)Pe durata stării de urgenţă instituite pe teritoriul României prin Decretul nr. 195/2020, precum şi pe o perioadă de 6 luni de la încetarea acesteia, pentru obţinerea avizelor de gospodărire a apelor în vederea executării lucrărilor de investiţii în infrastructura de irigaţii se vor elimina toate taxele, iar termenele de eliberare a acestora vor fi reduse la jumătate.

Art. 10
(1)Satisfacerea cerinţelor de apă ale populaţiei are prioritate faţă de folosirea apei în alte scopuri. De asemenea, au prioritate, faţă de alte folosinţe, alimentarea cu apă pentru animale, refacerea rezervei intangibile de apă după incendii, precum şi debitele necesare menţinerii echilibrului ecologic al habitatului acvatic.
(2)Restrângerea utilizării apei potabile pentru populaţie, în folosul altor activităţi, este interzisă.
(3)Apa potabilă distribuită organizat în centre populate poate fi utilizată şi în alte scopuri, numai dacă s-a asigurat satisfacerea integrală a cerinţelor populaţiei, animalelor şi ale unor activităţi care necesită apă de această calitate. Alimentarea cu apă potabilă în alte scopuri va fi limitată sau desfiinţată numai atunci când apar cerinţe noi în alimentarea cu apă a populaţiei.
(4)Apele subterane, corespunzătoare calitativ, sunt resurse strategice destinate în primul rând pentru alimentarea cu apă a populaţiei şi animalelor, precum şi pentru asigurarea igienei şi sănătăţii populaţiei. Aceste ape pot fi utilizate şi în alte scopuri, numai în baza autorizaţiei de gospodărire a apelor.

(41)Utilizarea în scop de irigaţii a apelor subterane este permisă numai în zonele unde nu există ape de suprafaţă şi numai din primul strat acvifer cu potenţial hidrogeologic (stratul freatic), pe baza studiilor hidrogeologice întocmite sau expertizate de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor.

(5)La planificarea şi la realizarea unor activităţi, cum sunt mineritul de suprafaţă, derivaţiile hidrotehnice etc., ce pot influenţa rezerva de ape subterane sau pot modifica reţeaua hidrografică de suprafaţă, se vor lua obligatoriu măsuri de refacere a alimentărilor cu apă şi de protecţie împotriva inundaţiilor.

(6)Rezervele de ape subterane se pot reface sau suplimenta, prin lucrări de realimentare artificială a corpurilor de apă subterană, cu apă provenind din orice sursă de apă de suprafaţă sau subterană, numai în cazul în care nu este compromisă atingerea obiectivelor prevăzute la art. 21, atât pentru sursă, cât şi pentru corpul de apă subterană realimentat artificial.
(7)Transferul volumelor de apă dintr-un bazin în altul se poate face în situaţia în care cerinţele de apă ale bazinului în care se transferă sunt insuficiente atât pentru populaţie, cât şi pentru menţinerea echilibrului ecologic al ecosistemului acvatic şi nu afectează situaţia bazinului din care se transferă.

Art. 11
(1)În lacurile de acumulare folosite ca sursă pentru alimentări cu apă potabilă se poate practica numai piscicultura în regim natural, fără furajarea peştilor şi fără aplicarea fungicidelor sau a oricăror medicamente veterinare.
(2)În orice alte zone decât cele prevăzute la alin. (1), piscicultura cu administrare de furaje se poate practica numai în cazul în care nu este influenţată calitatea apelor din aval şi în conformitate cu reglementările în vigoare.

Art. 12
(1)Utilizatorii de apă sunt obligaţi să economisească apa prin folosire judicioasă. De asemenea, au obligaţia să asigure întreţinerea şi repararea instalaţiilor proprii şi, după caz, a celor din sistemele de alimentare cu apă şi canalizare.
(2)În vederea folosirii judicioase a apei, utilizatorii de apă vor folosi cele mai bune tehnologii disponibile, care permit utilizarea unor cantităţi reduse de apă, precum şi un consum mic de apă prin recircularea şi/sau refolosirea apei.

Art. 13
Autoritatea publică centrală din domeniul apelor şi Administraţia Naţională «Apele Române» sunt în drept să ia măsuri de limitare sau de suspendare provizorie a folosirii apei, pentru a face faţă unui pericol sau consecinţelor unor accidente, secetei, inundaţiilor sau unui risc de lipsă de apă din cauza supraexploatării resursei.

Art. 14
(1)Dacă, din cauza secetei sau a altor calamităţi naturale, debitele de apă autorizate nu pot fi asigurate tuturor utilizatorilor autorizaţi, se aplică restricţii temporare de folosire a resurselor de apă.
(2)Restricţiile se stabilesc prin planuri de restricţii şi folosire a apei în perioade deficitare, elaborate de administraţii bazinale de apă, după consultarea utilizatorilor autorizaţi, cu avizul Administraţiei Naţionale «Apele Române» şi cu aprobarea comitetului de bazin. Planurile de restricţii şi folosire a apei în perioade deficitare, denumite în continuare planuri de restricţii, se aduc la cunoştinţă publicului.

(3)Metodologia de elaborare şi de aprobare a planurilor de restricţii şi procedura de informare a publicului se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul apelor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Această metodologie trebuie să ţină seama de priorităţile prevăzute la art. 10 şi de importanţa socială şi economică a utilizatorilor autorizaţi.

(4)Măsurile stabilite în planurile de restricţii sunt obligatorii pentru toţi utilizatorii de apă. Măsurile de restricţii se asimilează cu situaţia de forţă majoră.

(5)Pe durata aplicării planurilor de restricţii, prevederile autorizaţiei de gospodărire a apelor se subordonează acestora.
Art. 15
(1)Poluarea în orice mod a resurselor de apă este interzisă.
(2)Normele de calitate a resurselor de apă legate de funcţiunile apei se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale din domeniul apelor.

(3)Normele privind calitatea apei potabile, supravegherea, inspecţia sanitară şi monitorizarea calităţii apei potabile se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale din domeniul sănătăţii.

(31)Normele privind calitatea apelor utilizate pentru îmbăiere şi referitoare la supravegherea, inspecţia sanitară şi controlul zonelor naturale utilizate pentru îmbăiere se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale din domeniul sănătăţii.

(4)Limitele de încărcare cu poluanţi a apelor uzate evacuate în resursele de apă se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale din domeniul apelor şi a autorităţii publice centrale din domeniul sănătăţii.

(5)Limitele de descărcare înscrise în avizul sau autorizaţia de gospodărire a apelor reprezintă limitele maxime admise, iar depăşirea acestora este interzisă.
Art. 16
(1)Pentru protecţia resurselor de apă, se interzic:
a)punerea în funcţiune de obiective economice noi sau dezvoltarea celor existente, darea în funcţiune de noi ansambluri de locuinţe, introducerea la obiectivele economice existente de tehnologii de producţie modificate, care măresc gradul de încărcare a apelor uzate, fără punerea concomitentă în funcţiune a reţelelor de canalizare şi a instalaţiilor de epurare ori fără realizarea altor lucrări şi măsuri care să asigure, pentru apele uzate evacuate, respectarea prevederilor impuse prin autorizaţia de gospodărire a apelor;
b)realizarea de lucrări noi pentru alimentare cu apă potabilă sau industrială ori de extindere a celor existente, fără realizarea sau extinderea corespunzătoare şi concomitentă a reţelelor de canalizare şi a instalaţiilor de epurare necesare sau fără realizarea sistemelor individuale adecvate de colectare şi epurare a apelor uzate sau a altor sisteme corespunzătoare care pot asigura acelaşi nivel de protecţie a mediului similar cu cel al sistemelor publice centralizate de canalizare şi epurare;

c)aruncarea sau introducerea în orice mod, în albiile cursurilor de apă, în cuvetele lacurilor sau ale bălţilor, în Marea Neagră şi în zonele umede, precum şi depozitarea pe malurile acestora a deşeurilor de orice fel;
d)evacuarea de ape uzate în lacurile naturale sau de acumulare, în bălţi, heleşteie sau în iazuri, cu excepţia iazurilor de decantare;

d1)evacuarea de ape uzate epurate şi/sau neepurate în apele subterane sau pe terenuri, cu excepţia folosirii apelor uzate epurate corespunzător, cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) 2020/741 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 mai 2020 privind cerinţele minime pentru reutilizarea apei;

d2)se exceptează evacuarea apelor pluviale neimpurificate pentru care nu există soluţia evacuării într-un emisar natural, cu condiţia monitorizării permanente a încadrării în parametrii legali şi a apelor pluviale impurificate evacuate în receptori naturali, în cazuri de ploi torenţiale;

e)utilizarea de canale deschise de orice fel pentru evacuările ori scurgerile de ape uzate, neepurate sau epurate necorespunzător;

f)spălarea în cursuri de apă sau în lacuri şi pe malurile acestora a vehiculelor, a altor utilaje şi agregate mecanice, precum şi a ambalajelor sau obiectelor care conţin substanţe periculoase;

g)spălarea animalelor domestice deparazitate în afara locurilor special amenajate în acest scop;

h)aruncarea sau evacuarea în instalaţii sanitare ori în reţelele de canalizare a deşeurilor periculoase şi/sau substanţelor periculoase;

i)spălarea în cursurile de apă sau în lacuri, pe malurile acestora, pe diguri sau baraje a obiectelor de uz casnic, cu folosirea substanţelor chimice de orice fel.
j)deschiderea şi exploatarea în zonele de terasă a punctelor de extracţie a agregatelor minerale fără aviz de gospodărire a apelor, respectiv fără autorizaţie de gospodărire a apelor.

(2)În zonele de protecţie instituite potrivit prezentei legi sunt interzise depozitarea gunoaielor şi deşeurilor de orice fel, precum şi depozitarea sau folosirea de îngrăşăminte, pesticide ori alte substanţe periculoase.

Art. 17
În scopul folosirii raţionale şi protejării calităţii resurselor de apă, utilizatorii de apă au următoarele obligaţii:
a)să adopte tehnologii de producţie cu cerinţe de apă reduse şi cât mai puţin poluante, să economisească apa prin recirculare sau folosire repetată, să elimine risipa şi să diminueze pierderile de apă, să reducă poluanţii evacuaţi o dată cu apele uzate şi să recupereze substanţele utile conţinute în apele uzate şi în nămoluri;
a1)să reducă progresiv evacuările, emisiile şi pierderile de substanţe prioritare şi să înceteze sau să elimine treptat evacuările, emisiile şi pierderile substanţelor prioritar periculoase. Programul de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale din domeniul apelor;
a2)să adopte tehnologii de tratare a apei prelevate din sursă, care să asigure cerinţele calitative şi cantitative ale folosinţelor de apă;

b)să asigure realizarea, întreţinerea şi exploatarea staţiilor şi instalaţiilor de prelucrare a calităţii apelor la capacitatea autorizată, să urmărească eficienţa acestora prin analize de laborator şi să intervină operativ pentru încadrarea indicatorilor de emisie în limitele admise pentru evacuarea apelor uzate, limite prevăzute prin autorizaţia de gospodărire a apelor;
c)să respecte cu stricteţe disciplina şi normele tehnologice în activităţile de producţie care folosesc apa şi evacuează ape uzate, precum şi în staţiile şi instalaţiile de prelucrare a calităţii apelor;
d)să urmărească, prin foraje de observaţii şi control, starea calităţii apelor subterane din zona de influenţă a staţiilor de epurare, platformelor industriale, a depozitelor de substanţe periculoase, produse petroliere şi a reziduurilor de orice fel.

Art. 18
Utilizatorii de apă, amplasaţi pe teritoriul localităţilor sau pe platformele industriale, pot evacua apele uzate în reţelele de canalizare publică sau în cele ale platformelor industriale numai cu acceptul şi cu respectarea condiţiilor stabilite de deţinătorul acestor reţele şi numai dacă staţiile de epurare finală ale localităţilor sau platformelor industriale respective au profil tehnologic necesar şi capacităţi disponibile. În toate cazurile este obligatorie preepurarea locală a apelor uzate provenite de la aceşti utilizatori.
Art. 19
(1)Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia asigurării gospodăririi eficiente a apei distribuite în localităţi, precum şi colectarea apelor meteorice, canalizarea şi epurarea apelor uzate.
(2)Realizarea alimentării centralizate cu apă a satelor şi comunelor cu distribuţie stradală, fără branşamente la locuinţe, este condiţionată de asigurarea scurgerii apei prin rigole stradale şi programul de realizare etapizată a canalizării şi epurării acestor ape.

(3)Persoanele fizice şi juridice care exploatează staţiile şi instalaţiile de epurare au obligaţia să realizeze urmărirea continuă, prin analize de laborator, a modului de funcţionare a acestora, să păstreze registrele cu rezultatele analizelor şi să pună aceste date la dispoziţia personalului împuternicit cu sarcini de inspecţie şi control.
Art. 20
(1)Apele de mină sau de zăcământ pot fi evacuate în cursuri de apă, numai după epurarea lor corespunzătoare, astfel încât să fie respectate limitele admise pentru evacuare în receptorii naturali de suprafaţă.
(2)Injectarea apelor cu conţinut de substanţe care rezultă în urma operaţiilor de explorare şi extracţie a hidrocarburilor sau în urma activităţilor miniere, precum şi injectarea apelor din considerente tehnice poate fi realizată numai în straturi de foarte mare adâncime, în formaţiunile geologice din care s-au extras hidrocarburi ori alte substanţe sau în formaţiunile geologice care, din motive naturale, sunt permanent improprii pentru alte scopuri, pe baza unor studii şi măsuri speciale şi a avizului de gospodărire a apelor. Aceste ape injectate nu conţin decât acele substanţe care rezultă din operaţiile menţionate anterior.

(3)Lucrările de construcţii, inginerie civilă şi clădiri, precum şi alte activităţi similare pe teren sau în teren care intră în contact cu corpurile de apă subterană pot fi autorizate specificând condiţiile particulare ale acestora. În acest scop, aceste activităţi trebuie să se desfăşoare în conformitate cu normele tehnice generale obligatorii elaborate pentru activităţile respective.

(4)Gazul natural sau gazul petrol lichefiat se poate injecta în formaţiuni geologice care, din motive naturale, sunt permanent improprii pentru alte folosinţe.
(5)În cazul în care există o cerinţă majoră pentru asigurarea alimentării cu gaz natural sau gaz petrol lichefiat, se poate autoriza injectarea gazului natural sau gazului petrol lichefiat în scopul depozitării şi în alte formaţiuni geologice decât cele prevăzute la alin. (4), cu condiţia prevenirii oricărui pericol prezent sau viitor de deteriorare a calităţii apei subterane.

(6)Se autorizează injectarea de cantităţi mici de substanţe pentru caracterizarea, protecţia sau remedierea corpurilor de apă subterană în scopuri strict ştiinţifice, în limita cantităţilor strict necesare pentru realizarea acestora.

(61)Se poate autoriza injectarea de fluxuri de dioxid de carbon în scopul stocării în formaţiuni geologice care, din motive naturale, sunt permanent improprii pentru alte scopuri, cu condiţia prevenirii oricărui pericol prezent sau viitor de deteriorare a calităţii apei subterane, precum şi cu condiţia ca o astfel de injectare să se efectueze potrivit prevederilor legislaţiei specifice privind stocarea geologică a dioxidului de carbon sau să fie exclusă din domeniul de aplicare a respectivei legislaţii.

(7)Autorizarea activităţilor prevăzute la alin. (2)-(61) se face doar dacă nu se compromite atingerea obiectivelor de mediu ale corpului de apă subterană respectiv.

Art. 21
(1)Topirea teiului, cânepii, inului şi a altor plante textile în cursuri de apă, canale, lacuri artificiale, lacuri naturale sau în bălţi este interzisă. Operaţiunile de topire pot fi efectuate în locuri special amenajate şi în baza autorizaţiei de gospodărire a apelor.
(2)Tăbăcirea pieilor este permisă numai în condiţiile prevăzute în autorizaţia de gospodărire a apelor.
Art. 22
(1)Administratorii porturilor fluviale sau maritime au obligaţia de a realiza instalaţii specializate pentru colectarea, preluarea şi epurarea corespunzătoare a apelor uzate provenite de la nave şi instalaţii plutitoare sau din scăpări accidentale.
(2)Evacuarea în apele de suprafaţă sau maritime a apelor uzate neepurate, provenite de la nave şi instalaţii plutitoare sau de foraj marin, precum şi a produselor petroliere de la reţeaua aferentă de transport, este interzisă.
Art. 23
(1)Administraţia Naţională «Apele Române», prin administraţii bazinale de apă, organizează şi desfăşoară activitatea de prevenire a poluărilor accidentale şi de înlăturare a efectelor lor, pe bază de planuri elaborate în funcţie de condiţiile specifice bazinelor hidrografice respective şi de natura substanţelor poluante ce pot fi evacuate accidental.

(2)Persoanele juridice utilizatori de apă şi ai celorlalte folosinţe în legătură cu apa sunt obligate să întocmească planuri proprii de prevenire şi de combatere a poluărilor accidentale, posibil a se produce ca urmare a activităţii lor, şi să le pună în aplicare în caz de necesitate.

(3)Elaborarea planurilor de prevenire şi de combatere a poluărilor accidentale se face potrivit metodologiei-cadru stabilite de autoritatea publică centrală din domeniul apelor.

(4)Persoanele juridice utilizatori de apă şi ai celorlalte folosinţe în legătură cu apa, care au produs o poluare accidentală, sunt obligate să ia măsuri imediate pentru înlăturarea cauzelor, pentru limitarea şi înlăturarea efectelor acestora şi să informeze imediat cea mai apropiată unitate de gospodărire a apelor asupra acestei poluări.

(5)Unităţile de gospodărire a apelor au obligaţia să ia în considerare orice informaţie provenită de la persoane fizice sau juridice, altele decât utilizatorii sau cei care au produs poluarea accidentală, să identifice poluantul şi cauzele poluării.

(6)Poluarea intenţionată se pedepseşte.
(7)În caz de poluare accidentală, unităţile de gospodărire a apelor vor avertiza imediat utilizatorii şi autorităţile administraţiei publice ale localităţilor din aval pentru a lua măsuri de protecţie a apelor şi de evitare sau diminuare a pagubelor.

(8)Persoanele juridice utilizatori de apă, potenţialii poluatori, precum şi unităţile de gospodărire a apelor, administraţiile porturilor maritime şi fluviale şi ale canalelor navigabile şi ceilalţi utilizatori de apă au obligaţia dotării cu mijloace specifice de intervenţie în cazuri de poluări accidentale.

(9)Deţinătorii de mijloace specifice de intervenţie în caz de poluare accidentală a apei sunt obligaţi să le utilizeze, indiferent de cauza apariţiei fenomenului de poluare.

Art. 24
(1)Persoanele fizice sau juridice, care au suferit daune materiale cauzate de o poluare accidentală produsă în amonte sau de distrugerea unei construcţii de retenţie a apei din amonte, au dreptul la despăgubire de la persoana fizică sau juridică ce se face vinovată, potrivit legii.

(2)Cheltuielile efectuate de persoane fizice sau persoane juridice, inclusiv de către Administraţia Naţională "Apele Române", pentru înlăturarea efectelor poluării accidentale, se suportă de cel care a produs poluarea.

(3)Cel care a produs poluarea suportă şi cheltuielile ocazionate de monitorizarea evoluţiei undei poluante, de determinare a tipului de poluant, precum şi de constatare a efectelor poluării.

Secţiunea 2:Regimul de folosire a albiilor
Art. 25
(1)Pe malurile apelor aparţinând domeniului public, dacă nu sunt impuse restricţii, orice persoană fizică are dreptul de acces liber, pe propria răspundere, pentru plimbare sau recreere, fără a produce prejudicii apelor, albiilor, malurilor şi riveranilor.
(2)În zonele special organizate ori amenajate pentru agrement pe malurile apelor, accesul este permis în condiţiile stabilite de deţinătorii acestor zone şi cu respectarea prevederilor înscrise în autorizaţia de gospodărire a apelor, eliberată acestora.
(3)Circulaţia pe cursurile de apă, lacuri naturale sau pe mare, cu bărci de agrement fără motor, se efectuează liber, cu respectarea drepturilor riveranilor şi reglementărilor legale.
(4)Dreptul de folosinţă a albiilor minore, a plajei şi a ţărmului mării, în alte scopuri decât cele prevăzute la alin. (1), se exercită numai după obţinerea autorizaţiei de gospodărire a apelor.

(41)Prin derogare de la prevederile art. 3 alin. (1) lit. c) privind gestionarea şi valorificarea resurselor de apă de suprafaţă şi subterane, cu potenţialele lor naturale, şi a fondului naţional de date din domeniu şi ale anexei nr. 2 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, amplasarea de instalaţii de producere a energiei fotovoltaice pe suprafaţa bunurilor din domeniul public aflate în administrarea Administraţiei Naţionale «Apele Române» se face conform avizului de gospodărire a apelor şi cu respectarea regulamentului de exploatare aprobat conform Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 76/2006 privind aprobarea Metodologiei de elaborare şi competenţele de avizare şi aprobare a regulamentelor de exploatare şi a programelor de exploatare a lacurilor de acumulare, a Normelor metodologice pentru elaborarea regulamentelor de exploatare bazinală şi a Regulamentului-cadru pentru exploatarea barajelor, lacurilor de acumulare şi prizelor de alimentare cu apă, respectiv punerii în funcţiune pe baza autorizaţiei de gospodărire a apelor, cu respectarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu plata contravalorii folosinţei, cedată prin închiriere, pentru o perioadă de maximum 20 de ani, potrivit art. 333 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare.

(5)Utilizarea terenurilor şi a construcţiilor hidrotehnice din domeniul public administrat de Administraţia Naţională «Apele Române» în scopul realizării investiţiilor de interes şi utilitate publică de către autorităţile administraţiei publice centrale sau locale este permisă în baza unui protocol încheiat cu administratorul bunului, cu acordul expres al proprietarului. Conţinutul-cadru al protocolului se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul apelor.

(6)Dreptul de folosinţă obţinut în condiţiile alin. (5) face dovada deţinerii terenului pentru emiterea actelor de reglementare în domeniul gospodăririi apelor.
(7)Prin derogare de la prevederile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru executarea lucrărilor de construcţii de utilitate publică şi de interes naţional, judeţean sau local, titularul poate dobândi un drept de creanţă asupra terenului din domeniul public, pentru şi pe timpul realizării lucrărilor, în baza unui protocol încheiat cu administratorul acestuia, cu acordul expres al proprietarului.

(8)Prin derogare de la prevederile art. 299 şi 300 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, art. 867 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de la dispoziţiile art. 24 alin. (3) din Legea cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de la dispoziţiile art. 2 alin. (2) şi anexei nr. 2 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale «Apele Române», aprobată cu modificări prin Legea nr. 404/2003, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prin excepţie de la alin. (5), pentru proiectele de infrastructură de transport de interes naţional, pentru proiectele de investiţii a căror valoare se încadrează în pragurile prevăzute la art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv proiectele de infrastructură de interes public definite potrivit legii a căror finanţare este asigurată din fonduri externe nerambursabile, inclusiv pentru proiectele a căror documentaţii tehnico-economice necesare pentru finanţare din fonduri externe nerambursabile se află în pregătire, exclusiv în scopul pregătirii şi implementării acestor proiecte, se conferă beneficiarilor proiectelor un drept legal de administrare temporară asupra imobilelor, astfel cum sunt ele definite la art. 1 alin. (5) din Legea nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, din domeniul public al apelor, fără a face anterior dovada deţinerii imobilelor şi fără obligativitatea de a înscrie dreptul de administrare temporară în cartea funciară, exclusiv pe durata implementării şi monitorizării proiectelor prevăzute în contractele de finanţare. Dreptul de administrare temporară încetează odată cu finalizarea duratei de implementare sau, după caz, finalizarea duratei de monitorizare a proiectului.

(9)Beneficiarii proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile pot aloca fonduri pentru elaborarea, aprobarea documentaţiilor cadastrale necesare pentru înscrierea dreptului de administrare temporară în cartea funciară, dacă prin condiţiile de finanţare se prevede obligaţia beneficiarului de a deţine dreptul de administrare temporară înscris în cartea funciară. Intabularea în cartea funciară a dreptului legal de administrare temporară se efectuează în baza declaraţiei pe propria răspundere a reprezentantului legal al beneficiarului, în cuprinsul căreia sunt precizaţi identificatorii imobilului - număr cadastral/topografic, număr de carte funciară, precum şi faptul că acestuia i se aplică dispoziţiile prezentului alineat. Radierea acestei înscrieri se dispune în baza dovezii finalizării duratei de implementare sau, după caz, a duratei de monitorizare a proiectului.

(10)După încetarea dreptului legal de administrare temporară al beneficiarilor proiectelor prevăzute la alin. (8), bunurile imobile reprezentând terenuri afectate de drepturile prevăzute la alin. (8) şi (9), inclusiv noua albie, noua linie de apărare contra inundaţiilor şi noile lucrări hidrotehnice de natura administrării exclusive a Administraţiei Naţionale «Apele Române», realizate conform studiului de fezabilitate şi proiectului, se dau în administrarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor - Administraţia Naţională «Apele Române». Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor - Administraţia Naţională «Apele Române» şi ministerele de resort operează modificările în inventarul bunurilor din domeniul public al statului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

(11)Ministerele de resort, prin unităţile aflate sub autoritate, respectiv beneficiarii lucrărilor aferente proiectelor prevăzute la alin. (8), răspund pentru remedierea oricăror vicii care apar pe perioada de garanţie, până la recepţia finală a lucrărilor, cu excepţia viciilor rezultate din exploatarea necorespunzătoare a construcţiei.

(12)La încetarea dreptului de administrare temporară între Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor - Administraţia Naţională «Apele Române» şi autorităţile administraţiei publice locale se încheie un protocol de colaborare în privinţa terenurilor prevăzute la alin. (8) pentru desfăşurarea de activităţi de întreţinere sau reparaţii şi realizarea de investiţii, respectiv pentru a suporta din bugetele locale cheltuielile necesare acestor categorii de activităţi.

Art. 26
(1)Deţinătorii terenurilor din aval şi ai lucrărilor de desecare sunt obligaţi să primească apele ce se scurg în mod natural de pe terenurile situate în amonte, inclusiv de pe cursurile de apă cadastrate şi necadastrate, permanente sau nepermanente atât în regim de exploatare normal, cât şi de ape mari şi să asigure tranzitarea acestora până în emisarul final.

(2)Lucrările de barare sau de traversare a cursurilor de apă, care pot constitui obstacol în curgerea naturală a apelor, vor fi astfel concepute, realizate şi exploatate încât să nu influenţeze defavorabil curgerea apelor, în vederea asigurării atât a stabilităţii acestor lucrări, a albiilor minore şi a malurilor, cât şi pentru prevenirea unor efecte distructive sau păgubitoare. Lucrările construite fără a avea în vedere astfel de cerinţe trebuie modificate sau demolate de proprietarii sau deţinătorii lor, în condiţiile şi la termenele stabilite de Administraţia Naţională "Apele Române". În caz contrar, autoritatea publică centrală din domeniul apelor, prin unităţile sale teritoriale, este abilitat să aplice sancţiuni potrivit legii, din oficiu sau la sesizarea Administraţia Naţională "Apele Române".

(3)Obturarea sau blocarea, sub orice formă, precum şi scoaterea din funcţiune, în orice mod, a construcţiilor şi instalaţiilor de descărcare a apelor mari, sunt interzise.
(4)Deţinătorii de lucrări pe cursul de apă sau care au legătură cu apele, care au suferit daune materiale cauzate de nerespectarea cerinţelor prevăzute la alin. (2), au dreptul la despăgubire de la persoanele fizice sau juridice care se fac vinovate.

Art. 27
(1)Orice activitate pe luciul de apă, în albii minore, arii protejate ori în zone de protecţie, inclusiv navigaţia, plutăritul, flotajul, exploatarea agregatelor minerale sau recoltarea stufului, precum şi exploatarea fondului piscicol şi pescuitul sportiv se vor realiza astfel încât să nu producă efecte negative asupra apei, malurilor şi albiilor cursurilor de apă, malurilor şi cuvetelor lacurilor, monumentelor naturii, zonelor protejate, construcţiilor, lucrărilor sau instalaţiilor existente în albii şi să influenţeze cât mai puţin folosirea apelor de către alţi utilizatori.

(2)În vederea protecţiei şi conservării stării apelor, pe sectoarele de cursuri de apă care nu sunt afectate de activităţi umane se interzic realizarea de lucrări şi activităţi care pot afecta starea ecologică a apelor, cu excepţia obiectivelor declarate de interes naţional şi a celor care vizează siguranţa şi securitatea naţională, potrivit prevederilor legale în vigoare, precum şi realizarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii la obiectivele/construcţiile existente.

(3)Criteriile de selectare şi lista sectoarelor cursurilor de apă prevăzute la alin. (2) se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

(4)Criteriile de selectare şi listele cu sectoarele cursurilor de apă prevăzute la alin. (2) se actualizează pe bază de studii de fundamentare care sunt realizate de autoritatea publică centrală din domeniul apelor.

Secţiunea 3:Regimul de servituţi şi de expropriere
Art. 28
(1)Riveranii sunt obligaţi să acorde drept de servitute, avându-se în vedere zone anume stabilite de comun acord cu Administraţia Naţională "Apele Române", fără a percepe taxe, pentru:
a)trecerea sau circulaţia personalului cu atribuţii de serviciu în gospodărirea apelor, în scopul îndeplinirii acestora;
b)amplasarea în zonele de interfluviu aparţinând domeniului public, terase, albii şi pe maluri de borne, repere, foraje hidrogeologice, staţii hidrometrice, aparate de măsură şi control sau alte aparate ori instalaţii necesare efectuării de studii privind regimul apelor, precum şi accesul pentru exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor destinate acestor activităţi;

c)transportul şi depozitarea temporară a materialelor şi utilajelor pentru intervenţii operative privind apărarea împotriva inundaţiilor;
d)transportul şi depozitarea temporară de materiale, utilaje, precum şi circulaţia acestora şi a personalului, în cazul executării de lucrări de întreţinere, reparaţii, precum şi pompări experimentale în cazul forajelor hidrogeologice care fac parte din reţeaua naţională de observaţii şi măsurători.

(2)În cazul în care, prin exercitarea acţiunilor prevăzute la alin. (1), se produc pagube, deţinătorii terenurilor riverane apelor au dreptul la despăgubiri potrivit legii.
Fondurile pentru aceste despăgubiri se vor asigura din alocaţii bugetare, pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c) şi din fondurile proprii ale persoanelor juridice care au produs pagubele, pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b) şi d).
Art. 29
(1)Lucrările de amenajare a bazinelor hidrografice sau alte lucrări hidrotehnice promovate de Administraţia Naţională "Apele Române" sunt de utilitate publică şi interes naţional, iar terenurile pe care urmează să fie amplasate pot fi expropriate de către Ministerul Apelor şi Pădurilor prin Administraţia Naţională "Apele Române", cu justă şi prealabilă despăgubire, în condiţiile legii.

(11)Prin derogare de la prevederile art. 23 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, pentru lucrările prevăzute la alin. (1), prin rezervaţiile ştiinţifice este permisă tranzitarea către/dinspre zonele unde se realizează acest tip de activităţi, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor.
(12)Prevederile alin. (11) se aplică şi în cazul intervenţiilor în regim de urgenţă în vederea realizării acţiunilor de înlăturare a efectelor unor calamităţi naturale şi evitării producerii unor pagube de mediu şi sociale.

(2)Sunt scutite de servituţi permanente: clădirile, curţile, grădinile aferente locuinţelor, monumentele publice, bisericile şi cimitirele, precum şi parcurile declarate monumente ale naturii.
(3)Dreptul de servitute, o dată stabilit, constituie o obligaţie opozabilă tuturor.
(4)În cazul în care, la lucrările prevăzute la alin. (1), pentru care s-a prevăzut servitutea, aceasta a fost abandonată timp de cel puţin 3 ani sau, dacă menţinerea ei nu mai este necesară, servitutea se poate considera stinsă.
(5)Despăgubirea la crearea servituţii temporare sau permanente constă din:
a)valoarea de circulaţie a produselor, plantaţiilor, construcţiilor sau bunurilor mobile de orice fel, avariate sau distruse;
b)valoarea pagubei cauzate proprietarului pentru stabilirea servituţii pe zona respectivă de teren, în raport cu foloasele de care este lipsit prin schimbarea destinaţiei temporare sau permanente a zonei respective de teren.
Art. 30
(1)Plantarea sau tăierea arborilor sau arbuştilor de pe terenurile situate în albiile majore ale cursurilor de apă şi pe ţărmul mării, fără aprobarea autorităţii de gospodărire a apelor şi a organelor silvice de specialitate, este interzisă.
(2)În zona maritimă, fluvială sau a altor căi navigabile se pot efectua, în condiţiile legii, cu avizul organelor silvice de specialitate şi al Administraţiei Naţionale «Apele Române», defrişările necesare asigurării vizibilităţii semnalelor de balizaj şi a mijloacelor de semnalizare, pe toată întinderea malurilor şi apelor, în punctele pe care le va stabili autoritatea publică centrală din domeniul transporturilor.

Art. 31
(1)Pădurile cu funcţii speciale de protecţie din bazinele de recepţie ale lacurilor de acumulare, cele din bazinele cu grad mare de torenţialitate şi predispuse eroziunii, din albiile majore ale râurilor, din zonele dig-mal, precum şi benzile de pădure situate de-a lungul râurilor neîndiguite aparţin grupei de păduri cu funcţii speciale de protecţie a apelor şi sunt gospodărite ca atare prin tratamente intensive, interzicându-se tăierile rase sau tratamentele cu perioadă scurtă de regenerare.
(2)Pădurile de protecţie a apelor, cele de protecţie a solurilor, situate pe stâncării, grohotişuri, pe soluri erodate, pe terenuri cu înclinare mai mare de 350 şi alte asemenea păduri se gospodăresc în regim special de protecţie.
(3)În perimetrele menţionate la alin. (1) şi (2) se vor executa lucrări de combatere a eroziunii solului, de stingere a torenţilor şi se vor aplica reguli speciale de întreţinere a lucrărilor executate.
(4)Pădurile din zonele de munte şi de deal trebuie astfel gospodărite încât să nu contribuie la formarea inundaţiilor şi la producerea eroziunii solului.
Art. 32
(1)Folosirea, transportul şi manipularea de deşeuri şi substanţe periculoase în zonele din jurul apelor şi în alte locuri din care acestea ar putea ajunge în apele de suprafaţă, subterane sau marine se pot face numai în astfel de condiţii încât să nu producă poluarea apelor.
(2)Depozitarea deşeurilor şi substanţelor periculoase în zone din apropierea apelor se face în conformitate cu avizul de gospodărire a apelor.
(3)Depozitarea în albia majoră a materialelor sau a deşeurilor radioactive este interzisă.
(4)Transportul pe apele interioare, pe Dunărea fluvială şi maritimă şi pe marea teritorială al substanţelor periculoase se poate face numai în condiţiile unui aviz comun, emis, pentru fiecare caz în parte, de autoritatea publică centrală din domeniul apelor şi autoritatea publică centrală din domeniul transporturilor. În zonele cu arii protejate şi situri naturale UNESCO va fi necesar şi avizul administratorului de sit. Aceste dispoziţii se aplică şi transportului în tranzit al acestora.

Art. 33
(1)Autoritatea publică centrală din domeniul apelor poate concesiona sau închiria parte din domeniul public al apelor, pentru exploatarea apelor de suprafaţă sau subterane, cu excepţia apelor geotermale, a materialelor din acestea şi din maluri, precum şi pentru valorificarea vegetaţiei din albiile minore şi de pe maluri, folosirea energiei apelor, exploatarea luciului de apă pentru agrement ori sporturi nautice, ca şi pentru alte activităţi, cu respectarea prevederilor legale.

(11)Contractele de închiriere încheiate de Administraţia Naţională «Apele Române», pentru bunurile din domeniul public avute în administrare, în funcţie de scopul urmărit şi activitatea economică pe care locatarul o va desfăşura, se încheie pe o perioadă de maximum 20 de ani.
(12)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), concedentul este reprezentat de statul român prin Administraţia Naţională «Apele Române», în ceea ce priveşte concesionarea terenurilor aparţinând domeniului public al statului aflate în administrarea acestei instituţii, în scopurile menţionate.
(13)Prin derogare de la prevederile art. 307 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare, redevenţa, cu excepţia părţii legal cuvenite bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, se încasează de către Administraţia Naţională «Apele Române» şi constituie venituri proprii ale acestei instituţii, în scopul susţinerii cheltuielilor care pot apărea ca urmare a unor efecte neprevăzute asupra malurilor şi albiilor cursurilor de apă, a cuvetei lacurilor de acumulare sau a construcţiilor hidrotehnice aflate în zona de influenţă.

(2)Dreptul de exploatare a agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apă, cuvetele lacurilor, bălţilor, prin exploatări organizate, se acordă de autoritatea de gospodărire a apelor pe baza avizului şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor, cu avizul deţinătorilor de lucrări hidrotehnice în albie din zonă. Perimetrele de exploatare se amplasează pe cursurile de apă, numai în zone care necesită decolmatare, reprofilarea albiei şi regularizarea scurgerii, pe baza unui studiu tehnic zonal privind influenţa exploatării asupra cursului de apă. Pentru autorizarea acestor activităţi, pe apele naţionale navigabile, precum şi pe celelalte cursuri de apă în amonte cu 1 km şi în aval cu 2 km faţă de lucrările de artă sau dacă au în lungul lor infrastructură aflată în administrarea instituţiilor publice/societăţilor naţionale/companiilor naţionale/societăţilor comerciale/regiilor autonome din domeniul transporturilor, construcţiilor şi turismului, la o distanţă mai mică decât cea prevăzută în actele normative în vigoare, faţă de zona de protecţie, este obligatorie şi obţinerea avizului acestora.

(3)Exploatarea agregatelor minerale este permisă numai cu respectarea condiţiilor de scurgere a apelor şi de asigurare a stabilităţii malurilor şi fără afectarea construcţiilor din zone ce au legătură directă sau indirectă cu regimul de curgere a apelor. Este interzisă exploatarea agregatelor minerale din albia majoră sau terase la o distanţă mai mică de 300 m din axul digurilor de contur al lacurilor de acumulare, fără avizul deţinătorului construcţiei hidrotehnice.

(4)Dreptul de exploatare a agregatelor minerale necesare interesului public local se acordă, în limita cantităţii maxime de 5.000 m3 pe an, din care 1.000 m3 pe an gratuit, autorităţii administraţiei publice locale prin autorizaţia de gospodărire a apelor. Această autorizaţie se eliberează anual, gratuit, la cererea consiliilor locale. Pentru exploatarea pe cursurile de apă care sunt traversate sau au în lungul lor infrastructura aflată în administrarea instituţiilor publice/societăţilor naţionale/ companiilor naţionale/societăţilor comerciale/regiilor autonome din domeniul transporturilor, construcţiilor şi turismului, la o distanţă mai mică decât cea prevăzută în actele normative în vigoare, faţă de zona de protecţie, este necesar avizul acestora.

(41)Dreptul de exploatare a agregatelor minerale, în cazuri de urgenţă ca: viituri, precipitaţii care au avariat sau au distrus poduri, drumuri, obiective economice, gospodării individuale, în scopul refacerii acestora, în limita cantităţii maxime de 2.000 m3/an, se acordă, gratuit, pe baza avizului de gospodărire a apelor, emis de autorităţile bazinale de ape. Pentru exploatarea pe cursurile de apă care sunt traversate sau au în lungul lor infrastructura aflată în administrarea instituţiilor publice/societăţilor naţionale/companiilor naţionale/societăţilor reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare/regiilor autonome din domeniul transporturilor, construcţiilor şi turismului, la o distanţă mai mică decât cea prevăzută în actele normative în vigoare, faţă de zona de protecţie, este necesar avizul acestora.

(5)[textul din Art. 33, alin. (5) din capitolul II, sectiunea 3 a fost abrogat la 30-aug-2004 de Art. I, punctul 37. din Legea 310/2004]
(6)Lucrările de dragare efectuate pe căile navigabile pentru menţinerea adâncimii de navigaţie se execută fără aviz de gospodărire a apelor. Locurile de depozitare a materialului rezultat din lucrările de dragare şi condiţiile care trebuie îndeplinite se stabilesc anual de către Administraţia Naţională «Apele Române», Administraţia Fluvială a Dunării de Jos - R.A. şi Compania Naţională «Administraţia Canalelor Navigabile» - S.A. - Constanţa.

(61)Proprietarii/administratorii lucrărilor inginereşti de artă (poduri) sunt obligaţi să asigure secţiunea optimă de scurgere a apelor, pe cheltuială proprie, în limita a două lungimi ale lucrării de artă (poduri) în albia majoră în amonte şi în limita unei lungimi a lucrării de artă (poduri) în albia minoră aval, pentru a respecta parametrii avizaţi.

(7)Este interzisă exploatarea de agregate minerale în zonele de protecţie instituite potrivit prezentei legi, precum şi în zonele de protecţie sanitară cu regim sever a captărilor de apă din surse de suprafaţă sau subterane.

(8)Închirierea sau concesionarea plajei mării, a suprafeţelor din apele maritime interioare şi marea teritorială se face cu avizul autorităţii publice centrale cu atribuţii în domeniul turismului sau, după caz, a autorităţii publice centrale cu atribuţii în domeniul afacerilor interne.

(9)Persoanele juridice care efectuează extracţii de agregate minerale de pe terenuri situate în domeniul public al statului aflate în administrarea Administraţiei Naţionale "Apele Române" au obligaţia obţinerii tuturor avizelor şi acordurilor legale.

(10)Se interzic primirea, depozitarea, prelucrarea, transportul şi comercializarea agregatelor minerale fără documente specifice de transport al acestora sau cu documente din care nu rezultă cu certitudine provenienţa legală a acestora.
(11)Controlul circulaţiei agregatelor minerale se efectuează de către personalul de gospodărire a apelor împuternicit în acest sens de reprezentantul legal al Administraţiei Naţionale «Apele Române», de către ofiţeri, subofiţeri şi agenţi din cadrul Poliţiei Române, Poliţiei de Frontieră Române şi Jandarmeriei Române, precum şi de către personalul cu atribuţii de control din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
(12)Agregatele minerale prevăzute la alin. (10) se confiscă de către personalul prevăzut la alin. (11) şi se valorifică potrivit legii.
(13)Normele referitoare la provenienţa, circulaţia şi comercializarea agregatelor minerale, la regimul spaţiilor de depozitare a acestora şi al instalaţiilor de prelucrare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale din domeniul apelor şi a autorităţii publice centrale din domeniul resurselor minerale.
(14)Oprirea în trafic, pe drumurile publice, a autovehiculelor, în vederea exercitării controlului circulaţiei agregatelor minerale, se efectuează cu respectarea competenţelor prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 331
(1)Prin derogare de la art. 349 şi 350 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare, autoritatea publică centrală din domeniul apelor, prin Administraţia Naţională «Apele Române», poate da în folosinţă gratuită Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, federaţiilor sportive naţionale şi cluburilor sportive, recunoscute şi afiliate, în condiţiile legii, posesoare de certificat de identitate sportivă, pe domeniul nautic, prin protocol, bunuri din domeniul public al apelor, reglementarea şi gestionarea cantitativă şi calitativă a resursei de apă rămânând în sarcina administratorului Administraţia Naţională «Apele Române», potrivit competenţelor legale.
(2)Instrucţiunile privind încheierea protocolului prevăzut la alin. (1) şi modelul-cadru de protocol sunt aprobate prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul apelor.

Art. 34
(1)În zonele în care albiile sunt amenajate prin lucrări de apărare, consolidare, terasamente sau alte asemenea lucrări, obligaţia de întreţinere, reparare sau refacere a unor astfel de lucrări, ca şi de întreţinere a albiilor în zona amenajată, a cuvetelor şi a malurilor revine celor care au în administrare sau în exploatare lucrările respective.
(2)Deţinătorii cu orice titlu ai terenurilor, care au avantaje din întreţinerea şi amenajarea lucrărilor de apărare, plătesc administratorului acestor lucrări cheltuieli ocazionate de amenajarea şi întreţinerea acestora corespunzător avantajului. Fondurile astfel constituite vor fi utilizate de administratorul lucrărilor de apărare pentru întreţinerea şi repararea acestora. Autoritatea publică centrală din domeniul apelor va stabili metodologia de determinare a cotei de participare la cheltuielile de întreţinere şi amenajare a lucrărilor de apărare, care se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale, la propunerea Administraţiei Naţionale "Apele Române".

(3)Întreţinerea albiei minore în aval de o lucrare de barare sau de evacuarea unei folosinţe hidroenergetice revine deţinătorului cu orice titlu al acelei lucrări, pe zona de influenţă a amenajării, ce nu poate fi mai mică de 500 m.

(4)Întreţinerea albiei minore pe zonele neamenajate revine Administraţiei Naţionale «Apele Române» şi, în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (1) lit. f) şi ale art. 8 lit. k) din Ordonanţa Guvernului nr. 21/2002 privind gospodărirea localităţilor urbane şi rurale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 515/2002, cu modificările şi completările ulterioare, unităţii administrativ-teritoriale pe al cărei teritoriu administrativ se află, prin autorităţile administraţiei publice locale.

(5)Prevederile alin. (3) se aplică şi lucrărilor de barare executate înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi. În acest caz, modul de întreţinere a albiei minore în aval de lucrarea de barare se stabileşte prin proiectul tehnic elaborat pentru reconfirmarea autorizaţiei de gospodărire a apelor sau pentru eliberarea autorizaţiilor necesare, potrivit legii.
(6)Lucrările prevăzute la alin. (1) şi (3) se pot realiza cu asistenţa tehnică a Administraţiei Naţionale «Apele Române» la solicitarea deţinătorilor.

CAPITOLUL III:Gospodărirea apelor
Secţiunea 1:Cunoaşterea resurselor de apă
Art. 35
(1)Gospodărirea apelor se desfăşoară şi se bazează pe cunoaşterea ştiinţifică, complexă, cantitativă şi calitativă a resurselor de apă ale ţării, realizată printr-o activitate unitară şi permanentă de supraveghere, observaţii şi măsurători asupra fenomenelor hidrometeorologice şi resurselor de apă, inclusiv de prognozare a evoluţiei naturale a acestora, ca şi a evoluţiei lor sub efectele antropice, precum şi prin cercetări multidisciplinare.
(11)În vederea evaluării coerente şi cuprinzătoare a stării corpurilor de apă şi a zonelor protejate, a stabilirii programelor de măsuri şi a eficienţei acestora, până la data de 22 decembrie 2006 se stabilesc programe pentru monitoringul stării apelor.
(12)Pentru apele de suprafaţă, programele de monitoring vor cuprinde:
a)monitorizarea volumului şi nivelului sau a debitului pentru definirea stării ecologice şi chimice, precum şi a potenţialului ecologic;
b)monitorizarea stării ecologice şi chimice, precum şi a potenţialului ecologic.

(13)Pentru apele subterane, programele de monitoring vor cuprinde monitorizarea stării chimice şi cantitative.
(14)Pentru zonele protejate, programele de monitoring vor cuprinde prevederile specifice legislaţiei care a condus la stabilirea acestora.

(15)Programele de monitoring vor fi în concordanţă cu prevederile anexei nr. 11.

(16)Prin derogare de la art. 51 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea asigurării monitorizării indicatorului peşti prevăzut în anexa nr. 11, subpunctul 1.3.6 din prezenta lege, Administraţia Naţională "Apele Române" beneficiază de autorizaţie de pescuit ştiinţific, eliberată, la cerere, de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.

(17)Activitatea de supraveghere, observaţii şi măsurători asupra fenomenelor hidrometeorologice şi resurselor de apă se organizează unitar pe baza programelor de activitate anuale ale reţelei hidrometrice din subordinea Administraţiei Naţionale «Apele Române» şi asigură alimentarea continuă cu informaţii a Sistemului naţional de veghe hidrologică şi hidrogeologică.

(2)Informaţiile hidrometeorologice, hidrogeologice şi cele de gospodărire a apelor se obţin prin unităţi ale Administraţiei Naţionale "Apele Române", de la alte unităţi specializate autorizate şi direct de la utilizatorii de apă. Toate acestea constituie Fondul naţional de date de gospodărire a apelor.

(3)Modul de organizare, păstrare şi gestionare a Fondului naţional de date de gospodărire a apelor, se stabileşte unitar de către autoritatea publică centrală din domeniul apelor. Întocmirea şi ţinerea la zi a acestui fond de date se asigură de Administraţia Naţională "Apele Române".

(4)Unităţile specializate autorizate, ca şi utilizatorii de apă care produc informaţii ce pot constitui Fondul naţional de date de gospodărire a apelor sunt obligaţi să le păstreze timp de 5 ani şi să le transmită lunar la Administraţia Naţională "Apele Române", în baza unei proceduri stabilite de autoritatea publică centrală din domeniul apelor.

(5)Fondul naţional de date de gospodărire a apelor include şi evidenţa apelor ce aparţin domeniului public, parte a sistemului informaţional din domeniul gospodăririi apelor, denumit în continuare Sistemul informaţional specific domeniului gospodăririi apelor. Modul de organizare a Fondului naţional de date hidrologice şi de gospodărire a apelor şi a Sistemului informaţional specific domeniului gospodăririi apelor se stabileşte de către autoritatea publică centrală din domeniul apelor, iar actualizarea acestora se asigură de Administraţia Naţională "Apele Române".

(51)Se mandatează autoritatea publică centrală din domeniul apelor, prin Administraţia Naţională "Apele Române", respectiv administraţiile bazinale de apă, să înscrie în cartea funciară dreptul de proprietate al statului asupra bunurilor din domeniul public al statului aflate în administrarea Administraţiei Naţionale "Apele Române", prevăzute la art. 3.

(52)Costurile pentru întocmirea documentaţiilor tehnice cadastrale, precum şi a celor necesare pentru înscrierea dreptului de proprietate a statului în cartea funciară asupra bunurilor prevăzute la alin. (51) se suportă din bugetul de stat, prin bugetul autorităţii publice centrale din domeniul apelor sau din veniturile proprii ale administratorului, în limita bugetului aprobat, urmând să fie recuperate de la bugetul de stat.

(53)Dreptul de proprietate publică a statului asupra imobilelor aflate în administrarea Administraţiei Naţionale «Apele Române», prevăzute la art. 3, se intabulează în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, la cererea administratorilor, în baza actelor de proprietate şi a documentaţiei cadastrale întocmite conform prevederilor legale.
(54)Prin excepţie de la prevederile alin. (53) se poate realiza intabularea dreptului de proprietate publică a statului asupra suprafeţelor de teren ale albiilor minore şi construcţiilor aferente în baza copiei extrasului de pe inventarul centralizat al bunurilor respective, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările ulterioare, însoţită de un înscris, emis de către administratorul imobilului, respectiv administraţia bazinală de apă competentă teritorial, prin care se confirmă identitatea dintre imobilul din documentaţia cadastrală şi cel evidenţiat în inventarul centralizat, cu specificarea numărului aferent bazinului hidrografic de care aparţine imobilul, precum şi documentaţia cadastrală pentru care coordonatele punctelor de pe limita imobilelor respective vor fi determinate, în sistem Stereografic 1970, prin vectorizare, utilizând produsele cartografice deţinute de administrator sau la care acesta are acces.
(55)Concomitent cu înscrierea dreptului de proprietate publică conform alin. (54) în partea a II-a a cărţii funciare se va efectua notarea corespunzătoare, cu următorul conţinut: «imobil cu poziţionare şi suprafaţă incertă, determinate prin vectorizare». Radierea acestei notări se efectuează în baza documentaţiei cadastrale întocmite în conformitate cu prevederile Legii cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(56)În cazul suprafeţelor de teren ale albiilor minore şi construcţiilor aferente care nu întrunesc condiţiile pentru intabulare prevăzute la alin. (53) şi (54) se poate dispune înscrierea provizorie a dreptului de proprietate publică în baza unui înscris emis de către administratorul imobilului, respectiv administraţia bazinală de apă competentă teritorial, prin care se confirmă identitatea dintre imobilul vizat şi cel prezentat în documentaţia cadastrală anexată, pentru care coordonatele punctelor de pe limita imobilelor respective vor fi determinate, în sistem Stereografic 1970, prin vectorizare, utilizând produsele cartografice deţinute de administrator sau la care acesta are acces.

(6)Autorităţile publice, persoanele fizice şi juridice au acces la informaţiile ce constituie Fondul naţional de date hidrologice şi de gospodărire a apelor, în baza unei proceduri stabilite de autoritatea publică centrală din domeniul apelor. Folosirea de către acestea a informaţiilor conţinute în Fondul naţional de date hidrologice şi de gospodărire a apelor în scopuri comerciale este permisă numai contra cost. Administraţia Naţională "Apele Române" elaborează metodologia privind tarifarea folosirii informaţiilor în scop comercial, care se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul apelor.

(7)Deţinătorii de informaţii ce constituie Fondul naţional de date de gospodărire a apelor pot refuza, motivat, furnizarea de astfel de informaţii, în cazul în care acestea afectează:
a)relaţiile internaţionale, siguranţa şi securitatea naţională;
b)procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidenţiale ori se pun în pericol viaţa, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfăşurare;
c)confidenţialitatea industrială şi comercială. Prin aceasta se înţeleg situaţiile în care se dezvăluie şi se folosesc secrete de comerţ într-o manieră contrară practicilor comerciale loiale;
d)drepturile de proprietate intelectuală;
e)confidenţialitatea datelor personale, potrivit legii.

Art. 36
(1)Unităţile şi instalaţiile autonome din cadrul Administraţiei Naţionale «Apele Române» care furnizează sistematic informaţii hidrologice, hidrogeologice şi meteorologice specifice gospodăririi apelor, precum şi informaţii privind caracteristicile cantitative şi calitative ale resurselor de apă formează reţeaua naţională de observaţii şi măsurători pentru gospodărirea apelor.

(11)Modul de organizare şi funcţionare a reţelei naţionale de observaţii şi măsurători se realizează în conformitate cu Instrucţiunile privind organizarea şi programul activităţii reţelei hidrometrice pe râuri, aprobate prin Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 74/1996.

(2)Pentru asigurarea continuităţii şi omogenităţii şirurilor de informaţii, unităţile şi instalaţiile autonome ale reţelei naţionale de observaţii nu pot fi dezafectate decât în situaţii deosebite, de interes naţional. Dezafectarea se face cu aprobarea autoritatea publică centrală din domeniul apelor şi cu obligarea solicitantului de a asigura proiectarea, execuţia şi punerea în funcţiune a unităţii sau a instalaţiilor în noul amplasament, anterior începerii operaţiunilor de dezafectare.

(3)Lista specificaţiilor tehnice şi metodele standardizate pentru analiza şi monitoringul stării apelor se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale din domeniul apelor.

Art. 37
(1)În scopul asigurării unei calităţi corespunzătoare a observaţiilor şi măsurătorilor meteorologice specifice, în jurul platformelor meteorologice se instituie zone de protecţie a căror lăţime este de 30 m. În aceste zone de protecţie este interzisă executarea oricăror construcţii sau instalaţii supraterane.
(2)Amplasarea pe o distanţă de până la 500 m în jurul şi în afara zonei de protecţie prevăzute la alin. (1) de construcţii mai înalte decât o şesime din distanţa dintre construcţie şi limita zonei de protecţie, de reţele de înaltă tensiune sau de telecomunicaţii, de obiective care emit în atmosferă fum sau pulberi, de sisteme de irigaţii prin aspersiune, ca şi plantarea de perdele forestiere se fac numai în baza avizului de amplasament eliberat de autoritatea publică centrală din domeniul apelor.

(3)Zonele prevăzute la alin. (1) şi (2) sunt considerate, în planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului, zone supuse unor reglementări speciale.

(4)În scopul asigurării unei calităţi corespunzătoare a observaţiilor şi măsurătorilor hidrometrice, se interzice efectuarea de lucrări în albii sau exploatarea agregatelor minerale în zonele aval şi amonte ale staţiilor hidrometrice, pe o distanţă de 5 ori lăţimea cursului de apă, măsurată la debite medii.

Art. 38
Pentru asigurarea folosirii raţionale a apelor subterane, a lacurilor şi nămolurilor terapeutice, precum şi a agregatelor minerale din albii, cercetarea şi evaluarea se vor face conform prevederilor legislaţiei în vigoare.

Secţiunea 2:Protecţia albiilor minore, a malurilor şi a lucrărilor de gospodărire a apelor
Art. 39
(1)Delimitarea albiilor minore care aparţin domeniului public al statului se realizează de către Administraţia Naţională «Apele Române», respectiv administraţiile bazinale de apă, pentru bunurile pe care le are în administrare, cu participarea reprezentanţilor unităţilor administrativ-teritoriale şi cu informarea deţinătorilor/administratorilor cu orice titlu ai terenurilor riverane.
(2)Delimitarea albiilor minore care aparţin domeniului public sau privat al statului sau al unei unităţi administrativ-teritoriale se realizează de către deţinătorii acestora, cu participarea reprezentanţilor unităţilor administrativ-teritoriale şi cu informarea deţinătorilor/administratorilor cu orice titlu ai terenurilor riverane.
(3)Evidenţa terenurilor ocupate de ape care aparţin domeniului public sau privat al statului sau al unei unităţi administrativ-teritoriale se face prin înscrierea acestora în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, în baza documentaţiei cadastrale întocmite conform prevederilor legale.
(4)Metodologia de delimitare a albiilor minore se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale în domeniul apelor, cu respectarea procedurii de consultare publică privitor la elaborarea actelor normative.
(5)Prin derogare de la prevederile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sistemul integrat de cadastru şi carte funciară al apelor se poate realiza şi pe sectoare stabilite prin act administrativ de către administrator, în scopul realizării atribuţiilor principale.

Art. 40
(1)În scopul asigurării protecţiei albiilor, malurilor, construcţiilor hidrotehnice şi îmbunătăţirii regimului de curgere al apelor, se instituie zone de protecţie pentru:
a)albia minoră a cursurilor de apă;
b)suprafaţa lacurilor naturale sau a bălţilor acoperite de apă şi de vegetaţie acvatică, precum şi a plajei şi falezei mării;

c)suprafaţa lacurilor de acumulare corespunzătoare cotei aferente debitului de verificare a acestora;

d)suprafeţele ocupate de lucrări de amenajare sau de consolidare a albiilor minore, de canale şi derivaţii hidrotehnice la capacitatea maximă de transport a acestora, precum şi de alte construcţii hidrotehnice realizate pe ape;

e)lucrări de apărare împotriva inundaţiilor;
f)construcţii şi instalaţii hidrometrice, precum şi instalaţii de determinare automată a calităţii apelor.
(2)Lăţimea zonelor de protecţie este stabilită conform anexei nr. 2, care face parte integrantă din prezenta lege. Delimitarea zonelor de protecţie se realizează de Administraţia Naţională "Apele Române" împreună cu autoritatea de cadastru funciar şi cu deţinătorii terenurilor riverane. Dreptul de proprietate asupra lucrărilor menţionate la lit. d), e) şi f) se extinde şi asupra zonelor de protecţie a acestora.

(3)Aplicarea, în funcţie de specificul local, a regimului restricţional de folosire a terenurilor din zonele de protecţie, din zona dig-mal şi din acumulări nepermanente se asigură de Administraţia Naţională "Apele Române", cu consultarea deţinătorilor cu orice titlu ai acestor terenuri şi, după caz, a unităţilor de navigaţie civilă şi în concordanţă cu metodologia elaborată de autoritatea publică centrală din domeniul apelor.

Art. 41
(1)Măsurile şi amenajările pentru protecţia albiilor minore ale cursurilor de apă, a plajei şi ţărmului Mării Negre, a lucrărilor ce se construiesc pe ape sau care au legătură cu apele se stabilesc prin prescripţii de reglementare şi norme tehnice ce se elaborează de autoritatea publică centrală din domeniul apelor.
(2)Debitele de servitute, obligatorii în albii, se calculează în cadrul studiilor hidrologice elaborate de unităţi publice sau private atestate de autoritatea centrală din domeniul gospodăririi apelor, se expertizează de către Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor şi sunt prevăzute în avizul sau autorizaţia de gospodărire a apelor.

Art. 42
(1)În situaţia în care un curs de apă îşi formează o albie nouă, părăsind-o în mod natural pe cea veche, riveranii sau utilizatorii de apă pot să solicite, conform prevederilor Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, în termen de un an, aprobarea Administraţiei Naţionale "Apele Române" pentru readucerea apei în vechea albie, pe cheltuiala acestora. Litigiile se soluţionează de către instanţele judecătoreşti.

(2)Dacă, în termen de un an de la sfârşitul anului în care apa a părăsit albia, nu se formulează o cerere conform alin. (1), albia veche rămâne în proprietatea riveranilor, iar albia nouă se consideră albie naturală, se introduce în domeniul public al statului, se înregistrează în Sistemul informaţional specific domeniului gospodăririi apelor şi se dă în administrarea Administraţiei Naţionale "Apele Române".

(3)Pentru interese publice, readucerea apei în albia veche se realizează la propunerea Administraţiei Naţională "Apele Române", cu consultarea riveranilor, cu avizul comitetului de bazin şi cu aprobarea autorităţii publice centrale din domeniul apelor, cheltuielile suportându-se de la bugetul de stat.

Secţiunea 3:SECŢIUNEA 3: Planificarea în domeniul managementului şi amenajării apelor
Art. 43
(1)În vederea stabilirii orientărilor fundamentale privind gospodărirea durabilă, unitară, echilibrată şi complexă a resurselor de apă şi a ecosistemelor acvatice, precum şi pentru protecţia zonelor protejate se elaborează scheme directoare pe bazine sau grupe de bazine hidrografice. Schema directoare este instrumentul principal de planificare, dezvoltare şi gospodărire a apelor la nivelul districtului de bazin hidrografic şi este alcătuită din planul de amenajare a bazinului hidrografic, care include şi planul de management al riscului la inundaţii - componenta de gospodărire cantitativă şi planul de management al bazinului hidrografic - componenta de gospodărire calitativă. Schema directoare se elaborează conform metodologiei şi instrucţiunilor tehnice aprobate prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul apelor. Planurile de management al districtelor hidrografice se elaborează şi se adoptă în conformitate cu termenele stabilite în Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei. Planurile de management al riscului la inundaţii ale bazinelor/spaţiilor hidrografice se elaborează şi se adoptă în conformitate cu termenele stabilite în Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii.

(11)Schemele directoare fixează într-o manieră integrată obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă şi subterane, urmărind să se asigure:
a)o stare bună a apelor de suprafaţă sau, pentru corpurile de apă artificiale sau puternic modificate, un bun potenţial ecologic şi o stare chimică bună a apelor de suprafaţă;
b)o stare chimică bună şi un echilibru între cantitatea prelevată şi reîncărcarea apelor pentru toate resursele de apă subterană;
c)realizarea obiectivelor special definite pentru zonele protejate, cu scopul de a reduce tratamentul necesar pentru producţia de apă destinată consumului uman, cu respectarea cerinţelor prevăzute în Legea nr. 458/2002, cu modificările şi completările ulterioare;
d)protecţia şi apărarea împotriva acţiunii distructive a apelor.

(12)Obiective mai puţin stricte decât cele stabilite la alin. (11) pot fi fixate prin schema directoare atunci când realizarea acestor obiective este imposibilă sau costul lor raportat la beneficiile aşteptate este disproporţionat. Aceste obiective mai puţin stricte sunt menţionate şi motivate în schema directoare, în conformitate cu prevederile art. 24.
(13)Respectarea obiectivelor menţionate la alin. (11) trebuie să fie asigurată până cel târziu la data de 22 decembrie 2015. Dacă obiectivele menţionate la alin. (11) nu pot fi realizate în această perioadă, schema directoare poate prevedea perioade mai lungi ale căror motive sunt indicate în schema directoare, în conformitate cu prevederile art. 23.
(14)Schemele-cadru de gospodărire a apelor existente la data intrării în vigoare a prezentei legi constituie baza schemelor directoare şi îşi vor păstra valabilitatea până la intrarea în vigoare a planurilor de management. În vederea elaborării schemelor directoare se efectuează o analiză a caracteristicilor bazinelor hidrografice şi a impactului activităţilor umane asupra stării corpurilor de apă de suprafaţă şi subterane, precum şi analiza economică a utilizării apei, în conformitate cu anexele nr. 12 şi 4.

(15)După aprobarea primelor scheme directoare, în conformitate cu prevederile prezentei legi, acestea se actualizează la fiecare 6 ani. Analizele caracteristicilor districtelor de bazine hidrografice, impactului activităţilor umane asupra stării corpurilor de apă şi analiza economică a utilizatorilor de apă sunt revizuite şi, dacă este cazul, sunt actualizate cu cel puţin 3 ani înainte de fiecare actualizare a schemelor directoare.

(16)Comitetul de bazin implică în elaborarea şi actualizarea schemei directoare reprezentanţii autorităţilor publice centrale, consiliilor judeţene şi consiliilor locale, unităţilor industriale şi din agricultură, institutelor de cercetare, care au obligaţia de a comunica toate informaţiile utile aflate în competenţa lor. Participarea activă a publicului la luarea deciziilor în domeniul gospodăririi apelor este asigurată potrivit prevederilor Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 1.044/2005 pentru aprobarea Procedurii privind consultarea utilizatorilor de apă, riveranilor şi publicului la luarea deciziilor în domeniul gospodăririi apelor.

(17)Prin intermediul paginii de internet proprii, administraţiile bazinale de apă din subordinea Administraţiei Naţionale "Apele Române" şi Comitetul de bazin pun la dispoziţia publicului, pe parcursul unei perioade de cel puţin 6 luni:
a)un calendar şi un program de lucru, incluzând procedura de consultare, cu cel puţin 3 ani înainte de data prevăzută pentru aprobarea schemei directoare actualizate;
b)o sinteză a problemelor care există în bazin în domeniul gospodăririi apelor, cu cel puţin 2 ani înainte de data prevăzută pentru aprobarea schemei directoare actualizate;
c)proiectul schemei directoare, cu cel puţin un an înainte de data prevăzută pentru aprobarea schemei directoare actualizate.

d)la cerere, documentele de referinţă şi informaţiile utilizate la elaborarea proiectului schemelor directoare.

(18)În corelare cu prevederile planurilor din cadrul schemelor directoare se elaborează programe de măsuri care să ţină seama de rezultatele analizelor prevăzute la alin. (14) şi (15), realizate pentru atingerea obiectivelor prevăzute la art. 21 privind asigurarea protecţiei cantitative şi calitative a apelor, apărarea împotriva acţiunilor distructive ale apelor, precum şi valorificarea potenţialului apelor, în raport cu cerinţele dezvoltării durabile a societăţii şi în acord cu strategia şi politicile de mediu, incluzând dezvoltarea lucrărilor, instalaţiilor şi amenajărilor de gospodărire a apelor.

(19)Programele de măsuri se stabilesc până la termenul stabilit în conformitate cu prevederile Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi vor fi operaţionale cel târziu la data de 22 decembrie 2012. Programele de măsuri se revizuiesc şi, dacă este necesar, se reactualizează până cel târziu la data de 22 decembrie 2015 şi apoi la fiecare 6 ani. Toate măsurile noi sau revizuite elaborate în cadrul unui program actualizat devin operaţionale în termen de cel mult 3 ani de la data adoptării lor.

(110)Strategia naţională de management al riscului la inundaţii, precum şi programele de măsuri ce decurg din acestea se stabilesc în termen de 90 de zile de la data publicării prezentei legi, în corelare cu prevederile schemelor-cadru de gospodărire a apelor existente la data publicării prezentei legi, care îşi păstrează valabilitatea până la data de 22 decembrie 2009, şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

(2)Componentele planurilor de management şi programele de măsuri aferente prevăzute la alin. (18) se elaborează şi se actualizează de către Administraţia Naţională «Apele Române», se avizează de către comitetul de bazin, la propunerea autorităţii publice centrale din domeniul apelor, şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Conţinutul minim al planurilor de management şi al programelor de măsuri este prevăzut în anexa nr. 3.

(3)Toate activităţile social-economice, inclusiv amenajarea bazinelor hidrografice, protecţia mediului şi amenajarea teritoriului se corelează cu prevederile schemelor directoare.

(4)În vederea implementării măsurilor de bază prevăzute în anexa nr. 3, trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru a nu conduce la creşterea poluării apelor marine. Aplicarea măsurilor de bază prevăzute în anexa nr. 3 nu poate duce, în mod direct sau indirect, la creşterea poluării apelor de suprafaţă. Această cerinţă nu se aplică în cazul în care ar conduce la creşterea poluării mediului în ansamblu.
(5)În situaţia în care datele de monitoring sau alte date arată că obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă şi subterane, prevăzute la art. 21 pentru corpurile de apă, nu pot fi atinse, autoritatea publică centrală din domeniul apelor trebuie să se asigure că:
a)sunt investigate cauzele neîndeplinirii obiectivelor prevăzute;
b)avizele şi autorizaţiile de gospodărire a apelor sunt examinate şi, dacă este necesar, revizuite;
c)programele de monitoring sunt revizuite şi modificate, după caz;
d)sunt stabilite măsurile suplimentare care pot fi necesare pentru atingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă şi subterane, precum şi limite mai stricte, dacă este cazul, urmând procedurile cuprinse în anexa nr. 11.

(6)În situaţia în care obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă şi subterane prevăzute la art. 21 nu pot fi îndeplinite ca urmare a unor circumstanţe cu cauze naturale de forţă majoră, care apar în mod excepţional sau care nu pot fi prevăzute, cum ar fi inundaţiile extreme sau seceta prelungită, nu este necesară luarea de măsuri suplimentare, aplicându-se prevederile art. 25.

Art. 44
Informaţiile necesare pentru elaborarea schemelor directoare şi a programelor de măsuri, inclusiv cele pentru stabilirea cerinţelor de apă, de valorificare a potenţialului apelor şi de apărare împotriva inundaţiilor pe ansamblul teritoriului naţional, pe etape de dezvoltare, se pun la dispoziţia autorităţii publice centrale din domeniul apelor şi Administraţiei Naţionale «Apele Române» de către autorităţile publice centrale şi locale, de principalii utilizatori de apă, precum şi de organizaţiile neguvernamentale interesate în amenajarea bazinelor hidrografice. Aceste informaţii vor fi puse şi la dispoziţia comitetelor de bazin.

Art. 441
(1)Autoritatea publică centrală din domeniul apelor transmite Comisiei Europene şi celorlalte state membre interesate atât copii ale planurilor de management cuprinse în schemele directoare prevăzute la art. 43 alin. (1), cât şi copii ale părţii naţionale a planului de management al bazinului hidrografic internaţional al fluviului Dunărea, elaborată conform prevederilor art. 6 alin. (3), precum şi ale tuturor actualizărilor ulterioare ale acestora, în termen de 3 luni de la publicarea lor în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2)Autoritatea publică centrală din domeniul apelor prezintă Comisiei Europene rapoarte de sinteză privind analizele efectuate potrivit prevederilor art. 43 alin. (14) şi programele de monitoring prevăzute la art. 35, realizate în scopul primului plan de management al bazinului hidrografic, în termen de 3 luni de la data finalizării acestora.
(3)În termen de 3 ani de la data publicării fiecărui plan de management cuprins în schemele directoare sau a fiecărei versiuni actualizate în temeiul art. 43 alin. (15), autoritatea publică centrală din domeniul apelor prezintă Comisiei Europene un raport interimar care descrie progresele înregistrate în punerea în aplicare a programului de măsuri prevăzut la art. 43 alin. (18).
Art. 442
(1)Autoritatea publică centrală din domeniul apelor furnizează Comisiei Europene o listă a autorităţilor competente pe plan naţional în domeniul gospodăririi apelor şi a autorităţilor competente din cadrul tuturor organismelor internaţionale în domeniul apelor, la care România este parte, în termen de 6 luni de la data aderării.
(2)Pentru fiecare autoritate competentă în cadrul fiecărui district de bazin hidrografic de pe teritoriul naţional şi al porţiunii de district de bazin hidrografic internaţional al fluviului Dunărea care este cuprinsă pe teritoriul României, autoritatea publică centrală din domeniul apelor furnizează Comisiei Europene următoarele informaţii:
a)denumirea şi adresa autorităţii competente - denumirea şi adresele oficiale ale autorităţilor din domeniul apelor în cadrul fiecărui district de bazin hidrografic de pe teritoriul naţional;
b)întinderea geografică a districtului de bazin hidrografic - numele principalelor râuri în cadrul districtului de bazin hidrografic, însoţită de o descriere precisă a limitelor districtului de bazin hidrografic; pe cât posibil, aceste informaţii vor fi disponibile în format GIS (Sistem informatic geografic) şi/sau în format GISCO (Sistem informatic geografic al Comisiei Europene);
c)statutul legal al autorităţii competente - o descriere a statutului legal al autorităţii competente şi, acolo unde este relevant, un rezumat sau o copie a acestui statut sau act de înfiinţare ori echivalentul legal al acestui document;
d)responsabilităţi - o descriere a responsabilităţilor legale şi administrative ale fiecărei autorităţi competente şi a rolului său în cadrul fiecărui district de bazin hidrografic;
e)apartenenţa - acolo unde autoritatea competentă acţionează ca unitate coordonatoare a altor autorităţi competente, se furnizează o listă a acestora, însoţită de un rezumat al relaţiilor instituţionale stabilite în vederea asigurării coordonării;
f)relaţiile internaţionale - în cazul districtului de bazin hidrografic internaţional al fluviului Dunărea, care acoperă mai mult decât teritoriul naţional şi include teritorii ale statelor care nu sunt membre ale Uniunii Europene, se furnizează o listă a relaţiilor instituţionale stabilite în vederea asigurării coordonării.

(3)Autoritatea publică centrală din domeniul apelor informează Comisia Europeană asupra oricărei schimbări intervenite în informaţiile furnizate potrivit prevederilor alin. (1) şi (2), în termen de 3 luni de la efectuarea schimbării.
Art. 443
La identificarea unei probleme de gospodărire a apelor care nu poate fi rezolvată la nivel naţional, autoritatea publică centrală din domeniul apelor poate raporta Comisiei Europene şi oricărui alt stat membru interesat asupra acestei probleme şi poate face recomandări pentru rezolvarea sa.

Art. 45
(1)Pentru bazine hidrografice mici sau părţi de bazine hidrografice se întocmesc scheme locale de amenajare şi de gospodărire a apelor, denumite în continuare scheme locale, care se încadrează în planurile de amenajare - componenta de gospodărire cantitativă din cadrul schemelor directoare. Schemele locale stabilesc obiectivele generale de punere în valoare şi de protejare cantitativă şi calitativă a resurselor de apă, a ecosistemelor acvatice şi a zonelor umede, precum şi obiectivele generale privind utilizarea durabilă şi protecţia tuturor categoriilor de resurse de apă din teritoriul respectiv.

(2)Schema locală inventariază diferiţii utilizatori care folosesc resursele de apă existente, stabilind starea resurselor de apă şi a ecosistemelor acvatice. Aceasta ţine seama de strategiile şi de programele statului, ale colectivităţilor locale, ale instituţiilor publice, ale altor persoane fizice şi persoane juridice, cu incidenţă asupra calităţii, repartiţiei şi folosirii resurselor de apă. De asemenea, stabileşte priorităţile pentru atingerea obiectivelor menţionate la alin. (1), ţinând seama de protecţia mediului acvatic natural, de necesitatea punerii în valoare a resurselor de apă, de evoluţia previzibilă a localităţilor rurale şi urbane şi de echilibrul ce trebuie asigurat între diferiţii utilizatori de apă.
(3)Prin schema locală se evaluează mijloacele economice şi financiare necesare pentru realizarea lucrărilor, instalaţiilor şi amenajărilor prevăzute. Aceasta trebuie să fie compatibilă cu orientările fixate în schema directoare.

Art. 46
(1)Programele şi deciziile administrative care au legătură cu apele trebuie să fie în concordanţă cu prevederile schemelor directoare aprobate.
(2)La elaborarea documentaţiilor tehnice pentru lucrările prevăzute la art. 48 se va ţine seama de prevederile schemelor directoare, respectiv schemelor locale.

Art. 47
(1)La nivelul fiecărei administraţii bazinale de apă a Administraţiei Naţionale «Apele Române» se organizează un Comitet de bazin.

(2)Comitetul de bazin este format din maximum 22 de membri, după cum urmează:
a)2 reprezentanţi ai autorităţii publice centrale din domeniul apelor şi protecţiei mediului, dintre care unul este numit din cadrul agenţiilor de protecţia mediului din districtul bazinului hidrografic respectiv;

b)un reprezentant al direcţiilor de sănătate publică ale judeţelor din districtul bazinului hidrografic respectiv, numit de către Institutul Naţional de Sănătate Publică;

c)2 primari de municipii şi un primar de oraş sau comună, aleşi de primarii localităţilor din districtul bazinului hidrografic respectiv;

d)un reprezentant desemnat de organizaţiile neguvernamentale cu sediul în districtul bazinului hidrografic respectiv;

e)un prefect din districtul bazinului hidrografic respectiv, numit de autoritatea publică centrală din domeniul administraţiei şi internelor;

f)preşedinţii consiliilor judeţene din districtul bazinului hidrografic respectiv;

g)3 reprezentanţi ai utilizatorilor de apă din districtul bazinului hidrografic respectiv.

h)2 reprezentanţi ai Administraţiei Naţionale «Apele Române», respectiv ai administraţiei bazinale de apă, nominalizaţi de conducerea acesteia;

i)un reprezentant al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor.

j)un reprezentant al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A., nominalizat de conducerea acesteia din cadrul subunităţii - Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri - ce administrează podurile situate în districtul bazinului hidrografic respectiv.

(3)Reprezentanţii administraţiei publice locale aleşi în comitetul de bazin vor funcţiona în cadrul acestuia numai pe durata exercitării mandatului funcţiei pe care o reprezintă.
(4)Prefectul şi primarii aleşi vor proveni din unităţi administrativ-teritoriale diferite.

(5)Reprezentanţii utilizatorilor de apă se propun şi se aleg de comitetul de bazin, în funcţie de cerinţa de apă şi de impactul apelor uzate evacuate asupra resurselor de apă.
(6)Membrii Comitetului de bazin pot fi schimbaţi de cei care i-au numit sau ales.

(7)Comitetul de bazin colaborează cu Administraţia Naţională "Apele Române" la aplicarea strategiei şi politicii naţionale de gospodărire a apelor, în care scop trebuie:
a)să avizeze schemele directoare, inclusiv programele de măsuri pentru atingerea obiectivelor din schemele directoare şi realizarea lucrărilor, instalaţiilor şi amenajărilor de gospodărire a apelor;

b)să avizeze planurile de prevenire a poluărilor accidentale şi de înlăturare a efectelor lor, elaborate în funcţie de condiţiile districtului bazinului hidrografic respectiv;

c)să aprobe schemele locale, stabilind priorităţile tehnice şi financiare, şi să le integreze în schemele directoare;

d)[textul din Art. 47, alin. (7), litera D. din capitolul III, sectiunea 3 a fost abrogat la 30-aug-2004 de Art. I, punctul 57. din Legea 310/2004]
e)să propună revizuirea normelor şi standardelor din domeniul gospodăririi apelor şi, în caz de necesitate, să elaboreze norme de calitate a apei evacuate, proprii bazinului hidrografic; aceste norme pot fi mai exigente decât cele la nivel naţional;
f)să propună, dacă este necesar, normative cu valori-limită de încărcare mai severe decât cele prevăzute de reglementările specifice în vigoare pentru evacuări de ape uzate, în vederea conformării cu obiectivele de calitate a apelor;

g)să aprobe/avizeze încadrarea în clase de calitate a corpurilor de apă din bazinul hidrografic respectiv;

h)să recomande priorităţile privind finanţarea şi conformarea, în scopul realizării programelor de dezvoltare a lucrărilor, instalaţiilor şi amenajărilor de gospodărire a apelor;
i)să asigure informarea publicului, garantarea unei perioade de timp necesare primirii comentariilor publicului, să organizeze audieri publice asupra tuturor aspectelor propuse pentru aprobare şi să asigure accesul publicului la documentele sale.
j)să avizeze lista zonelor protejate şi măsurile de reconstrucţie ecologică a zonelor propuse în acest scop;

k)să avizeze hărţile de vulnerabilitate şi hărţile de risc la inundaţii;
l)să avizeze planurile de management al riscului la inundaţii.

(8)Comitetele de bazin:
a)pot lua în considerare şi pot discuta orice aspecte noi privind cantitatea, calitatea şi folosirea apei, ce pot apărea în districtul bazinului hidrografic respectiv;

b)pot constitui şi împuternici subcomitete şi grupe de lucru, a căror funcţie va fi de informare, consultare şi participare la luarea deciziilor;

c)pot solicita executarea de audituri, dacă consideră necesar;
d)[textul din Art. 47, alin. (8), litera D. din capitolul III, sectiunea 3 a fost abrogat la 16-iul-2020 de Art. I, punctul 24. din Legea 122/2020]
e)pot recomanda autorităţilor locale, în funcţie de prioritatea şi urgenţa realizării lucrărilor necesare, în special a celor de utilitate publică, legate de întreţinerea albiilor, a lucrărilor de protecţie împotriva inundaţiilor şi de prevenire a riscului la inundaţii, modul de asigurare a surselor financiare de la bugetele locale.

(9)Comitetul de bazin are un secretariat tehnic permanent, format din 3-5 persoane, asigurat de administraţia bazinală de apă a Administraţiei Naţionale "Apele Române", subordonat acestuia.

(10)Pentru executarea mandatului său, comitetul de bazin are acces la informaţiile şi resursele oricărei instituţii publice, potrivit legii.
(11)Regulamentul de organizare şi funcţionare a comitetelor de bazin se propune de autoritatea publică centrală din domeniul apelor şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Secţiunea 4:Regimul lucrărilor care se construiesc pe ape sau care au legătură cu apele
Art. 48
(1)Lucrările care se construiesc pe ape sau care au legătură cu apele şi activităţile care se desfăşoară pe ape sau care au legătură cu apele sunt:
a)lucrări, construcţii şi instalaţii care asigură gospodărirea complexă a apelor, inclusiv atenuarea apelor mari, prin modificarea regimului natural de curgere, cum sunt: baraje, acumulări permanente sau nepermanente, derivaţii hidrotehnice;

b)lucrări de folosire a apelor, cu construcţiile şi instalaţiile aferente: alimentări cu apă potabilă, industrială şi pentru irigaţii, amenajări piscicole, centrale hidroelectrice, folosinţe hidromecanice, amenajări pentru navigaţie, plutărit şi flotaj, poduri plutitoare, amenajări balneare, turistice sau pentru agrement, alte lucrări de acest fel;
c)lucrări, construcţii şi instalaţii pentru protecţia calităţii apelor sau care influenţează calitatea apelor: lucrări de canalizare şi evacuare a apelor uzate, staţii şi instalaţii de prelucrare a calităţii apelor, injecţii de ape în subteran, alte asemenea lucrări;
d)construcţii de apărare împotriva acţiunii distructive a apei: îndiguiri, apărări şi consolidări de maluri şi albii, rectificări şi reprofilări de albii, lucrări de dirijare a apei, combaterea eroziunii solului, regularizarea scurgerii pe versanţi, corectări de torenţi, desecări şi asanări, alte lucrări de apărare;
e)traversări de cursuri de apă cu lucrările aferente: poduri, conducte, linii electrice etc.;
f)amenajări şi instalaţii de extragere a agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apă, lacurilor şi din terase: balastiere, cariere etc.;

g)depozite de deşeuri menajere şi industriale: iazuri de decantare, halde de steril, zguri şi cenuşi, şlamuri, nămoluri şi altele asemenea;

h)[textul din Art. 48, alin. (1), litera H. din capitolul III, sectiunea 4 a fost abrogat la 12-iun-2023 de Art. I, punctul 18. din Ordonanta urgenta 52/2023]
i)lucrări, construcţii şi instalaţii care se execută pe malul mării, pe fundul apelor maritime interioare şi al mării teritoriale, pe platoul continental, inclusiv lucrări pentru consolidarea falezelor, protecţia şi reabilitarea plajelor;

j)lucrări de prospecţiuni, de explorare/exploatare prin foraje terestre sau maritime, instalaţii hidrometrice, borne topohidrografice şi alte lucrări de studii de teren în legătură cu apele;
k)lucrări şi instalaţii pentru urmărirea parametrilor hidrologici sau urmărirea automată a calităţii apei.
l)lucrări de închidere şi ecologizare a minelor şi carierelor, a depozitelor menajere şi industriale, precum şi de reconstrucţie ecologică a zonelor afectate, inclusiv monitorizarea postînchidere a acestora;

m)injectarea în structurile din care au provenit sau în formaţiunile geologice care, din motive naturale, sunt permanent improprii pentru alte scopuri a apelor de zăcământ de la schelele de extracţie, fără a produce poluarea straturilor de ape subterane traversate;
n)planuri de amenajare a teritoriului, planuri de urbanism general, zonal şi de detaliu.

o)lucrări de decontaminare a resursei de apă subterană pentru siturile declarate ca fiind contaminate.

p)lucrări şi instalaţii ce pot avea un potenţial major de poluare a resurselor de apă.

(2)Documentaţiile elaborate pentru lucrările prevăzute la alin. (1) vor conţine prevederi care să asigure siguranţa în funcţionare şi exploatare a acestora, să asigure atingerea şi menţinerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă şi subterane, precum şi respectarea prevederilor în vigoare ale Planului naţional de management aferent porţiunii din bazinul hidrografic internaţional al fluviului Dunărea care este cuprinsă în teritoriul României şi planurilor de management ale bazinelor/spaţiilor hidrografice şi ale planurilor de management al riscului la inundaţii aferente celor 11 administraţii bazinale de apă şi fluviului Dunărea de pe teritoriul României.

Art. 49
(1)Se interzice amplasarea în zona inundabilă a albiei majore şi în zonele de protecţie precizate la art. 40 de noi obiective economice sau sociale, inclusiv de noi locuinţe sau anexe ale acestora.

(2)Se exceptează de la dispoziţiile alin. (1) noile obiective socioeconomice care au prevăzute lucrări de apărare împotriva inundaţiilor, precum şi lucrările de supratraversare şi subtraversare ale cursurilor de apă, dimensionate, cu respectarea prevederilor Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung şi ale planurilor de management al riscului la inundaţii. Lucrările şi/sau măsurile de reducere a riscului la inundaţii pentru noile obiective socioeconomice se execută numai pe baza avizului de amplasament, emis conform legii.

(3)Avizul de amplasament menţionat la alin. (2), obţinut în baza metodologiei elaborate de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, nu exclude obligaţia obţinerii avizului de gospodărire a apelor şi a celorlalte avize necesare, potrivit legii.

(31)Obţinerea avizului de amplasament şi a avizului de gospodărire a apelor condiţionează eliberarea de către autorităţile administraţiei publice emitente a autorizaţiei de construire a lucrărilor prevăzute la art. 48 alin. (1).

(32)Avizul de amplasament prevăzut la alin. (2), obţinut în baza metodologiei elaborate de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, nu exclude obligaţia obţinerii pentru noile obiective socioeconomice a avizului de gospodărire a apelor şi a celorlalte avize necesare, potrivit legii.

(4)Construcţiile şi obiectivele existente, amplasate în zona inundabilă a albiei majore sau în zonele de protecţie, vor fi identificate de administraţiile bazinale de apă, solicitându-se prin autorităţile administraţiei publice locale sau judeţene emitente a autorizaţiei de construcţie demolarea acestora, în situaţia în care demolarea nu este posibilă, beneficiarii vor fi obligaţi să declare pe propria răspundere că îşi asumă riscurile în caz de inundaţii.

Art. 50
(1)Lucrările şi activităţile prevăzute la art. 48 şi 54 pot fi promovate şi executate numai în baza avizului de gospodărire a apelor emis de Administraţia Naţională «Apele Române» şi unităţile aflate în subordine. Punerea în funcţiune sau exploatarea acestor lucrări se face numai în baza autorizaţiei de gospodărire a apelor emise de Administraţia Naţională «Apele Române» şi unităţile aflate în subordine. Excepţie de la obţinerea autorizaţiei de gospodărire a apelor o fac construcţiile provizorii, demontabile, realizate din materiale uşoare amplasate pe plajă, lucrările hidrotehnice aflate în continuă dinamică, precum regularizări, apărări şi consolidări de maluri, praguri de fund, lucrări de combatere a eroziunii solului sau similare, care deţin aviz de gospodărire a apelor şi sunt executate în conformitate cu Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(11)Pentru execuţia lucrărilor noi şi a intervenţiilor constructive care modifică parametrii de bază ai lucrărilor existente de baraje, pentru retenţii permanente sau nepermanente de apă, a barajelor şi digurilor care realizează depozite de deşeuri industriale depuse prin hidromecanizare şi a lucrărilor hidrotehnice speciale, emiterea avizului de gospodărire a apelor este condiţionată de existenţa acordului de funcţionare în siguranţă emis de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, în conformitate cu prevederile legale.

(12)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), pentru lucrările de intervenţie în primă urgenţă care fac obiectul art. 7 alin. (16) din Legea nr. 50/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, procedura de emitere a avizului de gospodărire a apelor poate fi iniţiată şi efectuată pe parcursul realizării lucrărilor, odată cu finalizarea fazelor corespunzătoare de proiectare, dar nu mai târziu de data încheierii executării lucrărilor.

(13)Pentru lucrările hidrotehnice şi construcţiile ce au aparţinut statului şi au fost înstrăinate în procesul de privatizare, care necesită lucrări de reabilitare şi punere în siguranţă, avizul de gospodărire a apelor se eliberează fără ca proprietarii construcţiilor/lucrărilor să facă dovada deţinerii terenului, cu obligaţia acestora de intabulare a terenului aferent, în numele şi pentru statul român, până la momentul eliberării actului de reglementare în domeniul gospodăririi apelor.

(2)În cazul în care lucrările se efectuează în zona apelor naţionale navigabile sau în zona cursurilor de apă care sunt traversate ori au în lungul lor infrastructura aflată în administrarea instituţiilor publice/societăţilor naţionale/ companiilor naţionale/societăţilor comerciale/regiilor autonome din domeniul transporturilor, construcţiilor şi turismului, este necesar şi acordul autorităţii publice centrale din domeniul transporturilor, construcţiilor şi turismului.

(3)Se exceptează de la prevederile alin. (1) activităţile prevăzute la art. 9 alin. (2).

(4)Pentru serviciile de autorizare sau de avizare a lucrărilor, prevăzute la art. 48 şi 54, se percep tarife care se stabilesc în condiţiile legii.

(41)Se exceptează de la prevederile alin. (4) centrele sociale şi şcolile care nu sunt conectate la sistemul centralizat de apă şi deţin puţuri proprii.

(5)[textul din Art. 50, alin. (5) din capitolul III, sectiunea 4 a fost abrogat la 30-aug-2004 de Art. I, punctul 65. din Legea 310/2004]
Art. 51
(1)Avizul de gospodărire a apelor şi avizul de amplasament sunt avize conforme.
(11)Pentru lucrările existente de tipul celor prevăzute la art. 50 alin. (11) este necesară obţinerea autorizaţiei de funcţionare în condiţii de siguranţă, care certifică îndeplinirea exigenţelor de performanţă în perioada de exploatare şi este obligatorie pentru obţinerea autorizaţiilor de gospodărire a apelor şi de protecţia mediului.

(2)Avizul şi autorizaţia de gospodărire a apelor nu exclud obligativitatea obţinerii actelor de reglementare din domeniul mediului, potrivit legii.

Art. 52
(1)Procedura de emitere a avizului de gospodărire a apelor include evaluarea impactului lucrărilor asupra corpurilor de apă, pe baza studiului de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă, după caz.
(2)Elaborarea documentaţiilor pentru fundamentarea avizului de gospodărire a apelor se bazează pe studii meteorologice, hidrologice, hidrogeologice sau pe studii de gospodărire a apelor, după caz. Aceste studii şi documentaţii vor fi întocmite de instituţii publice sau private din cadrul statelor membre ale Uniunii Europene, atestate de autoritatea publică centrală din domeniul apelor sau de o autoritate competentă din spaţiul Uniunii Europene. Documentaţiile de fundamentare trebuie să demonstreze că titularul proiectului se poate conforma cerinţelor legale.
(21)Se exceptează de la dispoziţiile alin. (2) studiile hidrologice şi hidrogeologice elaborate de către Administraţia Naţională «Apele Române» şi unităţile din subordinea ei, care pot fi întocmite de serviciile de specialitate din cadrul acestora.

(3)Elaboratorii care întocmesc studiile de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă sunt atestaţi de autoritatea publică centrală din domeniul apelor. Elaboratorii care întocmesc studiile prevăzute la alin. (2) pot elabora studii de impact asupra corpurilor de apă până la atestarea de către autoritatea publică centrală în domeniul apelor.

Art. 53
(1)Avizul de gospodărire a apelor îşi pierde valabilitatea după 2 ani de la emitere, dacă execuţia lucrărilor respective nu a început în acest interval, cu excepţia cazului în care proiectul deţine autorizaţie de construire aflată în termen de valabilitate. Posesorul unui aviz de gospodărire a apelor are obligaţia să anunţe emitentului, în scris, data de începere a execuţiei, cu 10 zile înainte de aceasta.

(2)Modificarea avizului de gospodărire a apelor se realizează de emitent, după cum urmează:
a)la solicitarea titularului sau iniţiativa emitentului avizului de gospodărire a apelor, înainte de începerea execuţiei lucrărilor sau pe parcursul execuţiei acestora, în situaţia în care intervin elemente noi, necunoscute la data emiterii avizului, care necesită revizuirea documentaţiei tehnice de fundamentare sau a studiului de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă, după caz;
b)din iniţiativa emitentului avizului de gospodărire a apelor, în situaţia în care intervin modificări legislative de ordine publică;
c)din iniţiativa emitentului în situaţia în care pe parcursul execuţiei lucrărilor avizate, autoritatea de gospodărire a apelor constată că nu se respectă prevederile din avizul de gospodărire a apelor, în baza unui proces-verbal de constatare întocmit de personalul cu atribuţii de inspecţie.

(21)Avizul de gospodărire a apelor este necesar şi în cazul închiderii unor obiective construite pe ape sau care au legătură cu apele.

(3)Documentaţiile lucrărilor de interes public care se construiesc pe ape sau care au legătură cu apele trebuie avizate, chiar dacă realizarea acestora ar necesita restrângerea sau încetarea unor activităţi existente. Persoanele fizice şi persoanele juridice afectate pot fi despăgubite în condiţiile legii, dacă fac dovada că utilizează eficient apa sau că nu poluează resursele de apă.
(4)Noile lucrări de barare sau de captare a apei amplasate pe cursurile de apă trebuie să fie prevăzute cu instalaţii care să asigure în aval debitul de servitute, aşa cum este definit la pct. 26 din anexa nr. 1, precum şi, după caz, cu construcţii care să asigure migrarea faunei acvatice, în special a ihtiofaunei, în vederea atingerii obiectivelor de mediu prevăzute la art. 21, cu respectarea prevederilor art. 24. Aceste prevederi se aplică şi lucrărilor de barare sau de captare a apei existente amplasate pe cursurile de apă, în condiţiile unor soluţii fezabile din punct de vedere tehnic şi dacă realizarea acestora nu implică costuri disproporţionate.

(5)Prin avizul de gospodărire a apelor, investitorul poate fi obligat să execute şi alte lucrări necesare, necuprinse în documentaţia tehnică, astfel încât lucrările, construcţiile sau instalaţiile propuse să nu producă pagube utilizatorilor de apă existenţi sau riveranilor din amonte şi din aval.
(6)Pentru investiţiile de tip microhidrocentrale beneficiarul este obligat să constituie o garanţie financiară pentru blocarea amplasamentului, garanţie care poate fi sub formă de depozit bancar, scrisoare de garanţie bancară irevocabilă sau alte modalităţi prevăzute de lege. Garanţia financiară se stabileşte în conformitate cu instrucţiunile tehnice aprobate prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul apelor.

Art. 54
(1)Avizul de gospodărire a apelor se emite pentru proiecte de dezvoltare, modernizare, retehnologizare pentru următoarele categorii de activităţi şi lucrări:
a)lucrări de dezvoltare, modernizare sau retehnologizare a unor procese tehnologice sau a unor instalaţii existente, dacă au legătură cu apele sau dacă prin realizarea acestora se modifică parametrii cantitativi şi calitativi finali ai folosinţei de apă, înscrişi în autorizaţia de gospodărire a apelor;

b)[textul din Art. 54, alin. (1), litera B. din capitolul III, sectiunea 4 a fost abrogat la 30-aug-2004 de Art. I, punctul 70. din Legea 310/2004]
c)instalaţiile de alimentare cu apă, canalizare şi evacuare cu caracter provizoriu;

d)[textul din Art. 54, alin. (1), litera D. din capitolul III, sectiunea 4 a fost abrogat la 05-nov-2018 de Art. 1, punctul 8. din Legea 243/2018]
e)[textul din Art. 54, alin. (1), litera E. din capitolul III, sectiunea 4 a fost abrogat la 05-nov-2018 de Art. 1, punctul 8. din Legea 243/2018]
f)[textul din Art. 54, alin. (1), litera F. din capitolul III, sectiunea 4 a fost abrogat la 05-nov-2018 de Art. 1, punctul 8. din Legea 243/2018]
g)[textul din Art. 54, alin. (1), litera G. din capitolul III, sectiunea 4 a fost abrogat la 05-nov-2018 de Art. 1, punctul 8. din Legea 243/2018]
h)reparaţii de drumuri şi poduri, dacă lucrările aferente se construiesc pe ape sau au legătură cu apele.

(11)În cazuri de urgenţă ca: viituri, precipitaţii care au avariat sau distrus infrastructura de transport, obiective economice, în scopul refacerii acestora, pentru începerea execuţiei lucrărilor de exploatare a agregatelor minerale care se realizează în limita cantităţii maxime de 2.000 m3, avizul de gospodărire a apelor se va emite în regim de urgenţă, cu cel puţin 3 zile înainte de începerea execuţiei.

(2)[textul din Art. 54, alin. (2) din capitolul III, sectiunea 4 a fost abrogat la 05-nov-2018 de Art. 1, punctul 8. din Legea 243/2018]
(3)Punerea în funcţiune a lucrărilor şi instalaţiilor prevăzute la alin. (1) se face în baza autorizaţiei de gospodărire a apelor emise de unităţile din subordinea Administraţiei Naţionale «Apele Române».

Art. 55
(1)Autorizaţia de gospodărire a apelor se eliberează în baza constatării tehnice în teren, în prezenţa beneficiarului, cel mai târziu o dată cu recepţia investiţiilor, dacă sunt respectate prevederile legale privind gospodărirea apelor pentru punerea în exploatare a lucrărilor şi exactitatea datelor cuprinse în cererea de autorizare şi în documentaţia anexată la aceasta. Documentaţia tehnică supusă autorizării va fi întocmită de instituţii publice sau private din cadrul statelor membre ale Uniunii Europene, atestate de autoritatea publică centrală din domeniul apelor sau de o autoritate competentă din spaţiul Uniunii Europene.

(2)Dacă la verificarea în teren se constată lipsuri de natură a nu permite, potrivit prezentei legi, darea în funcţiune a investiţiei, emitentul autorizaţiei de gospodărire a apelor va fixa un termen pentru efectuarea remedierilor sau a completărilor necesare. Dacă este cazul, emitentul autorizaţiei de gospodărire a apelor poate refuza, motivat, eliberarea ei.
(3)Autorizaţia de gospodărire a apelor se poate acorda şi pe durată limitată, dacă lipsurile constatate cu ocazia verificării în teren permit punerea în funcţiune a investiţiei, fără pericol, din punct de vedere al gospodăririi apelor.
(4)Modul de exploatare şi întreţinere a lucrărilor, construcţiilor şi instalaţiilor se înscrie în regulamentul de exploatare, care face parte integrantă din autorizaţia de gospodărire a apelor.
(5)Prin autorizaţia de gospodărire a apelor, cât şi prin actele complementare acesteia, trebuie impuse prevederi specifice privind mijloacele de supraveghere, modalităţile de control tehnic şi mijloacele de intervenţie în caz de incidente, avarii sau accidente şi altele asemenea.
(6)Pentru corpurile de apă care nu au atins starea bună sau potenţialul ecologic bun în perioada prevăzută în schema directoare se impune reactualizarea prevederilor autorizaţiilor de gospodărire a apelor.

Art. 56
(1)Autorizaţia de gospodărire a apelor poate fi modificată sau retrasă de către emitent, fără despăgubiri, în următoarele cazuri:
a)în interesul salubrităţii publice şi, în special, dacă modificarea sau retragerea este necesară pentru a înlătura o prejudiciere importantă a binelui comunităţii;
b)pentru prevenirea sau asigurarea combaterii efectelor inundaţiilor sau, în caz de pericol, pentru securitatea publică;
c)în caz de pericol pentru mediul acvatic şi, mai ales, dacă mediile acvatice sunt supuse unor condiţii critice necompatibile cu protejarea acestora;
d)în cazuri de forţă majoră, datorită schimbărilor naturale privind resursa de apă sau unor calamităţi naturale intervenite asupra instalaţiilor utilizatorilor;
e)în situaţia în care lucrările sau instalaţiile sunt abandonate sau nu sunt întreţinute corespunzător, caz în care deţinătorul acestora este obligat ca, din dispoziţia Administraţiei Naţionale "Apele Române", să le demoleze.

f)[textul din Art. 56, alin. (1), litera F. din capitolul III, sectiunea 4 a fost abrogat la 12-iun-2023 de Art. I, punctul 25. din Ordonanta urgenta 52/2023]
(2)Autorizaţia de gospodărire a apelor poate fi modificată sau retrasă în situaţii în care apar cerinţe noi de apă, care trebuie satisfăcute cu prioritate conform prevederilor art. 10 alin. (1), acordându-se despăgubiri potrivit legii.
(3)Refuzul eliberării, precum şi orice modificare sau retragere a unei autorizaţii de gospodărire a apelor trebuie motivate în scris solicitantului sau titularului de autorizaţie, după caz, de către cel care a decis măsura respectivă.
Art. 57
Retragerea autorizaţiei de gospodărire a apelor atrage după sine obligativitatea încetării activităţii, ca şi pierderea drepturilor obţinute în baza prezentei legi.
Art. 58
(1)Autorizaţia de gospodărire a apelor poate fi suspendată temporar, fără despăgubiri, în următoarele cazuri:
a)dacă nu s-au respectat condiţiile impuse iniţial;
b)dacă lucrările, construcţiile şi instalaţiile autorizate nu prezintă siguranţă în exploatare atât cu privire la rezistenţa structurilor, cât şi la eficienţa tehnologiilor adoptate;
c)pentru abateri repetate sau grave de la condiţiile de folosire sau de evacuare a apei, prevăzute în autorizaţie, precum şi în cazul în care utilizatorul nu realizează condiţiile de siguranţă în exploatare, ca şi alte măsuri stabilite de autoritatea publică centrală din domeniul apelor şi de Administraţia Naţională "Apele Române";

d)în caz de poluare accidentală a resurselor de apă, care ameninţă sănătatea populaţiei sau produce pagube ecologice.

e)dacă titularul nu şi-a respectat obligaţiile legale, stabilite între el şi administratorul resursei de apă.

(2)În cazul situaţiilor prevăzute la alin. (1) lit. d), autoritatea publică centrală din domeniul apelor poate dispune şi oprirea activităţii poluatorului sau a instalaţiei care provoacă poluarea apelor până la înlăturarea cauzelor.

(3)Autoritatea publică centrală din domeniul apelor poate institui un regim de supraveghere specială, în caz de nerespectare a măsurilor stabilite pentru asigurarea condiţiilor înscrise în autorizaţia de gospodărire a apelor. Pe toată durata acestui regim, utilizarea şi epurarea apei se fac sub controlul direct al personalului anume desemnat de autoritatea publică centrală din domeniul apelor. Toate cheltuielile suplimentare determinate de aplicarea regimului de supraveghere specială se suportă de titularul autorizaţiei de gospodărire a apelor.

Art. 59
(1)Lucrările şi instalaţiile supuse autorizării, potrivit prevederilor prezentei legi, care sunt folosite pentru prelevări de apă de suprafaţă sau subterană ori pentru evacuări în receptori naturali, trebuie să fie prevăzute cu mijloace de măsurare a debitelor şi volumelor de apă prelevate sau evacuate şi de determinare a calităţii apelor evacuate, conform prevederilor autorizaţiei de gospodărire a apelor.

(2)Deţinătorii lucrărilor şi instalaţiilor supuse autorizării prevăzute la alin. (1) sunt obligaţi să asigure montarea şi funcţionarea mijloacelor de măsurare, să permită montarea de sigilii de către reprezentanţii Administraţiei Naţionale «Apele Române», să păstreze timp de 5 ani datele obţinute din măsurători şi să le transmită lunar Administraţiei Naţionale «Apele Române». Înlăturarea sau distrugerea sigiliilor aplicate pe mijloacele de măsurare a debitelor şi volumelor de apă prelevate sau evacuate, pe vane şi alte echipamente se constată prin proces-verbal de constatare de către personalul cu atribuţii de inspecţie, conform legii, şi se sancţionează potrivit legii penale.

(3)Administraţia Naţională "Apele Române" pune la dispoziţia persoanelor fizice şi persoanelor juridice datele prevăzute la alin. (2), cu respectarea dispoziţiilor art. 35 alin. (6) şi (7).

Art. 591
(1)Avizul şi autorizaţia de gospodărire a apelor, precum şi anexele sau studiile de fundamentare care stau la baza acestora sunt acte administrative cu caracter public.
(2)Lista cu avizele şi autorizaţiile de gospodărire a apelor se pune la dispoziţia publicului spre informare prin afişare pe pagina proprie de internet a autorităţii administraţiei publice emitente.
(3)Avizele şi autorizaţiile de gospodărire a apelor se pun la dispoziţia publicului în integralitatea lor, la cerere, cu respectarea prevederilor privind protecţia datelor personale, respectiv a dreptului de proprietate intelectuală, după caz.

Art. 60
Avizele şi autorizaţiile de gospodărire a apelor, precum şi refuzul de emitere a acestora pot fi contestate potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 601
Avizul şi autorizaţia de gospodărire a apelor pot fi transferate de la un titular de proiect la alt titular în condiţiile în care din analiza efectuată de emitent rezultă că lucrările, măsurile şi condiţiile prevăzute în acestea au fost respectate integral. Excepţie de la această prevedere fac avizele de gospodărire a apelor emise pentru proiectele de tip microhidrocentrale, precum şi cele care presupun bararea cursurilor de apă.

Art. 61
[textul din Art. 61 din capitolul III, sectiunea 4 a fost abrogat la 30-aug-2004 de Art. I, punctul 76. din Legea 310/2004]
Art. 62
(1)Lacurile de acumulare vor fi proiectate ca lucrări cu folosinţă complexă pentru a asigura alimentarea cu apă pentru populaţie, industrie şi irigaţii, producerea de energie electrică, apărarea împotriva inundaţiilor, piscicultură şi agrement.
(2)La proiectarea barajelor şi îndiguirilor se va analiza în mod obligatoriu necesitatea şi se vor prevedea, în funcţie de condiţiile concrete din amplasament, lucrările necesare de apărări şi consolidări de maluri, rectificări sau reprofilări de albii, lucrări de combatere a eroziunii solului.

(3)Barajele şi lacurile de acumulare se vor proiecta şi se vor executa de unităţi de specialitate, cu respectarea exigenţelor de performanţă referitoare la siguranţa barajelor.

(4)[textul din Art. 62, alin. (4) din capitolul III, sectiunea 4 a fost abrogat la 19-feb-2010 de Art. I, punctul 46. din Ordonanta urgenta 3/2010]
Art. 63
(1)Deţinătorii de baraje şi lacuri de acumulare, precum şi de prize pentru alimentări cu apă, cu sau fără baraj, au obligaţia să întocmească regulamente de exploatare şi planuri de avertizare şi alarmare şi să respecte prevederile acestora. Regulamentele de exploatare fac parte integrantă din autorizaţia de gospodărire a apelor.

(2)Regulamentele de exploatare, elaborate în baza regulamentului-cadru stabilit de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, detaliază şi concretizează condiţiile generale de exploatare coordonată, pe ansamblul districtului bazinului hidrografic, a categoriilor de lucrări prevăzute la alin. (1), cuprinse în regulamentele de exploatare bazinale.

(3)Regulamentele de exploatare prevăzute la alin. (1) se adaptează, pe etape, în limitele prevederilor autorizaţiei de gospodărire a apelor, funcţie de dinamica cerinţelor de apă sau de alte condiţii.
(4)Coordonarea exploatării lacurilor de acumulare pe districte de bazine hidrografice, indiferent de deţinător, se asigură de Administraţia Naţională "Apele Române", în conformitate cu prevederile regulamentelor de exploatare bazinale. Regulamentele de exploatare bazinale se elaborează de Administraţia Naţională "Apele Române" în baza normelor metodologice stabilite prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul apelor, se avizează de comitetele de bazin şi se aprobă de autoritatea publică centrală din domeniul apelor.

(5)În situaţii critice - secete prelungite, ape mari sau altele asemenea - exploatarea unui lac de acumulare se subordonează necesităţilor perioadei respective, potrivit regimului stabilit de Administraţia Naţională "Apele Române".

Art. 64
(1)Persoanele juridice care au în administrare sau în exploatare lucrări hidrotehnice sunt obligate să utilizeze prizele, barajele şi lacurile de acumulare conform graficelor-dispecer, pe baza programelor lunare de exploatare şi, corelat cu producerea de energie, să asigure debitele necesare folosinţelor industriei, agriculturii, populaţiei şi a debitului necesar protecţiei ecosistemului acvatic.
(2)Deţinătorii de baraje, cu lacurile de acumulare aferente, şi ai altor construcţii hidrotehnice au obligaţia să monteze aparatura necesară urmăririi comportării în timp a acestora, să-şi organizeze sistemul de urmărire a comportării în timp pe baza unor proiecte specializate, să realizeze expertizarea periodică a lucrărilor şi să deţină autorizaţia de funcţionare în siguranţă, conform prevederilor legale.

Art. 65
Competenţele de avizare şi aprobare a regulamentelor de exploatare bazinale şi a programelor de exploatare a lacurilor de acumulare se stabilesc de autoritatea publică centrală din domeniul apelor.

Art. 66
(1)Evacuarea dintr-un lac de acumulare a unor volume de apă diferite de cele înscrise în regulamentul de exploatare, precum şi efectuarea la mecanismele barajului a unor manevre neprevăzute în acesta se pot face numai cu aprobarea sau din dispoziţia Regiei Autonome "Apele Române".
(2)Programele de golire pentru lacurile de acumulare în vederea realizării lucrărilor de intervenţii şi reparaţii la construcţiile şi instalaţiile aferente, indiferent de deţinător, se aprobă de către Administraţia Naţională "Apele Române" cu avizul Comisiei naţionale de siguranţa barajelor şi a altor lucrări hidrotehnice din cadrul autorităţii publice centrale din domeniul apelor.

Secţiunea 5:Apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţii hidrotehnice
Art. 67
(1)Apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţii hidrotehnice reprezintă o activitate de protecţie civilă a populaţiei, de interes naţional.
(2)În sensul prezentei legi, prin apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţii hidrotehnice se înţelege:
a)măsuri de prevenire şi de pregătire pentru intervenţii;
b)măsuri operative urgente de intervenţie după declanşarea fenomenelor periculoase cu urmări grave;
c)măsuri de intervenţie ulterioară pentru recuperare şi reabilitare.
(3)Activităţile prevăzute la alin. (2) constituie o obligaţie pentru toate persoanele fizice şi juridice, cu excepţia persoanelor cu handicap, a bătrânilor şi a altor categorii defavorizate.

(4)Elaborarea strategiei şi concepţiei de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţii hidrotehnice revine autorităţii publice centrale din domeniul apelor.

Art. 68
(1)Deţinătorii cu orice titlu de construcţii hidrotehnice ale căror avarieri sau distrugeri pot pune în pericol vieţi omeneşti şi bunuri sau pot aduce prejudicii mediului sunt obligaţi să doteze aceste lucrări cu aparatură de măsură şi control necesară pentru urmărirea comportării în timp a acestora, să instaleze sisteme de avertizare-alarmare în caz de pericol şi să organizeze activitatea de supraveghere.
(2)Coordonarea, îndrumarea şi urmărirea activităţii de supraveghere a barajelor, a lacurilor de acumulare şi a altor lucrări hidrotehnice, în vederea exploatării în siguranţă a acestora, se realizează de către Comisia naţională pentru siguranţa barajelor şi lucrărilor hidrotehnice, constituită din reprezentanţi ai ministerelor, ai agenţilor economici interesaţi şi ai instituţiilor publice interesate.

(3)Structura, atribuţiile specifice, competenţele şi dotarea Comisiei naţionale pentru siguranţa barajelor şi lucrărilor hidrotehnice se stabilesc prin regulament de organizare şi funcţionare şi se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul apelor.

(4)Coordonarea, îndrumarea şi urmărirea activităţii de supraveghere a digurilor, în vederea exploatării în siguranţă a acestora, se realizează de către Comisia naţională pentru siguranţa digurilor constituită din reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale competente, ai deţinătorilor de diguri, ai institutelor de cercetare şi proiectare, ai societăţilor de construcţii din domeniu, ai învăţământului superior tehnic de construcţii hidrotehnice şi de îmbunătăţiri funciare.
(5)Structura, atribuţiile specifice, competenţele şi dotarea Comisiei naţionale pentru siguranţa digurilor se stabilesc prin regulament de organizare şi funcţionare şi se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul apelor.

Art. 69
Coordonarea tehnică la nivel naţional a acţiunilor de prevenire şi apărare împotriva inundaţiilor, a fenomenelor meteorologice periculoase sau a accidentelor la construcţiile hidrotehnice sau intervenţii la poluări accidentale se realizează de Comitetul ministerial pentru situaţii de urgenţă din cadrul Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, denumit în continuare Comitet ministerial, constituit din conducerea ministerului, experţi şi specialişti din aparatul propriu al ministerului, Administraţiei Naţionale «Apele Române», Administraţiei Naţionale de Meteorologie, precum şi din principalele unităţi deţinătoare de construcţii hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor.

Art. 70
Structura, atribuţiile specifice şi competenţele Comitetului ministerial se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare, care se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul apelor.

Art. 71
(1)Acţiunile operative de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţii hidrotehnice şi intervenţiile la poluările accidentale se organizează de comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă, respectiv de Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă al Municipiului Bucureşti, precum şi de comitetele locale pentru situaţii de urgenţă.
(2)Toţi agenţii economici, persoane fizice şi juridice, au obligaţia să participe la acţiunile operative de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice organizate de comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă, în conformitate cu planurile de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale, aprobate conform legii.
(3)Grupul de suport tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale din cadrul comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă este condus de directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor.
(4)[textul din Art. 71, alin. (4) din capitolul III, sectiunea 5 a fost abrogat la 19-feb-2010 de Art. I, punctul 49. din Ordonanta urgenta 3/2010]
Art. 72
(1)În cazul distrugerii sau deteriorării lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor ori a unor construcţii hidrotehnice datorită viiturilor, deţinătorii cu orice titlu ai unor astfel de lucrări au obligaţia să refacă sau să repare aceste lucrări în cel mai scurt timp posibil.
(2)Autorităţile publice centrale în domeniul silviculturii şi îmbunătăţirilor funciare au obligaţia promovării şi realizării lucrărilor de combatere a eroziunii solului, regularizării scurgerii pe versanţi, corectării torenţilor, în conformitate cu strategia naţională de management al riscului la inundaţii, aprobată prin hotărâre a Guvernului, în scopul protejării în aval a cursurilor de apă, a lucrărilor inginereşti de artă, a construcţiilor hidrotehnice şi a obiectivelor sociale şi economice.
(3)Deţinătorii de terenuri, indiferent de forma de proprietate, au obligaţia de a facilita realizarea şi/sau întreţinerea şi/sau repararea lucrărilor menţionate la alin. (2).

Art. 73
(1)Cheltuielile pentru acţiunile operative, de interes public, de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţii hidrotehnice, precum şi cele pentru constituirea stocului de materiale şi mijloace de apărare, se prevăd şi se finanţează, după caz, din bugetul de stat, din bugetele locale şi din surse proprii ale persoanelor fizice şi ale persoanelor juridice.
(2)În cazul în care sumele prevăzute în bugetul local al unui judeţ sau al unei localităţi, în care au avut loc inundaţii, fenomene meteorologice periculoase sau efecte negative ca urmare a unor accidente la construcţii hidrotehnice, sunt insuficiente pentru combaterea şi înlăturarea efectelor acestora, ele urmează să fie asigurate din Fondul de intervenţie prevăzut în bugetul de stat, potrivit legii, la propunerea prefectului şi cu avizul autorităţii publice centrale din domeniul apelor.

Art. 74
(1)Regulamentul privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale şi Normativul-cadru de dotare cu materiale şi mijloace de intervenţie operativă se elaborează de către autoritatea publică centrală din domeniul apelor, cu avizul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, şi se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul administraţiei şi internelor şi al conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul apelor.

(2)Aplicarea măsurilor operative de apărare se realizează în mod unitar, pe baza planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase sau accidentelor la construcţii hidrotehnice, care se elaborează pe bazine hidrografice, judeţe şi localităţi, precum şi la obiectivele care pot fi afectate de astfel de fenomene sau accidente.
(3)Elaborarea planurilor de apărare prevăzute la alin. (2) se va face cu luarea în considerare a planurilor de amenajare a teritoriului şi a restricţionării regimului de construcţii, precum şi cu consultarea persoanelor fizice şi a persoanelor juridice interesate, pe baza strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii.

(4)Coordonarea tehnică de specialitate a activităţii de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţii hidrotehnice şi combaterea poluărilor accidentale la nivelul bazinelor hidrografice şi al judeţelor revine Administraţiei Naţionale «Apele Române».

(5)Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi operatorii economici au obligaţia să-şi asigure stocul de materiale de intervenţie, mijloacele mecanice şi de transport pentru apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţiile hidrotehnice şi poluărilor accidentale.

Art. 75
(1)Pentru a evita producerea unor calamităţi în perioadele de ape mari sau de accidente la baraje, funcţionarea acumulărilor la parametrii pentru care au fost construite este obligatorie, iar inundarea dirijată a unor terenuri dinainte stabilite prin planurile de apărare, precum şi a incintelor îndiguite amplasate lateral unui curs de apă se realizează cu acordul preşedintelui comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă şi se aprobă de Comitetul ministerial.

(2)Deţinătorii cu orice titlu ai terenurilor stabilite prin planurile bazinale de apărare, ca şi ai celor situate în incinte îndiguite sunt obligaţi să permită inundarea temporară, în mod dirijat, a acestora.
(3)Pentru prejudiciile suferite prin inundarea temporară a terenurilor, proprietarii acestora vor fi despăgubiţi conform legii.

Art. 76
(1)În scopul asigurării stabilităţii şi integrităţii digurilor, barajelor şi a altor lucrări de apărare împotriva acţiunilor distructive ale apelor, se interzic:
a)extragerea pământului sau a altor materiale din diguri, baraje sau din alte lucrări de apărare, ca şi din zonele de protecţie a acestora;
b)plantarea arborilor de orice fel pe diguri, baraje şi pe alte lucrări de apărare;
c)păşunarea pe diguri sau baraje, pe maluri sau în albii minore, în zonele în care sunt executate lucrări hidrotehnice şi în zonele de protecţie a acestora;
d)realizarea de balastiere sau lucrări de excavare în albie în zona podurilor, la minimum 1 km în amonte şi la minimum 2 km în aval de pod ori în zona cursurilor de apă care au în lungul lor infrastructura aflată în administrarea instituţiilor publice/societăţilor naţionale/ companiilor naţionale/societăţilor comerciale/regiilor autonome din domeniul transporturilor, construcţiilor şi turismului la o distanţă mai mică decât cea prevăzută în actele normative în vigoare, faţă de zona de protecţie, în zona captărilor de apă din râu, a captărilor cu infiltrare prin mal, a subtraversărilor de conducte sau alte lucrări de artă.

e)circulaţia vehiculelor pe coronamentul digurilor şi al barajelor neamenajate în acest scop;
f)tăierea la ras a perdelelor forestiere de protecţie a digurilor şi lacurilor de acumulare;
g)blocarea golirilor de fund ale barajelor.

(2)Cu acordul Administraţiei Naţionale "Apele Române" sunt permise:
a)depozitarea de materiale şi executarea de construcţii pe diguri, baraje şi în zona altor lucrări de apărare;
b)circulaţia cu vehicule sau trecerea animalelor pe diguri sau baraje prin locuri special amenajate pentru astfel de acţiuni;
c)traversarea sau străpungerea digurilor, barajelor sau a altor lucrări de apărare cu conducte, linii sau cabluri electrice sau de telecomunicaţii, cu alte construcţii sau instalaţii care pot slăbi rezistenţa lucrărilor sau pot împiedica acţiunile de apărare.
(3)Efectuarea lucrărilor prevăzute la alin. (2) lit. c) se realizează sub supravegherea Administraţiei Naţionale "Apele Române".

SECŢIUNEA 51:Managementul riscului la inundaţii
Art. 761
(1)Pentru fiecare district de bazin hidrografic prevăzut la art. 6 alin. (6) se realizează o evaluare preliminară a riscului la inundaţii, în conformitate cu alin. (2).
(2)O evaluare preliminară a riscului la inundaţii are ca scop evaluarea riscurilor potenţiale. Pe baza informaţiilor şi în baza identificării impactului schimbărilor climatice asupra producerii inundaţiilor, evaluarea riscurilor potenţiale va include cel puţin următoarele elemente:
a)hărţi ale bazinului hidrografic, la scară corespunzătoare, incluzând limitele bazinelor hidrografice, ale zonei costiere şi informaţii asupra topografiei şi utilizării terenului;
b)descrierea inundaţiilor care au survenit în trecut şi care au avut efecte negative semnificative asupra sănătăţii umane, a mediului, a patrimoniului cultural şi asupra activităţii economice, pentru care probabilitatea unor evenimente viitoare similare este încă relevantă, atât în ceea ce priveşte amplitudinea acestora, zonele inundabile, precum şi în ceea ce priveşte evaluarea efectelor negative pe care le-ar putea produce;
c)descrierea inundaţiilor istorice semnificative, cu o probabilitate de revenire a evenimentelor, ceea ce ar atrage consecinţe viitoare negative similare;
d)evaluarea consecinţelor negative potenţiale ale viitoarelor inundaţii pentru sănătatea umană, mediu, patrimoniul cultural şi activitatea economică, analizând probleme ca topografia, poziţia cursurilor de apă şi caracteristicile lor generale hidrologice şi geomorfologice, incluzând albiile majore ca zone de retenţie naturală, eficienţa infrastructurii de apărare pentru protecţia împotriva inundaţiilor, poziţionarea zonelor populate, zonele cu activitate economică, zonele favorabile dezvoltării pe termen lung, luând în considerare efectele schimbărilor climatice asupra apariţiei inundaţiilor.
(3)Pentru fiecare district de bazin hidrografic prevăzut la art. 6 alin (6), partajat cu alte state membre, autoritatea publică centrală din domeniul apelor asigură schimbul de informaţii cu autorităţile competente ale statelor membre în cauză.
(4)Autoritatea publică centrală din domeniul apelor asigură evaluarea preliminară a riscului la inundaţii şi raportarea către Comisia Europeană, până la data de 22 decembrie 2011.
Art. 762
(1)Pe baza evaluării preliminare a riscului la inundaţii, prevăzută la art. 761, pentru fiecare district de bazin hidrografic prevăzut la art. 6 alin. (6) se identifică arealele unde există risc potenţial semnificativ de inundare sau unde materializarea acestui risc este probabilă.
(2)Pentru fiecare district de bazin hidrografic prevăzut la art. 6 alin. (6), partajat cu alte state riverane, identificarea zonelor şi evaluarea preliminară a riscului la inundaţii se coordonează între autorităţile competente ale statelor respective.
Art. 763
(1)Pentru zonele identificate în temeiul art. 762 alin. (1) se realizează hărţi de hazard şi, respectiv, de risc la inundaţii, conform normelor metodologice elaborate de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(2)În temeiul art. 762 alin. (2), în cazul râurilor transfrontiere, elaborarea hărţilor zonelor inundabile şi a hărţilor de risc la inundaţii se realizează în baza schimburilor de informaţii dintre statele riverane.
(3)Hărţile de hazard la inundaţii cuprind zonele geografice susceptibile de a fi inundate în următoarele cazuri, în conformitate cu normele prevăzute la alin. (1);
a)inundaţii cu probabilitate mică sau scenarii ale unor evenimente extreme;
b)inundaţii cu probabilitate medie pentru care perioada probabilă de revenire este mai mare sau egală cu 100 de ani;
c)inundaţii cu probabilitate mare, după caz.
(4)Pentru fiecare caz prevăzut la alin. (3), unde exista risc semnificativ de inundaţii, se indică următoarele elemente în conformitate cu normele metodologice prevăzute la alin. (1):
a)suprafaţa zonei inundate;
b)adâncimea sau nivelul apei;
c)viteza de curgere sau debitul inundaţiei corespunzătoare.
(5)Hărţile de risc la inundaţii ce indică potenţialele efecte negative asociate cazurilor de inundaţii prevăzute la alin. (3) se exprimă în următorii parametri:
a)numărul aproximativ de locuitori potenţial afectaţi;
b)tipul de activitate economică din zona potenţial afectată;
c)tipul de aprovizionare cu apă potabilă a populaţiei din zona potenţial afectată şi numărul populaţiei deservite;
d)instalaţiile care pot produce poluare accidentală în cazul inundaţiilor, în conformitate cu anexa nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 152/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2006, precum şi zonele protejate din arealele potenţial afectate prevăzute în anexa nr. 12;
e)indicarea zonelor cu un transport mare de aluviuni, inundaţii cu sedimente grosiere, precum şi informaţii privind alte surse semnificative de poluare.
(6)Autoritatea publică centrală din domeniul apelor asigură raportarea către Comisia Europeană a hărţilor de hazard şi a hărţilor de risc la inundaţii până la data de 22 decembrie 2013, în următoarele condiţii:
a)elaborarea hărţilor de hazard este asigurată de autoritatea publică centrală din domeniul apelor;
b)elaborarea hărţilor de risc la inundaţii este asigurată de consiliile judeţene, cu sprijinul şi coordonarea autorităţilor publice centrale cu competenţe în domeniul elaborării hărţilor de risc natural;
c)toate autorităţile publice centrale care desfăşoară activităţi în zone cu risc semnificativ la inundaţii pun la dispoziţie, cu titlu gratuit, toate informaţiile şi datele necesare pentru realizarea hărţilor de hazard şi a hărţilor de risc la inundaţii;
d)realizarea hărţilor de hazard şi a hărţilor de risc la inundaţii este finanţată de la bugetul de stat, prin bugetele autorităţilor publice centrale prevăzute la lit. b).
Art. 764
(1)pe baza hărţilor prevăzute la art. 763 alin. (3) şi (5), autorităţile publice centrale prevăzute la art. 763 alin. (6) lit. b) realizează planuri de management al riscului la inundaţii, coordonate de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, la nivelul districtului bazinului hidrografic prevăzut la art. 6, pentru zonele identificate potrivit art. 762 alin. (1), şi pentru zonele identificate potrivit art. 768 alin. (1) lit. b) în conformitate cu prevederile alin. (2) şi (3).
(11)Planurile de management al riscului la inundaţii prevăzute la alin. (1), precum şi actualizarea acestora se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

(2)Pentru zonele identificate potrivit art. 762 alin. (1) şi pentru zonele identificate potrivit art. 768 alin. (1) lit. b), obiectivele managementului riscului la inundaţii se axează pe reducerea efectelor negative potenţiale ale inundaţiilor pentru sănătatea umană, mediu, patrimoniul cultural şi activitatea economică, adoptând atât măsuri nestructurale, cât şi măsuri structurale pentru reducerea probabilităţii de inundare.
(3)Planurile de management al riscului la inundaţii includ măsuri pentru atingerea obiectivelor stabilite potrivit alin. (2), precum şi componentele stabilite prin norme metodologice elaborate de autoritatea publică centrală din domeniul apelor şi aprobate prin hotărâre a Guvernului. Aceste planuri de management al riscului la inundaţii iau în considerare aspectele relevante, cum ar fi:
a)costurile şi beneficiile, dimensiunea inundaţiilor şi traseul acestora şi zonele care au potenţialul de a reţine apa din inundaţii, cum ar fi albiile majore, obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă şi subterane stabilite potrivit prevederilor art. 21 şi 22, planurile privind gestionarea solului şi a apei, planificarea teritoriului, utilizarea terenurilor, conservarea naturii, precum şi infrastructura de navigaţie şi portuară;
b)aspectele managementului riscului la inundaţii, cu accent pe prevenirea, protecţia, pregătirea, incluzând prognoza inundaţiilor, avertizarea şi alarmarea în condiţiile specifice unui anumit bazin sau subbazin hidrografic;
c)promovarea practicilor de utilizare durabilă a terenului, îmbunătăţirea capacităţii de retenţie a apei în bazinul hidrografic, precum şi inundările controlate ale anumitor zone în cazul unor evenimente majore.
(4)Pentru bazinele sau subbazinele partajate cu alte state, planurile de management al riscului la inundaţii elaborate potrivit prevederilor alin. (1) nu includ măsurile care, prin dimensiunile şi impactul lor, vor conduce la creşterea semnificativă a riscului de inundaţii în amonte sau în aval pentru ţările vecine, cu excepţia cazului în care aceste măsuri au fost agreate de statele implicate potrivit prevederilor art. 765.
(5)Autoritatea publică centrală din domeniul apelor asigură finalizarea şi publicarea planurilor de management al riscului la inundaţii până la data de 22 decembrie 2015.
Art. 765
(1)Pentru districtele de bazine hidrografice prevăzute la art. 6 care se află în întregime pe teritoriul României, autoritatea publică centrală din domeniul apelor se asigură că se realizează un plan unic de management al riscului la inundaţii sau un set de planuri de management al riscului la inundaţii, coordonate la nivelul districtului de bazin hidrografic.
(2)Pentru districtele de bazine hidrografice care se află în întregime în cadrul Uniunii Europene, autoritatea publică centrală din domeniul apelor asigură coordonarea în scopul de a produce un plan unic internaţional de management al riscului la inundaţii sau un set de planuri de management al riscului la inundaţii coordonat la nivelul districtului hidrografic internaţional. Pentru planurile de management al riscului la inundaţii nerealizate la nivel internaţional trebuie realizate cel puţin planuri pentru partea districtului hidrografic internaţional care aparţine teritoriului naţional, iar acestea vor fi coordonate, pe cât posibil, la nivelul districtului hidrografic internaţional.
(3)Pentru bazinul hidrografic internaţional al fluviului Dunărea sau districtele de bazine hidrografice prevăzute la art. 6 care se extind în afara graniţelor Comunităţii Europene, autoritatea publică centrală din domeniul apelor ia măsuri pentru realizarea unui plan unic de management al riscului la inundaţii sau pentru stabilirea unui set de planuri de management al riscului la inundaţii coordonat la nivelul districtului hidrografic internaţional. Atunci când nu este posibil, se aplică prevederile alin. (2) pentru porţiunile bazinului hidrografic internaţional al fluviului Dunărea care fac parte din teritoriul statelor membre ale Comunităţii Europene.
(4)Dacă se consideră necesar, planurile de management al riscului la inundaţii prevăzute la alin. (2) şi (3) sunt detaliate şi coordonate în colaborare cu autorităţile competente din ţările vecine la nivelul subbazinelor internaţionale.
(5)Dacă autoritatea publică centrală din domeniul apelor identifică o problemă generată de o ţară riverană, care are un impact asupra managementului riscului la inundaţii al apelor naţionale şi care nu poate fi rezolvată la nivel naţional, raportează această problemă Comisiei Europene, precum şi oricărui alt stat membru interesat sau riveran bazinului hidrografic internaţional al fluviului Dunărea şi poate formula recomandări privind modul de rezolvare a acesteia.
Art. 766
(1)Autoritatea publică centrală din domeniul apelor va lua măsura corelării planurilor de management al riscului la inundaţii cu planurile de management ale districtelor bazinelor hidrografice, având ca obiective schimbul de informaţii şi realizarea unei abordări unitare şi corelate pentru atingerea unui beneficiu comun cu privire la obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă şi subterane, conform art. 21 şi 22, şi obiectivele de management al riscului la inundaţii prevăzute în Strategia naţională de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung.

(2)În aplicarea prevederilor alin. (1) se vor avea în vedere în special următoarele:
a)dezvoltarea primelor hărţi de hazard şi de risc la inundaţii şi revizuirea ulterioară a acestora, potrivit prevederilor art. 763 şi 769, să fie realizate astfel încât informaţiile pe care le conţin să fie consecvente cu informaţiile relevante prezentate în conformitate cu normele metodologice prevăzute la art. 764 alin. (3); aceste informaţii sunt coordonate cu revizuirile prevăzute la art. 43 alin. (15) şi pot fi integrate în acestea;
b)dezvoltarea primelor planuri de management al riscului la inundaţii şi a revizuirilor ulterioare, potrivit prevederilor art. 764 şi 769, se efectuează în coordonare cu planurile de amenajare a districtelor bazinelor hidrografice;
c)implicarea activă a tuturor părţilor interesate în temeiul art. 767 este coordonată, după caz, cu implicarea activă a părţilor interesate în temeiul art. 43 alin. (16).
Art. 767
(1)În termen de 90 de zile de la finalizarea evaluării preliminare a riscurilor la inundaţii, a hărţilor de hazard, a hărţilor de risc la inundaţii şi a planurilor de management al riscului la inundaţii, autoritatea publică centrală din domeniul apelor le va pune la dispoziţia publicului.
(2)Autoritatea publică centrală din domeniul apelor elaborează programul pentru producerea, revizuirea şi actualizarea planurilor de management al riscului la inundaţii agreate la nivelul bazinului hidrografic internaţional al fluviului Dunărea, precum şi programul dezbaterilor publice şi al acţiunilor de conştientizare a populaţiei pentru adoptarea măsurilor preventive ce se impun în zonele cu risc ridicat la inundaţii, agreate la nivelul bazinului hidrografic internaţional al fluviului Dunărea, în conformitate cu art. 764-765.
Art. 768
(1)Autoritatea publică centrală din domeniul apelor poate decide să nu realizeze evaluarea preliminară a riscului la inundaţii prevăzută la art. 761 pentru acele districte de bazine hidrografice, subbazine sau zone costiere pentru care:
a)înainte de data de 22 decembrie 2010 a fost realizată o evaluare a riscului la inundaţii în conformitate cu prevederile normelor metodologice sau au fost identificate zone cu risc potenţial semnificativ la inundaţii în conformitate cu prevederile art. 762 alin. (1);
b)a decis, înainte de data de 22 decembrie 2010, să pregătească hărţi de hazard şi de risc la inundaţii şi să creeze planuri de management al riscului la inundaţii în conformitate cu prevederile art. 762-764.
(2)Autoritatea publică centrală din domeniul apelor poate decide să folosească hărţi de hazard şi hărţi de risc la inundaţii pentru districtele bazinelor hidrografice finalizate înainte de data de 22 decembrie 2010, dacă aceste hărţi oferă un nivel de informare echivalent cerinţelor prevăzute la art. 763 şi aceste hărţi au fost realizate în conformitate cu normele metodologice prevăzute la art. 764 alin. (3) şi cu anexa nr. 7.
(3)Autoritatea publică centrală din domeniul apelor poate decide să folosească planurile de management al riscului la inundaţii pentru bazinele hidrografice finalizate înainte de data de 22 decembrie 2010, cu condiţia ca aceste planuri să fie echivalente cu cerinţele prevăzute la art. 764 şi să fie realizate în conformitate cu prevederile normelor metodologice.
(4)Prevederile alin. (1)-(3) se aplică fără a aduce atingere prevederilor art. 769.
Art. 769
(1)Evaluarea preliminară a riscului la inundaţii este revizuită şi, dacă este necesar, actualizată până la data de 22 decembrie 2018 şi apoi reactualizată la fiecare 6 ani.
(2)Hărţile de hazard şi de risc la inundaţii sunt revizuite şi, dacă este necesar, actualizate până la data de 22 decembrie 2019 şi apoi reactualizate la fiecare 6 ani.
(3)Planurile de management al riscului la inundaţii sunt revizuite şi, dacă este necesar, actualizate, în conformitate cu normele metodologice prevăzute la art. 764 alin. (3), până la data de 22 decembrie 2021 şi ulterior la fiecare 6 ani.
(4)Revizuirile prevăzute la alin. (1) şi (3) se realizează luând în considerare şi impactul schimbărilor climatice asupra apariţiei inundaţiilor.
Art. 7610
(1)Autoritatea publică centrală din domeniul apelor pune la dispoziţia Comisiei Europene evaluările preliminare ale riscului la inundaţii, cuprinzând zonele cu pericolele la inundaţii, hărţile de hazard, hărţile de risc la inundaţii şi planurile de management al riscului la inundaţii, potrivit prevederilor art. 761, 763 şi 764, precum şi revizuirile acestora sau, după caz, actualizările acestora, în termen de 3 luni de la datele prevăzute la art. 761 alin. (4), art. 763 alin. (6), art. 764 alin. (5) şi art. 769.
(2)Autoritatea publică centrală din domeniul apelor informează Comisia Europeană în legătură cu deciziile luate în conformitate cu prevederile art. 768 alin. (1)-(3) şi îi pune la dispoziţie informaţiile necesare privind respectivele decizii până la datele prevăzute la art. 761 alin. (4), art. 763 alin. (6) şi art. 764 alin. (5).
Art. 7611
Autoritatea publică centrală din domeniul apelor transmite Comisiei Europene textele principalelor dispoziţii de drept intern pe care le emite sau pe care Guvernul le emite în domeniul reglementat de prezenta lege.

Secţiunea 6:Participarea publicului
Art. 77
(1)Pentru aplicarea prevederilor prezentei legi privind protecţia apelor de suprafaţă şi subterane, precum şi pentru asigurarea alimentării cu apă, autoritatea publică centrală din domeniul apelor poate lua măsuri ce afectează interesele utilizatorilor de apă, ale riveranilor sau publicului, numai după consultarea acestora, cu excepţia unor situaţii speciale, cum ar fi secete, inundaţii sau altele asemenea.

(2)În vederea realizării consultării prevăzute la alin. (1), autoritatea publică centrală din domeniul apelor şi, după caz, Administraţia Naţională «Apele Române» sau administraţii bazinale de apă vor publica în ziarul local o informare cu privire la măsurile propuse. Aceeaşi informare se transmite şi utilizatorilor de apă, riveranilor, precum şi oricărei alte persoane ce ar putea fi afectată.

(3)Măsurile propuse, ca şi orice documentaţie de fundamentare a acestora se vor ţine la dispoziţia publicului de către unităţile prevăzute la alin. (2).
(4)Comentariile, observaţiile sau propunerile scrise asupra măsurilor propuse se vor transmite celui care a făcut informarea, în termen de cel mult 45 de zile de la data publicării acesteia.
(5)În cazul propunerii unor măsuri speciale, importante sau controversate, emitentul informării va organiza o dezbatere publică a acesteia, după 60 de zile de la publicarea informării.
(51)În cazul în care măsurile prevăzute la alin. (1) afectează alimentarea cu apă a populaţiei, la informarea şi consultarea publicului va colabora autoritatea publică centrală din domeniul sănătăţii şi autorităţile sale teritoriale.

(6)Autoritatea publică centrală din domeniul apelor sau, după caz, Administraţia Naţională "Apele Române" va analiza toate observaţiile şi propunerile făcute, înainte de a lua o hotărâre. Textul hotărârii şi al motivaţiei acesteia vor fi puse la dispoziţia publicului.

(7)Procedura privind participarea utilizatorilor de apă, riveranilor şi publicului la activitatea de consultare va fi stabilită de autoritatea publică centrală din domeniul apelor.

CAPITOLUL IV:Controlul activităţii de gospodărire a apelor
Art. 78
(1)Activitatea de gospodărire a apelor şi respectarea prevederilor prezentei legi sunt supuse controlului de specialitate.
(2)[textul din Art. 78, alin. (2) din capitolul IV a fost abrogat la 22-iul-2010 de Art. 1, punctul 2. din Legea 146/2010]
(3)În scopul îndeplinirii atribuţiilor de control, personalul de gospodărire a apelor, precum şi împuterniciţii autorităţii publice centrale din domeniul apelor, după declinarea identităţii şi calităţii, au dreptul:
a)de acces la ape, în zonele din lungul apelor, ca şi în orice alt loc, unitate sau instalaţie, indiferent de deţinătorul sau proprietarul acestora, pentru a face constatări privind respectarea reglementărilor şi aplicarea măsurilor de gospodărire a apelor;
b)de a controla lucrările, construcţiile, instalaţiile sau activităţile care au legătură cu apele şi de a verifica dacă acestea sunt realizate şi exploatate în conformitate cu prevederile legale specifice şi cu respectarea avizelor sau a autorizaţiilor de gospodărire a apelor, după caz;
c)de a verifica instalaţiile de măsurare a debitelor, de a recolta probe de apă şi de a examina, în condiţiile legii, orice date sau documente necesare controlului;
d)de a constata faptele care constituie contravenţii sau infracţiuni în domeniul gospodăririi apelor şi de a încheia documentele, potrivit legii.
(4)Împuterniciţii autorităţii publice centrale din domeniul apelor cu efectuarea acţiunilor de control în unităţi cu caracter special vor primi aprobarea şi de la ministerele care coordonează unităţile respective.

(5)Pe căile navigabile şi în porturi, atribuţiile de cercetare, constatare, control şi sancţionare privind respectarea reglementărilor în domeniul protecţiei apelor revin personalului împuternicit de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, împreună cu autoritatea publică centrală din domeniul transporturilor.

Art. 79
Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale sunt obligate să asigure sprijinul salariaţilor autorităţii publice centrale din domeniul apelor şi Administraţiei Naţionale "Apele Române" şi împuterniciţilor acestora, precum şi să asigure, în perioadele de ape mari şi inundaţii, efectuarea continuă a observaţiilor, măsurătorilor şi transmiterii informaţiilor.

CAPITOLUL V:Mecanismul economic în domeniul apelor
Art. 80
(1)Apa constituie o resursă naturală cu valoare economică în toate formele sale de utilizare. Conservarea, refolosirea şi economisirea apei sunt încurajate prin aplicarea de stimuli economici, inclusiv pentru cei ce manifestă o preocupare constantă în protejarea cantităţii şi calităţii apei, precum şi prin aplicarea de penalităţi celor care risipesc sau poluează resursele de apă.
(11)În vederea atingerii obiectivelor prezentei legi se va aplica principiul recuperării costurilor serviciilor de apă, inclusiv costuri implicate de mediu şi de resursă, pe baza analizei economice al cărei conţinut este prevăzut în anexa nr. 4 şi cu respectarea principiului poluatorul plăteşte.
(12)Până în anul 2010 se va promova o politică de recuperare a costurilor în domeniul apei care să stimuleze folosinţele şi să utilizeze în mod eficient resursele de apă. Această politică va stabili, pe baza analizei economice prevăzute la alin. (11), o contribuţie adecvată a diferitelor folosinţe majore, în special industria, agricultura şi alimentarea cu apă pentru populaţie, la recuperarea costurilor serviciilor de apă. Contribuţia astfel stabilită va ţine seama de efectele de mediu, economice şi sociale, precum şi de condiţiile geografice şi climatice specifice.
(13)Măsurile stabilite pentru implementarea prevederilor alin. (11) şi (12) vor fi incluse în schema directoare. Prevederile alin. (11) şi (12) nu vor influenţa în nici un fel finanţarea măsurilor preventive şi de remediere pentru realizarea obiectivelor prezentei legi.

(2)Mecanismul economic specific domeniului gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă include sistemul de contribuţii, plăţi şi penalităţi ca parte a modului de finanţare a dezvoltării domeniului şi de asigurare a funcţionării Administraţiei Naţionale "Apele Române".

(3)[textul din Art. 80, alin. (3) din capitolul V a fost abrogat la 30-aug-2004 de Art. I, punctul 90. din Legea 310/2004]
(4)
[textul din Art. 80, alin. (4) din capitolul V a fost abrogat la 30-aug-2004 de Art. I, punctul 90. din Legea 310/2004]
Art. 81
(1)Sistemul de contribuţii, plăţi, tarife şi penalităţi specifice activităţii de gospodărire a resurselor de apă se aplică tuturor utilizatorilor. Cuantumul contribuţiilor, plăţilor, tarifelor şi penalităţilor specifice activităţii de gospodărire a resurselor de apă se reactualizează periodic prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale în domeniul apelor.

(2)Prevederile alin. (1) nu se aplică la apa tranzitată pentru navigaţie pe căile navigabile artificiale, precum şi persoanelor fizice care folosesc apa conform art. 9 alin. (2).
(3)Administraţia Naţională «Apele Române», în calitate de operator unic atât al resurselor de apă de suprafaţă, naturale sau amenajate, indiferent de deţinătorul cu orice titlu al amenajării, cât şi al resurselor de apă subterane, indiferent de natura lor şi a instalaţiilor, îşi constituie veniturile proprii dintr-o contribuţie specifică de gospodărire a apelor plătită lunar de către toţi utilizatorii resurselor de apă pe baza facturii fiscale emise, conform abonamentului de utilizare/exploatare încheiat în acest sens, care constituie titlu executoriu, din plăţile pentru serviciile comune de gospodărire a apelor, din penalităţi specifice activităţii de gospodărire a apelor, din tarife pentru avizele, autorizaţiile pe care le poate emite sau pe care este împuternicită să le emită, precum şi din majorările de întârziere aplicate în conformitate cu prevederile legale în materie.

(31)Contribuţiile specifice de gospodărire a apelor în sensul prezentei legi sunt:
a)contribuţia pentru utilizarea resurselor de apă pe categorii de resurse şi utilizatori;
b)contribuţia pentru primirea apelor uzate în resursele de apă;
c)contribuţia pentru potenţialul hidroenergetic asigurat prin barajele lacurilor de acumulare din administrarea Administraţiei Naţionale «Apele Române»;
d)contribuţia pentru exploatarea agregatelor minerale din albiile, malurile cursurilor de apă şi cuvetele lacurilor de acumulare, precum şi fundul apelor maritime interioare şi al mării teritoriale;

e)contribuţia aferentă cheltuielilor generale de administrare, întreţinere şi dezvoltare, pentru gestionarea durabilă a infrastructurii Sistemului naţional de gospodărire a apelor, în cotă fixă, aplicabilă tuturor utilizatorilor resurselor de apă pe categorii de resurse şi utilizatori.

(32)Creanţele reprezentând venituri proprii ale Administraţiei Naţionale "Apele Române", potrivit prevederilor art. 81 din prezenta lege şi ale anexei nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale "Apele Române", aprobată cu modificări prin Legea nr. 404/2003, cu modificările şi completările ulterioare, se execută prin organe de executare proprii, abilitate în conformitate cu Codul de procedură fiscală. Administraţia Naţională "Apele Române" elaborează metodologia privind executarea creanţelor reprezentând venituri proprii ale Administraţiei Naţionale "Apele Române", care se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale în domeniul apelor.

(33)Pentru deplasarea realizată în scopul prelevării probelor de apă uzată în vederea efectuării analizelor de control, respectiv a analizelor pentru urmărirea realizării prevederilor abonamentului-cadru de utilizare/exploatare a resursei de apă, raportat la frecvenţa de monitorizare pentru categoriile de folosinţe de ape, se percepe un tarif stabilit de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale «Apele Române», aprobată cu modificări prin Legea nr. 404/2003, cu modificările şi completările ulterioare. Frecvenţa de monitorizare pentru categoriile de folosinţe de ape se stabileşte şi se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul apelor.

(34)Pentru utilizarea domeniului public în vederea traversării/subtraversării bunurilor administrate de Administraţia Naţională «Apele Române» se instituie un tarif de utilizare. Sunt exceptate de la obligaţia achitării tarifului de utilizare a domeniului public toate lucrările aferente reţelelor de interes public de transport şi de distribuţie a energiei electrice, respectiv a gazelor naturale, realizate de operatorii din sectorul energiei electrice şi al gazelor naturale.

(35)Se instituie un tarif expertize studii în domeniul gospodăririi apelor.

(4)Utilizatorii de apă, consumatori sau neconsumatori, au obligaţia să plătească, după caz, lunar/trimestrial/semestrial/anual cuantumul contribuţiei specifice de gospodărire a apelor; în caz contrar, li se vor aplica penalităţi de întârziere conform prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare. Cuantumurile contribuţiilor specifice de gospodărire a resurselor de apă, tarifelor şi penalităţilor pentru abateri de la prevederile reglementate aferente mecanismului economic se indexează anual prin aplicarea indicelui anual al preţurilor de consum. Noile cuantumuri se notifică utilizatorilor în cadrul abonamentului de utilizare/exploatare a resurselor de apă, fiind aplicabile de îndată.

(41)În amenajările piscicole se plăteşte numai apa consumată. În înţelesul prezentei legi, prin expresia apă consumată se înţelege diferenţa dintre cantitatea de apă înregistrată la intrarea în amenajarea piscicolă şi cea de la ieşirea din aceasta, cu condiţia ca parametrii fizico-chimici ai acesteia la ieşire să corespundă normelor de calitate acceptate. Contorizarea consumului se face atât la intrare, cât şi la ieşire de către Administraţia Naţională "Apele Române" şi/sau Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, cu care amenajarea piscicolă încheie contract de livrare a apei.

(5)Pentru apa tratată şi livrată sau pentru alte servicii de apă, operatori, furnizori sau prestatori sunt persoane fizice sau juridice care, după caz, au în administrare lucrări hidrotehnice sau care prestează servicii de apă.

Art. 82
(1)[textul din Art. 82, alin. (1) din capitolul V a fost abrogat la 16-iul-2020 de Art. I, punctul 34. din Legea 122/2020]
(2)Penalităţile se aplică acelor utilizatori de apă la care se constată abateri de la prevederile abonamentului de utilizare/exploatare prevăzute la art. 81 alin. (3), pentru depăşirea atât a cantităţilor de apă prelevate, cât şi a concentraţiilor şi cantităţilor de substanţe impurificatoare evacuate.

(21)Penalităţile se aplică şi în cazul prelevării de volume de apă în scopul utilizării resursei de apă, respectiv evacuării de substanţe impurificatoare, în lipsa actelor de reglementare din domeniul gospodăririi apelor.

(3)Administraţia Naţională "Apele Române" este singura în drept să constate cazurile în care se aplică penalităţi.

(4)Penalităţile pentru depăşirea valorii concentraţiilor indicatorilor de calitate reglementaţi pentru evacuarea apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor se aplică de către unităţile de gospodărie comunală.

Art. 83
[textul din Art. 83 din capitolul V a fost abrogat la 30-aug-2004 de Art. I, punctul 96. din Legea 310/2004]
Art. 84
[textul din Art. 84 din capitolul V a fost abrogat la 30-aug-2004 de Art. I, punctul 96. din Legea 310/2004]
Art. 85
(1)Finanţarea investiţiilor privind lucrările, construcţiile sau instalaţiile de gospodărire a apelor, altele decât cele de apărare împotriva inundaţiilor, se asigură, total sau parţial, după caz, din:
a)bugetul de stat sau bugetele locale, pentru lucrările de utilitate publică, potrivit legii;
b)fondurile utilizatorilor de apă, pentru lucrările aparţinând acestora;
c)fonduri obţinute prin credite sau prin emiterea de obligaţiuni, garantate de Guvern ori de autorităţile administraţiei publice locale, pentru lucrări de utilitate publică sau pentru asociaţii de persoane care vor să execute astfel de lucrări;
d)alte surse.
(2)Finanţarea lucrărilor şi instalaţilor de apărare împotriva inundaţiilor se asigură după cum urmează:
a)pentru râurile de ordinul 1, aşa cum sunt acestea definite în Sistemul informaţional specific domeniului gospodăririi apelor, sumele se alocă de la bugetul de stat şi de la bugetul Administraţiei Naţionale "Apele Române";

b)pentru râurile de ordinul 2 şi ordinul 3 şi afluenţii acestora, aşa cum sunt acestea definite în Sistemul informaţional specific domeniului gospodăririi apelor, sumele se alocă de la bugetul de stat, bugetele locale, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, şi de la bugetul Administraţiei Naţionale "Apele Române".

(3)Lista obiectivelor de investiţii ce urmează a fi finanţate din veniturile proprii ale Administraţiei Naţionale «Apele Române» se aprobă de către conducătorul instituţiei cu avizul Consiliului de conducere al acesteia.

(4)Finanţarea obiectivelor de investiţii prevăzute la alin. (1) şi (2) se realizează în baza programelor multianuale de investiţii aprobate prin hotărâre a Guvernului la propunerea autorităţii publice centrale din domeniul apelor.

Art. 851
Realizarea sarcinilor rezultate din aplicarea convenţiilor şi acordurilor internaţionale din domeniul apelor, precum şi pentru implementarea directivelor Uniunii Europene din domeniul apelor, în scopul îndeplinirii angajamentelor luate de statul român prin acordurile şi convenţiile internaţionale, se asigură din surse proprii şi, în completare, de la bugetul de stat, pe bază de programe, în limita sumelor alocate cu această destinaţie în bugetul autorităţii publice centrale din domeniul apelor.
Art. 852
De la bugetul de stat, în baza programelor anuale, în limita sumelor alocate cu această destinaţie în bugetul autorităţii publice centrale din domeniul apelor, se vor asigura cheltuielile pentru:
a)conservarea ecosistemelor acvatice şi delimitarea albiilor minore ale cursurilor de apă din domeniul public al statului;

b)întreţinerea, repararea lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al statului, cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi activităţile operative de apărare împotriva inundaţiilor;
c)refacerea şi repunerea în funcţiune a lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al statului, afectate de calamităţi naturale sau de alte evenimente deosebite;
d)activitatea de cunoaştere a resurselor de apă, precum şi activităţile de hidrologie operativă şi prognoză hidrologică.
e)refacerea şi repunerea în funcţiune a infrastructurii staţiilor hidrometrice şi a instalaţiilor autonome (staţii automate) afectate de viituri.

Art. 853
De la bugetele locale se vor asigura cheltuielile pentru:
a)întreţinerea, repararea, punerea în siguranţă a lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public de interes local, cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, şi activităţile operative de apărare împotriva inundaţiilor;
b)refacerea şi repunerea în funcţiune a lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public de interes local, afectate de calamităţi naturale sau de alte evenimente deosebite.

Art. 854
(1)La nivelul Administraţiei Naţionale «Apele Române» se constituie, din veniturile proprii, Fondul de întreţinere şi dezvoltare, cu destinaţie strictă necesară gestionării durabile a infrastructurii Sistemului naţional de gospodărire a apelor, respectiv a lucrărilor de întreţinere şi reparaţii şi a listei obiectivelor de investiţii ale Administraţiei Naţionale «Apele Române», cu finanţare din surse proprii. Fondul se constituie prin stabilirea unei cote-părţi din veniturile încasate de Administraţia Naţională «Apele Române» din contribuţii, penalităţi, tarife.
(2)Fondul include şi o cotă de 50% încasată din sumele percepute din închirierea unor bunuri imobile proprietate publică a statului, aflate în administrarea Administraţiei Naţionale «Apele Române», sume ce reprezintă venituri proprii destinate în scopuri de investiţii pentru dezvoltarea infrastructurii de management cantitativ şi calitativ al bazinelor hidrografice ale cursurilor de apă din România, respectiv plaja Mării Negre, potrivit art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 183/2020 privind aprobarea închirierii unor bunuri imobile proprietate publică a statului, aflate în administrarea Administraţiei Naţionale "Apele Române", cu modificările şi completările ulterioare.
(3)Nivelul anual al fondului şi alocarea acestuia vor fi aprobate de Consiliul de conducere al Administraţiei Naţionale «Apele Române» pe baza previziunii bugetare, aferentă anului respectiv, în funcţie de valoarea estimată a lucrărilor de întreţinere şi reparaţii ale patrimoniului, stabilite prin planul tehnic, şi a listei obiectivelor de investiţii din surse proprii.

CAPITOLUL VI:Sancţiuni
Art. 86
Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravenţională sau penală, după caz.
Art. 87
Constituie contravenţii în domeniul apelor următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni:
1.executarea sau punerea în funcţiune de lucrări construite pe ape sau care au legătură cu apele, precum şi modificarea sau extinderea acestora, fără aviz/autorizaţie sau fără respectarea avizului ori a autorizaţiei de gospodărire a apelor;
2.exploatarea sau întreţinerea lucrărilor construite pe ape sau care au legătură cu apele, fără respectarea prevederilor autorizaţiei de gospodărire a apelor;
3.folosirea resurselor de apă de suprafaţă sau subterane în diferite scopuri, fără respectarea prevederilor autorizaţiei de gospodărire a apelor, cu excepţia satisfacerii necesităţilor gospodăriei proprii;
4.evacuarea sau injectarea de ape uzate, precum şi descărcarea de reziduuri şi orice alte materiale în resursele de apă, fără respectarea prevederilor avizului sau a autorizaţiei de gospodărire a apelor;
5.extragerea agregatelor minerale din albiile, malurile, luncile şi terasele cursurilor de apă, canalelor, lacurilor, de pe plajă sau de pe faleza mării, fără aviz/autorizaţie de gospodărire a apelor sau fără respectarea prevederilor acestora;
6.extragerea agregatelor minerale din rezerve neomologate sau în afara perimetrelor marcate;
7.nerespectarea de către agenţii economici a obligaţiei de a solicita autorizaţia de gospodărire a apelor, la termenele stabilite;
8.nerespectarea, de către producătorii de informaţii ce pot constitui Fondul naţional de date de gospodărirea apelor, a obligaţiilor de a păstra aceste date şi de a le furniza conform prevederilor prezentei legi;
9.amplasarea în albii majore de noi obiective economice sau sociale, inclusiv de noi locuinţe, fără avizul de amplasament, precum şi fără avizul sau autorizaţia de gospodărire a apelor sau fără respectarea măsurilor de protecţie împotriva inundaţiilor;
10.neîntreţinerea corespunzătoare a malurilor sau a albiilor în zonele stabilite, de către cei cărora li s-a recunoscut un drept de folosinţă a apei sau de către deţinătorii de lucrări;
11.nerespectarea de către persoanele fizice şi persoanele juridice a regimului impus în zonele de protecţie;
12.nerespectarea de către utilizatorii de apă a obligaţiilor legale care le revin privind gospodărirea raţională a apei, întreţinerea şi repararea instalaţiilor proprii sau a celor din sistemele de alimentare cu apă şi canalizare-epurare;
13.neasigurarea întreţinerii şi exploatării staţiilor şi instalaţiilor de prelucrare a calităţii apelor la capacitatea autorizată, lipsa de urmărire, prin analize de laborator, a eficienţei acestora şi de intervenţie operativă în caz de neîncadrare în normele de calitate şi în limitele înscrise în autorizaţia de gospodărire a apelor;
14.evacuarea apelor de mină sau de zăcământ în cursurile de apă fără asigurarea epurării corespunzătoare a acestora, astfel încât să fie respectate limitele admise pentru evacuare în receptorii naturali de suprafaţă;
15.folosirea, transportul, mânuirea şi depozitarea de reziduuri sau de substanţe chimice, fără asigurarea condiţiilor de evitare a poluării, directă sau indirectă, a apelor de suprafaţă sau subterane;
16.practicarea, în lacurile de acumulare folosite ca surse pentru alimentări cu apă potabilă, a pisciculturii în regim de furajare a peştilor;
17.topirea teiului, cânepii, inului sau a altor plante textile, fără avizul sau autorizaţia de gospodărire a apelor şi în afara locurilor anume destinate şi amenajate în aceste scopuri;
18.depozitarea în albii sau pe malurile cursurilor de apă, ale canalelor, lacurilor, bălţilor şi pe faleza mării, pe baraje şi diguri sau în zonele de protecţie a acestora a materialelor de orice fel;
19.spălarea, în cursurile de apă sau în lacuri şi pe malurile acestora, a vehiculelor şi autovehiculelor, a altor utilaje şi agregate mecanice;
20.spălarea, în cursurile de apă sau în lacuri şi pe malurile acestora, a animalelor domestice, dezinfectate cu substanţe toxice, a obiectelor de uz casnic prin folosirea detergenţilor şi a ambalajelor ce au conţinut pesticide sau alte substanţe periculoase;
21.vărsarea sau aruncarea în instalaţii sanitare sau în reţele de canalizare a reziduurilor petroliere sau a substanţelor periculoase;
22.deversarea apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor sau ale obiectivelor industriale, cu nerespectarea condiţiilor stabilite de deţinătorii acestora, ca şi lipsa preepurării locale a acestor ape;
23.folosirea de canale deschise, pentru scurgerea apelor fecaloid-menajere sau a apelor cu conţinut toxic;
24.nerespectarea, de către persoanele fizice şi juridice, a reglementărilor legale în vigoare, în cazurile de poluare a apelor naţionale navigabile de către nave sau instalaţii plutitoare, sub orice pavilion;
25.inexistenţa, la utilizatorii de apă, a planurilor proprii de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale sau neaplicarea acestora;
26.neanunţarea unităţilor de gospodărire a apelor cu privire la producerea unei poluări accidentale, de către utilizatorii care au produs-o;
27.neluarea de măsuri operative, de către utilizatorul de apă care a produs poluarea accidentală, pentru înlăturarea cauzelor şi efectelor acesteia;
28.nerespectarea, de către persoane fizice şi persoane juridice, a restricţiilor în folosirea apelor şi a altor măsuri, stabilite pentru perioadele de secetă, ape mari sau calamităţi;
29.inexistenţa planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţii hidrotehnice şi a planurilor de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale la nivel de comună, oraş, municipiu, judeţ, sistem hidrotehnic şi bazin hidrografic, precum şi nerespectarea prevederilor acestora;
30.obturarea sau blocarea, sub orice formă, precum şi scoaterea din funcţiune, în orice mod, a construcţiilor şi instalaţiilor de descărcare a apelor mari;
31.plantarea, tăierea ori distrugerea arborilor, arbuştilor, tufelor, a culturilor perene şi puieţilor din albiile minore şi majore ale cursurilor de apă, din cuvetele lacurilor de acumulare şi de pe malurile lor sau de pe baraje, diguri şi din zonele de protecţie a acestora;
32.plantarea de stâlpi pe baraje şi diguri, fără avizul de gospodărire a apelor sau cu nerespectarea prevederilor acestuia;
33.păşunatul în zonele de protecţie a cursurilor de apă;
34.distrugerea sau deteriorarea unităţilor şi instalaţiilor reţelei naţionale de observaţii, a reperelor, a mirelor hidrometrice sau a altor însemne tehnice sau topografice, a forajelor hidrogeologice, a staţiilor de determinare automată a calităţii apelor şi a altora asemenea;
35.instalarea de conducte, cabluri, linii aeriene prin, peste sau sub albii ale râurilor, diguri, canale, conducte, baraje sau alte lucrări hidrotehnice ori în zonele de protecţie a acestora, fără avizul de gospodărire a apelor sau cu nerespectarea prevederilor acestuia;

36.efectuarea de săpături pe maluri şi în albiile cursurilor de apă sau ale canalelor pentru executarea de lucrări de traversare sau alte lucrări hidrotehnice, fără avizul de gospodărire a apelor sau cu nerespectarea acestuia;
37.circulaţia cu vehicule, trecerea cu animale sau staţionarea acestora pe baraje, diguri sau canale, cu excepţia locurilor anume destinate în acest scop sau pentru intervenţii operative;
38.întreţinerea necorespunzătoare a lucrărilor de captare, acumulare şi distribuţie a apei, a lucrărilor de protecţie a albiilor şi malurilor, a celor de prevenire şi combatere a acţiunii distructive a apelor;
39.inexistenţa la lucrările de barare a cursurilor de apă a instalaţiilor şi construcţiilor care să asigure în aval debitele de servitute, precum şi migrarea ihtiofaunei, în condiţiile art. 53 alin. (4);

40.nerespectarea prevederilor programelor de exploatare a lacurilor de acumulare şi prizelor de apă, precum şi neasigurarea debitelor de servitute, în condiţiile art. 53 alin. (4);

41.inexistenţa sau nefuncţionarea puţurilor de observaţie şi control pentru urmărirea poluării apelor subterane, datorită apelor uzate rezultate din activitatea proprie;
42.inexistenţa dispozitivelor sau a aparaturii de măsură şi control al debitelor de apă captate sau evacuate;
43.inexistenţa dispozitivelor sau a aparaturii de urmărire a comportării în timp a lucrărilor hidrotehnice şi de alarmare în caz de pericol;
44.întreţinerea necorespunzătoare a dispozitivelor sau aparaturii de măsură şi control al debitelor de apă captate sau evacuate, precum şi a aparaturii de urmărire a comportării în timp a lucrărilor hidrotehnice şi de alarmare în caz de pericol;
45.refuzul persoanelor fizice şi juridice de a prezenta avizele şi autorizaţiile de gospodărire a apelor sau orice alte documente necesare pentru efectuarea controlului, inclusiv de a participa la control cu reprezentanţi de specialitate;
46.refuzul de a permite, personalului cu atribuţii de serviciu în gospodărirea apelor şi celor cu drept de control, accesul la ape, pe terenurile şi incintele utilizatorilor de apă sau ale deţinătorilor de lucrări, precum şi în orice alt loc unde este necesar a efectua constatări, a monta şi a întreţine aparatura de măsură şi control, a preleva probe de apă sau a interveni în aplicarea prevederilor legale;
47.neaducerea la îndeplinire, la termenele stabilite, a măsurilor dispuse anterior, precum şi a solicitărilor legale ale Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului şi ale Regiei Autonome "Apele Române";
48.autorizarea lucrărilor prevăzute la art. 48 fără a fi îndeplinite condiţiile pentru prevenirea poluării apelor, conform prevederilor legale în vigoare, sau retragerea nejustificată a autorizaţiei de gospodărire a apelor;
49.neprimirea sub orice formă, de către deţinătorii terenurilor din aval, a apelor ce se scurg în mod natural de pe terenurile situate în amonte;
50.executarea de construcţii sau instalaţii supraterane în zonele de protecţie a platformelor meteorologice;
51.neparticiparea la acţiunile pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale pe cursurile de apă;
52.inexistenţa instalaţiilor de stocare, epurare şi a racordurilor de descărcare în instalaţii de mal sau plutitoare a apelor impurificate, de pe nave sau instalaţii plutitoare, sub orice pavilion;
53.branşarea locuinţelor la reţeaua de alimentare cu apă centralizată, fără existenţa sau realizarea reţelelor de canalizare a staţiei de epurare.
54.nerespectarea de către proprietarii/administratorii lucrărilor inginereşti de artă (poduri) a obligaţiei de a asigura secţiunea optimă de scurgere a apelor, în limita a două lungimi ale lucrării de artă (poduri) în albia majoră în amonte şi în limita unei lungimi a lucrării de artă (poduri) în albia minoră în aval, pentru a respecta parametrii avizaţi;
55.nerespectarea prevederilor art. 33 alin. (2) privind acordarea dreptului de exploatare a agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apă, lacurilor, bălţilor şi din terasă;

56.nealocarea de către autorităţile centrale şi locale în prevederile bugetare a sumelor necesare asigurării stocului, precum şi neasigurarea stocului de materiale de intervenţie, mijloacelor mecanice şi de transport pentru apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţiile hidrotehnice şi intervenţii în cazul poluărilor accidentale;
57.neparticiparea operatorilor economici la acţiunile operative de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţiile hidrotehnice şi de combatere a poluărilor accidentale, organizate de comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă;
58.[textul din Art. 87, punctul 58. din capitolul VI a fost abrogat la 12-iun-2023 de Art. I, punctul 33. din Ordonanta urgenta 52/2023]
59.neluarea de către autorităţile administraţiei publice locale de măsuri operative privind amenajarea locurilor speciale pentru depozitarea deşeurilor de orice fel;
60.neasigurarea de către autorităţile administraţiei publice locale a curăţării cursurilor de apă, a bălţilor şi a malurilor acestora de pe raza localităţilor, precum şi neluarea măsurilor operative privind verificarea stării de salubritate a cursurilor de apă;
61.realizarea de balastiere sau lucrări de excavare în albie în zona podurilor, în zona captărilor de apă din râu, a captărilor cu infiltrare prin mal, a subtraversărilor de conducte sau alte lucrări inginereşti de artă.

62.nerespectarea obligaţiei riveranilor sau a unităţilor administrativ-teritoriale, prin autorităţile administraţiei publice locale, de a întreţine albiile cursurilor de apă în zonele stabilite;
63.lipsa regulamentelor de exploatare şi a planurilor de avertizare-alarmare la deţinătorii de baraje şi lacuri de acumulare, prize pentru alimentări cu apă, cu sau fără baraj, precum şi nereactualizarea acestora;
64.eliberarea autorizaţiei de construire pentru amplasarea în albii majore de noi obiective economice sau sociale, inclusiv de noi locuinţe, fără avizul de amplasament, precum şi fără avizul sau autorizaţia de gospodărire a apelor.

65.restrângerea utilizării apei potabile pentru populaţie în folosul altor activităţi sau depăşirea cantităţii de apă alocate, dacă are un caracter sistematic ori a produs o perturbare în activitatea unei unităţi de ocrotire socială sau a cauzat neajunsuri în alimentarea cu apă a populaţiei;
66.continuarea activităţii după pierderea drepturilor obţinute în baza legii.

67.primirea, depozitarea, prelucrarea, transportul şi comercializarea agregatelor minerale fără documente specifice de transport al acestora sau cu documente din care nu rezultă cu certitudine provenienţa legală a acestora, aşa cum sunt prevăzute de normele referitoare la provenienţa, circulaţia şi comercializarea agregatelor minerale, la regimul spaţiilor de depozitare a acestora şi al instalaţiilor de prelucrare prevăzute la art. 33 alin. (13).

68.nemontarea de panouri de avertizare, precum şi neîmprejmuirea zonei lucrărilor prevăzute la art. 48 alin. (1) lit. f) de către persoanele fizice şi/sau juridice care efectuează respectivele lucrări;
69.nesupravegherea permanentă, prin mijloace audio-video şi/sau pază, a lucrărilor prevăzute la art. 48 alin. (1) lit. f) de către proprietarii, administratorii sau beneficiarii acestora;
70.nesemnalizarea corespunzătoare a faptului că există riscul modificării adâncimii apei în timpul şi ulterior lucrărilor prevăzute la art. 48 alin. (1) lit. f) de către persoanele fizice şi/sau juridice care efectuează respectivele lucrări.

Art. 88
(1)Contravenţiile prevăzute la art. 87, săvârşite de persoanele fizice şi juridice, se sancţionează după cum urmează:
a)cu amendă de la 75.000 lei la 80.000 lei, pentru persoane juridice, şi cu amendă de la 25.000 lei la 30.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevăzute la art. 87 pct. 5), 6), 9), 11)-18), 21)-23), 28), 30), 34), 35), 52), 54), 56) şi 59)-66).

b)cu amendă de la 35.000 lei la 40.000 lei, pentru persoane juridice, şi cu amendă de la 10.000 lei la 15.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevăzute la art. 87 pct. 1)-4), 7), 10), 24)-27), 29), 31), 32), 39)-41), 43)-51), 55), 68) şi 69);

c)cu amendă de la 25.000 lei la 30.000 lei, pentru persoane juridice, şi cu amendă de la 6.500 lei la 7.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevăzute la art. 87 pct. 8), 19), 20), 33), 36)-38), 42), 53), 57), 67) şi 70).

(2)Cuantumul amenzilor se actualizează prin hotărâre a Guvernului.
(3)[textul din Art. 88, alin. (3) din capitolul VI a fost abrogat la 01-ian-2012 de Art. VIII, punctul 8. din Ordonanta urgenta 71/2011]
(4)
[textul din Art. 88, alin. (4) din capitolul VI a fost abrogat la 01-ian-2012 de Art. VIII, punctul 8. din Ordonanta urgenta 71/2011]
(5)[textul din Art. 88, alin. (5) din capitolul VI a fost abrogat la 01-ian-2012 de Art. VIII, punctul 8. din Ordonanta urgenta 71/2011]
Art. 89
[textul din Art. 89 din capitolul VI a fost abrogat la 12-iun-2006 de Art. I, punctul 30. din Legea 112/2006]
Art. 90
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 88 se fac de către:
a)inspectorii din Administraţia Naţională "Apele Române";

b)directorul general al Administraţiei Naţionale «Apele Române», directorii administraţiilor bazinelor de apă, precum şi salariaţii împuterniciţi de aceştia;

c)alte persoane împuternicite de conducerea autorităţii publice centrale din domeniul apelor;
d)comisarii Gărzii de Mediu.

e)ofiţeri, subofiţeri şi agenţi din cadrul Poliţiei Române, Poliţiei de Frontieră Române şi Jandarmeriei Române - pentru constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor pentru faptele prevăzute la art. 87 pct. 67).

Art. 91
Contravenţiilor prevăzute de prezenta lege le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.

(2)[textul din Art. 91, alin. (2) din capitolul VI a fost abrogat la 24-aug-2018 de Art. 25, alin. (1) din capitolul VI din Legea 203/2018]
Art. 92
(1)Evacuarea, aruncarea sau injectarea în apele de suprafaţă şi subterane, în apele maritime interioare ori în apele mării teritoriale de ape uzate, deşeuri, reziduuri sau produse de orice fel, care conţin substanţe, bacterii ori microbi în cantitate sau concentraţie care poate schimba caracteristicile apei, punând în pericol viaţa, sănătatea şi integritatea corporală a persoanelor, viaţa animalelor, mediul, producţia agricolă ori industrială sau fondul piscicol, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani.
(2)Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează şi următoarele fapte:
a)poluarea, în orice mod, a resurselor de apă, dacă are un caracter sistematic şi produce daune utilizatorilor de apă din aval;
b)depozitarea în albia majoră a râurilor a combustibilului nuclear sau a deşeurilor rezultate din folosirea acestuia;
c)punerea în pericol a digurilor de contur ale lacurilor de acumulare prin exploatările de agregate minerale din albia majoră sau terase.
(3)Depozitarea sau folosirea de îngrăşăminte chimice, de pesticide ori de alte substanţe toxice periculoase în zonele de protecţie a apelor constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
(4)Dacă faptele prevăzute la alin. (1) şi (2) au fost săvârşite din culpă, limitele speciale ale pedepselor se reduc la jumătate.
(5)Tentativa la infracţiunile prevăzute la alin. (1)-(3) se pedepseşte.

(6)Prin derogare de la dispoziţiile art. 137 alin. (2) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul infracţiunilor prevăzute în prezentul articol, suma corespunzătoare unei zile-amendă pentru persoana juridică este cuprinsă între 500 lei şi 25.000 lei.

Art. 93
(1)Executarea, modificarea sau extinderea de lucrări, construcţii ori instalaţii pe ape sau care au legătură cu apele, fără avizul legal, precum şi darea în exploatare de unităţi fără punerea concomitentă în funcţiune a reţelelor de canalizare, a staţiilor şi instalaţiilor de epurare a apei uzate, potrivit autorizaţiei de gospodărire a apelor, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.

(2)Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează şi următoarele fapte:
a)utilizarea resurselor de apă în diferite scopuri, fără autorizaţia de gospodărire a apelor;

b)exploatarea sau întreţinerea lucrărilor construite pe ape ori în legătură cu apele, desfăşurarea activităţii de topire a teiului, cânepii, inului şi a altor plante textile, de tăbăcire a pieilor şi de extragere a agregatelor minerale, fără autorizaţia de gospodărire a apelor;
c)exploatarea de agregate minerale în zonele de protecţie sanitară a surselor de apă, în zonele de protecţie a albiilor, malurilor, construcţiilor hidrotehnice, construcţiilor şi instalaţiilor hidrometrice sau a instalaţiilor de măsurare automată a calităţii apelor;
d)utilizarea albiilor minore fără autorizaţia de gospodărire a apelor, precum şi a plajei şi ţărmului mării în alte scopuri decât îmbăierea sau plimbarea.
(3)Dacă faptele prevăzute la alin. (1) şi (2) au fost săvârşite din culpă, limitele speciale ale pedepselor se reduc la jumătate.

Art. 94
[textul din Art. 94 din capitolul VI a fost abrogat la 01-feb-2014 de Art. 60, punctul 5. din titlul II din Legea 187/2012]
Art. 95
(1)Manevrarea de către persoanele neautorizate a stăvilarelor, grătarelor, vanelor, barierelor sau a altor construcţii ori instalaţii hidrotehnice, circulaţia vehiculelor pe coronamentul digurilor şi barajelor neamenajate în acest scop, tăierea la ras a perdelelor forestiere de protecţie a digurilor şi lacurilor de acumulare, blocarea golirilor de fund ale barajelor constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
(2)Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează efectuarea de săpături, gropi sau şanţuri în baraje, diguri ori în zonele de protecţie a acestor lucrări, precum şi extragerea pământului sau a altor materiale din lucrările de apărare, fără avizul de gospodărire a apelor ori cu nerespectarea acestuia.
(3)Dacă faptele prevăzute la alin. (1) şi (2) au fost săvârşite din culpă, limitele speciale ale pedepselor se reduc la jumătate.
(4)Tentativa la infracţiunile prevăzute la alin. (1) şi (2) se pedepseşte.

Art. 96
[textul din Art. 96 din capitolul VI a fost abrogat la 30-aug-2004 de Art. I, punctul 106. din Legea 310/2004]
Art. 97
[textul din Art. 97 din capitolul VI a fost abrogat la 30-aug-2004 de Art. I, punctul 106. din Legea 310/2004]
Art. 98
[textul din Art. 98 din capitolul VI a fost abrogat la 30-aug-2004 de Art. I, punctul 106. din Legea 310/2004]
Art. 99
[textul din Art. 99 din capitolul VI a fost abrogat la 30-aug-2004 de Art. I, punctul 106. din Legea 310/2004]
Art. 100
[textul din Art. 100 din capitolul VI a fost abrogat la 30-aug-2004 de Art. I, punctul 106. din Legea 310/2004]
Art. 101
[textul din Art. 101 din capitolul VI a fost abrogat la 30-aug-2004 de Art. I, punctul 106. din Legea 310/2004]
Art. 102
[textul din Art. 102 din capitolul VI a fost abrogat la 30-aug-2004 de Art. I, punctul 106. din Legea 310/2004]
Art. 103
[textul din Art. 103 din capitolul VI a fost abrogat la 30-aug-2004 de Art. I, punctul 106. din Legea 310/2004]
Art. 104
[textul din Art. 104 din capitolul VI a fost abrogat la 30-aug-2004 de Art. I, punctul 106. din Legea 310/2004]
Art. 105
[textul din Art. 105 din capitolul VI a fost abrogat la 30-aug-2004 de Art. I, punctul 106. din Legea 310/2004]
Art. 106
Infracţiunile prevăzute de prezenta lege se constată de către organele abilitate, precum şi de către personalul prevăzut la art. 90, care înaintează actul de constatare la organul local de cercetare penală.
CAPITOLUL VII:Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art. 107
[textul din Art. 107 din capitolul VII a fost abrogat la 12-iun-2023 de Art. I, punctul 35. din Ordonanta urgenta 52/2023]
Art. 108
[textul din Art. 108 din capitolul VII a fost abrogat la 12-iun-2023 de Art. I, punctul 35. din Ordonanta urgenta 52/2023]
Art. 109
Salariaţii autorităţii publice centrale din domeniul apelor şi ai Administraţiei Naţionale "Apele Române" au dreptul să poarte uniformă, al cărei model va fi aprobat prin hotărâre a Guvernului.

Art. 110
Autoritatea publică centrală din domeniul apelor este în drept să emită norme, normative şi ordine cu caracter obligatoriu în domeniul apelor. Următoarele acte normative necesare se elaborează şi se promovează prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul apelor:
a)procedura şi competenţele de emitere a avizului de gospodărire a apelor, inclusiv procedura de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă şi conţinutul-cadru al studiului de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă;

a1)procedura şi competenţele de emitere a autorizaţiei de gospodărire a apelor;

b)procedura de modificare sau de retragere a avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a apelor;
c)procedura de suspendare temporară a autorizaţiilor de gospodărire a apelor;
c1)procedura de transfer al avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a apelor;

d)[textul din Art. 110, litera D. din capitolul VII a fost abrogat la 05-nov-2018 de Art. 1, punctul 11. din Legea 243/2018]
e)procedura de instituire a regimului de supraveghere specială;
f)normativul de conţinut al documentaţiilor tehnice supuse avizării şi autorizării;
g)competenţele de avizare şi aprobare a regulamentelor de exploatare şi a programelor de exploatare a lacurilor de acumulare;
h)normele metodologice pentru elaborarea regulamentelor de exploatare bazinală;
i)regulamentul-cadru pentru exploatarea barajelor, lacurilor de acumulare şi prizelor de alimentare cu apă;
j)metodologia privind elaborarea planurilor de restricţii şi de folosire a apei în perioade deficitare;
k)metodologia-cadru de elaborare a planurilor de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale la folosinţele de apă potenţial poluatoare;
l)normele metodologice privind avizul de amplasament;
m)procedura privind mecanismul de acces la informaţia de gospodărire a apelor;
n)procedura privind participarea utilizatorilor de apă, a riveranilor şi a publicului în activitatea de consultare;
o)metodologia şi instrucţiunile tehnice pentru elaborarea schemelor directoare.

p)îndrumare, instrucţiuni şi metodologii privind activitatea de hidrologie şi hidrogeologie.

q)procedurile şi normele metodologice pentru delimitarea albiilor minore ale cursurilor de apă cadastrale interioare ale României, a fluviului Dunărea cu braţele, insulele şi ostroavele sale, a zonei aferente Administraţiei Rezervaţiei Biosferei «Delta Dunării» cu insulele şi ostroavele aferente, precum şi a lacurilor care aparţin domeniului public al statului, respectiv a zonelor de protecţie aferente acestora.

Art. 111
Regimul apelor minerale şi geotermale va fi reglementat prin lege specială.
Art. 1111
Administraţia Naţională «Apele Române» se va reorganiza ca instituţie publică în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Art. 1112
Organizarea şi funcţionarea Administraţiei Naţionale «Apele Române» se stabilesc prin statut propriu, aprobat prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale din domeniul apelor.
Art. 1113
Administraţia Naţională «Apele Române», ca instituţie publică, preia toate drepturile şi este ţinută de toate obligaţiile fostului agent economic Administraţia Naţională «Apele Române».
Art. 1114
Obligaţiile bugetare restante stabilite prin certificate de obligaţii bugetare, cu excepţia impozitelor şi contribuţiilor cu reţinere la sursă, inclusiv accesoriile acestora, se anulează la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Prezenta lege transpune Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) seria L nr. 327 din 22 decembrie 2000 şi Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea şi gestionarea riscurilor la inundaţii, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) seria L nr. 288 din 6 noiembrie 2007.

Art. 112
[textul din Art. 112 din capitolul VII a fost abrogat la 30-aug-2004 de Art. I, punctul 110. din Legea 310/2004]
-****-

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

p.PREŞEDINTELE SENATULUI

ADRIAN NĂSTASE

CONSTANTIN DAN VASILIU

ANEXA Nr. 1:DEFINIŢIILE termenilor tehnici folosiţi în cuprinsul legii
1.acumulare nepermanentă: amenajare hidrotehnică constând din construcţiile de retenţie, instalaţiile, echipamentele şi sistemele funcţionale adiacente şi din lacul de acumulare format numai în perioade de viituri având rol doar de atenuare a acestora;

2.abordare combinată: controlul evacuărilor şi emisiilor în apele de suprafaţă conform modului de abordare stabilit în art. 28;
3.acvifer: strat sau strate subterane de roci geologice sau alte strate geologice cu o porozitate şi o permeabilitate suficientă astfel încât să permită fie o curgere semnificativă a apelor subterane, fie prelevarea unor cantităţi importante de ape subterane;
4.agregate minerale: material inert granular (nisip, pietriş, bolovăniş etc.) de natură minerală, utilizat ca material de construcţie, existent în albiile şi malurile cursurilor de apă, ale lacurilor, precum şi pe ţărmul mării;
5.albia minoră: fâşie continuă ce urmăreşte şi include în ea partea inferioară a văii, asigurând prin secţiunile ei succesive continuitatea curgerii la ape mari frecvente, de la izvoare până la vărsarea în cursul de apă de ordin superior, incluzând insulele create prin curgerea naturală a apelor şi desprinderea de braţe. Albia minoră cuprinde terenurile acoperite permanent sau temporar cu apă, prundişurile, stufărişurile, păpurişurile, răchitişurile, zonele umede sau terenuri care după retragerea apelor nu pot avea altă folosinţă. Albia minoră poate fi naturală sau amenajată prin lucrări hidrotehnice;

6.albie majoră: porţiunea de teren din valea naturală a unui curs de apă, peste care se revarsă apele mari, la ieşirea lor din albia minoră;
7.ape de suprafaţă: apele interioare, cu excepţia apelor subterane; ape tranzitorii şi ape costiere, exceptând cazul stării chimice pentru care trebuie incluse apele teritoriale;
8.ape subterane: apele aflate sub suprafaţa solului în zona saturată şi în contact direct cu solul sau cu subsolul;
9.ape tranzitorii: corpuri de apă de suprafaţă aflate în vecinătatea gurilor râurilor, care sunt parţial saline ca rezultat al apropierii de apele de coastă, dar care sunt influenţate puternic de cursurile de apă dulce;
10.ape costiere: apele de suprafaţă situate în interiorul unei linii ale cărei puncte sunt situate în totalitate la o distanţă de 1 milă marină pe partea dinspre mare, faţă de cel mai apropiat punct al liniei de bază, de la care se măsoară întinderea apelor teritoriale, cu extinderea limitei, unde este cazul, până la limita exterioară a apelor tranzitorii;
11.ape interioare: toate apele de suprafaţă stătătoare şi curgătoare şi subterane aflate în interiorul liniei de bază, de la care se măsoară întinderea apelor teritoriale;
12.ape naţionale navigabile:
a)apele maritime considerate, potrivit legii, ape maritime interioare;
b)fluviile, râurile, canalele şi lacurile din interiorul ţării, pe sectoarele lor navigabile;
c)apele navigabile de frontieră, de la malul român până la linia de frontieră;
13.ape uzate: ape provenind din activităţi casnice, sociale sau economice, conţinând substanţe poluante sau reziduuri care îi alterează caracteristicile fizice, chimice şi bacteriologice iniţiale, precum şi ape de ploaie ce curg pe terenuri poluate, care nu sunt supuse proceselor de epurare, potrivit legii;

131.ape uzate epurate: apele uzate supuse epurării prin orice procedeu şi/sau sistem prin care, la evacuare, caracteristicile apelor uzate respectă condiţiile de calitate prevăzute în normele tehnice şi în avizele şi autorizaţiile de gospodărire a apelor în vigoare;

14.apa destinată consumului uman:
a)orice tip de apă în stare naturală sau după tratare, folosită pentru băut, la prepararea hranei ori pentru alte scopuri casnice, indiferent de originea ei şi indiferent dacă este furnizată prin reţea de distribuţie, din rezervor sau este distribuită în sticle ori în alte recipiente;
b)toate tipurile de apă folosită ca sursă în industria alimentară pentru fabricarea, procesarea, conservarea sau comercializarea produselor ori substanţelor destinate consumului uman;
15.zone protejate: zonele menţionate în anexa 12 şi art. 51;
16.autoritate competentă: autoritatea (autorităţile) responsabilă de implementarea prevederilor Legii apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare;
17.avizul şi autorizaţia de gospodărire a apelor: acte ce condiţionează din punct de vedere tehnic şi juridic execuţia lucrărilor construite pe ape sau în legătură cu apele şi funcţionarea sau exploatarea acestor lucrări, precum şi funcţionarea şi exploatarea celor existente şi reprezintă principalele instrumente folosite în administrarea domeniului apelor; acestea se emit în baza reglementărilor elaborate şi aprobate de autoritatea administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul apelor;
171.aviz de amplasament: act administrativ ce reglementează amplasarea unor obiective socioeconomice şi realizarea anticipată a lucrărilor şi/sau măsurilor de reducere a riscului la inundaţii, cu respectarea prevederilor art. 37.

18.bazin hidrografic: înseamnă o suprafaţă de teren de pe care toate scurgerile de suprafaţă curg printr-o succesiune de curenţi, râuri şi posibil lacuri, spre mare într-un râu cu o singură gură de vărsare, estuar sau deltă;
19.sistem informaţional geografic specific domeniului gospodăririi apelor: baza de date rezultată în urma activităţilor privind inventarierea, clasificarea, evidenţa şi sinteza datelor referitoare la reţeaua hidrografică, resursele de apă, lucrările de gospodărire a apelor, lucrările terţilor care au legătură cu apa, precum şi la prelevările şi restituţiile de apă;

191.concentraţia medie letală - CL50 - este concentraţia substanţei din apă, care omoară 50% din organismele test într-o perioadă scurtă de expunere continuă;

20.corp de apă de suprafaţă: un element discret şi semnificativ al apelor de suprafaţă, de exemplu: lac, lac de acumulare, curs de apă-râu sau canal, sector de curs de apă-râu sau canal, ape tranzitorii sau un sector/secţiune din apele costiere;
21.corp de apă subterană: volum distinct de apă subterană dintr-un acvifer sau mai multe acvifere;
22.corp de apă artificial: corp de apă de suprafaţă creat prin activitate umană;
23.corp de apă puternic modificat: corp de apă de suprafaţă care, datorită unei modificări fizice cauzată de o activitate umană, şi-a schimbat substanţial caracterul lui natural, desemnat astfel în conformitate cu prevederile anexei nr. 11;
24.controlul emisiilor: acţiunea de reglementare a unor limite specifice ale emisiilor, cum ar fi: valori limită de emisie, valori limită sau condiţii referitoare la efectele generate, natura sau alte caracteristici ale emisiilor, condiţii de operare cu efect asupra emisiilor;
241.creasta falezei: linia situată în partea superioară a falezei, care uneşte punctele de cea mai înaltă cotă;

25.debit ecologic: debitul necesar protecţiei ecosistemelor acvatice atât din punct de vedere cantitativ, cât şi al dinamicii acestuia pentru atingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă prevăzute la art. 21;

26.debit de servitute: debitul minim necesar a fi lăsat permanent pe un curs de apă în aval de o lucrare de barare sau de captare a apei, format din debitul ecologic şi debitul minim necesar utilizatorilor din aval;

261.derivaţie hidrotehnică: lucrare hidrotehnică realizată pentru transferul unor volume de apă cu scopul reglementării debitelor, pentru asigurarea cerinţelor de apă ale folosinţelor, apărarea împotriva inundaţiilor, cu scop navigabil sau pentru protecţia unor lucrări hidrotehnice etc.;

262.decolmatare: lucrări de întreţinere a cursurilor de apă care să asigure scurgerea apelor la debite medii;

27.deşeu: orice substanţă sau orice obiect care aparţine unor categorii stabilite conform legii, pe care deţinătorul le aruncă, are intenţia sau obligaţia de a le arunca;
28.dezvoltare durabilă: dezvoltarea care corespunde necesităţilor prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile necesităţi;
29.district al bazinului hidrografic: suprafaţă de teren sau de mare, constituită dintr-unul sau mai multe bazine hidrografice vecine împreună cu apele subterane şi costiere asociate, care este identificată ca unitate principală de administrare a bazinului hidrografic;
30.drept de folosinţă a apelor, dreptul recunoscut de lege oricărei persoane de a folosi resursele de apă;
31.evacuarea directă în apa subterană: evacuarea poluanţilor în apele subterane fără percolare prin sol sau subsol;
311.evaluarea de impact asupra corpurilor de apă este un proces care constă în:
- elaborarea studiului de evaluare a impactului proiectului asupra corpurilor de apă;
- desfăşurarea consultărilor cu publicul, conform prevederilor legale privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului;
- examinarea de către Administraţia Naţională "Apele Române" şi/sau unităţile aflate în subordine a informaţiilor prezentate în studiu, a oricăror informaţii suplimentare furnizate, după caz, de către titularul proiectului şi a oricăror informaţii relevante obţinute în urma consultărilor cu publicul;
- decizia privind emiterea/respingerea motivată a avizului de gospodărire a apelor, ţinând seama de rezultatele examinării sus-menţionate şi, după caz, de propria examinare suplimentară.

32.faleza mării: mal abrupt rezultat ca urmare a acţiunii erozive a mării;

33.Fondul naţional de date de gospodărire a apelor: totalitatea bazelor de date meteorologice, hidrologice, hidrogeologice, de gospodărire cantitativă şi calitativă a apelor;
34.folosinţe de apă: serviciile de apă împreună cu orice activitate identificată în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (14) şi (15) şi ale anexei nr. 13 ca având un impact semnificativ asupra stării apelor;

35.gospodărirea apelor: ansamblul activităţilor care prin mijloace tehnice şi măsuri legislative, economice şi administrative, conduc la cunoaşterea, utilizarea, valorificarea raţională, menţinerea sau îmbunătăţirea resurselor de apă pentru satisfacerea nevoilor sociale şi economice, la protecţia împotriva epuizării şi poluării acestor resurse, precum şi la prevenirea şi combaterea acţiunilor distructive ale apelor;
351.impactul asupra corpului de apă: efectul produs ca urmare a desfăşurării unei activităţi asupra stării ecologice/potenţialului ecologic şi stării chimice a corpului de apă de suprafaţă, precum şi asupra stării cantitative şi stării chimice a corpului de apă subterană.
Acesta poate fi:
- impact semnificativ: deteriorează/compromite atingerea stării ecologice bune/potenţialului ecologic bun şi stării chimice bune a corpului de apă de suprafaţă, stării cantitative bune şi stării chimice bune a corpului de apă subterană;
- impact nesemnificativ: nu modifică starea ecologică/potenţialul ecologic şi starea chimică a corpului de apă de suprafaţă, respectiv starea cantitativă şi starea chimică a corpului de apă subterană şi nici nu compromite atingerea obiectivelor de mediu;
- impact permanent: produce efecte negative pe termen lung asupra stării ecologice/potenţialului ecologic şi stării chimice a corpului de apă de suprafaţă, respectiv asupra stării cantitative şi stării chimice a corpului de apă subterană;
- impact temporar: produce efecte negative pentru o perioadă scurtă de timp asupra stării ecologice/potenţialului ecologic şi stării chimice a corpului de apă de suprafaţă, respectiv asupra stării cantitative şi stării chimice a corpului de apă subterană, fiind de aşteptat o redresare/refacere într-un interval de timp scurt, fie în mod natural, fie ca rezultat al măsurilor de reducere a impactului.

36.informaţii de gospodărire a apelor: informaţii privind caracteristicile cantitative şi calitative ale resurselor de apă, zonele inundabile, degradările albiilor şi malurilor, lucrările de amenajare a bazinelor hidrografice şi alte lucrări care au legătură cu apele, inclusiv sursele de poluare şi lucrările pentru protecţia calităţii apelor şi alte elemente caracteristice naturale sau antropice, precum şi drepturile de utilizare a apelor;
361.inundaţii: acoperirea temporară cu apă a terenului care în mod natural nu este acoperit cu apă. Acestea includ inundaţii provocate de râuri, torenţi, ape marine în zonele de coastă sau cursuri de apă nepermanente;

37.lac: corp de apă interioară, stătătoare, de suprafaţă;
371.lac natural: apă stătătoare apărută în decursul timpului în condiţii naturale, prin cantonarea acesteia într-o formă de relief depresionară (cuvetă, depresiune etc.), indiferent de intervenţiile antropice ulterioare formării;

38.mal: porţiune îngustă de teren, de regulă în pantă, de-a lungul unei ape;
39.monitorizare integrată a apelor: reprezintă activitatea de observaţii şi măsurători standardizate şi continue pe termen lung, asupra apelor, pentru cunoaşterea şi caracterizarea stării şi tendinţei de evoluţie a mediului hidric. Această activitate presupune tripla integrare a:
a)ariilor de investigare la nivel de bazin hidrografic: râuri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere, ape subterane, zone protejate şi folosinţe de apă;
b)mediilor de investigare: apa, sedimente/materii în suspensie, biota;
c)elementelor investigate: biologice, hidromorfologice şi fizico-chimice;
40.nivel mediu al apei: poziţia curbei suprafeţei libere a apei, raportată la un plan de referinţă corespunzătoare tranzitării prin albie a debitului mediu pe o perioadă îndelungată (debit-modul);
41.[textul din punctul 41. din anexa 1 a fost abrogat la 16-iul-2020 de Art. I, punctul 44. din Legea 122/2020]
42.obiective de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă şi subterane sunt obiectivele stabilite în art. 21;

43.participarea publicului: informarea, consultarea şi implicarea activă a acestuia în activităţile de gospodărire a apelor;
44.plaja mării: întindere plată la ţărmul mării, acoperită cu nisip sau cu pietriş. În zona de ţărm a mării reprezintă o prelungire a platformei continentale;

45.poluare: înseamnă introducerea directă sau indirectă, ca rezultat al activităţii umane, a unor substanţe, sau a căldurii în aer, apă sau pe sol, care poate dăuna sănătăţii umane sau calităţii ecosistemelor acvatice sau celor terestre dependente de cele acvatice, care poate conduce la pagube materiale ale proprietăţii, sau care pot dăuna sau obstrucţiona serviciile sau alte folosinţe legale ale mediului;
46.poluant: înseamnă orice substanţă care poate să determine poluare, în special substanţele prevăzute în anexa nr. 6;
47.potenţial ecologic bun: starea unui corp de apă puternic modificat sau a unui corp de apă artificial, clasificată în concordanţă cu prevederile relevante din anexa nr. 11;
48.prevenirea şi înlăturarea efectelor poluărilor accidentale a resurselor de apă: totalitatea măsurilor şi acţiunilor care implică: măsuri de prevenire, mijloace şi construcţii cu rol de apărare şi pregătire pentru intervenţii; acţiuni operative de urmărire a undei de poluare, limitarea răspândirii, colectarea, neutralizarea şi distrugerea poluanţilor; măsuri pentru restabilirea situaţiei normale şi refacerea echilibrului ecologic;
49.program etapizat: act cu putere juridică elaborat pentru conformarea cu prevederile legale, prin efectuarea eşalonată a remedierilor sau a completărilor ce se impun la folosinţele de apă;
50.râu: corp de apă interioară care curge în cea mai mare parte la suprafaţa terenului, dar care poate curge şi subteran într-o anumită parte a cursului său;
51.recirculare: refolosirea apei în cadrul unei folosinţe, în scopul reducerii volumului de apă proaspătă prelevată din sursă;
52.resurse de apă: apele de suprafaţă alcătuite din cursurile de apă cu deltele lor, lacuri, bălţi, apele maritime interioare şi marea teritorială, precum şi apele subterane de pe teritoriul ţării, în totalitatea lor;
53.resurse disponibile de apă subterană: rata medie anuală, pe termen lung, a reîncărcării totale a unui corp de apă subterană, mai puţin rata anuală pe termen lung a debitului necesar pentru atingerea obiectivelor de protecţie a apelor şi mediului acvatic pentru apele de suprafaţă asociate, specificate în art. 21 alin. (1), pentru evitarea oricărei diminuări importante a stării ecologice a unor astfel de ape, precum şi pentru evitarea oricăror daune importante ale ecosistemelor terestre asociate;
53.resurse disponibile de apă subterană: rata medie anuală, pe termen lung, a reîncărcării totale a unui corp de apă subterană, mai puţin rata anuală pe termen lung a debitului necesar pentru atingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă şi subterane pentru apele de suprafaţă asociate, specificate în art. 21 alin. (1), pentru evitarea oricărei diminuări importante a stării ecologice a unor astfel de ape, precum şi pentru evitarea oricăror daune importante ale ecosistemelor terestre asociate;

54.schema directoare de amenajare şi management a bazinului hidrografic (SDABH) - instrumentul de planificare în domeniul apelor pe bazin hidrografic, alcătuită din două părţi: Planul de amenajare al bazinului hidrografic (PABH) şi Planul de management al bazinului hidrografic (PMABH);
55.servicii de apă: toate serviciile efectuate pentru populaţie, instituţii publice sau altă activitate economică, referitoare la:
a)asigurarea necesarului de apă brută în sursă în secţiunea de captare a folosinţelor;
b)captarea, acumularea, stocarea, transportul, tratarea şi distribuţia apelor de suprafaţă sau subteran;
c)colectarea şi epurarea apelor uzate care sunt evacuate în apele de suprafaţă;
56.staţii şi instalaţii de prelucrare a calităţii apelor: staţii de tratare pentru obţinerea de apă potabilă sau industrială; staţii/instalaţii de preepurare/epurare a apelor uzate;
57.starea ecologică: este o expresie a calităţii structurii şi funcţionării ecosistemelor acvatice asociate apelor de suprafaţă, clasificate în concordanţă cu prevederile anexei nr. 11;
58.starea ecologică bună: este starea unui corp de ape de suprafaţă, astfel clasificată în concordanţă cu prevederile anexei nr. 1;
59.starea apelor de suprafaţă: este expresia generală a stării unui corp de apă de suprafaţă, determinată de indicatorii minimi ce caracterizează starea sa ecologică şi starea sa chimică;
60.starea ecologică a apelor de suprafaţă: starea de calitate exprimată prin structura şi funcţionarea ecosistemelor acvatice din apele de suprafaţă, clasificată în funcţie de elementele biologice, chimice şi hidromorfologice caracteristice;
61.starea ecologică bună a apelor de suprafaţă: starea unui corp de apă de suprafaţă, definită pe baza "stării bune" a elementelor biologice;
62.starea chimică bună a apelor de suprafaţă: starea chimică necesară pentru atingerea obiectivelor de mediu specifice pentru corpurile de apă de suprafaţă, stabilite la art. 21 alin. (1) lit. a)-d), respectiv starea chimica bună atinsă de un corp de apă de suprafaţă pentru care concentraţiile poluanţilor nu depăşesc valorile standard privind calitatea mediului prevăzute la art. 17, precum şi în Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase, cu modificările şi completările ulterioare, şi în Ordinul ministrului mediului şi gospădăririi apelor nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă;

63.starea bună a apelor de suprafaţă: starea atinsă de un corp de apă de suprafaţă atunci când, atât starea sa ecologică cât şi starea chimică sunt "bune";
64.starea apelor subterane: este expresia generală a stării unui corp de apă subterană, determinată de indicatorii minimi care caracterizează starea sa cantitativă şi starea sa chimică;
65.starea bună a apelor subterane: este starea atinsă de un corp de apă subterană atunci când, atât starea sa cantitativă cât şi starea sa chimică sunt cel puţin "bune";
66.starea chimică bună a apelor subterane: starea chimică a unui corp de apă subterană, care îndeplineşte toate condiţiile prevăzute în tabelul 2.3.2 din anexa nr. 1 ;
67.starea cantitativă: expresie a gradului în care un corp de apă subterană este afectat de prelevări de apă directe şi indirecte;
68.starea cantitativă bună: este starea definită conform tabelului 2.1.2 din anexa nr. 1;
69.valori standard privind calitatea mediului: concentraţia unui anumit poluant sau a unui grup de poluanţi în apă, sediment sau biota care nu trebuie să fie depăşită pentru protecţia sănătăţii umane şi a mediului;
70.substanţe prioritare: substanţe care reprezintă un risc semnificativ de poluare asupra mediului acvatic şi prin intermediul acestuia asupra omului şi folosinţelor de apă; conform listei substanţelor prioritare/prioritar periculoase din anexa 5;
71.substanţe periculoase: substanţe sau grupuri de substanţe care sunt toxice, persistente şi care tind să bio-acumuleze şi alte substanţe sau grupuri de substanţe care conduc la un nivel echivalent ridicat de preocupare;
72.substanţe prioritar periculoase: substanţele sau grupurile de substanţe care sunt toxice, persistente şi care tind să bioacumuleze şi alte substanţe sau grupe de substanţe care creează un nivel similar de risc;
73.sub-bazin hidrografic: suprafaţă de teren de pe care se colectează toate apele de la izvoare până la un anumit punct al cursului de apă, care este în mod normal un lac sau o confluenţă a cursului de apă;
74.sub-unitate hidrografică: suprafaţă de teren situată pe teritoriul naţional formată dintr-un sub-bazin, o parte a unui sub-bazin, un grup de sub-bazine sau un grup de părţi de sub-bazine;
75.utilizator de apă: orice persoană fizică sau persoană juridică care, în activităţile sale, foloseşte apa, luciul de apă sau valorifică fructul acesteia;
76.valori limită ale emisiilor: înseamnă masa, exprimată în funcţie de anumiţi parametri specifici, concentraţia şi/sau nivelul unei emisii, care nu poate fi depăşită în nici o perioadă sau în mai multe perioade de timp. Valorile limită ale emisiilor pot fi stabilite pentru anumite grupuri, familii sau categorii de substanţe, în particular pentru mercur, cadmiu, HCH.
Valorile limită ale emisiilor pentru substanţe trebuie, în mod normal, să se aplice la punctul unde emisiile părăsesc instalaţia, diluţia nefiind luată în seamă la determinarea acestora. Cu privire la evacuarea indirectă în cursurile de apă, efectul staţiei de epurare a apelor uzate poate fi luat în considerare la determinarea valorilor limită a emisiilor instalaţiilor implicate, cu condiţia să fie garantat/să se asigure un nivel echivalent pentru protecţia mediului ca întreg şi că acest fapt nu conduce la niveluri mai ridicate de poluare a mediului;
77.zona de protecţie: zona adiacentă cursurilor de apă, lucrărilor de gospodărire a apelor, construcţiilor şi instalaţiilor aferente, în care se introduc, după caz, interdicţii sau restricţii privind regimul construcţiilor sau exploatarea fondului funciar, pentru a asigura stabilitatea malurilor sau a construcţiilor, respectiv pentru prevenirea poluării resurselor de apă;
78.zona umedă: întinderi de bălţi, mlaştini, turbării de ape naturale sau artificiale cu adâncime mai mică de 2 m, permanente sau temporare, unde apa este stagnantă sau curgătoare, dulce, salmastră sau sărată, inclusiv ape costiere cu adâncime mai mică de 6 m;
79.zona inundabilă: suprafaţă de teren din albia majoră a unui curs de apă, delimitată de un nivel al oglinzii apei, corespunzător anumitor debite în situaţii de ape mari.

80.acumulare permanentă: amenajare hidrotehnică alcătuită din construcţii de retenţie, instalaţii, echipamente şi sisteme funcţionale adiacente şi din lacul de acumulare format în amonte destinat asigurării cerinţelor de apă ale folosinţelor;
81.baraj: construcţie antropică dispusă transversal pe firul unui curs de apă, în scopul acumulării unui volum de apă necesară asigurării diferitelor folosinţe;
82.baraj natural: obstacol creat în mod natural dispus transversal pe firul de vale al unui curs de apă, în spatele căruia se formează un lac, la origine aflându-se fenomene de alunecare/prăbuşire a versanţilor, activităţi vulcanice, morenaice sau glaciare;
83.coronament: partea superioară a unui dig, baraj, zid de sprijin, cheu, dig lateral la canalele în rambleu;
84.cuvetă: formă negativă de relief (depresiune, cută, vale etc.) în care se acumulează apă şi material sedimentar în mod obişnuit, rezultată ca urmare a barării cursului unui râu sau ca urmare a unor fenomene naturale;
85.dig: lucrare hidrotehnică de pământ, de piatră sau beton, executată pe malul sau în albia majoră a unui râu, pe ţărmul sau în lungul mării, poziţionat longitudinal, transversal sau inelar faţă de acestea, imers sau emers, total sau parţial, realizat în scopul: corectării albiei unui curs de apă, apărării contra inundaţiilor a zonelor limitrofe, creării de incinte uscate, reducerii energiei valurilor, adăpostirii navelor etc.;
86.iaz: lac creat prin abaterea unui curs de apă într-o zonă de relief negativ sau prin bararea unui curs de apă într-o zonă colinară sau de câmpie, cu ajutorul unui baraj de dimensiuni reduse, prevăzut cu instalaţii hidrotehnice pentru reţinerea şi deversarea/evacuarea apei, utilizat pentru creşterea peştilor, morărit, gatere, activităţi de recreere şi pescuit sportiv sau activităţi industriale specifice domeniului de activitate;
87.lac de acumulare: apă interioară, de suprafaţă, amplasată într-o formă de relief depresionară (cuvetă, cotă, depresiune etc.) rezultat din acţiunea factorilor antropici, printr-o lucrare hidrotehnică, mărginit de maluri naturale sau artificiale, cu rol de formare a unei rezerve de apă necesare producerii de energie electrică şi pentru alimentarea cu apă a unor localităţi şi facilităţi din industrie şi agricultură, atenuarea de viituri, precum şi pentru regularizarea debitului apei în aval şi diferite folosinţe turistice;
88.perioadele cu ape mari: perioadele de timp în care pe râu se tranzitează debite cu valori care depăşesc valoarea debitului mediu multianual;
89.talveg: linia care uneşte între ele punctele de cotă minimă a unui curs permanent sau nepermanent de apă;
90.taluz: suprafaţă înclinată caracteristică lucrărilor hidrotehnice de tip dig sau baraj, care se limitează în partea superioară de coronament, iar în partea inferioară de fundaţie sau terenul natural;
91.viitură: creştere în timp relativ scurt sau brusc a nivelului sau debitului unui curs de apă, datorită unei ploi torenţiale sau topirii bruşte a zăpezilor şi a gheţurilor;
92.sector de râu(din punct de vedere administrativ): sector de albie minoră care reprezintă o porţiune din albia cursului de apă naturală amenajată sau de albie părăsită, identificată şi delimitată prin limitele lucrărilor de corectare, rectificare, stabilizare, sistematizare sau îndiguire, care poate fi identificată prin limite administrativ-teritoriale sau prin elemente construite transversal pe aceasta şi stabile în timp: reţele edilitare, poduri, podeţe, reţele de transport apă, reţele de transport produse petroliere sau derivate, reţele de transport energie, reţele de telecomunicaţii sau alte lucrări hidrotehnice sau de artă;
93.sector de râu(din punct de vedere hidrologic): sector de albie minoră pe care caracteristicile hidrologice se menţin constante în spaţiu;
94.măsurarea lungimii unui curs de apă, exprimată în kilometri, se realizează de la confluenţa acestuia cu cursul de apă în care se varsă sau de la gura de vărsare a cursului de apă (pornind de la km zero) spre izvor, conform practicilor hidrologice, precum şi aspectelor relevante la nivel internaţional;

Anexa nr. 11:Condiţii pentru atingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă şi subterane pentru toate corpurile de apă de suprafaţă şi subterane

1. STAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ

1.1. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor de suprafaţă

1.1.1. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a râurilor

1.1.2. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a lacurilor

1.1.3. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor tranzitorii

1.1.4. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor costiere

1.1.5. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a corpurilor de apă artificiale sau puternic modificate

1.2. Definiţii normative pentru clasificările stării ecologice

1.2.1. Definiţii pentru starea ecologică foarte bună, bună sau moderată a râurilor

1.2.2. Definiţii pentru starea ecologică foarte bună, bună sau moderată a lacurilor

1.2.3. Definiţii pentru starea ecologică foarte bună, bună sau moderată a apelor tranzitorii

1.2.4. Definiţii pentru starea ecologică foarte bună, bună sau moderată a apelor costiere

1.2.5. Definiţii pentru potenţialul ecologic maxim, bun sau moderat al corpurilor de apă puternic modificate sau artificiale

1.2.6. Procedura pentru stabilirea valorilor standard privind calitatea mediului, pentru caracterizarea stării chimice

1.3. Monitoringul stării ecologice şi chimice a apelor de suprafaţă

1.3.1 Proiectarea programului de monitoring de supraveghere

1.3.2. Proiectarea programului de monitoring operaţional

1.3.3. Proiectarea programului de monitoring de investigare

1.3.4. Frecvenţa monitoringului

1.3.5. Cerinţe suplimentare de monitoring pentru zonele protejate

1.3.6. Standarde pentru monitoringul elementelor de calitate

1.4. Clasificarea şi prezentarea stării ecologice

1.4.1. Comparabilitatea rezultatelor de monitoring biologic

1.4.2. Prezentarea rezultatelor monitoringului şi clasificarea stării ecologice şi a potenţialului ecologic

1.4.3. Prezentarea rezultatelor monitoringului şi clasificarea stării chimice

2. STAREA APELOR SUBTERANE

2.1. Starea cantitativă a apelor subterane

2.1.1. Parametri pentru clasificarea stării cantitative

2.1.2. Definirea stării cantitative

2.2. Monitoringul stării cantitative a apelor subterane

2.2.1. Reţeaua de monitoring a nivelului apelor subterane

2.2.2. Densitatea locurilor de monitoring

2.2.3. Frecvenţa monitoringului

2.2.4. Interpretarea şi prezentarea stării cantitative a apelor subterane

2.3. Starea chimică a apelor subterane

2.3.1. Parametri pentru determinarea stării chimice a apelor subterane

2.3.2. Definirea stării chimice bune a apelor subterane

2.4. Monitoringul stării chimice a apelor subterane

2.4.1. Reţeaua de monitoring a apelor subterane

2.4.2. Monitoringul de supraveghere

2.4.3. Monitoringul operaţional

2.4.4. Identificarea tendinţei poluanţilor

2.4.5. Prezentarea şi interpretarea stării chimice a apelor subterane

2.5. Prezentarea stării apelor subterane

1.STAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ
1.1.Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor de suprafaţă
1.1.1.Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a râurilor
1.1.1.1.Elemente biologice
- Compoziţia şi abundenţa florei acvatice
- Compoziţia şi abundenţa faunei de nevertebrate bentonice
- Compoziţia, abundenţa şi structura pe vârste a faunei piscicole
1.1.1.2.Elemente hidromorfologice care suportă elementele biologice
Regimul hidrologic
- cantitatea şi dinamica curgerii apei
- legătura cu corpurile de apă subterană
Continuitatea râurilor
Condiţii morfologice
- adâncimea râurilor şi variaţia lăţimii
- structura şi substratul patului râului
- structura zonei riverane
1.1.1.3.Elemente chimice şi fizico-chimice care sprijină elementele biologice
1.1.1.4.Generalităţi
Condiţii termice
Condiţii de oxigenare
Salinitate
Starea acidifierii
Condiţiile nutrienţilor
1.1.1.5.Poluanţi specifici
Poluarea cu toate substanţele prioritare identificate ca fiind evacuate în corpurile de apă
Poluarea cu alte substanţe identificate ca fiind evacuate în cantităţi importante în corpurile de apă
1.1.2.Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a lacurilor
1.1.2.1.Elemente biologice
Compoziţia, abundenţa şi biomasa fitoplanctonului
Compoziţia şi abundenţa altor elemente de floră acvatică
Compoziţia şi abundenţa faunei de nevertebrate bentonice
Compoziţia, abundenţa şi structura pe vârste a faunei piscicole
1.1.2.2.Elemente hidromorfologice care sprijină elementele biologice
Regimul hidrologic
- cantitatea şi dinamica curgerii apei
- timpul de retenţie
- legătura cu corpurile de apă subterană
Condiţii morfologice
- variaţia adâncimii lacurilor
- cantitatea, structura şi substratul patului lacului
- structura ţărmului lacului
1.1.2.3.Elemente chimice şi fizico-chimice care suportă elementele biologice
1.1.2.4.Generalităţi
Transparenţa
Condiţii termice
Condiţii de oxigenare
Salinitate
Starea acidifierii
Condiţiile nutrienţilor
1.1.2.5.Poluanţi specifici
Poluarea cu toate substanţele prioritare identificate ca fiind evacuate în corpurile de apă
Poluarea cu alte substanţe identificate ca fiind evacuate în cantităţi importante în corpurile de apă
1.1.3.Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor tranzitorii
1.1.3.1.Elemente biologice
Compoziţia, abundenţa şi biomasa fitoplanctonului
Compoziţia şi abundenţa altor elemente de floră acvatică
Compoziţia şi abundenţa faunei de nevertebrate bentonice
Compoziţia, abundenţa şi structura pe vârste a faunei piscicole
1.1.3.2.Elemente hidromorfologice care sprijină elementele biologice
Condiţii morfologice
- variaţia adâncimii
- cantitatea, structura şi substratul patului
- structura zonei de influenţă a mareei
Regimul mareei
- debitul de apă dulce
- expunerea la valuri
1.1.3.3.Elemente chimice şi fizico-chimice care suportă elementele biologice
1.1.3.4.Generalităţi
Transparenţa
Condiţii termice
Condiţii de oxigenare
Salinitate
Condiţiile nutrienţilor
1.1.3.5.Poluanţi specifici
Poluarea cu toate substanţele prioritare identificate ca fiind evacuate în corpurile de apă
Poluarea cu alte substanţe identificate ca fiind evacuate în cantităţi importante în corpurile de apă
1.1.4.Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor costiere
1.1.4.1.Elemente biologice
Compoziţia, abundenţa şi biomasa fitoplanctonului
Compoziţia şi abundenţa altor elemente de floră acvatică
Compoziţia şi abundenţa faunei de nevertebrate bentonice
1.1.4.2.Elemente hidromorfologice care suportă elementele biologice
Condiţii morfologice
- variaţia adâncimii
- cantitatea, structura şi substratul patului de coastă
- structura zonei de influenţă a mareei
Regimul mareei
- direcţia curenţilor dominanţi
- expunerea la valuri
1.1.4.3.Elemente chimice şi fizico-chimice care suportă elementele biologice
1.1.4.4.Generalităţi
Transparenţa
Condiţii termice
Condiţii de oxigenare
Salinitate
Condiţiile nutrienţilor
1.1.4.5.Poluanţi specifici
Poluarea cu toate substanţele prioritare identificate ca fiind evacuate în corpurile de apă
Poluarea cu alte substanţe identificate ca fiind evacuate în cantităţi importante în corpurile de apă
1.1.5.Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a corpurilor de apă de suprafaţă artificiale şi puternic modificate
Elementele de calitate care se aplică corpurilor de apă de suprafaţă artificiale sau puternic modificate sunt acelea aplicabile la oricare din cele 4 categorii de apă de suprafaţă (râuri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere) şi care corespund cel mai bine corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate sau artificiale supuse clasificării din punct de vedere al stării ecologice.
1.2.Definiţii normative ale clasificărilor stării ecologice
Tabelul 1.2. Definiţii generale pentru râuri, lacuri, ape tranzitorii şi ape costiere
Textul următor include o definiţie generală a calităţii ecologice. În scopul clasificării, valorile pentru elementele de calitate a stării ecologice aferente fiecărei categorii de apă de suprafaţă sunt cele prevăzute în tabelele din secţiunile 1.2.1 - 1.2.4.
 

Stare foarte bună

Stare bună

Stare moderată

General

Nu există sau sunt foarte mici alterări antropogene ale valorilor elementelor fizico-chimice şi hidromorfologice de calitate, pentru tipul de corp de apă de suprafaţă, faţă de acelea asociate în mod normal cu acel tip în condiţii nemodificate.

Valorile elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp de apă de suprafaţă sunt acelea asociate în mod normal cu acel tip, în condiţii nemodificate şi nu arată, sau există doar foarte mici dovezi de perturbare.

Condiţiile sunt specifice tipului şi comunităţilor.

Valorile clementelor biologice de calitate pentru tipul de corp de apă de suprafaţă prezintă nivele scăzute de schimbare datorită activităţilor umane, dar deviază uşor faţă de acele valori asociate, în mod normal, cu tipul de corp de apă de suprafaţă în condiţii nemodificate.

Valorile clementelor biologice de calitate pentru tipul de corp de apă de suprafaţă deviază moderat faţă de acelea asociate, în mod normal, cu tipul de corp de apă de suprafaţă, în condiţii nemodificate. Valorile prezintă semne moderate de perturbare ca urmare a activităţilor umane şi sunt esenţial perturbate faţă de valorile din condiţiile de stare bună.

Apele care realizează o stare sub cea moderată trebuie clasificate ca fiind de o calitate slabă sau proastă.
Apele care prezintă dovezi de alterări majore ale valorilor elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp de apă de suprafaţă şi în care comunităţile biologice importante deviază semnificativ de la valorile asociate, în mod normal, cu tipul de corp de apă de suprafaţă în condiţii nemodificate, vor fi clasificate ca fiind de calitate slabă.
Apele care prezintă dovezi de alterări majore ale valorilor elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp de apă de suprafaţă şi în care sunt absente părţi mari din comunităţile biologice importante, care sunt în mod normal asociate cu tipul de corp de apă de suprafaţă în condiţii nemodificate, vor fi clasificate ca fiind de calitate proastă.
1.2.1.Definiţii pentru starea ecologică foarte bună, bună şi moderată a corpurilor de apă - râuri

Element

Stare foarte bună

Stare bună

Stare moderată

Fitoplancton

Compoziţia taxonomică a fitoplanctonuliii corespunde în totalitate sau aproape în totalitate condiţiilor nemodificate.

Abundenţa medie a fitoplanctonului este în deplină conformitate cu condiţiile fizico-chimice specifice tipului de corp de apă şi nu sunt atât de mult alterate condiţiile de transparenţă specifice tipului.

Înflorirea planctonului se produce cu o frecvenţă şi o intensitate în conformitate cu condiţiile fizico-chimice specifice tipului.

Sunt schimbări uşoare ale compoziţiei taxonomice şi abundenţei planctonului comparativ cu comunităţile specifice tipului. Astfel de schimbări nu indică nici o creştere accelerată a algelor, care să conducă la perturbări nedorite, în ceea ce priveşte echilibrul organismelor prezente în corpul de apă sau calitatea fizico-chimică a apei sau a sedimentului.

Se poate produce o uşoară creştere a frecvenţei şi intensităţii înfloririi planctonicc specifice tipului.

Compoziţia taxonomică a planctonului diferă moderat faţă de comunităţile specifice tipului.

Abundenţa este moderat deranjată şi poate fi astfel încât să producă o perturbare importantă nedorită a valorilor altor elemente biologice sau fizico-chimice de calitate.

Se poate produce o uşoară creştere a frecvenţei şi intensităţii înfloririi planctonice. Înfloriri persistente se pot produce în lunile de vară.

Macrofite şi fitobentos

Compoziţia taxonomică corespunde în totalitate sau aproape în totalitate condiţiilor nemodificate.

Nu sunt schimbări detectabile în abundenţa medie a macrofitelor şi fitobentosului.

Sunt schimbări uşoare ale compoziţiei taxonomice şi a abundenţei macrofitelor şi fitobentosului comparativ cu comunităţile specifice tipului. Astfel de schimbări nu indică nici o creştere accelerată a fitobentosului sau a unor forme evoluate de viaţă a plantei care să conducă la dereglări nedorite în echilibrul organismelor prezente în corpurile de apă sau a calităţii fizico-chimice a apei sau a sedimentului.

Comunitatea fitobentonică nu este afectată negativ de grupurile sau învelişurile de bacterii din cauza activităţii antropogene.

Compoziţia taxonomică a macrofitelor şi fitobentosului diferă moderat faţă de comunitatea specifică tipului şi este semnificativ mai rea decât în cazul stării bune.

Sunt evidente schimbările moderate în abundenţa medie a macrofitelor şi fitobentosului.

Comunitatea fitobentonică poate să interfereze şi în anumite zone să fie înlocuită de învelişuri de bacterii prezente ca rezultat al activităţilor antropogene.

Fauna de nevertebrate bentonice

Compoziţia taxonomică şi abundenţa corespund în totalitate sau aproape în totalitate condiţiilor nemodificate.

Raportul dintre taxonii sensibili la perturbări şi cei insensibili, nu arată semne de alterare faţă de nivelele corespunzătoare condiţiilor nemodificate.

Nivelul diversităţii taxonilor de nevertebrate nu arată nici un semn de alterare faţă de nivelul nemodificat.

Există schimbări uşoare ale compoziţiei şi abundenţei taxonilor de nevertebrate faţă de comunităţile specifice tipului.

Raportul dintre taxonii sensibili la perturbări şi cei insensibili, arată o uşoară alterare faţă de nivelele specifice tipului.

Nivelul diversităţii taxonilor de nevertebrate arată uşoare semne de alterare faţă de nivelurile specifice tipului.

Compoziţia şi abundenţa taxonilor de nevertebrate diferă moderat faţă de comunităţile specifice tipului.

Grupurile taxonomice majore ale comunităţii specifice tip sunt absente.

Raportul dintre taxonii sensibili la perturbări şi cei insensibili, este substanţial mai mic decât nivelul specific tipului şi semnificativ mai mic faţă de nivelul specific stării bune.

Fauna piscicolă

Compoziţia speciilor şi abundenţa corespund în totalitate sau aproape în totalitate condiţiilor nemodificate.

Sunt prezente toate speciile specifice tipului, sensibile la perturbări.

Structura pe vârste a comunităţilor de peşti arată un mic semn de perturbare antropogenică, dar nu indică o deficienţă în reproducerea sau dezvoltarea vreunei specii particulare.

Sunt uşoare schimbări ale compoziţiei şi abundenţei speciilor faţă de comunităţile specifice tipului care pot fi atribuite impactului antropogenic asupra elementelor fizico-chimice şi hidromorfologice de calitate.

Structura pe vârste a comunităţilor de peşti arată semne de perturbare, care pot fi atribuite impactului antropogenic asupra elementelor de calitate fizico-chimicâ şi hidromorfologică, şi în anumite circumstanţe sunt indicatorul unei deficienţe în reproducerea sau dezvoltarea unor specii anume, în măsura în care unele clase de vârstă pot lipsi.

Compoziţia şi abundenţa speciilor de peşti diferă moderat faţă de comunităţile specifice tipului care pot fi atribuite impactului antropogenic asupra elementelor fizico-chimice sau hidromorfologice de calitate.

Structura pe vârste a comuniştilor de peşti arată semne importante de perturbare antropogenică, în măsura în care o proporţie moderată a speciilor specifice tipului să fie absentă sau să aibă o abundenţă foarte scăzută.

Elemente hidromorfologice de calitate

Element

Stare foarte bună

Stare bună

Stare moderată

Regimul hidrologic

Cantitatea şi dinamica curgerii şi legătura rezultantă cu apele subterane, reflectă în totalitate, sau aproape în totalitate, condiţiile nemodificate.

Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele de calitate biologică.

Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele de calitate biologică.

Continuitatea râului

Continuitatea râului nu este perturbată de activităţile antropogenice şi permite migrarea neperturbată a organismelor acvatice şi transportul de sedimente.

Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele de calitate biologică.

Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele de calitate biologică.

Condiţiile morfologice

Profilurile canalului, variaţiile de lăţime şi de adâncime, vitezele de curgere, condiţiile de substrat şi atât structura cât şi condiţiile zonelor riverane corespund în totalitate sau aproape în totalitate condiţiilor nemodificate.

Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele de calitate biologică.

Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele de calitate biologică.

Elemente fizico-chimice de calitate

Element

Starea foarte bună

Starea bună

Starea moderată

Condiţii generale

Valorile elementelor fizico-chimice corespund în totalitate sau aproape în totalitate condiţiilor nemodificate. Concentraţiile nutrienţilor rămân în intervalul normal pentru condiţii nemodificate. Nivelele de salinitate, pH-ul, bilanţul de oxigen, capacitatea de neutralizare a acidului şi temperatura nu arată semne de modificări antropogene şi rămân în intervalul normal pentru condiţiile nemodificate.

Temperatura, bilanţul de oxigen, pH-ul, capacitatea de neutralizare a acidului şi salinitatea nu ating niveluri peste limita stabilită pentru asigurarea funcţionării ecosistemului specific tipului şi realizarea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Concentraţiile nutrienţilor nu depăşesc nivelurile stabilite astfel încât să se asigure funcţionarea ecosistemelor şi realizarea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

Poluanţi specifici sintetici

Concentraţiile sunt aproape de zero sau cel puţin sub limita de detecţie pentru cele mai avansate tehnici analitice de uz general.

Concentraţiile nu depăşesc valorile standard stabilite în conformitate cu procedura detaliată în secţiunea 1.2.6 fără a aduce prejudicii prevederilor legale privind plasarea pe piaţă a produselor de protecţie a plantelor în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protecţie a plantelor în vederea plasării pe piaţă şi a utilizării lor pe teritoriul României, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv prevederilor privind plasarea pe piaţă a produselor biocide, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piaţă a produselor biocide, cu modificările şi completările ulterioare.

Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

Poluanţi specifici nesintetici

Concentraţiile rămân în intervalul normal al condiţiilor nemodificate (corespunzătoare nivelelor istorice anterioare).

Concentraţiile nu depăşesc valorile standard stabilite în concordanţă cu procedura detaliată în secţiunea 1.2,6, fără a aduce prejudicii prevederilor legale privind plasarea pe piaţă a produselor de protecţie a plantelor în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv prevederilor privind plasarea pe piaţă a produselor biocide, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 956/2005, cu modificările şi completările ulterioare.

Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

1.2.2.Definiţii pentru starea ecologică foarte bună, bună şi moderată a corpurilor de apă - lacuri
Elemente biologice de calitate

Element

Stare foarte bună

Stare bună

Stare moderată

Fitoplancton

Compoziţia taxonomică şi abundenţa fitoplanctonului corespund în totalitate sau aproape în totalitate condiţiilor nemodificate.

Biomasa medie a fitoplanctonului este în conformitate cu condiţiile fizico-chimice specifice tipului şi nu duce la o alterare semnificativă a condiţiilor de transparenţă specifice tipului.

Înflorirea fitoplanctonului se produce cu o frecverlă şi o intensitate în conformitate cu condiţiile fizico-chimice specifice tipului.

Sunt uşoare schimbări ale compoziţiei şi abundenţei taxonilor planctonici comparativ cu comunităţile specifice tipului. Aceste schimbări nu arată creşteri accelerate ale algelor care să ducă la perturbări nedorite în ceea ce priveşte echilibrul organismelor prezente în corpurile de apă sau calitatea fizico-chimică a apelor sau sedimentului.

Se poate produce o uşoară creştere a frecvenţei şi intensităţii înfloririi planctonului specific tipului.

Compoziţia şi abundenţa taxonilor planctonici diferă moderat de comunităţile specifice tipului.

Biomasa este moderat deranjată şi poate să producă o perturbare semnificativă nedorită a condiţiilor altor elemente biologice şi fizico-chimice de calitate a apei sau sedimentelor.

Se poate produce o creştere moderată a frecvenţei şi intensităţii înfloririi planctonice. Se poate produce o înflorire persistentă în lunile de vară.

Macrofite şi fitobentos

Compoziţia taxonomică corespunde în totalitate sau aproape în totalitate condiţiilor nemodificate.

Nu sunt schimbări detectabile în abundenţa medie a macrofitelor şi fitobentosului.

Sunt schimbări uşoare ale compoziţiei şi abundenţei taxonilor macrofitici şi fitobentonici comparativ cu comunităţile specifice tipului. Asemenea schimbări nu indică o creştere accelerată a fitobentosului sau a formelor mai evoluate de plante, ducând la perturbări nedorite asupra bilanţului organismelor prezente în corpurile de apă sau asupra calităţii din punct de vedere fizico-chimic a apelor.

Comunitatea fitobentonică nu este afectată negativ de învelişurile de bacterii prezente datorită activităţii antropogene.

Compoziţia taxonilor de macrofite şi fitobentos diferă moderat faţă de comunităţile specifice tipului şi sunt semnificativ perturbate faţă de acelea observate la starea bună.

Schimbările moderate în abundenţa medic a macrofitelor şi fitobentosului sunt evidente.

Comunitatea fitobentonică poate să interfereze, iar în anumite zone poate fi înlocuită de grupurile şi învelişurile de bacterii ca rezultat al activităţilor antropogene.

Fauna de nevertebrate bentonice

Compoziţia taxonomică şi abundenţa corespund în totalitate sau aproape în totalitate condiţiilor nemodificate.

Raportul dintre taxonii sensibili la perturbări şi cei insensibili nu arată nici un semn de alterare faţă de nivelurile nemodificate.

Nivelul diversităţii taxonilor de nevertebrate nu arată nici un semn de alterare faţă de nivelurile nemodificate.

Sunt schimbări uşoare ale compoziţiei şi abundenţei taxonilor de nevertebrate comparativ cu comunităţile specifice tipului.

Raportul între taxonii sensibili la perturbaii şi cei insensibili arată uşoare semne de alterare faţă de nivelele specifice tipului.

Nivelul de diversitate a taxonilor de nevertebrate arată semne uşoare de alterare faţă de nivelurile specifice tipului.

Compoziţia şi abundenţa taxonilor de nevertebrate diferă moderat faţă de condiţiile specifice tipului.

Grupurile taxonomice majore ale comunităţii specifice tipului sunt absente.

Raportul între taxonii sensibili şi insensibili la modificare şi nivelul de diversitate, este substanţial mai scăzut faţă de nivelul specific tipului şi semnificativ mai scăzut decât pentru starea bună.

Fauna piscicolă

Compoziţia speciilor şi abundenţa corespund în totalitate sau aproape în totalitate condiţiilor nemodificate.

Sunt prezente toate speciile sensibile specifice tipului.

Structura pe vârste a comunităţilor de peşti arată mici semne de perturbare antropogenă şi nu indică o dereglare în reproducerea sau dezvoltarea unor specii particulare.

Sunt schimbări uşoare ale compoziţiei speciilor şi abundenţei comunităţilor specifice tipului, care se pot atribui impactului asupra elementelor de calitate fizico-chimică sau hidromorfologică.

Structura pe vârste a comunităţilor de peşti arată semne de perturbare atribuite impactului antropogen asupra elementelor de calitate fizico-chimică sau hidromorfologică şi, în câteva cazuri, este un indicator pentru dereglări în reproducerea sau dezvoltarea unor anumite specii în măsura în care unele clase de vârstă pot lipsi.

Compoziţia şi abundenţa speciilor de peşti diferă moderat faţă de comunităţile specifice tipului datorită impactului antropogen asupra elementelor de calitate fizico-chimice sau hidromorfologice.

Structura pe vârste a comunităţilor de peşti arată semne majore de perturbare, care sunt atribuite impactului antropogen asupra elementelor de calitate fizico-chimică sau hidromorfologică în aşa fel încât o proporţie moderată de specii specifice tipului sunt absente sau sunt foarte puţin abundente.

Elemente hidromorfologice de calitate

Element

Stare foarte bună

Stare bună

Stare moderată

Regimul hidrologic

Cantitatea şi dinamica curgerii, nivelului, timpului de retenţie şi legătura rezultantă cu apele subterane reflectă în totalitate sau aproape în totalitate condiţiile nemodificate.

Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

Condiţiile morfologice

Variaţia adâncimii lacului, cantitatea şi structura substratului precum şi structura sau condiţiile zonelor de ţărm corespund în totalitate sau aproape în totalitate cu condiţiile nemodificate.

Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

Elemente fizico-chimice de calitate

Element

Starea foarte bună

Starea bună

Starea moderată

Condiţii generale

Valorile elementelor de calitate fizico-chimică corespund în totalitate sau aproape în totalitate cu condiţiile nemodificate. Concentraţiile de nutrienţi rămân în intervalul asociat în mod normal condiţiilor nemodificate. Nivelurile de salinitate, pH-ul, bilanţul de oxigen, capacitatea de neutralizare a acizilor, transparenţa şi temperatura nu arată semne de perturbări antropogene şi rămân în intervalul asociat în mod normal condiţiilor nemodificate.

Temperatura, bilanţul de oxigen, pH, capacitatea de neutralizare a acizilor, transparenţa şi salinitatea nu ating niveluri peste intervalul stabilit astfel încât să se asigure funcţionarea ecosistemului şi atingerea valorilor menţionate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Concentraţia nutrienţilor nu depăşeşte nivelurile stabilite astfel încât să se asigure funcţionarea ecosistemului şi atingerea valorilor specificate pentru elementele biologice de calitate.

Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elemente biologice de calitate.

Poluanţi specifici sintetici

Concentraţiile sunt apropiate de zero sau cel puţin sub limitele de detecţie pentru majoritatea tehnicilor analitice de uz general.

Concentraţiile nu depăşesc valorile standard stabilite în conformitate cu procedura detaliată în secţiunea 1.2.6, fără a aduce prejudicii prevederilor legale privind plasarea pe piaţă a produselor de protecţie a plantelor în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv prevederilor privind plasarea pe piaţă a produselor biocide, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 956/2005, cu modificările şi completările ulterioare.

Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elemente biologice de calitate.

Poluanţi specifici nesintetici

Concentraţiile rămân în intervalul normal al condiţiilor nemodificate (corespunzătoare nivelelor istorice anterioare).

Concentraţiile nu depăşesc valorile standard stabilite în conformitate cu procedura detaliată în secţiunea 1.2.6, fără a aduce prejudicii prevederilor legale privind plasarea pe piaţă a produselor de protecţie a plantelor în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv prevederilor privind plasarea pe piaţă a produselor biocide, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 956/2005, cu modificările şi completările ulterioare.

Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elemente biologice de calitate.

1.2.3.Definiţii pentru starea ecologică foarte bună, bună şi moderată a corpurilor de apă tranzitorii
Elemente biologice de calitate

Element

Stare foarte bună

Stare bună

Stare moderată

Fitoplancton

Compoziţia taxonomică şi abundenţa fitoplanctonului sunt în concordanţă cu condiţiile nemodificate.

Biomasa medie a fitoplanctonului este în conformitate cu condiţiile fizico-chimice specifice tipului şi nu duce la o alterare semnificativă a condiţiilor de transparenţă specifice tipului.

Înflorirea planctonului se produce cu o frecvenţă şi intensitate care este în conformitate cu condiţiile fizico-chimice specifice tipului.

Sunt uşoare schimbări ale compoziţiei şi abundenţei taxonilor fitoplanctonici.

Sunt uşoare schimbări ale biomasei în comparaţie cu condiţiile specifice tipului. Aceste schimbări nu indică nici o creştere accelerată a algelor care să aibă ca rezultat perturbări nedorite a echilibrului organismelor prezente în corpul de apă sau a calităţii fizico-chimice a apei.

Se poate produce o uşoară creştere a frecvenţei şi intensităţii înfloririi planctonului specific tipului.

Compoziţia şi abundenţa taxonilor fitoplanctonici diferă moderat faţă de condiţiile specifice tipului.

Biomasa este moderat deranjată şi poate să producă o perturbare semnificativă nedorită a condiţiilor altor elemente biologice de calitate.

Se poate produce o uşoară creştere a frecvenţei şi intensităţii înfloririi fitoplanctonului. Înflorirea persistentă se poate produce în lunile de vara.

Macroalge

Compoziţia taxonomică a macroalgelor este în conformitate cu condiţiile nemodificate.

Nu sunt schimbări detectabile în învelişul macroalgal din cauza activităţilor antropogene.

Sunt uşoare schimbări ale compoziţiei taxonomice şi abundenţei macroalgelor în comparaţie cu comunităţile specifice tipului. Asemenea schimbări nu indică nici o creştere accelerată a fitobentosului sau a altor forme mai evoluate de plante, urmând să aibă ca rezultat perturbări nedorite ale echilibrului organismelor prezente în corpul de apă sau ale calităţii fizico-chimice a apei.

Compoziţia taxonomică a macroalgelor diferă moderat faţă de condiţiile specifice tipului şi este semnificativ modificată faţă de starea de calitate bună.

Sunt evidente schimbări moderate în abundenţa medie a macroalgelor şi pot să aibă ca rezultat o perturbare nedorită a bilanţului organismelor prezente în corpurile de apă.

Angiosperme

Compoziţia taxonomică corespunde în totalitate sau aproape în totalitate condiţiilor nemodificate.

Nu sunt schimbări detectabile în abundenţa angiospermelor din cauza activităţilor antropogene.

Sunt schimbări uşoare ale compoziţiei taxonomice a angiospermelor comparativ cu comunităţile specifice tipului.

Abundenţa angiospermelor arată uşoare semne de perturbare.

Compoziţia taxonomică a angiospermelor diferă moderat faţă de comunităţile specifice tipului şi este semnificativ mult mai modificată decât cea corespunzătoare stării de calitate bună.

Sunt dereglări moderate în abundenţa taxonilor de angiosperme.

Fauna de nevertebrate bentonice

Nivelul diversităţii şi abundenţa taxonilor de nevertebrate se încadrează în intervalul caracteristic pentru condiţiile nemodificate.

Sunt prezenţi toţi taxonii sensibili la perturbări asociate condiţiilor nemodificate.

Nivelul diversităţii şi abundenţa taxonilor de nevertebrate este uşor în afara intervalului asociat cu condiţiile specifice tipului.

Sunt prezenţi majoritatea taxonilor sensibili din comunităţile specifice tipului.

Nivelul diversităţii şi abundenţa taxonilor de nevertebrate este moderat în afara intervalului asociat în mod normal cu condiţiile specifice tipului.

Sunt prezenţi taxonii indicatori de poluare.

Sunt absenţi mulţi dintre taxonii sensibili din comunităţile specifice tipului.

Fauna piscicolă

Compoziţia speciilor şi abundenţa sunt în conformitate cu condiţiile nemodificate.

Abundenţa speciilor sensibile la perturbare arată uşoare semne de degradare faţă de condiţiile specifice tipului, care pot fi atribuite impactului antropogen asupra elementelor fizico-chimice sau hidromorfologice de calitate.

0 proporţie moderată a speciilor sensibile la perturbare este absentă ca rezultat al impactului antropogen asupra elementelor fizico-chimice sau hidromorfologice de calitate.

Elemente hidromorfologice de calitate

Element

Stare foarte bună

Stare bună

Stare moderată

Regimul mareelor

Regimul de curgere a apelor dulci corespunde în totalitate sau aproape în totalitate condiţiilor nemodificate.

Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specifice menţionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specifice menţionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

Condiţii morfologice

Variaţia adâncimilor, condiţiile de substrat, precum şi structura şi condiţiile zonelor influenţate de maree corespund în totalitate sau aproape în totalitate condiţiilor nemodificate.

Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specifice menţionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specifice menţionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

Elemente fizico-chimice de calitate

Element

Starea foarte bună

Starea bună

Starea moderată

Condiţii generale

Elementele fizico-chimice corespund în totalitate sau aproape în totalitate condiţiilor nemodificate. Concentraţiile nutrienţilor rămân în intervalul asociat în mod normal cu condiţiile nemodificate. Temperatura, bilanţul oxigenului şi transparenţa nu arată semne de perturbare antropogenă şi rămân în intervalul asociat în mod normai condiţiilor nemodificate.

Temperatura, condiţiile de oxigenare şi transparenţa nu ating niveluri în afara intervalelor stabilite astfel încât să se asigure funcţionarea ecosistemelor şi atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Concentraţiile nutrienţilor nu depăşesc nivelurile stabilite astfel încât să se asigure funcţionarea ecosistemului şi atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor menţionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

Poluanţi specifici sintetici

Concentraţiile sunt apropiate de zero sau cel puţin sub limita de detecţie pentru majoritatea tehnicilor analitice avansate de uz general.

Concentraţiile nu depăşesc valorile standard stabilite în conformitate cu procedura detaliată în secţiunea 1.2.6 fără a aduce prejudicii prevederilor legale privind plasarea pe piaţă a produselor de protecţie a plantelor în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv prevederilor privind plasarea pe piaţă a produselor biocide, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piaţă a produselor biocide, cu modificările şi completările ulterioare.

Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor menţionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

Poluanţi specifici nesintetici

Concentraţiile rămân în intervalul asociat, în mod normal, condiţiilor nemodificate (corespunzătoare nivelelor istorice anterioare).

Concentraţiile nu depăşesc valorile standard stabilite în conformitate cu procedura detaliată în secţiunea 1.2.6 fără a aduce prejudicii prevederilor legale privind plasarea pe piaţă a produselor de protecţie a plantelor în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv prevederilor privind plasarea pe piaţă a produselor biocide, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 956/2005, cu modificările şi completările ulterioare.

Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor menţionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

1.2.4.Definiţii pentru starea ecologică foarte bună, bună şi moderată a corpurilor de apă costiere
Elemente biologice de calitate

Element

Stare foarte bună

Stare bună

Stare moderată

Fitoplancton

Compoziţia şi abundenţa taxonilor planctonici sunt în conformitate cu condiţiile nemodificate.

Biomasa medie a fitoplanctonului este în conformitate cu condiţiile fizico-chimice specifice tipului şi nu conduce la alterarea semnificativă a condiţiilor specifice de transparenţa.

Înflorirea planctonului se produce cu o frecvenţă şi intensitate care este conformă cu condiţiile fizico-chimice specifice tipului.

Compoziţia şi abundenţa taxonilor fitoplanctonici arată uşoare semne de perturbare.

Sunt uşoare schimbări ale biomasei faţă de condiţiile specifice tipului. Astfel de schimbări nu indică o creştere accelerată a algelor care să aibă ca rezultat perturbări nedorite ale echilibrului organismelor prezente în corpurile de apă sau calităţii apei.

Se poate produce o uşoară creştere a frecvenţei şi intensităţii înfloririi planctonului specific tipului.

Compoziţia şi abundenţa taxonilor planctonici arată semne moderate de perturbare.

Biomasa algelor este mult în afara intervalului asociat cu condiţiile specifice tipului şi are impact asupra altor elemente biologice de calitate.

Se poate produce o creştere moderată a frecvenţei şi intensităţii înfloririi planctonului, înflorirea persistentă se poate produce în lunile de vară.

Macroalge şi angiosperme

Sunt prezenţi toţi taxonii de macroalge sau angiosperme sensibili la perturbări asociate condiţiilor nemodificate.

Nivelurile de acoperire cu macroalge şi ale abundenţei angiospermelor sunt în conformitate cu condiţiile nemodificate.

Sunt prezenţi majoritatea taxonilor de macroalge şi angiosperme asociate cu condiţiile nemodificate.

Nivelul acoperirii cu macroalge şi abundenţa angiospermelor arată uşoare semne de perturbare.

Sunt absenţi un număr moderat de taxoni de macroalge şi angiosperme sensibili la perturbaţii asociate cu condiţiile nemodificate.

Acoperirea cu macroalge şi abundenţa angiospermelor este moderat perturbată şi poate să aibă ca rezultat perturbarea nedorită a echilibrului organismelor prezente în corpurile de apă.

Fauna de nevertebrate bentonice

Nivelul diversităţii şi abundenţei taxonilor de nevertebrate este în intervalul asociat în mod normal cu condiţiile nemodificate.

Sunt prezenţi toţi taxonii sensibili la perturbări asociate cu condiţiile nemodificate.

Nivelul diversităţii şi abundenţei taxonilor de nevertebrate este uşor în afara intervalului asociat condiţiilor specifice tipului.

Sunt prezenţi majoritatea taxonilor sensibili din comunităţile specifice tipului.

Nivelul diversităţii şi abundenţa taxonilor de nevertebrate este moderat în afara intervalului asociat cu condiţiile specifice tipului.

Sunt prezenţi taxonii indicatori ai poluării.

Mulţi taxoni sensibili ale comunităţilor specifice tipului sunt absenţi.

Elemente hidromorfologice de calitate

Element

Stare foarte bună

Stare bună

Stare moderată

Regimul mareelor

Regimul de curgere a apelor dulci precum şi direcţia şi viteza curenţilor dominanţi corespunde în totalitate sau aproape în totalitate condiţiilor nemodificate.

Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specifice menţionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specifice menţionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

Condiţii morfologice

Variaţia adâncimilor, structura şi substratul patului costier şi atât structura cât şi condiţiile zonelor de influenţă a mareelor corespund în totalitate sau aproape în totalitate condiţiilor nemodificate.

Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specifice menţionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specifice menţionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

Elemente fizico-chimice de calitate

Element

Starea foarte bună

Starea bună

Starea moderată

Condiţii generale

Elementele fizico-chimiee corespund în totalitate sau aproape în totalitate condiţiilor nemodificate. Concentraţiile nutrienţilor rămân în intervalul asociat în mod normal cu condiţiile nemodificate. Temperatura, bilanţul de oxigen şi transparenţa nu arată semne de perturbare antropogenă şi rămân în intervalul asociat în mod normai cu condiţiile nemodificate.

Temperatura, condiţiile de oxigenare şi transparenţă nu ating niveluri în afara intervalului stabilit astfel încât să se asigure funcţionarea ecosistemului şi să se asigure atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Concentraţiile nutrienţilor nu depăşesc nivelurile stabilite pentru funcţionarea ecosistemului şi atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specifice menţionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

Poluanţi specifici sintetici

Concentraţiile sunt apropiate de zero sau cel puţin sub limitele de detecţie a celor mai avansate tehnici analitice de uz general.

Concentraţiile nu depăşesc valorile standard stabilite în conformitate cu procedura detaliată în secţiunea 1.2.6, fără a aduce prejudicii prevederilor legale privind plasarea pe piaţă a produselor de protecţie a plantelor în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv prevederilor privind plasarea pe piaţă a produselor biocide, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 956/2005, cu modificările şi completările ulterioare.

Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specifice menţionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

Poluanţi specifici nesintetici

Concentraţiile rămân în intervalul normal al condiţiilor nemodificate (corespunzătoare nivelelor istorice anterioare).

Concentraţiile nu depăşesc valorile standard stabilite în concordanţă cu procedura detaliată în secţiunea 1.2.6, fără a aduce prejudicii prevederilor legale privind plasarea pe piaţă a produselor de protecţie a plantelor în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv prevederilor privind plasarea pe piaţă a produselor biocide, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 956/2005, cu modificările şi completările ulterioare.

Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specifice menţionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

1.2.5.Definiţii pentru potenţialul ecologic foarte bun, bun sau moderat pentru corpurile de apă puternic modificate sau artificiale

Element

Potenţial ecologic maxim

Potenţial ecologic bun

Potenţial ecologic moderat

Elemente biologice de calitate

Valorile elementelor biologice de calitate relevante reflectă, pe cât posibil, pe acelea asociate cu cel mai apropiat tip de corp de apă de suprafaţă comparabil, având condiţiile fizice date, care rezultă din caracteristicile corpului de apă puternic modificat sau artificial.

Sunt uşoare schimbări ale valorilor elementelor biologice relevante comparativ cu valorile găsite la potenţialul ecologic foarte bun.

Sunt schimbări moderate ale valorilor elementelor biologice de calitate relevante în comparaţie cu valorile găsite la potenţialul ecologic foarte bun.

Aceste valori sunt semnificativ modificate faţă de cele caracteristice stării de calitate bună.

Elemente hidromor-fologice

Condiţiile hidromorfologice sunt în conformitate numai cu acele impacturi asupra corpurilor de apă de suprafaţă, care ar rezulta din caracteristicile de corpuri de apă puternic modificate sau artificiale, după ce s-au luat toate măsurile de reducere pentru a asigura cea mai bună aproximare a continuităţii ecologice, în particular cu referire la migrarea faunei şi la terenurile adecvate pentru cultivare şi producere de sămânţă.

Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

Elemente fizico-chimice de calitate

Element

Starea foarte bună

Starea bună

Starea moderată

Condiţii generale

Elementele fizico-chimice corespund în totalitate sau aproape în totalitate cu condiţiile nemodificate asociate tipului de corp de apă de suprafaţă cel mai apropiat comparabil cu corpurile de apă puternic modificate sau artificiale în cauză. Concentraţiile nutrienţilor rămân în intervalul asociat în mod normal cu astfel de condiţii nemodificate. Nivelurile temperaturii, bilanţului de oxigen şi al pH-ului sunt în conformitate cu acelea găsite în cele mai apropiate tipuri de corp de apă comparabile, aflate în condiţii nemodificate.

Valorile elementelor fizico-chimice sunt în intervalul stabilit astfel încât să se asigure funcţionarea ecosistemelor şi să se atingă valorile specificate anterior pentru elementele biologice de calitate. Temperatura şi pH nu depăşesc nivelurile din intervalul stabilit pentru a asigura funcţionarea ecosistemului şi atingerea valorilor menţionate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Concentraţiile nutrienţilor nu depăşesc nivelurile stabilite astfel încât să se asigure funcţionarea ecosistemelor şi atingerea valorilor menţionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

Poluanţi specifici sintetici

Concentraţiile apropiate de zero sau cel puţin sub limitele de detecţie pentru cele mai avansate tehnologii analitice de uz general.

Concentraţiile nu depăşesc valorile standard stabilite în conformitate cu procedura detaliată în secţiunea 1.2.6, fără a aduce prejudicii prevederilor legale privind plasarea pe piaţă a produselor de protecţie a plantelor în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv prevederilor privind plasarea pe piaţă a produselor biocide, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 956/2005, cu modificările şi completările ulterioare.

Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

Poluanţi specifici nesintetici

Concentraţiile rămân în intervalul asociat în mod normal condiţiilor nemodificate găsite în tipul de corp de apă de suprafaţă aflat cel mai aproape comparabil cu corpul de apă artificial sau cu modificări importante, aflat în cauză.

Concentraţiile nu depăşesc valorile standard stabilite în concordanţă cu procedura detaliată în secţiunea 1.2.6, fără a aduce prejudicii prevederilor legale privind plasarea pe piaţă a produselor de protecţie a plantelor în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv prevederilor privind plasarea pe piaţă a produselor biocide, în conformitate cu. Hotărârea Guvernului nr. 956/2005, cu modificările şi completările ulterioare.

Condiţiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

[textul din punctul 1., subpunctul 1.2.5.. din anexa 1^1 a fost abrogat la 19-feb-2010 de Art. I, punctul 76. din Ordonanta urgenta 3/2010]
1.2.6.Procedura de stabilire a standardelor de calitate pentru substanţele chimice
Pentru determinarea standardelor de calitate de mediu pentru poluanţii prevăzuţi la pct. 1-9 din anexa nr. 6, în scopul protecţiei biotei acvatice, trebuie să se acţioneze în conformitate cu prevederile de mai jos. Standardele pot fi stabilite pentru apă, sediment sau biota.

Acolo unde este posibil, atât datele de toxicitate acută, cât şi cele de toxicitate cronică trebuie să fie obţinute pentru taxonii stabiliţi mai jos, care sunt importanţi pentru tipul de corp de apă respectiv, cât şi pentru orice taxon acvatic pentru care sunt date disponibile. "Setul de bază" al taxonilor constă în:
a)Alge şi/sau macrofite;
b)Daphnia sau organisme reprezentative pentru ape saline;
c)Peşti.
Stabilirea valorilor standard pentru caracterizarea stării chimice de calitate
Pentru stabilirea unei concentraţii medii maxime anuale se aplică procedura următoare:
(i)se stabilesc factori de siguranţă corespunzători în fiecare caz, în funcţie de natura şi calitatea datelor disponibile şi de indicaţiile tehnice privind evaluarea riscului pentru noile substanţe notificate şi evaluarea riscului pentru substanţele existente şi factorii de siguranţă prevăzuţi în tabelul nr. 1.2.6.:
Tabelul nr. 1.2.6.
 

Factor de siguranţă

Cel puţin un test de toxicitate acută (CL50) pentru fiecare din cele trei niveluri trofice din setul de bază

1000

Un test de toxicitate cronică la concentraţia la care nu se observă nici un efect (fie pe peşti sau pe Daphnia sau pe un organism reprezentativ pentru apele saline)

100

Două teste de toxicitate cronica la concentraţia la care nu se observă nici un efect, pentru speciile care reprezintă două nivele trofice (peşti şi/sau Daphnia sau un organism reprezentativ pentru ape saline şi/sau alge)

50

Teste de toxicitate cronică la concentraţia la care nu se observă, în mod normal, nici un efect, la cel puţin trei specii (peşti din specii obişnuite, Daphnia sau un organism reprezentativ pentru ape saline şi alge) care să reprezinte trei niveluri trofice

10

Alte cazuri, inclusiv datele din teren sau ecosisteme model, care permit să fie calculaţi şi aplicaţi factori de siguranţă mult mai precişi

Prin evaluare, de la caz la caz

(ii)acolo unde datele despre persistenţă şi bioacumulare sunt disponibile, acestea trebuie să fie luate în considerare la determinarea valorii standard finale;
(iiivaloarea/valorile standard trebuie să fie comparată/comparate cu orice rezultat din studiile de teren. Acolo unde apar anomalii, trebuie să fie revizuite determinările pentru a permite să se calculeze un factor de siguranţă mult mai precis;
(iv)valoarea/valorile standard stabilite trebuie să fie supuse în mod egal revizuirii şi consultării publice, inclusiv pentru a permite să fie calculat un factor de siguranţă mai precis.

1.3.Monitoringul stării ecologice şi chimice a corpurilor de apă de suprafaţă
Reţeaua de monitoring al corpurilor de apă de suprafaţă trebuie să fie stabilită în conformitate cu prevederile art. 35. Reţeaua de monitoring trebuie să fie proiectată astfel încât să asigure o vedere generală, coerentă şi cuprinzătoare a stării ecologice şi chimice în cadrul fiecărui bazin hidrografic şi să permită clasificarea corpurilor de apă în 5 clase, în conformitate cu definiţiile normative prevăzute la secţiunea 1.2. Trebuie elaborată o hartă sau hărţi care să arate reţeaua de monitoring al corpurilor de apă de suprafaţă din schema directoare de amenajare şi management al bazinului hidrografic. Pe baza caracterizării şi evaluării impactului, efectuate în conformitate cu art. 43 alin. (14) şi (15) şi anexa nr. 13, pentru fiecare perioadă la care se aplică o schemă directoare la nivel de bazin hidrografic, trebuie să se stabilească un program de monitoring de supraveghere şi un program de monitoring operaţional. În anumite cazuri se pot stabili programe de monitoring de investigare.

În cadrul sistemului stabilit trebuie monitorizaţi parametrii care sunt indicatori ai stării fiecărui element de calitate important. Pentru selectarea parametrilor pentru elementele biologice de calitate, trebuie identificat nivelul taxonilor corespunzător cerut pentru atingerea nivelului de certitudine şi precizie adecvat în clasificarea elementelor de calitate. Estimările nivelului de certitudine şi precizie a rezultatelor furnizate prin programele de monitoring trebuie prezentate în schema directoare.
1.3.1.Proiectarea programului de monitoring de supraveghere
1.3.1.1.Obiectiv:
Programele de monitoring de supraveghere trebuie să furnizeze informaţii pentru:
a)suplimentarea şi validarea procedurii de evaluare a impactului, prevăzută în anexa nr. 13;

b)proiectarea eficientă şi efectivă a programelor viitoare de monitoring;
c)evaluarea schimbărilor pe termen lung a condiţiilor naturale;
d)evaluarea schimbărilor pe termen lung care rezultă din activitatea antropogenică generală.
Rezultatele unui astfel de program de monitoring trebuie revizuite şi folosite, în combinaţie cu procedura de evaluare a impactului prevăzută în anexa nr. 13, pentru determinarea cerinţelor pentru programele de monitoring din schemele directoare la nivel de bazin hidrografic actuale şi viitoare.

1.3.1.2.Selectarea punctelor de monitoring
Programul de monitoring de supraveghere trebuie efectuat pentru un număr suficient de corpuri de apă, astfel încât să se asigure o evaluare a stării globale a apelor de suprafaţă din fiecare bazin hidrografic sau sub-bazin hidrografic din cadrul districtului bazinului hidrografic. Pentru selectarea acestor corpuri de apă, monitoringul se va realiza în punctele în care:
a)debitul cursului de apă este important în cadrul districtul bazinului hidrografic ca întreg, inclusiv punctele de pe râuri mari, unde bazinul hidrografic este mai mare de 2500 km2;
b)volumul de apă prezent este semnificativ în cadrul districtului bazinului hidrografic, incluzând lacuri naturale şi lacuri artificiale mari;
c)corpurile de apă importante traversează frontiera unui stat;
d)există locuri identificate în conformitate cu legislaţia privind schimbul de informaţii;
e)în alte asemenea puncte unde este necesară estimarea încărcării poluanţilor care sunt transferaţi peste graniţe şi care sunt transferaţi în mediul acvatic marin.
1.3.1.3.Selectarea elementelor de calitate
Monitoringul de supraveghere trebuie efectuat pentru fiecare punct de monitoring timp de 1 an în cursul perioadei acoperite de schema directoare la nivel de bazin hidrografic pentru:
a)parametrii care indică toate elementele biologice de calitate;
b)parametrii care indică toate elementele hidromorfologice de calitate;
c)parametrii care indică toate elementele fizico-chimice de calitate;
d)lista poluanţilor prioritari care sunt evacuaţi într-un bazin hidrografic sau sub-bazin;
e)alţi poluanţi evacuaţi în cantităţi importante în bazinul sau subbazinul hidrografic, în afară de cazul în care exerciţiul anterior de monitoring de supraveghere a demonstrat că respectivul corp de apă a atins starea bună şi nu există nicio dovadă, în urma revizuirii impactului activităţii umane în conformitate cu prevederile anexei nr. 13, din care să rezulte că s-a schimbat impactul asupra corpului de apă. În acest caz monitoringul de supraveghere trebuie să fie efectuat o dată pe perioada de valabilitate a 3 scheme directoare succesive, elaborate la nivel de bazin hidrografic.

1.3.2.Proiectarea programului de monitoring operaţional
Monitoringul operaţional trebuie să fie făcut pentru:
a)stabilirea stării acelor corpuri de apă identificate ca având riscul să nu îndeplinească obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă şi subterane;

b)evaluarea oricăror schimbări ale stării unor astfel de corpuri de apă, care rezultă din programele de măsuri.
Programul poate fi amendat în perioada de valabilitate a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic, în funcţie de informaţiile obţinute ca parte a cerinţelor prevăzute în anexa nr. 13 său ca parte a prezentei anexe, în particular pentru a permite o reducere a frecvenţei cu care un impact este depistat a fi nesemnificativ sau pentru ca presiunea semnificativă generată de impact să fie eliminată.

1.3.2.1.Selectarea secţiunilor de monitoring
Monitoringul operaţional trebuie să fie realizat pentru toate acele corpuri de apă care, pe baza evaluării impactului realizat conform prevederilor anexei nr. 13 sau a monitoringului de supraveghere, sunt identificate ca având riscul de a nu îndeplini obiectivele sale de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă sau subterane, prevăzute conform art. 21, şi pentru acele corpuri de apă în care sunt evacuate substanţele incluse în lista substanţelor prioritare. Punctele de monitoring trebuie selectate pentru substanţele din lista prioritară după cum s-a specificat în legislaţia care stabileşte valorile standard relevante privind calitatea apelor şi a mediului acvatic. În toate celelalte cazuri, inclusiv pentru substanţele din lista prioritară, acolo unde nu există instrucţiuni specifice în legislaţia specifică, punctele de monitoring trebuie să fie stabilite după cum urmează:
a)pentru corpurile de apă supuse riscului din cauza presiunilor semnificative de impact a surselor punctuale se vor stabili suficiente puncte de monitoring în cadrul fiecărui corp de apă, în scopul evaluării impactului surselor punctuale. În cazul în care un corp de apă este supus unor presiuni multiple din partea surselor punctuale, punctele de monitoring pot fi selectate pentru evaluarea mărimii şi impactului acestor presiuni ca un întreg;
b)pentru corpurile de apă supuse riscului din cauza presiunilor semnificative de impact a surselor difuze se vor stabili suficiente puncte de monitoring în cadrul unor corpuri de apă selectate, în scopul evaluării impactului surselor difuze. Selectarea corpurilor de apă trebuie făcută astfel încât acestea să fie reprezentative pentru riscul relativ al apariţiei presiunilor din cauza surselor difuze şi pentru riscul relativ al neîndeplinirii stării bune a apelor de suprafaţă;
c)pentru corpurile de apă supuse riscului din cauza presiunilor hidromorfologice se vor stabili suficiente puncte de monitoring în cadrul unei selecţii a corpurilor de apă, în scopul evaluării mărimii şi impactului presiunilor hidromorfologice. Selectarea corpurilor de apă trebuie să fie caracteristică pentru impactul global al presiunii hidromorfologice la care sunt supuse toate corpurile de apă.

1.3.2.2.Selectarea elementelor de calitate
Pentru evaluarea presiunii de impact la care sunt supuse toate corpurile de apă de suprafaţă, trebuie monitorizate acele elemente de calitate care sunt caracteristice presiunilor de impact la care corpul sau corpurile de apă sunt supuse. În acest scop, trebuie să se monitorizeze:
a)parametrii caracteristici ai elementului sau elementelor biologice de calitate cele mai sensibile la presiunile la care sunt supuse corpurile de apă respective;
b)toate substanţele prioritare evacuate, precum şi alţi poluanţi evacuaţi în cantităţi importante;
c)parametrii caracteristici ai elementului hidromorfologic de calitate cel mai sensibil la presiunea identificată.
1.3.3.Proiectarea programului de monitoring de investigare
Obiectiv
Monitoringul de investigare trebuie efectuat:
a)acolo unde nu se cunosc motivele oricărei depăşirii;
b)acolo unde monitoringul de supraveghere arată că obiectivele stabilite conform art. 21 pentru un corp de apă nu se pot realiza, iar monitoringul operaţional nu a fost încă stabilit, pentru a stabili cauzele pentru care un corp de apă sau corpurile de apă nu îndeplinesc obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă şi subterane;

c)pentru stabilirea impactului poluărilor accidentale.
Programul de monitoring de investigare trebuie să furnizeze informaţii necesare stabilirii unui program de măsuri pentru realizarea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă şi subterane stabilite şi a măsurilor specifice necesare pentru remedierea efectelor poluăriilor accidentale.

1.3.4.Frecvenţa monitoringului
Pentru perioada programului de monitoring de supraveghere, frecvenţele pentru parametrii de monitoring caracteristici elementelor fizico-chimice de calitate prevăzute în tabelul nr. 1.3.4. trebuie să fie aplicate, în afară de cazul în care, pe baza cunoştinţelor tehnice şi a deciziei experţilor, sunt justificate intervale mai mari. Pentru elementele biologice sau hidromorfologice de calitate, monitoringul trebuie efectuat cel puţin o dată în perioada de monitoring de supraveghere.
Pentru programul de monitoring operaţional, frecvenţa monitoringului necesară pentru fiecare parametru trebuie să fie determinată astfel încât să se asigure furnizarea unor date suficiente pentru o evaluare credibilă a stării elementelor importante de calitate. Ca regulă, monitoringul trebuie să aibă loc la intervale care nu depăşesc pe cele prevăzute în tabelul nr. 1.3.4., cu excepţia cazurilor când, pe baza cunoştinţelor tehnice şi a deciziei experţilor, sunt justificate intervale mai mari de timp.
Frecvenţele trebuie să fie alese astfel încât să se realizeze un nivel acceptabil de certitudine şi precizie. Estimările certitudinii şi preciziei realizate de sistemul de monitoring utilizat trebuie să fie stabilite în Schema directoare de amenajare şi management a bazinului hidrografic.
Frecvenţele de monitoring trebuie să fie alese ţinând seama de variabilitatea parametrilor care rezultă atât din condiţiile naturale, cât şi cele antropogene. Intervalele de timp la care este întreprins monitoringul trebuie să fie alese astfel încât să minimizeze impactul variaţiei sezoniere asupra rezultatelor şi deci, să asigure că rezultatele reflectă schimbările în corpurile de apă ca urmare a schimbărilor cauzate de presiuni antropogene. Dacă este necesar, trebuie efectuat un monitoring suplimentar în timpul diferitelor anotimpuri în acelaşi an, pentru a realiza acest obiectiv.
Tabel nr. 1.3.4.

Element de calitate

Râuri

Lacuri

Ape tranzitionale

Ape costiere

Biologice

Fitoplancton

6 luni

6 luni

6 luni

6 luni

Altă floră acvatică

3 ani

3 ani

3 ani

3 ani

Macro-nevertebrate

3 ani

3 ani

3 ani

3 ani

Peşti

3 ani

3 ani

3 ani

 

Hidromorfologice

Continuitate

6 ani

   

Hidrologie

continuu

1 lună

  

Morfologie

6 ani

6 ani

6 ani

6 ani

Fizico-chimice

Condiţii termice

3 luni

3 luni

3 luni

3 luni

Oxigenare

3 luni

3 luni

3 luni

3 luni

Salinitate

3 luni

3 luni

3 luni

 

Starea nutrienţilor

3 luni

3 luni

3 luni

3 luni

Starea acidifierii

3 luni

3 luni

  

Alţi poluanţi

3 luni

3 luni

3 luni

3 luni

Substanţe prioritare

1 lună

1 lună

1 lună

1 lună

1.3.5.Cerinţe de monitoring suplimentar pentru zonele protejate
În scopul îndeplinirii cerinţelor următoare, programele de monitoring necesare trebuie să fie suplimentate:
1.3.5.1.Puncte de captare a apei potabile
Corpurile de apă de suprafaţă desemnate conform art. 26 care asigură în medie mai mult de 100 m/zi trebuie să fie stabilite ca fiind puncte de monitoring şi trebuie supuse unui astfel de monitoring suplimentar. Aceste corpuri trebuie monitorizate pentru toate substanţele prioritare evacuate şi pentru toate celelalte substanţe evacuate în cantităţi importante care ar putea afecta starea corpurilor de apă şi care sunt controlate conform prevederilor legale privind apa potabilă. Monitoringul trebuie să fie efectuat în conformitate cu frecvenţele stabilite în tabelul nr. 1.3.5.1.
Tabelul nr. 1.3.5.1

Comunitatea deservită

(locuitori echivalenţi)

Frecvenţă

< 10.000

4 ori pe an

10.000 - 30.000

8 ori pe an

> 30.000

12 ori pe an

1.3.5.2.Habitate şi specii în zone protejate
Corpurile de apă care formează aceste zone trebuie să fie incluse în programele de monitoring operaţional, acolo unde, pe baza evaluării impactului şi a monitoringului de supraveghere, acestea sunt identificate ca având riscul să nu îndeplinească obiectivele de calitate a apelor şi mediului acvatic stabilite conform art. 21. Monitoringul trebuie să fie efectuat pentru evaluarea impactului tuturor presiunilor importante asupra acestor corpuri şi, acolo unde este necesar, pentru evaluarea schimbărilor stării acestor corpuri care rezultă în urma realizării programelor de măsuri. Monitoringul trebuie să continue până când zonele protejate satisfac cerinţele referitoare la apă ale legislaţiei pe baza căreia au fost stabilite zonele protejate respective şi până când sunt îndeplinite obiectivele stabilite în conformitate cu prevederile art. 21.
1.3.6.Standarde pentru monitorizarea elementelor calitative în conformitate cu Directiva 2014/101/UE a Comisiei din 30 octombrie 2014 de modificare a Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei
Metodele utilizate pentru monitorizarea parametrilor-tip se vor conforma cu standardele internaţionale enumerate mai jos în ceea ce priveşte monitorizarea sau cu alte standarde naţionale sau internaţionale care asigură furnizarea de date de calitate ştiinţifică şi comparabilitate echivalente.
Standarde pentru prelevarea elementelor calitative biologice
Metode generice de utilizat în coroborare cu metodele specifice prevăzute în standardele referitoare la următoarele elemente calitative biologice:

EN ISO 5667-3:2012

Calitatea apei - Prelevare - Partea a 3-a: Conservarea şi manipularea probelor

Standarde pentru fitoplancton

EN 15204:2006

Calitatea apei - Ghid pentru analiza de rutină a abundenţei şi compoziţiei fitoplanctonului prin utilizarea microscopiei inverse (metoda Utermohl)

EN 15972:2011

Calitatea apei - Ghid pentru studiul cantitativ şi calitativ al fitoplanctonului marin

ISO 10260:1992

Calitatea apei - Măsurarea parametrilor biochimici - Determinarea spectrometrică a conţinutului de clorofilă «a»

Standarde pentru macrofite şi fitobentos

EN 15460:2007

Calitatea apei - Ghid pentru studiul macrofitelor din lacuri

EN 14184:2014

Calitatea apei - Ghid pentru studiul macrofitelor acvatice din ape curgătoare

EN 15708:2009

Calitatea apei - Ghid pentru studiul, prelevarea şi analiza în laborator a fitobentosului din apele curgătoare de mică adâncime

EN 13946:2014

Calitatea apei - Ghid pentru prelevarea uzuală şi pregătirea diatomeelor bentonice din râuri şi lacuri

EN 14407:2014

Calitatea apei - Ghid pentru identificarea şi numărarea probelor de diatomee bentonice din râuri şi lacuri

Standarde pentru nevertebrate bentonice

EN ISO 10870:2012

Calitatea apei - Linii directoare pentru selecţia metodelor şi dispozitivelor de eşantionare pentru macronevertebratele bentonice din apele dulci

EN 15196:2006

Calitatea apei - Ghid de prelevare şi prelucrare a exuviilor pupelor de Chtronomidae (ordin Diptera) pentru evaluarea ecologică

EN 16150:2012

Calitatea apei - Ghid pentru prelevarea macronevertebratelor bentonice din apele curgătoare de mică adâncime proporţional cu suprafeţele de acoperire ale habitatelor

EN ISO 19493:2007

Calitatea apei - Ghid pentru studii biologice marine referitoare la populaţiile din substratul dur

EN ISO 16665:2013

Calitatea apei - Linii directoare pentru prelevare cantitativă şi tratare a probelor de macrofaună marină de substrat moale

Standarde pentru peşti

EN 14962:2006

Calitatea apei - Ghid pentru domeniul de aplicare şi metodele de prelevare peşti

EN 14011:2003

Calitatea apei - Prelevarea peştilor cu ajutorul electricităţii

EN 15910:2014

Calitatea apei - Ghid pentru estimarea abundenţei peştilor prin utilizarea metodelor hidroacustice mobile

EN 14757:2005

Calitatea apei - Prelevarea peştilor utilizând plase cu mărimi diferite ale ochiurilor

Standarde pentru parametru hidromorfologici

EN 14614:2004

Calitatea apei - Ghid pentru evaluarea caracteristicilor hidromorfologice ale râurilor

EN 16039:2011

Calitatea apei - Ghid pentru evaluarea caracteristicilor hidromorfologice ale lacurilor

Standarde pentru parametrii fizico-chimici
Oricare standarde CEN/ISO relevante.

1.4.Clasificarea şi prezentarea stării ecologice
1.4.1.Comparabilitatea rezultatelor de monitoring biologic
a)în scopul estimării valorilor elementelor biologice de calitate specificate pentru fiecare categorie de apă de suprafaţă sau pentru corpurile de apă de suprafaţă puternic modificate sau artificiale se stabilesc sisteme de monitoring. Pentru aplicarea procedurii stabilite mai jos la corpurile de apă puternic modificate sau artificiale, referirile la starea ecologică trebuie să fie percepute ca fiind referitoare la potenţialul ecologic. Astfel de sisteme pot utiliza anumite specii sau grupe de specii care sunt reprezentative pentru elementele de calitate ca un întreg;
b)pentru asigurarea comparabilităţii unor astfel de sisteme de monitoring, rezultatele obţinute prin aplicarea sistemelor de monitoring utilizate trebuie să fie exprimate ca rapoarte de calitate ecologică, în scopul clasificării stării ecologice. Aceste rapoarte trebuie să reprezinte relaţia dintre valorile parametrilor biologici observaţi pentru un corp de apă de suprafaţă dat şi valorile pentru aceşti parametri în condiţiile de referinţă aplicabile acestui corp de apă. Raportul trebuie să fie exprimat ca o valoare numerică între 0 şi 1, cu starea ecologică foarte bună reprezentată de valori apropiate de 1 iar starea ecologică proastă prin valori apropiate de 0;
c)scara rapoartelor de calitate ecologică pentru sistemul de monitoring corespunzător fiecărei categorii de apă de suprafaţă trebuie împărţită în cinci clase, în intervalul de la starea ecologică foarte bună la starea ecologică proastă, aşa cum au fost definite la pct. 1.2., prin asocierea unei valori numerice fiecărei limite între clase. Valoarea limitei dintre clasele de stare foarte bună şi bună, precum şi valoarea limitei între starea bună şi moderată trebuie să fie stabilite prin exerciţiu de intercalibrare.
1.4.2.Prezentarea rezultatelor monitoringului şi clasificarea stării ecologice şi a potenţialului ecologic
a)pentru categoriile de ape de suprafaţă, clasificarea stării ecologice pentru corpurile de apă trebuie să fie reprezentată de valori scăzute ale parametrilor, obţinute ca rezultat al monitoringului biologic şi fizico-chimic pentru elementele de calitate relevante, clasificate în concordanţă cu prima coloană a tabelului nr. 1.4.2.a). Rezultatele vor fi prezentate pe o hartă, pentru fiecare district al bazinului hidrografic, care să ilustreze clasificarea stării ecologice pentru fiecare corp de apă, prin coduri de culori în concordanţă cu a doua coloană a tabelului stabilit mai jos, reprezentând clasificarea stării ecologice a corpului de apă:
Tabel nr. 1.4.2.a)

Clasificarea stării ecologice

Cod culoare

Foarte bună

Albastru

Bună

Verde

Moderată

Galben

Slabă

Orange

Proastă

Roşu

b)pentru corpurile de apă puternic modificate sau artificiale, clasificarea stării ecologice pentru corpul de apă trebuie să fie reprezentată de valori scăzute ale parametrilor, obţinute ca rezultat al monitoringului biologic şi fizico-chimic pentru elementele de calitate relevante, clasificate în concordanţă cu prima coloană a tabelului nr. 1.4.2.b). Rezultatele trebuie prezentate pe o hartă, pentru fiecare district al bazinului hidrografic, care să ilustreze clasificarea potenţialului ecologic pentru fiecare corp de apă, prin coduri de culori, în concordanţă cu a doua coloană a tabelului nr. 1.4.2.b)., pentru corpurile de apă artificiale şi în concordanţă cu a treia coloană a tabelului nr. 1.4.2.b)., pentru corpurile de apă puternic modificate:
Tabel nr. 1.4.2.b)

Clasificarea potenţialului ecologic

Cod de culoare

Corpuri de apă artificiale

Corpuri puternic modificate

Bun şi Foarte bun

Benzi de dimensiuni egale cu verde şi gri deschis

Benzi de dimensiuni egale cu verde şi gri închis

Moderat

Benzi de dimensiuni egale cu galben şi gri deschis

Benzi de dimensiuni egale cu galben şi gri închis

Slab

Benzi de dimensiuni egale cu orange şi gri deschis

Benzi de dimensiuni egale cu orange şi gri închis

Prost

Benzi de dimensiuni egale cu roşu şi gri deschis în mod egal

Benzi de dimensiuni egale cu roşu şi gri inchis

c)printr-un punct negru pe hartă, trebuie, de asemenea, să se indice acele corpuri de apă unde nerealizarea stării bune sau a potenţialului ecologic bun este determinată de nerespectarea uneia sau mai multor valori standard de calitate a apei şi mediului acvatic, care au fost stabilite pentru acel corp de apă, în ceea ce priveşte poluanţii specifici sintetici şi nesintetici.
1.4.3.Prezentarea rezultatelor monltoringulul şi clasificarea stării chimice
Acolo unde, un corp de apă se conformează cu toate valorile standard de calitate a apei şi mediului acvatic, stabilite prin reglementările specifice, acesta trebuie să fie înregistrat ca atingând starea chimică bună. În caz contrar, corpul de apă trebuie să fie înregistrat ca neîndeplinind starea chimică bună.
Pentru ilustrarea stării chimice a fiecărui corp de apă trebuie realizată o hartă pentru fiecare district al bazinului hidrografic, utilizându-se coduri de culori în conformitate cu coloana a doua a tabelului nr. 1.4.3., stabilite pentru reflectarea clasificării stării chimice a corpului de apă.
Tabel nr. 1.4.3.

Clasificarea stării chimice

Cod de culori

Bună

Albastru

Altă stare inferioară stării bune

Roşu

1.3.2.1.Selectarea secţiunilor de monitoring
2.APE SUBTERANE
2.1.Starea cantitativă a apelor subterane
2.1.1.Parametri pentru clasificarea stării cantitative
Regimul nivelului apelor subterane
2.1.2.Definiţia stării cantitative

Elemente

Stare bună

Nivelul apelor subterane

Nivelul apelor subterane în corpul de apă subterană este în aşa fel încât resursa disponibilă de apă subterană nu este depăşită de un debit mediu anual captat pe lungă durată.

În consecinţă, nivelului apelor subterane nu este supus modificărilor antropogene care ar putea conduce la:

- nerealizarea obiectivelor de protecţie a apelor şi mediului acvatic prevăzute în art. 21 alin.(1) pentru apele de suprafaţă asociate;

- orice diminuare semnificativă a stării unor astfel de ape;

- orice deteriorare semnificativă a ecosistemelor terestre care depind direct de corpurile de apă subterană;

- modificări ale direcţiei de curgere, care rezultă din schimbările de nivel ce se pot produce temporar, sau continuu, într-o zonă limitată spaţial, dar care nu determină pătrunderea apei sărate sau alte pătrunderi, şi care nu indică o tendinţă de modificare susţinută şi identificată clar, influenţată de activităţile antropogene, a direcţiei de curgere care ar conduce la aceste pătrunderi.

2.2.Monitoringul stării cantitative a apelor subterane
2.2.1.Reţeaua de monitoring a corpurilor de apă subterane
Reţeaua de monitoring a corpurilor de apă subterane trebuie să fie stabilită în concordanţă cu prevederile art. 26 alin. (1) şi (2), art. 5 alin. (1), art. 17 lit. a2) şi art. 35 alin. (13). Reţeaua de monitoring trebuie să fie proiectată astfel încât să asigure o evaluare credibilă a stării cantitative a tuturor corpurilor sau a grupurilor de corpuri de apă subterană, inclusiv evaluarea resurselor de ape subterane disponibile. Reţeaua de monitoring a corpurilor de apă subterane va fi prezentată în schema directoare la nivel de bazin hidrografic, pe o hartă sau pe hărţi.

2.2.2.Densitatea secţiunilor de monitoring
Reţeaua trebuie să includă suficiente puncte de monitoring reprezentative pentru estimarea nivelului apelor subterane în fiecare corp sau grup de corpuri de apă subterană, ţinând seama de variaţiile pe termen scurt şi lung în realimentarea lor şi în particular:
a)pentru corpurile de apă subterană identificate ca având riscul să nu îndeplinească obiectivele de protecţie a calităţii apelor şi mediului acvatic, prevăzute la art. 21, trebuie să asigure o densitate suficientă a punctelor de monitoring pentru evaluarea impactului captărilor şi evacuărilor asupra nivelului apelor subterane;
b)pentru corpurile de ape subterane interioare ale căror ape subterane curg peste frontiera de stat, trebuie să asigure suficiente puncte de monitoring pentru estimarea direcţiei şi debitului de apă subterană care curge peste frontieră.
2.2.3.Frecvenţa monitoringului
Frecvenţa observaţiilor trebuie să fie suficientă pentru a permite evaluarea stării cantitative a fiecărui corp sau grup de corpuri de apă subterană, ţinând seama de variaţiile pe termen scurt şi lung a realimentării. În particular:
a)pentru corpurile de apă subterană identificate ca având riscul de a nu îndeplini obiectivele de protecţie a calităţii apelor sau mediului acvatic, prevăzute la art. 21, trebuie să asigure o frecvenţă suficientă de măsurare pentru evaluarea impactului captărilor şi evacuărilor asupra nivelului apei subterane;
b)pentru corpurile de ape subterane interioare ale căror ape subterane curg peste frontiera de stat trebuie să asigure o frecvenţă suficientă de măsurare pentru estimarea direcţiei şi debitului de curgere al apei subterane peste frontieră.
2.2.4.Interpretarea şi prezentarea stării cantitative a corpurilor de apă subterane
Rezultatele obţinute din reţeaua de monitoring pentru un corp sau grup de corpuri de apă subterană trebuie să fie folosite pentru evaluarea stării cantitative a acestui corp sau acelor corpuri de apă subterană. Conform prevederilor secţiunii 2.5, trebuie să se realizeze o hartă a evaluării stării cantitative care rezultă, utilizând următoarele coduri de culori:
Starea calitativă bună - verde
Starea calitativă slabă - roşu.
2.3.Starea chimică a apelor subterane
2.3.1.Parametri pentru determinarea stării chimice a apelor subterane
Conductivitate
Concentraţiile poluanţilor
2.3.2.Definiţia stării chimice bune a apelor subterane

Elemente

Stare bună

Generale

Compoziţia chimică a corpului de apă subterană este în aşa fel încât concentraţiile poluanţilor:

- după cum s-a menţionat mai jos, nu arată efecte ale intruziunilor saline sau ale altor intruziuni;

- nu depăşesc valorile standard de calitate aplicabile sau valorile de prag, ca urmare a legislaţiei în vigoare;

- nu au ca rezultat neîndeplinirea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă şi subterane, prevăzute la art. 21 din lege, pentru apele de suprafaţă asociate, nicio altă diminuare semnificativă a calităţii ecologice sau chimice a corpurilor de apă de suprafaţă şi nicio deteriorare/perturbare semnificativă a ecosistemelor terestre care depind direct de corpurile de apă subterană.

Conductivitate

Modificările conductivităţii nu sunt caracteristice intruziunilor saline sau altor intruziuni în corpul de apă subterană.

2.4.Monitoringul stării chimice a corpurilor de apă subterane
2.4.1.Reţeaua de monitoring a apelor subterane
Reţeaua de monitoring a corpurilor de apă subterane trebuie să fie stabilită în concordanţă cu prevederile art. 26 alin. (1) şi (2), art. 5 alin. (1), art. 17 lit. a2) şi art. 35 alin. (13). Reţeaua de monitoring trebuie să fie astfel proiectată încât să ofere o imagine generală coerentă şi cuprinzătoare a stării chimice a corpurilor de apă subterane în cadrul fiecărui bazin hidrografic şi să detecteze prezenţa tendinţelor de creştere, pe termen lung, a concentraţiilor poluanţilor din cauza activităţilor antropogene.

Pe baza caracterizării şi evaluării impactului efectuate în conformitate cu art. 43 alin. (14) şi (15) şi cu anexa nr. 13, pentru fiecare perioadă de aplicare a unei scheme directoare la nivel de bazin hidrografic, trebuie să se stabilească un program de monitorizare de supraveghere. Rezultatele acestui program trebuie să fie utilizate pentru stabilirea unui program de monitoring operaţional care să fie aplicat pentru perioada de timp rămasă de aplicare a schemei-cadru.

Estimarea nivelului de certitudine şi precizie a rezultatelor furnizate de programele de monitoring trebuie să fie inclusă în schema directoare.
2.4.2.Monitoringul de supraveghere
2.4.2.1.Obiectiv
Monitoringul de supraveghere trebuie să fie efectuat pentru:
a)suplimentarea şi validarea procedurii de evaluare a impactului;
b)furnizarea informaţiilor necesare la evaluarea tendinţelor pe termen lung, atât ca rezultat al schimbărilor condiţiilor naturale, cât şi al activităţii antropogene.
2.4.2.2.Selectarea secţiunilor de monitoring
Trebuie alese suficiente puncte de monitoring pentru fiecare din următoarele:
a)corpurile de apă identificate ca fiind la risc semnificativ, ca urmare a exerciţiului de caracterizare efectuat în conformitate cu prevederile anexei nr. 13;

b)corpurile care traversează frontiera de stat.
2.4.2.3.Selectarea parametrilor
Setul următor de parametric-cheie trebuie să fie urmăriţi în toate corpurile de apă subterană selectate:
a)conţinut de oxygen
b)valoare pH
c)conductivitate
d)nitraţi
e)amoniu
Corpurile de apă subterane, care sunt identificate în conformitate cu prevederile anexei nr. 13 ca fiind la risc de a nu atinge starea bună, trebuie de asemenea să fie monitorizate pentru acei parametri care sunt caracteristici impactului determinat de activităţile antropogene.

Corpurile de apă transfrontieră trebuie de asemenea să fie monitorizate pentru acei parametri care sunt importanţi pentru protecţia tuturor folosinţelor asigurate din debitul de apă subterană.
2.4.3.Monitoringul operaţional
2.4.3.1.Obiectiv
Monitoringul operaţional trebuie să fie efectuat în perioadele dintre programele de monitoring de supraveghere, pentru:
a)stabilirea stării chimice a tuturor corpurilor sau grupurilor de corpuri de apă subterană determinate a avea risc;
b)stabilirea prezenţei oricărei tendinţe crescătoare a concentraţiei oricărui poluant, determinată de activitatea antropogenă pe termen lung.
2.4.3.2.Selectarea punctelor de monitoring
Monitoringul operaţional trebuie să fie efectuat pentru toate acele corpuri sau grupuri de corpuri de apă care, pe baza atât a evaluării impactului, efectuată în conformitate cu prevederile anexei nr. 13, cât şi a monitoringului de supraveghere, sunt identificate ca având un risc de neîndeplinire a obiectivelor de mediu. Alegerea punctelor de monitoring trebuie, de asemenea, să reflecte o evaluare a felului cum datele de monitoring din amplasamentele respective furnizează informaţii referitoare la starea de calitate a corpului sau corpurilor de apă subterană.

2.4.3.3.Frecvenţa monitoringului
Monitoringul operaţional trebuie efectuat în perioada dintre programele de monitoring de supraveghere cu o frecvenţă suficientă pentru detectarea impactului presiunilor antropogene importante/relevante, dar cel puţin o dată pe an.
2.4.4.Identificarea tendinţelor poluanţilor
Pentru identificarea tendinţelor crescătoare ale concentraţiilor poluanţilor din cauza activităţilor antropogene pe termen lung şi schimbările acestor tendinţe trebuie să se folosească datele atât din monitoringul de supraveghere, cât şi din cel operaţional. Trebuie identificat anul de bază sau perioada de bază de la care se calculează tendinţa de identificare. Calcularea tendinţei trebuie să fie efectuată pentru un corp de apă subterană, sau, dacă este necesar, pentru un grup de corpuri de apă subterană. Modificarea tendinţei trebuie să fie demonstrată statistic şi trebuie stabilit nivelul de certitudine asociat cu identificarea.
2.4.5.Prezentarea şi interpretarea stării chimice a apelor subterane
Pentru evaluarea stării chimice a apelor subterane, rezultatele obţinute din punctele individuale de monitoring trebuie să fie agregate pentru corpul de apă considerat ca un întreg. Pentru ca starea chimică bună să fie atinsă pentru un corp de apă subterană, pentru acei parametri chimici pentru care s-au stabilit valori standard de calitate privind protecţia mediului:
a)trebuie să se calculeze valoarea medie a rezultatelor monitoringului la fiecare punct din corpul sau grupul de corpuri de apă subterană;
b)aceste valori medii trebuie să fie utilizate pentru a demonstra conformarea cu starea chimică bună a apelor subterane.
Conform pct. 2.5, trebuie să se realizeze o hartă a stării chimice a apelor subterane, utilizând următoarele coduri de culori:
Stare chimică bună - verde
Stare chimică slabă - roşu.
Se vor marca, printr-un punct negru pe hartă, acele corpuri de apă subterană care sunt supuse unei tendinţe semnificative şi susţinute de creştere a concentraţiei oricărui poluant care rezultă din impactul activităţii umane. Modificarea tendinţei trebuie să fie marcată printr-un punct albastru pe hartă.
Aceste hărţi trebuie incluse în schemele directoare la nivel de bazin hidrografic.
2.5.Prezentarea stării apelor subterane
În schemele directoare la nivel de bazin hidrografic trebuie inclusă o hartă care să arate, pentru fiecare corp de apă sau grupuri de corpuri de apă subterană, atât starea cantitativă cât şi starea chimică a acelui corp sau grup de corpuri de apă, utilizând coduri de culori în conformitate cu prevederile pct. 2.2.4 şi 2.4.5. În cazul în care nu se realizează hărţi separate pentru cerinţele de la pct. 2.2.4. şi 2.4.5., se va furniza obligatoriu o indicaţie, în conformitate cu prevederile de la pct. 2.4.5, referitoare la harta stării chimice a corpului de apă subterană, a acelor corpuri de apă care sunt supuse unei tendinţe semnificative şi susţinute de creştere a concentraţiei oricărui poluant sau orice altă schimbare a acestei tendinţe.

Anexa nr. 12:ZONE PROTEJATE
1.Registrul zonelor protejate prevăzut la art. 51 trebuie să includă următoarele tipuri de zone protejate:
(i)zonele desemnate pentru captarea apelor pentru utilizarea în scop potabil, stabilite în conformitate cu prevederile art. 26, art. 5 alin. (1) şi art. 17 lit. a2);
(ii)zonele desemnate pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic;
(iii)corpurile de apă desemnate ca ape cu scop recreaţional, inclusiv arii destinate ca ape de îmbăiere, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru îmbăiere, cu modificările ulterioare;
(iv)zonele sensibile la nutrienţi desemnate în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv ariile desemnate ca zone vulnerabile la nitraţi în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, cu modificările şi completările ulterioare;
(v)zonele destinate protecţiei habitatelor sau speciilor unde menţinerea sau îmbunătăţirea stării apelor este un factor important pentru protecţia acestora, inclusiv siturile pentru Natura 2000 relevante în acest sens, desemnate în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi a faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare.

2.Rezumatul registrului necesar care constituie parte a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic va include hărţile care indică amplasamentul fiecărei zone protejate şi o descriere a legislaţiei naţionale sau locale conform căreia acestea au fost stabilite.
ANEXA nr. 13:Delimitarea şi caracterizarea corpurilor de apă. Evaluarea impactului şi presiunilor generate de activităţile antropice
1.APE DE SUPRAFAŢĂ
1.1.Caracterizarea tipurilor de corpuri de ape de suprafaţă
În vederea stabilirii măsurilor pentru atingerea stării bune a apelor se vor identifica amplasamentul şi limitele corpurilor de apă de suprafaţă şi se va realiza o caracterizare iniţială a tuturor acestor corpuri, în concordanţă cu următoarea metodologie. În scopul caracterizării iniţiale a acestora corpurile de apă de suprafaţă pot fi grupate astfel:
a)corpurile de apă de suprafaţă din cadrul districtului bazinului hidrografic trebuie să fie identificate ca făcând parte fie din una din următoarele categorii - râuri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere - sau ca fiind corpuri de apă de suprafaţă artificiale sau corpuri de apă puternic modificate;
b)pentru fiecare categorie de apă de suprafaţă, corpurile de apă de suprafaţă relevante din cadrul districtului bazinului hidrografic trebuie să fie diferenţiate corespunzător tipului. Aceste tipuri sunt acelea definite utilizând fie "sistemul A", fie "sistemul B" prevăzut la pct. 1.2;
c)dacă este folosit "sistemul A", tipurile de corpuri de apă de suprafaţă din cadrul districtului bazinului hidrografic trebuie mai întâi diferenţiate în funcţie de ecoregiunile relevante, în conformitate cu zonele geografice identificate la pct. 1.2. Corpurile de apă de suprafaţă din cadrul fiecărei ecoregiuni trebuie să fie diferenţiate prin tipurile de corpuri de apă de suprafaţă, conform elementelor de descriere stabilite în tabelele pentru "sistemul A";
d)Dacă este folosit "sistemul B", trebuie să se realizeze cel puţin aceiaşi grad de diferenţiere pe care l-ar obţine prin folosirea "sistemului A". Conform acestui sistem, corpurile de apă de suprafaţă din cadrul districtului bazinului hidrografic trebuie să fie diferenţiate în tipuri, folosind valorile pentru elementele de descriere obligatorii şi elementele de descriere opţionale, asemănătoare, sau combinaţii de elemente de descriere, care sunt necesare pentru a se asigura că pot fi derivate într-o manieră corespunzătoare condiţiile de referinţă biologice specifice tipului.

e)pentru corpurile de apă de suprafaţă artificiale sau puternic modificate diferenţierile trebuie realizate în conformitate cu elementele de descriere pentru oricare dintre categoriile de ape de suprafaţă care corespund cel mai bine cu corpurile de apă artificiale sau puternic modificate respective;
f)se va elabora o hartă/hărţi (în format GIS) a/ale amplasamentului geografic al tipurilor de corpuri de apă, în concordanţă cu gradul de diferenţiere cerut conform "sistemului A".
1.2.Ecoregiuni şi tipuri de corpuri de ape de suprafaţă
1.2.1.Râuri
Sistem A

Tipologie fixată

Elemente de descriere

Ecoregiuni

Ecoregiunile stabilite la nivel european

Tip

Clasificare în funcţie de altitudine

Înaltă: > 800 m

Medie: 200 - 800 m

Joasă: < 200 m

Clasificare în funcţie de suprafaţa bazinului hidrografic

Mică: 10- 100 km2

Medie: > 100 - 1.000 km2

Mare: > 1.000 - 10.000 km2

Foarte mare: > 10.000 km2

Geologie

Calcaroasă

Silicioasă

Organică

Sistem B

Caracterizare alternativă

Factori fizici şi chimici care determină caracteristicile râului sau ale unei părţi de râu şi, prin urmare, structura populaţiei biologice şi compoziţia

Factori obligatorii

Altitudine

Latitudine

Longitudine

Geologie

Mărime

Factori opţionali

distanţa de la izvor

dinamica apei (în funcţie de debit şi pantă)

lăţimea medie a apei

adâncimea medie a apei

panta medie a apei

structura şi forma albiei minore

categoria de evacuare a râului (debit)

forma văii

debit (transport) solide

capacitate de tamponare

compoziţia medie a substratului

cloruri

domeniul de temperatură a aerului

temperatura medie a aerului

precipitaţii

1.2.2.Lacuri
Sistem A

Tipologie fixată

Elemente de descriere

Ecoregiune

Ecoregiunile stabilite la nivel european

Tip

Clasificare în funcţie de altitudine

Înaltă: > 800 m

Mijlocie: 200 - 800 m

Mică: < 200 m

Clasificare în funcţie de adâncimea medie

<3 m,

3 m - 15 m

> 15 m

Clasificare în funcţie de mărimea suprafeţei

0,5 - 1 km2

1 - 10 km2

10 - 100 km2

> 100 km2

Geologie

Calcaroasă

Silicioasă

Organică

Sistem B

Caracterizare alternativă

Factorii fizici şi chimici care determină caracteristicile lacurilor şi, prin urmare, structura populaţiei biologice şi compoziţia

Factori obligatorii

Altitudine

Latitudine

Longitudine

Adâncime

Geologie

Mărime

Factori opţionali

adâncimea medie a apei

forma lacului

timpul de retenţie

temperatura medie a aerului

domeniul de variaţie a temperaturii aerului

caracteristici de amestec (ex. monomictice, dimictice, polimictice)

capacitatea de tamponare

starea de fond a nutrienţilor

compoziţia medie a substratului

fluctuaţia de nivel a apei

1.2.3.Ape tranzitorii
Sistem A

Tipologie fixată

Elemente de descriere

Ecoregiuni

Acestea sunt următoarele, după cum au fost identificate la nivel european:

Marea Baltică

Marea Barents

Marea Norvegiei

Marea Nordului

Oceanul Atlantic de Nord

Marea Mediterană

Marea Neagră

Tip

În funcţie de salinitatea medie anuală

< 0,5 0/00: apă dulce

0,5 - < 5 0/00: oligosalină

5 - < 18 0/00: mezosalină

18 - < 30 0/00: polisalină

30 - < 40 0/00: eusalină

În funcţie de mărimea medie a mareei

< 2 m: micro-maree

2 - 4 m: mezo-maree

> 4 m: macro-maree

Sistem B

Caracterizare alternativă

Factorii fizici şi chimici care determină caracteristicile apelor tranzitorii şi, prin urmare, structura populaţiei biologice şi compoziţia

Factori obligatorii

Latitudine

Longitudine

Limita mareelor

Salinitate

Factori opţionali

adâncime

viteza curentului

expunerea la valuri

timpul de retenţie

temperatura medie a apei

caracteristici de amestec

turbiditate

compoziţia medie a substratului

forma

intervalul de variaţie a temperaturii apei

1.2.4.Ape costiere
Sistem A

Tipologie fixată

Elemente de descriere

Ecoregiune

Următoarele ecoregiuni sunt identificate la nivel european:

Marea Baltică

Marea Barents

Marea Norvegiei

Marea Nordului

Oceanul Atlantic de Nord

Marea Mediterană

Marea Neagră

Tip

În funcţie de salinitatea medie anuală:

< 0,5 0/00: apă dulce

0,5 - < 5 0/00: oligosalină

5 - < 18 0/00: mezosalină

18 - < 30 0/00: polisalină

30 - < 40 0/00: eusalină

În funcţie de adâncimea medie:

ape puţin adânci: < 30 m

intermediare: 30 - 200 m

adânci: > 200 m

Sistem B

Caracterizare alternativă

Factorii fizici şi chimici care determină caracteristicile apelor costiere şi, prin urmare, structura populaţiei biologice şi compoziţia

Factori obligatorii

Latitudine

Longitudine

Limita mareelor

Salinitate

Factori opţionali

viteza curenţilor

expunerea la valuri

temperatura medie a apei

caracteristici de amestec

turbiditate

timp de retenţie (pentru golfurile interioare)

compoziţia medie a substratului

intervalul de variaţie a temperaturii apei

1.3.Stabilirea condiţiilor de referinţă specifice tipului pentru tipurile de corpuri de apă de suprafaţă
a)pentru fiecare tip de corp de apă de suprafaţă caracterizat în conformitate cu prevederile pct. 1.1, condiţiile hidromorfologice şi fizico-chimice specifice tipului trebuie să fie stabilite ca reprezentând valorile elementelor de calitate hidromorfologice şi fizico-chimice specificate la pct. 1.1. din anexa nr. 11 pentru acel tip de corp de apă de suprafaţă la stare ecologică foarte bună, aşa cum au fost definite în tabelul relevant de la pct. 1.2 din anexa nr. 11. Condiţiile de referinţă biologice specifice tipului trebuie să fie stabilite ca reprezentând valorile elementelor biologice de calitate prevăzute la pct. 1.1. din anexa nr. 11 pentru acel tip de corp de apă de suprafaţă la starea ecologică foarte bună, după cum este definit în tabelul relevant din pct. 1.2, anexa nr. 11;
b)pentru aplicarea procedurilor stabilite în această secţiune corpurilor de apă de suprafaţă important modificate sau artificiale, referinţele la starea ecologică foarte bună trebuie să fie înţelese ca fiind referinţe la potenţialul ecologic maxim, aşa cum a fost definit în tabelul 1.2.5 din anexa nr. 11. Valorile pentru potenţialul ecologic maxim pentru un corp de apă trebuie să fie revizuite la fiecare 6 ani;
c)condiţiile specifice tipului pentru scopurile menţionate la lit. a) şi b) şi condiţiile de referinţă biologice specifice tipului se pot baza fie pe aşezarea în spaţiu, fie pe modelare, sau pot fi derivate, folosind o combinaţie a acestor metode. Acolo unde nu este posibil să se folosească aceste metode, se pot stabili astfel de condiţii pe bază de studii. Pentru definirea stării ecologice foarte bune în ceea ce priveşte concentraţiile poluanţilor sintetici specifici, limitele de detecţie sunt acelea care pot fi atinse în concordanţă cu tehnicile disponibile la data când au fost stabilite condiţiile specifice tipului;
d)pentru condiţiile biologice de referinţă specifice tipului bazate pe aşezarea în spaţiu, se va dezvolta o reţea de referinţă pentru fiecare tip de corp de apă de suprafaţă. Reţeaua trebuie să conţină un număr suficient de amplasamente cu stare foarte bună pentru a furniza un nivel suficient de certitudine pentru valorile corespunzătoare condiţiilor de referinţă, având dată variabilitatea valorilor elementelor de calitate corespunzătoare stării ecologice foarte bune pentru tipul de corp de apă de suprafaţă şi tehnicilor de modelare care trebuie aplicate conform prevederilor de la lit. e);
e)condiţiile de referinţă biologice specifice tipului bazate pe modelare pot fi derivate folosind fie modele predictive, fie metodele cu caracteristici ascunse. Metodele trebuie să folosească date istorice, paleologice şi alte date disponibile şi trebuie să asigure un nivel suficient de certitudine pentru valorile condiţiilor de referinţă pentru a asigura că acele condiţii, astfel derivate sunt corespunzătoare şi valabile pentru fiecare tip de corp de apă de suprafaţă;
f)acolo unde nu este posibilă stabilirea unor condiţii corespunzătoare de referinţă specifice tipului pentru un element de calitate într-un tip de corp de apă de suprafaţă, datorită gradului mare de variabilitate a acelui element, înregistrat nu doar ca rezultat al variaţiilor sezoniere, atunci acel element poate fi exclus din evaluarea stării ecologice pentru acel tip de corp de apă de suprafaţă. În astfel de circumstanţe, motivele pentru excluderea acelui element de calitate vor fi prezentate în schema directoare a bazinului hidrografic respectiv.
1.4.Identificarea presiunilor antropice
În vederea stabilirii impactului antropic, se vor colecta şi reactualiza informaţiile despre tipul şi mărimea presiunilor antropice semnificative la care sunt supuse în mod deosebit corpurile de apă de suprafaţă din fiecare district al bazinului hidrografic, în special următoarele:
a)estimarea şi identificarea surselor de poluare punctiforme, în particular cu substanţele prevăzute în anexa nr. 6, provenite din activităţi urbane, industriale sau agricole ori din alte instalaţii şi activităţi, bazate printre altele pe informaţiile privind epurarea apelor uzate, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) şi (3)-(5) şi art. 12 alin. (3)-(7) din anexa la Normele tehnice privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate urbane, NTPA-011, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 188/2002, pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificările şi completările ulterioare, protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, cu modificările şi completările ulterioare, şi, pentru scopurile schemei directoare iniţiale la nivel de bazin hidrografic, pe informaţiile privind descărcarea anumitor substanţe periculoase în mediu acvatic, în conformitate cu art. 7 şi 8 din Programul de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 351/2005, cu modificările şi completările ulterioare, pe informaţiile privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, în conformitate cu prevederile art. 31-33 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2006, calitatea apei de suprafaţă destinată prelevării în scop potabil, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 7/2023 privind calitatea apei destinate consumului uman, aprobată cu modificări prin Legea nr. 96/2024, calitatea apei pentru peşti, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 202/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafaţă care necesită protecţie şi ameliorare în scopul susţinerii vieţii piscicole, cu modificările şi completările ulterioare, calitatea apei pentru moluşte, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 201/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor pentru moluşte, cu modificările şi completările ulterioare, calitatea apei de îmbăiere, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru îmbăiere, cu modificările ulterioare;

b)estimarea şi identificarea surselor importante de poluare difuză, în particular cu substanţele prevăzute în anexa nr. 6, provenite din activităţi urbane, industriale sau agricole sau din alte instalaţii şi activităţi, bazate printre altele, pe informaţiile privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, în conformitate cu prevederile art. 3, 4, 6 şi 8 din Hotărârea Guvernului nr. 964/2000, cu modificările şi completările ulterioare, pe informaţiile privind plasarea pe piaţă a produselor biocide, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piaţă a produselor biocide, cu modificările şi completările ulterioare, calitatea apei potabile, în conformitate cu Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificările şi completările ulterioare, şi, pentru scopurile schemei directoare iniţiale la nivel de bazin hidrografic, pe informaţiile privind descărcarea anumitor substanţe periculoase în mediul acvatic, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 351/2005, cu modificările şi completările ulterioare, calitatea apei de suprafaţă destinate prelevării în scop potabil, calitatea apei pentru peşti, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 202/2002, cu modificările şi completările ulterioare, calitatea apei pentru moluşte, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 201/2002, cu modificările şi completările ulterioare, plasarea pe piaţă a produselor de protecţie a plantelor, în conformitate cu prevederile art. 22 şi 37 din Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protecţie a plantelor în vederea plasării pe piaţă şi a utilizării lor pe teritoriul României, cu modificările şi completările ulterioare, şi calitatea apei de îmbăiere, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 459/2002, cu modificările ulterioare;

c)estimarea şi identificarea captărilor importante de apă pentru folosinţe urbane, industriale, agricole sau pentru alte folosinţe, inclusiv variaţiile sezoniere şi necesarul anual total, şi a pierderilor de apă în sistemele de distribuţie;
d)estimarea şi identificarea impactului regularizărilor importante de cursuri de apă, inclusiv transportul şi derivaţiile, asupra caracteristicilor globale de curgere şi a bilanţului apei;
e)identificarea dereglărilor morfologice importante ale corpurilor de apă;
f)estimarea şi identificarea altor impacte antropogene importante asupra stării apelor de suprafaţă;
g)estimarea destinaţiilor de utilizare a terenurilor, inclusiv identificarea zonelor urbane importante, zonelor industriale şi agricole şi, acolo unde este necesar, identificarea zonelor piscicole şi a pădurilor.
1.5.Evaluarea impactului
În vederea evaluării impactului se va realiza o evaluare a susceptibilităţii stării corpurilor de apă de suprafaţă la toate presiunile antropice identificate la pct. 1.4.
În acest sens se vor utiliza informaţiile prevăzute la pct. 1.4. şi orice alte informaţii relevante, inclusiv datele existente de monitoring al apelor şi mediului acvatic, pentru a efectua o evaluare a posibilităţii pe care o au corpurile de apă de suprafaţă din cadrul districtului bazinului hidrografic, să nu îndeplinească obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă şi subterane prevăzute la art. 21. Pentru realizarea unor astfel de evaluări se pot utiliza tehnici de modelare.

Pentru acele corpuri identificate ca fiind la risc de a nu îndeplini obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă şi subterane, acolo unde este necesar, trebuie să fie efectuată caracterizarea ulterioară, pentru a optimiza proiectarea ambelor tipuri de programe de monitoring, prevăzute la art. 35 alin. (11)-(15), inclusiv a programelor de măsuri prevăzute la art. 20 alin. (1)-(6), art. 43 alin. (18), (19), (2), (4), (5) şi (6) şi în anexa nr. 3 lit. C "Conţinutul programelor de măsuri".

2.CORPURI DE APĂ SUBTERANE
2.1.Caracterizarea iniţială
Se va efectua o caracterizare iniţială a tuturor corpurilor de apă subterană pentru evaluarea utilizării lor şi a gradului în care există riscul de neîndeplinire a obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă şi subterane, prevăzute la art. 21, pentru fiecare corp de apă subterană. Pentru caracterizarea iniţială corpurile de apă subterană pot fi grupate. Pentru realizarea acestei caracterizări iniţiale se pot folosi datele hidrologice, geologice, pedologice, datele referitoare la destinaţia utilizării terenului, datele referitoare la evacuări şi/sau captări sau alte date existente. Caracterizarea iniţială trebuie să identifice:
a)localizarea şi limitele corpului sau corpurilor de ape subterane;
b)presiunile la care corpul sau corpurile de apă de suprafaţă sunt supuse inclusiv:
(i)surse de poluare difuze;
(ii)surse de poluare punctuale;
(iii)captări;
(iv)realimentare artificială.
c)caracterul general al stratului de suprafaţă al zonei de recepţie din care corpul de apă subterană se realimentează;
d)acele corpuri de apă subterană de care sunt direct dependente ecosisteme ale apelor de suprafaţă sau ecosisteme terestre.
2.2.Caracterizarea ulterioară
Ca urmare a acestei caracterizări iniţiale, se va efectua caracterizarea ulterioară a acelui corp sau a acelor corpuri de apă subterană care au fost identificate ca fiind la risc, în scopul stabilirii unei evaluări mai precise a semnificaţiei acestui risc şi al identificării oricăror măsuri necesare, în conformitate cu prevederile art. 20 alin. (1)-(6), art. 43 alin. (18), (19), (2), (4), (5) şi (6) şi ale anexei nr. 3 lit. C "Conţinutul programelor de măsuri". Această caracterizare trebuie să includă informaţii relevante despre impactul activităţii umane şi, acolo unde este necesar, informaţii despre:
a)caracteristicile geologice ale corpului de apă subterană, inclusiv extinderea şi tipul unităţilor geologice;
b)caracterizarea hidrologică a corpurilor de apă subterană inclusiv conductivitatea hidraulică, porozitatea şi limitele;
c)caracteristicile depozitelor superficiale şi ale solurilor din zona din care corpul de apă subterană se realimentează, inclusiv grosimea, porozitatea, conductivitatea hidraulică şi proprietăţile de absorbţie ale depozitelor şi solurilor;
d)caracteristicile de stratificaţie a apelor subterane în corpul de apă subterană;
e)un inventar al sistemelor de suprafaţă asociate, inclusiv ecosistemele terestre şi corpurile de apă de suprafaţă, cu care corpul de apă subterană este legat dinamic;
f)estimările direcţiilor şi ratelor (fluxurilor) de schimb de apă între corpul de apă subterană şi sistemele de suprafaţă asociate;
g)date suficiente pentru a calcula rata medie anuală pe termen lung a reîncărcării totale;
h)caracterizarea compoziţiei chimice a apelor subterane, inclusiv specificarea contribuţiei generate din activitatea umană. În acest sens, atunci când se stabilesc nivele de fond naturale pentru acele corpuri de ape subterane, se pot folosi tipologii pentru caracterizarea apelor subterane.
2.3.Revizuirea impactului activităţilor umane asupra apelor subterane
Pentru acele corpuri de apă subterană care traversează graniţa dintre două sau mai multe ţări sau care sunt identificate, ca urmare a caracterizării iniţiale efectuate în concordanţă cu pct. 2.1., ca având risc de neîndeplinire a obiectivelor de protecţie a calităţii apelor şi mediului acvatic stabilite pentru fiecare corp de apă în conformitate cu prevederile art. 21, trebuie culese şi menţinute, acolo unde necesar, următoarele informaţii despre fiecare corp de apă subterană:
a)localizarea punctelor în care corpul de apă subterană este folosit pentru captarea apei, cu excepţia:
(i)punctelor pentru captarea apei care furnizează mai puţin de 10 m/zi, în medie;
(ii)punctelor pentru captarea apei în vederea consumului uman care furnizează mai puţin de 10 m3/zi, în medie sau care deserveşte mai puţin de 50 persoane;
b)debitele medii anuale de prelevare (captare) din aceste puncte;
c)compoziţia chimică a apelor captate din corpurile de ape subterane;
d)localizarea punctelor din corpurile de apă subterană în care sunt evacuate direct ape;
e)debitele evacuate în aceste puncte;
f)compoziţia chimică a evacuărilor în corpul de apă subterană;
g)folosinţele terenului în zona sau zonele de recepţie din care corpul de apă se realimentează, inclusiv aportul de poluanţi şi alterările antropogenice ale caracteristicilor de realimentare cum ar fi apă de ploaie sau scurgeri datorate impermeabilizării solului, realimentării artificiale, îndiguirii sau drenajului.
2.4.Revizuirea impactului schimbărilor nivelurilor apei subterane
Se vor identifica acele corpuri de ape subterane pentru care trebuie să fie specificate, în conformitate cu prevederile art. 24, obiectivele de mediu mai puţin severe, inclusiv ca rezultat al luării în considerare a efectelor stării corpului de apă asupra:
(i)apelor de suprafaţă şi a ecosistemelor terestre asociate;
(ii)regularizării apei, protecţiei împotriva inundaţiilor şi drenaj;
(iii)dezvoltării umane.

2.5.Revizuirea impactului poluării asupra calităţii apelor subterane
Se vor identifica acele corpuri de ape subterane pentru care trebuie să fie specificate, în conformitate cu prevederile art. 24, obiective de mediu mai puţin severe şi unde, ca rezultat al impactului activităţii umane, determinat în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (14), corpul de apă subterană este atât de poluat încât atingerea stării chimice bune a apelor subterane este nerealizabilă sau deosebit de costisitoare.

Anexa nr. 14:Schema districtelor de bazine hidrografice, cu limitele acestora
Vezi actul modificator

ANEXA Nr. 2:LĂŢIMEA ZONELOR DE PROTECŢIE ÎN JURUL LACURILOR NATURALE, LACURILOR DE ACUMULARE, ÎN LUNGUL CURSURILOR DE APĂ, DIGURILOR, CANALELOR, BARAJELOR ŞI A ALTOR LUCRĂRI HIDROTEHNICE
a)Lăţimea zonei de protecţie în lungul cursurilor de apă

Lăţimea cursului de apă (m)

sub 10

10-50

peste 51

Lăţimea zonei de protecţie (m)

5

15

20

Cursuri de apă regularizate (m)

2

3

5

Cursuri de apă îndiguite (m)

toată lungimea dig-mal, dacă aceasta este mai mică de 50 m

b)Lăţimea zonei de protecţie în jurul lacurilor naturale:
- indiferent de suprafaţă, 5 m la care se adaugă zona de protecţie stabilită în conformitate cu art. 5.
c)Lăţimea zonei de protecţie în jurul lacurilor de acumulare:
- între Nivelul Normal de Retenţie şi cota coronamentului.
d)Lăţimea zonei de protecţie de-a lungul digurilor:
- 4 m spre interiorul incintei.
e)Lăţimea zonei de protecţie de-a lungul canalelor de derivaţie de debite:
- 3 m.
f)Baraje şi lucrări-anexe la baraje:
Lăţimea zonei de protecţie (m)

- baraje de pământ, anrocamente, beton sau alte materiale

20 m în jurul acestora

- instalaţii de determinare automată a calităţii apei, construcţii şi instalaţii hidrometrice

2 m în jurul acestora

- borne de microtriangulaţie, foraje de drenaj, foraje hidrogeologice, aparate de măsurarea debitelor

1 m în jurul acestora

g)lăţimea zonei de protecţie (m) la forajele hidrogeologice din reţeaua naţională de observaţii şi măsurători - 1,5 m în jurul acestora.

ANEXA nr. 3:Conţinutul minim al planurilor de management ale bazinului hidrografic şi al programelor de măsuri aferente acestora
(A)Planurile de management al apelor la nivel de bazin hidrografic cuprind următoarele elemente:
1.o descriere generală a caracteristicilor districtelor bazinelor hidrografice impuse de prevederile art. 43 alin. (14) şi (15) şi ale anexei nr. 13:
1.1.Pentru apele de suprafaţă:
a)trasarea pe hartă a corpurilor de apă şi a limitelor acestora;
b)trasarea pe hartă a ecoregiunilor şi a tipurilor de corpuri de apă de suprafaţă din cadrul bazinului hidrografic;
c)identificarea condiţiilor de referinţă pentru tipurile de corpuri de apă de suprafaţă;
1.2.Pentru apele subterane: trasarea pe hartă a corpurilor de apă subterană şi a limitelor acestora;
2.un rezumat al presiunilor antropice importante şi al impactului activităţilor umane asupra stării apelor de suprafaţă şi subterane, inclusiv:
a)estimarea poluării din surse punctuale;
b)estimarea poluării din surse difuze, inclusiv un rezumat al folosinţelor terenului;
c)estimarea presiunilor asupra stării cantitative a apelor, inclusiv asupra captărilor;
d)analizele altor impacte ale activităţii umane asupra stării apelor;
3.identificarea şi trasarea pe hartă a zonelor protejate prevăzute la art. 51 şi în anexa nr. 12;

4.o hartă a reţelelor de monitoring şi o prezentare pe hartă a rezultatelor programelor de monitoring efectuate conform prevederilor art. 35 şi ale anexei nr. 11, pentru starea:
a)corpurilor de apă de suprafaţă (ecologică şi chimică);
b)corpurilor de apă subterane (chimică şi cantitativă);
c)zonelor protejate;

5.o listă a obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă şi subterane stabilite pentru apele de suprafaţă, subterane şi zonele protejate, inclusiv identificarea în particular a situaţiilor în care s-a făcut uz de art. 23, 24, 25 şi 27 şi informaţiile asociate necesare conform acestui articol;

6.un rezumat al analizelor economice ale utilizării apei, în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (14) şi (15) şi ale anexei nr. 4;

7.un rezumat al programului sau programelor de măsuri adoptate în conformitate cu prevederile art. 20 alin. (1)-(6), art. 43 alin. (18), (19), (2), (4), (5) şi (6) şi ale anexei nr. 3 lit. C "Conţinutul programelor de măsuri", inclusiv modurile în care obiectivele stabilite în conformitate cu prevederile art. 21 sunt atinse prin acestea.
7.1.un rezumat al măsurilor necesare pentru implementarea legislaţiei în domeniul protecţiei apelor;
7.2.un raport al etapelor practice şi al măsurilor luate pentru aplicarea principiului recuperării costurilor de utilizare a apei, în conformitate cu prevederile art. 80 alin (11) şi (12);
7.3.un rezumat al măsurilor luate pentru îndeplinirea cerinţelor privind apa utilizată pentru prelevarea de apă potabilă, în conformitate cu prevederile art. 26 alin. (1) şi (2), art. 5 alin. (1), art. 17 lit. a2) şi art. 35 alin. (13) şi (14);

7.4.un rezumat al măsurilor de control impuse asupra captărilor şi alocării apei, inclusiv referinţa înregistrării şi identificării cazurilor în care s-au făcut excepţii, în conformitate cu prevederile lit. e) de la lit. C "Conţinutul programelor de măsuri";

7.5.un rezumat al măsurilor de control adoptate pentru evacuările de ape uzate din surse punctuale şi din alte activităţi cu un impact asupra stării apelor, în conformitate cu prevederile lit. g), respectiv i) de la lit. C "Conţinutul programelor de măsuri";

7.6.o identificare a cazurilor în care evacuările directe în apele subterane au fost autorizate, în conformitate cu prevederile art. 20;
7.7.un rezumat al măsurilor luate asupra substanţelor prioritare;
7.8.un rezumat al măsurilor luate pentru prevenirea sau reducerea impactului producerii de poluări accidentale;
7.9.un rezumat al măsurilor luate, în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (5) şi (6), pentru corpurile de apă care nu au realizat obiectivele stabilite în conformitate cu prevederile art. 21;

7.10.detalii asupra măsurilor suplimentare identificate ca fiind necesare pentru realizarea obiectivelor stabilite în conformitate cu prevederile art. 21;
7.11.detalii asupra măsurilor luate pentru evitarea creşterii poluării apelor marine, în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (4);

7.12.o identificare, pe bazine hidrografice, a riscului, în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (110), pentru a putea identifica riscul la inundaţii;
7.13.detalii asupra măsurilor pentru evitarea situaţiilor de risc.

8.un registru al tuturor programelor detaliate şi al schemelor directoare pentru districtul bazinului hidrografic, în particular pentru sub-bazine, sectoare, porţiuni sau tipuri de ape, împreună cu un rezumat al conţinutului acestora;
9.un rezumat al măsurilor de informare şi consultare a publicului luate, rezultatul acestora şi schimbările făcute schemelor directoare, ca urmare a acestor acţiuni;
10.o listă a autorităţilor competente;
11.punctele de contact şi procedurile pentru obţinerea documentaţiilor de bază şi a informaţiilor legate de informarea şi consultarea publicului în conformitate cu art. 43 şi, în particular, detalii referitoare la măsurile de control adoptate în conformitate cu prevederile lit. g) şi i) de la lit. C, precum şi detalii referitoare la datele existente de monitoring colectate în conformitate cu prevederile art. 35 şi ale anexei nr. 11;

(B)Prima actualizare a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic precum şi toate celelalte trebuie să includă:
1.un rezumat al tuturor schimbărilor sau actualizărilor de la publicarea versiunii anterioare a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic, inclusiv un rezumat al revizuirilor care trebuie efectuate, în conformitate cu prevederile art. 23, 24, 25 şi 27;
2.o evaluare a progresului făcut pentru atingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă şi subterane, inclusiv prezentarea rezultatelor pentru perioada de aplicare a schemei directoare anterioare, sub formă de hartă, şi o explicaţie pentru orice obiective de mediu care nu au fost îndeplinite;

3.un rezumat şi o explicaţie pentru orice măsură prevăzută în precedenta versiune a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic care nu au fost încă întreprinsă;
4.un rezumat al tuturor măsurilor intermediare suplimentare adoptate, în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (5) şi (6), de la publicarea versiunii anterioare a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic.

(C)CONŢINUTUL PROGRAMELOR DE MĂSURI
Pentru fiecare bazin hidrografic se stabileşte un program de măsuri, care va ţine seama de caracteristicile bazinului hidrografic, presiunile generate de activităţile umane şi impactul acestora asupra mediului şi analiza economică a folosinţelor de apă, realizate în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (14), şi va urmări atingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă şi subterane şi pentru zonele protejate asociate bazinului hidrografic.

2.Fiecare program de măsuri va include măsuri de bază şi, unde este cazul, măsuri specifice.
3.Măsurile de bază sunt cerinţe minime de conformare şi vor consta din:
a)măsurile de implementare a legislaţiei privind protecţia calităţii apei, inclusiv măsurile privind apa de îmbăiere, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru îmbăiere, cu modificările ulterioare, apa potabilă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificările şi completările ulterioare, accidentele majore cu impact asupra mediului, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase, cu modificările ulterioare, epurarea apelor uzate urbane, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificările şi completările ulterioare, reducerea poluării cu nitraţi proveniţi din agricultură, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, cu modificările şi completările ulterioare, descărcarea substanţelor periculoase în ape, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase, cu modificările şi completările ulterioare, evaluarea impactului asupra mediului, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, nămolurile provenite din staţiile de epurare, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 344/708/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecţia mediului şi în special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură, cu modificările şi completările ulterioare, produse pentru protecţia plantelor, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protecţie a plantelor în vederea plasării pe piaţă şi a utilizării lor pe teritoriul României, cu modificările şi completările ulterioare, protecţia plantelor, controlul integrat al poluării industriale, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2006, protecţia habitatelor sau speciilor, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi a faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare;

b)măsuri privind recuperarea costurilor serviciilor specifice gospodăririi apelor în conformitate cu prevederile art. 80 alin. (11) şi (12);
c)măsuri de promovare a utilizării eficiente şi durabile a apei, în scopul realizării obiectivelor de protecţie a calităţii apelor şi mediului acvatic şi a zonelor protejate asociate bazinului hidrografic;
d)măsuri privind asigurarea calităţii apei potabile, inclusiv măsuri de protecţie a calităţii apei, pentru a reduce nivelul de tratare necesar pentru producerea de apă potabilă, în conformitate cu prevederile art. 26 alin. (1) şi (2), art. 5 alin. (1) şi art. 17 lit. a2);

e)autorizarea prealabilă şi controalele privind captările de apă dulce de suprafaţă şi subterană şi îndiguirile de apă de suprafaţă, inclusiv un registru al captărilor de apă. Controalele vor fi reanalizate periodic şi, unde este necesar, reactualizate. Se exceptează de la controale acele prelevări sau îndiguiri care nu au un impact semnificativ asupra stării apei;

f)autorizarea prealabilă şi controlul reîncărcărilor şi îmbogăţirilor artificiale ale corpurilor de apă subterană. Apa utilizată poate fi preluată din orice apă de suprafaţă şi subterană, cu condiţia ca utilizarea sursei să nu compromită realizarea obiectivelor de mediu pentru sursa de apă sau pentru corpul de apă subterană reîncărcat sau îmbogăţit. Controlul va fi reanalizat periodic şi unde este necesar reactualizat;
g)reglementarea prealabilă a evacuărilor din surse punctuale, care pot cauza poluarea apelor, inclusiv introducerea de poluanţi în apă, sau autorizarea prealabilă ori înregistrarea pe baza unor reguli generale obligatorii, stabilind controlul emisiilor pentru poluanţii de interes, inclusiv controlul acestora, în conformitate cu prevederile art. 28. Controlul va fi reanalizat periodic şi, unde este necesar, reactualizat;

h)măsuri de prevenire sau control al introducerii de poluanţi din sursele difuze capabile de a cauza poluare. Controlul poate fi sub forma unei autorizări prealabile, inclusiv interzicerea intrării de poluanţi în apă, sau înregistrarea pe baza unor reguli generale obligatorii. Controlul va fi reanalizat periodic şi unde este necesar reactualizat;
i)măsuri pentru orice alt impact advers semnificativ asupra apelor, identificate conform prevederilor art. 43 alin. (14) şi (15) şi ale anexei nr. 13, în special măsuri pentru asigurarea conformării condiţiilor hidrologice ale corpurilor de apă cu realizarea stării ecologice bune sau potenţialului ecologic bun solicitate pentru corpurile de apă desemnate ca artificiale sau puternic modificate. Controlul poate fi sub forma unei autorizări prealabile, inclusiv interzicerea evacuării de poluanţi în apă, sau a unei înregistrări pe baza unor reguli generale obligatorii. Controlul va fi reanalizat periodic şi, unde este necesar, reactualizat;

j)interzicerea evacuării directe de poluanţi în apele subterane, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 20, cu condiţia ca acele descărcări să nu compromită realizarea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă subterană;
k)măsuri pentru eliminarea poluării apelor de suprafaţă cu substanţe prioritar periculoase şi reducerea treptată a poluării cu alte substanţe care altfel ar putea conduce la nerealizarea obiectivelor stabilite pentru corpurile de apă, în conformitate cu prevederile art. 21;

l)orice măsuri de prevenire a pierderilor semnificative de poluanţi din instalaţiile tehnologice şi prevenirea sau reducerea impactului incidentelor de poluare accidentală, de exemplu ca urmare a inundaţiilor, inclusiv sistemele de detectare şi alarmare în cazul unor astfel de evenimente. În cazul accidentelor care nu pot fi prevăzute în mod rezonabil, acestea vor include toate măsurile adecvate pentru reducerea riscului pentru ecosistemele acvatice.
4.Măsurile suplimentare sunt acele măsuri proiectate şi implementate în plus faţă de măsurile de bază, în scopul realizării obiectivelor de protecţie a calităţii apelor şi mediului acvatic şi a zonelor protejate asociate bazinului hidrografic.
Acestea includ:
a)măsuri legislative
b)instrumente administrative
c)instrumente fiscale şi economice
d)acorduri de protecţia mediului negociate
e)controlul emisiilor
f)coduri de bună practică
g)zone de agrement şi de restaurare a zonelor umede
h)controlul prelevărilor
i)măsuri de management al cerinţelor de apă, printre altele, promovarea unei producţii agricole adaptate, cum ar fi culturile cu cerinţe reduse de apă în zonele afectate de secetă
j)măsuri de eficientizare şi reutilizare, printre altele, promovarea unor tehnologii eficiente din punct de vedere al consumului de apă în industrie şi a tehnicilor de irigaţii, care necesită un consum redus de apă
k)proiecte de construcţii
l)uzine de desalinizare
m)proiecte de reabilitare
n)reîncărcarea artificială a acviferelor
o)proiecte educaţionale
p)proiecte de cercetare, dezvoltare şi demonstrative
q)alte măsuri relevante
m)măsuri ce decurg din strategia naţională de management al riscului la inundaţii.

ANEXA nr. 4:ANALIZA ECONOMICĂ
Analiza economică, capitol al planurilor de management pe bazine hidrografice - componenta de gospodărire calitativă a schemelor directoare, se va realiza la nivelul fiecărui bazin hidrografic şi va fi structurată pe două părţi:
1.Analiza economică a gestionării şi utilizării durabile a apei în bazinul hidrografic;
2.Analiza economică în contextul programului de măsuri, prevăzut la art. 43 alin. (18), secţiune-cheie a planului de management pe bazine hidrografice.
1.Analiza economică a gestionării şi utilizării durabile a apei va conţine informaţii suficiente şi detaliate aferente:
-- evaluării importanţei economice a activităţii de gestionare şi utilizare durabilă a apei;
-- evaluării tendinţelor privind evoluţia cerinţei de apă şi a volumelor de apă prelevate la nivelul bazinului/spaţiului hidrografic, precum şi a indicatorilor macroeconomici pe termen mediu şi lung;
-- mecanismului recuperării costurilor, pentru gestionarea durabilă a resurselor de apă, respectând principiile "poluatorul plăteşte" şi "utilizatorul plăteşte", mecanism stabilit în baza contribuţiilor aferente pe categorii de surse şi utilizatori şi luând în calcul cheltuielile corespunzătoare serviciilor de:
- administrare, exploatare şi întreţinere a infrastructurii Sistemului naţional de gospodărire a apelor, întreţinerii cursurilor de apă, lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor;
- administrare, exploatare şi întreţinere a albiilor minore ale apelor, a cuvetelor lacurilor şi bălţilor, în starea lor naturală sau amenajată, a falezei şi plajei mării, a zonelor umede şi a celor protejate, aflate în patrimoniu;
- administrare, exploatare şi întreţinere a infrastructurii Sistemului naţional de veghe hidrologică şi hidrogeologică;
- administrare, exploatare şi întreţinere a Sistemului naţional de supraveghere a calităţii resurselor de apă - supraveghere a calităţii resurselor de apă de suprafaţă şi subterane, de prevenire şi avertizare în caz de poluări accidentale, precum şi de supraveghere cantitativă a resurselor de apă;
- administrare, exploatare şi întreţinere a reţelei naţionale de observaţii şi măsurători hidrologice şi hidrogeologice;
- protecţie, restaurare şi valorificare a resurselor de apă, constituirea şi gestionarea fondului naţional de date hidrologice, hidrogeologice şi de gospodărire a apelor;
- altor servicii conforme susţinerii bugetului de venituri şi cheltuieli al Administraţiei Naţionale "Apele Române" şi al autorităţilor de administrare bazinală a resurselor de apă din subordinea acesteia.
Mecanismul economic specific domeniului gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă are la bază principiul recuperării costurilor privind gospodărirea apei, gestionarea durabilă a resurselor de apă, refolosirea şi economisirea resurselor de apă prin aplicarea de stimuli economici, inclusiv pentru cei ce manifestă o preocupare constantă în protejarea calităţii şi cantităţii apei; aplicarea de penalităţi celor care risipesc sau poluează resursele de apă va ţine cont de principiul asigurării redistribuirii şi împărţirii riscurilor, realizând astfel o echitate relativ stabilă în ceea ce priveşte gradul de înzestrare a diferitelor bazine hidrografice.
Din punctul de vedere al mecanismului recuperării costurilor, analiza economică va conţine structura cheltuielilor serviciilor specifice de gospodărire a apelor, ale serviciilor comune de gospodărire a apelor, precum şi ale altor activităţi aflate în atribuţiile autorităţilor de administrare bazinală a resurselor de apă, gradul lor de acoperire, propunerea de indici anuali de reactualizare a cuantumului contribuţiilor aferente serviciilor specifice de gospodărire a apelor, în corelarea acestuia cu cheltuielile aferente activităţii de gospodărire a apelor şi cu volumul de apă brută livrat;
- mecanismului recuperării costurilor pentru serviciile comunitare de utilităţi publice în domeniul apei - captare, tratare, distribuţie apă potabilă pentru populaţie, industrie, unităţi agrozootehnice;
- mecanismului recuperării costurilor pentru protecţia mediului, ce cuprinde servicii de colectare şi epurare a apelor uzate.
2.Analiza economică în contextul programului de măsuri, secţiune-cheie a planului de management pe bazine hidrografice, va conţine informaţii suficiente şi detaliate privind:
- estimările investiţiilor legate de lucrările, construcţiile de gospodărire a apelor, costul şi impactul acestora în procesul de recuperare a costurilor, rezultate ca urmare a necesităţii efectuării cheltuielilor aferente întreţinerii şi administrării acestora;
- identificarea celei mai bune combinaţii de măsuri incluse în programele de măsuri prevăzute la art. 43 alin. (18) din punctul de vedere al raportului cost-eficienţă pentru atingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă şi subterane prevăzute la art. 21, ca parte componentă a programelor de măsuri din cadrul planurilor de management pe bazine hidrografice;
- justificarea derogărilor în atingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă şi subterane, în conformitate cu prevederile art. 21, prin prelungirea termenului-limită de atingere a obiectivelor (2021, 2027,...), sau propunerea de obiective mai puţin severe din cauza costurilor disproporţionate;
- procesul de desemnare a corpurilor de apă puternic modificate, în conformitate cu prevederile art. 22.

ANEXA nr. 5:LISTA SUBSTANŢELOR PRIORITARE ÎN DOMENIUL APEI

Nr. crt.

Nr. CAS1

Nr. EC2

Denumire substanţă prioritară3

Identificată ca substanţă prioritar periculoasă

1.

15972-60-8

240-110-8

Alaclor; 2-cloro-2',6'-dietil-N (metoximetil) acetanilidă

2.

120-12-7

204-371-1

Antracen

X

3.

1912-24-9

217-617-8

Atrazin; 6-cloro-N2-etil-N4-isopropil-1,3,5-triazin-2,4-diamină; 2-cloro-4- etilamino-6-izopropilamino-1,3,5-triazină

4.

71-43-2

200-753-7

Benzen

5.

neaplicabil

neaplicabil

Difenileter bromurat4

X5

32534-81-9

neaplicabil

Pentabromodifenileter (numere de izomeri de poziţie 28, 47, 99, 100, 153 şi 154) difenil eter, derivaţi pentabromuraţi; pentabromdifenil eter

6.

7440-43-9

231-152-8

Cadmiu şi compuşii acestuia

X

7.

85535-84-8

287-476-5

Cloroalcani C10-13; cloruri de alchil (C10-13)4

X

8.

470-90-6

207-432-0

Clorfenvinfos (ISO); fosfat de dietil şi de 2-cloro-1-(2,4-diclorofenil) vinil

9.

2921-88-2

220-864-4

Clorpirifos; tiofostat de 0,0-dietil şi de 0,3,5,6-tricloro-2-piridil

10.

107-06-2

203-458-1

Diclorură de etilen; 1,2-dicloroetan

11.

75-09-2

200-838-9

Clorură de metilen; diclorometan

12.

117-81-7

204-211-0

Ftalat de bis (2-etilhexil); ftalat de di-(2-elilhexil); DEHP

13.

330-54-1

206-354-4

Diuron; 3-(3,4-diclorfenil-1,1-dimetiluree)

14.

115-29-7

204-079-4

Endosulfan; sulfit de 1,2,3,4,7,7-hexacloro-8,9,10-tri-norbornen-5,6-ilen dimetil

X

15.

206-44-0

205-912-4

Fluoranten6

16.

118-74-1

204-273-9

Hexaclorobenzen

X

17.

87-68-3

201-765-5

Hexaclorbutadienă

X

18.

608-73-1

210-158-9

Hexaclorociclohexan

X

19.

34123-59-6

251-835-4

lzoproturon;3-(4-izopropilfenil)-1,1-dimetiluree

20.

7439-92-1

231-100-4

Plumb şi compuşii acestuia

21.

7439-97-6

231-106-7

Mercur şi compuşii acestuia

X

22.

91-20-3

202-049-5

Naftalină

23.

7440-02-0

231-111-14

Nichel şi compuşii acestuia

24.

25154-52-3

246-672-0

Nonil-fenoli

X

104-40-5

230-199-4

4-(para) nonilfenol

X

25.

1806-26-4

217-302-5

Octil-fenoli

140-66-9

neaplicabil

(4-(1,1 ',3,3'-tetrametilbutil)-fenol)

26.

608-93-5

210-172-5

Pentaclorbenzen

X

27.

87-86-5

231-152-8

Pentaclorfenol

28.

neaplicabil

neaplicabil

Hidrocarburi aromatice policiclice

X

50-32-8

200-028-5

Benzo(a)piren; benzo(def)crisen

X

205-99-2

205-911-9

Benz(b)fluoranten

x

191-24-2

205-883-8

Benz(g,h,i)perilen

x

207-08-9

205-916-6

Benzo(k)fluoranten

x

193-39-5

205-893-2

Indeno-(1,2,3-cd)-piren

x

29.

122-34-9

204-535-2

Simazin; 6-cloro-N, N'-dietil-1,3,5-triazin-2,4-diamină

30.

neaplicabil

neaplicabil

Compuşi tributilstanici

x

36643-28-4

neaplicabil

(Cation tributilstaniu)

x

31.

12002-48-1

234-413-4

Triclorbenzeni

32.

67-66-3

200-663-8

Cloroform; Triclormetan

33.

1582-09-8

216-428-8

Trifluralin; alfa, alfa, alfa-trifluoro-2,6-dinitro-N, N-dipropil-p-toluidinalfa

__
1 Nr. CAS: număr atribuit de «Chemical Abstract Service».
2 Nr. EC: Inventarul european al substanţelor chimice existente (EINECS) sau lista europeană a substanţelor chimice notificate (ELINCS).
3 Atunci când un grup de substanţe a fost selectat, se menţionează un reprezentant tipic al acestui grup, cu titlu de parametru indicativ (între paranteze şi fără număr). Pentru aceste grupuri de substanţe, parametrul indicativ trebuie definit prin metoda analitică.
4 Aceste grupe de substanţe includ, în general, un număr mare de compuşi individuali. Pentru moment, nu pot fi oferiţi parametri indicativi adecvaţi.
5 Numai difenileter, derivai pentabromurat (nr. CAS 32534-81-9).
6 Fluorantenul figurează pe listă ca indicator al altor hidrocarburi aromatice policiclice mai periculoase.

ANEXA nr. 6:LISTA PRINCIPALILOR POLUANŢI
1.Compuşi organohalogenaţi şi substanţe care pot forma astfel de compuşi în mediu acvatic
2.Compuşi organofosforici
3.Compuşi organostanici
4.Substanţe şi preparate, sau produşi de degradare ai acestora, care s-a dovedit ca au proprietăţi cancerigene sau mutagene sau proprietăţi care pot afecta steroidogenic tiroida, reproducţia sau alte funcţii endocrine în sau prin mediu acvatic
5.Hidrocarburi persistente şi substanţe toxice organice persistente sau care se pot bioacumula
6.Cianuri
7.Metale şi compuşii lor
8.Arsenic şi compuşii lor
9.Biocide şi produse de protecţia plantelor
10.Materii în suspensie
11.Substanţe care contribuie la eutroficare (în particular nitraţi şi fosfaţi)
12.Substanţe care au o influenţă nefavorabilă asupra bilanţului de oxigen (şi care poate fi măsurat folosind parametri ca CBO5, CCO, etc.)

ANEXA nr. 7:
A)Planurile de management al riscului la inundaţii
I.Componentele primelor planuri de management al riscului la inundaţii:
1.concluziile evaluării preliminare a riscurilor de inundaţii, astfel cum sunt solicitate în conformitate cu art. 761, sub forma unei hărţi sumare a districtului hidrografic, care identifică zonele prevăzute la art. 5 alin. (1), care sunt supuse prezentului plan de management al riscului la inundaţii;
2.hărţile de hazard şi de risc la inundaţii, astfel cum au fost pregătite în temeiul prevederilor art. 762 şi 763, sau cele deja existente, în conformitate cu art. 768, precum şi concluziile care pot fi deduse din aceste hărţi;
3.o descriere a obiectivelor corespunzătoare de management al riscului la inundaţii, stabilite în conformitate cu art. 764 alin. (2);
4.un rezumat şi o ordine de prioritate a măsurilor luate cu scopul de a atinge obiectivele respective de management al riscului la inundaţii, inclusiv măsurile luate în conformitate cu art. 764, precum şi măsurile în legătură cu inundaţiile luate în temeiul altor acte comunitare, inclusiv Directiva 85/337/CEE a Consiliului din 27 iunie 1985 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului şi Directiva 96/82/CE a Consiliului din 9 decembrie 1996 privind controlul asupra riscului de accidente majore care implică substanţe periculoase, Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului, precum şi Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind stabilirea unui cadru de politică comunitară în domeniul apei;
5.atunci când este disponibilă, pentru bazine sau sub-bazine hidrografice comune, o descriere a metodologiei definite de statele membre respective, a analizei costurilor în raport cu avantajele folosită pentru evaluarea metodelor cu efecte transnaţionale.
II.Descrierea implementării planului:
1.o descriere a ordinii de prioritate şi a modului în care va fi monitorizat progresul în implementarea planului;
2.un rezumat al informaţiilor publice şi măsurilor/acţiunilor de consultare luate;
3.o listă a autorităţilor competente şi, după caz, o descriere a procesului de coordonare în cadrul oricărui district hidrografic internaţional, precum şi a procesului de coordonare cu Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului.
B)Componentele actualizărilor ulterioare ale planurilor de management al riscului la inundaţii:
1.orice modificări sau actualizări de la publicarea versiunii anterioare a planului de management al riscului la inundaţii, inclusiv un rezumat al revizuirilor desfăşurate în conformitate cu art. 769;
2.o evaluare a progreselor înregistrate pentru atingerea obiectivelor menţionate la art. 764 alin. (2);
3.o descriere şi o explicare a oricăror măsuri prevăzute în versiunea anterioară a planului de management al riscului la inundaţii, măsuri care au fost incluse în plan, fără a fi puse în aplicare;
4.o descriere a măsurilor suplimentare de la publicarea versiunii anterioare a planului de management al riscului la inundaţii.

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 244 din data de 8 octombrie 1996
*) În tot cuprinsul Legii apelor nr. 107/1996, sintagmele: Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, Regia Autonomă "Apele Române", Ministerul Transporturilor, Ministerul Turismului, Ministerul Sănătăţii se vor înlocui cu sintagmele: autoritatea publică centrală din domeniul apelor, Administraţia Naţională "Apele Române", autoritatea publică centrală din domeniul transporturilor, autoritatea publică centrală din domeniul turismului, respectiv autoritatea publică centrală din domeniul sănătăţii.

-****-
NOTĂ:
Zonele de protecţie se măsoară astfel:
a)la cursurile de apă, începând de la limita albiei minore;
b)la lacurile naturale, de la nivelul mediu;
c)la alte lucrări hidrotehnice, de la limita zonei de construcţie.
Notă:
Zona de protecţie sanitară la instalaţiile de alimentare cu apă se stabileşte de autoritatea publică centrală în domeniul sănătăţii.

*) În cuprinsul Legii apelor sintagma "obiective de protecţie a apelor şi a mediului acvatic" se înlocuieşte cu sintagma "obiective de protecţie a apelor şi a ecosistemelor acvatice", iar sintagmele "Comisia centrală de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice" şi "Comisia centrală" se înlocuiesc cu sintagma "Comitetul ministerial pentru situaţii de urgenţă".

*) În tot cuprinsul legii sintagma "obiective de protecţie a apelor şi a mediului acvatic/ecosistemelor acvatice" se înlocuieşte cu sintagma "obiective de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă şi subterane", sintagma "direcţii de apă" se înlocuieşte cu sintagma "administraţii bazinale de apă", sintagma "derivaţii de debit" se înlocuieşte cu sintagma "derivaţii hidrotehnice", sintagma "nisipuri şi pietrişuri" se înlocuieşte cu sintagma "agregate minerale

Documente corelate

Acte numărul de obiecte din listă: (103)
Proiecte legislative numărul de obiecte din listă: (11)
Modificat de numărul de obiecte din listă: (30)
Modificate de acest act numărul de obiecte din listă: (2)
Influenţat de numărul de obiecte din listă: (54)
Abrogate de acest act numărul de obiecte din listă: (6)
Jurisprudenţă numărul de obiecte din listă: (9485)
Hotarari judecătoresti numărul de obiecte din listă: (9485)
Comentarii, monografii, reviste şi webinarii numărul de obiecte din listă: (25)
Monografii numărul de obiecte din listă: (1)
Articole numărul de obiecte din listă: (24)