Lege din 1864 de expropriaţiune pentru cauză de utilitate publică

M.Of. 0

În vigoare
Versiune de la: 20 Octombrie 1864
Lege din 1864 de expropriaţiune pentru cauză de utilitate publică
Dată act: 20-oct-1864
Emitent: Parlamentul
ACT EMIS DE: PARLAMENT
- Cu modificările din 1900 şi 1913 –
Aceasta lege este luată în cea mai mare parte după Legea franceză de expropriere din 3 mai 1841. Articolele sale de la 38 la 58 inclusiv au fost modificate prin Legea din 9 februarie 1900, iar art. 67 a fost completat prin Legea interpretativă din 7 iunie 1913.
TITLUL I:Dispoziţiuni preliminare
Art. 1
Utilitatea publica pentru toate lucrările de interes general se declară de Puterea Legiuitoare; pentru acelea de interes comun a mai multor judeţe, de către Consiliile judeţene, şi la neunirea lor, de către guvern, luând avizul Consiliului de Stat; pentru acelea de interes local al unui judeţ sau al mai multor comune, de către consiliul judeţean; iar pentru lucrările de interes local în comună, utilitatea publică se declară de consiliul comunal.
Se va proceda întru aceasta conform art. 61 şi 64 din Legea consiliilor judeţene.*)
*) În urma schimbării numerotaţiei articolelor Legii consiliilor judeţene, prin modificarea din 31 mai 1894, aceste articole au devenit astăzi 62 şi 65.
Art. 2
Declaraţiunea de utilitate publică se face în urma unei cercetări.
Aceasta cercetare se face, în caz de interes general, de administraţie; în caz de interes judeţean, de consiliul judeţean, în caz de interes comunal, de consiliul comunal.
Cercetarea nu se va întinde decât asupra consideraţiilor de interes general, asupra avantajelor ce înfăţişează o lucrare publica oarecare, a consecinţelor ce poate să aibă sub raporturile economice. Ea se face după formele ce se vor statornici printr-un regulament de administraţie publică.
TITLUL II:Măsuri pregătitoare relative la expropriaţiune
Art. 3
Inginerii sau agenţii tehnici însărcinaţi cu executarea lucrărilor, vor ridica planurile pământurilor sau al edificiilor asupra cărora se propune a se aplica expropriaţiunea, arătându-se şi numele proprietarului.
Un plan nu va cuprinde decât fondurile ce cad într-o comună.
Art. 4
Aceste planuri se depun spre cunoştinţă obştească, pe timp de 10 zile întregi, în cancelaria comunei, unde se află situate proprietăţile în chestiune.
Art. 5
Termenul de 10 zile se va număra din ziua notificării ce se va face prin adresa colectivă părţilor interesate sau reprezentanţilor lor, spre a lua cunoştinţă de planul depus la comună.
Totodată notificarea se va publica în comuna, conform art. 105 din Legea comunală, şi se va afişa în copie legalizată pe uşa primăriei, despre care primarul va încheia proces-verbal.
Art. 6
Primarul va încheia proces-verbal, în care va cuprinde lămuririle sau reclamaţiile ce i se vor fi făcut verbal; datatorii unor asemenea vor subscrie procesul-verbal.
Lămuririle şi reclamaţiile date în scris se vor alătura; a doua zi după expirarea termenului de zece zile, se vor trimite aceste lucrări la subprefectura; iar fiind comuna în reşedinţă prefecturii se vor trimite prefectului.
Art. 7
Îndată după primirea lucrărilor sus-zise, după invitarea subprefectului respectiv, a prefectului, o comisie se va aduna la reşedinţa subprefecturii, sau în cazul prevăzut la aliniatul al doilea, art. precedent, la reşedinţa prefecturii. Aceasta comisie se va compune din opt persoane trase la sorţi de către comitetul permanent, din o lista de 16 proprietari ai plasii care plătesc impozitul cel mai mare, de primarul comunei şi de inginerul însărcinat cu executarea lucrărilor.
Proprietarii ce sunt a se expropria nu pot face parte din comisie.
Asemenea nu pot lua parte la comisie, miniştrii, directorii de ministere, membrii consiliului de stat, prefecţii, subprefecţii, membrii consiliilor judeţene şi comunale; aceştia din judeţul, plasa sau comuna unde este a se face expropriaţiunea; membrii Curţii de casaţiune, membrii tribunalelor şi procurorii lor din judeţul unde urmează expropriaţiunea.
Sunt scutiţi de a face parte din comisie, membrii corpurilor legiuitoare în cursul sesiunii, şi toţi funcţionării administrativi şi judiciari.
La reşedinţa subprefecturii, comisia se va prezida de subprefect; iar la reşedinţa prefecturii de un delegat numit de prefect.
Ea nu va putea delibera decât fiind fata cinci din membrii ei.
Întâmplându-se să fie de faţa şase membri şi opiniile să fie împărţite, votul preşedintelui va fi preponderent.
Art. 8
Întâmplându-se ca lucrările să se întindă peste teritoriul mai multor comune, atunci primarii lor vor face parte din comisia citată la art. 7.
Art. 9
Comisia primeşte, în curs de zece zile întregi, observaţiile şi reclamaţiile interesaţilor, îi cheamă de cate ori găseşte de cuviinţă.
După expirarea termenului, ea formulează părerea sa.
Ea trebuie să-şi termine lucrările în timp de 15 zile de la adunarea sa. Preşedintele comisiei le va comunica fără întârziere prefectului, pe lângă procesul-verbal cuprinzător opiniei comisiei. Întâmplându-se ca membrii comisiei să nu se întrunească, sau întrunindu-se să nu-şi termine lucrările în termenul statornicit, atunci se va trage la sorţi o alta comisie.
Aceia care au motivat numirea unei alte comisii, neputând justifica absenţa sau neterminarea lucrărilor, se vor supune la o amenda de la 100 până la 500 lei. Asupra acestui caz, statuează consiliul permanent al judeţului, cu dreptul de recurs la consiliul de stat.
La caz de a nu se întruni sau de a nu sfârşi lucrările nici aceasta a doua comisie, atunci subprefectul în trei zile va constata aceasta printr-un proces-verbal, şi va trimite prefecturii procesul-verbal şi toate actele relative, şi va decide comitetul permanent.
Art. 10
Dacă comisia propune vreo schimbare la traseul făcut de inginer, subprefectul este dator să înştiinţeze prin forma prescrisă prin art. 5 pe proprietarii interesaţi.
Procesul-verbal şi toate actele relative vor sta depuse la prefecturi în timp de 10 zile de la data înştiinţării prevăzuta prin art. 10. Părţile interesate sunt în drept a face reclamaţiile şi observaţiile lor pana în cinci zile, numărate de la expirarea acelui termen. Toate actele se vor trimite la prefectura.
Art. 11
După consultarea procesului-verbal şi a actelor relative, în caz când lucrările publice vor privi interese judeţene sau interese a mai multor comune dintr-un judeţ, consiliul judeţean, iar în lipsa comitetul permanent, va hotărî proprietăţile ce vor fi a se cumpăra şi epoca în care se vor lua în posesiune.
Pentru lucrările privitoare pe mai multe judeţe şi la caz de neunire a consiliilor respective, va decide guvernul, conform art. 61 din Legea consiliilor judeţene.
Pentru lucrările de interes general, prefectul va lua o decizie motivată în comitetul permanent. Urmând însa ca părerea comisiei să fie pentru schimbarea traseului, prefectul va raporta administraţiei superioare.
Art. 12
Dispoziţiile art. 7, 8, 9 şi 10 nu se aplica la caz când expropriaţiunea se va cere de o comuna şi în interesul ei comunal, şi la caz de lucrări pentru deschiderea sau îndreptarea drumurilor vecinale.
La aceste cazuri, consiliul comunal, pe puterea procesului-verbal arătat la art. 6, vor hotărî proprietăţile ce vor fi a se cumpăra şi epoca în care se vor lua în posesiune.
TITLUL III:Despre expropriaţiunea şi urmăririle ei în privinţa privilegiilor şi altor drepturi reale
Art. 13
Expropriaţiunea pentru cauza de utilitate publica se face numai prin hotărâre judecătorească.
Sub nici un cuvânt şi sub nici un titlu, tribunalele ordinare nu vor putea fi înlocuite prin administraţie sau prin tribunale administrative, afară de cazurile prevăzute prin legi.
Art. 14
Tribunalele nu pot hotărî expropriaţiunea decât numai după ce utilitatea publică s-a constatat şi s-a declarat după formele prescrise în legea de faţă.
Art. 15
Dispoziţiunile art. 13 şi 14 nu vor avea aplicaţiune la alcătuirile de bunăvoie.
Aceste alcătuiri se vor legaliza de tribunal.
Când preţul va fi contestat de persoana a treia interesată, atunci estimaţiunea se face de comisia arbitrară, conform titlului V, Cap. II.
Art. 16
Întâmplându-se ca măsura de expropriaţiune să aibă a se întinde asupra averilor Statului, ale aşezămintelor publice, ale consiliilor districtuale şi consiliilor comunale, ale nevârstnicilor, ale interdicţiilor, ale absenţilor, asupra averilor dotale şi altele asemenea, tribunalul, ascultând pe reprezentanţii acestor averi şi concluziile ministerului public, va hotărî asupra expropriaţiunei.
Totodată va regula şi măsurile de conservaţiune prescrise de dreptul comun în privinţa tranzacţiunilor de acest fel de averi.
Art. 17
În cazul articolului precedent, preţul nu se va putea statornici decât prin forma comisiei arbitrale arătat de titlul V, Cap. II.
Art. 18
După îndeplinirea celor mai de sus, autorităţile îndrituite cu determinarea proprietăţilor de expropriat, sunt datoare a cere dobândirea prin alcătuiri de bunăvoie.
Art. 19
Dacă încercarea de dobândire prin alcătuire de bunăvoie va rămânea fără rezultat, primarul, ori prefectul, trimite procurorului tribunalului, în a cărui jurisdicţie sunt situate bunurile, titlul ce autoriza executarea lucrărilor şi decizia menţionata la art. 11.
Art. 20
După trei zile, procurorul tribunalului, înfăţişând actele doveditoare îndeplinirii formalităţilor prescrise la titlul I, art. 2 şi titlul II, va cere, şi tribunalul, fără a chema pe părţi, care însă totdeauna vor putea fi ascultate, va hotărî expropriaţiunea pentru cauza de utilitate publică a pământurilor sau edificiilor cuprinse în decizia autorităţilor arătate la art. 11 şi 12.
Hotărârea expropriaţiunei lipseşte pe proprietar de dreptul de proprietate asupra fondului, lăsându-i numai posesiunea pana la plata indemnităţii.

Dacă administraţia n-a urmărit exproprierea în timp de 6 luni, numărate de la decizia autorităţilor arătata la art. 11 şi 12, oricare proprietar lovit prin ea va putea reclama la tribunal.
Procurorul tribunalului va comunica aceasta reclamaţie prefectului ori primarului şi aceştia vor fi datori a trimite de îndată toate actele în chestiune. Tribunalul va hotărî în trei zile.
Prin acea hotărâre se va numi un membru în funcţiune de judecător, director al comisiei arbitrale prevăzut la titlul V, Cap. II.
La caz de împiedicare legală, preşedintele tribunalului va orândui un alt judecător în locui, după o simpla petiţie a părţii interesate.
Art. 21
La caz, când proprietarii, care sunt a se expropria, învoiesc cesionarea fondului, însa nu se mulţumesc cu preţul oferit, tribunalul, prin încheiere, va constata învoirea şi va orândui pe membrul, director al comisiei arbitrale, preţiuitor, fără să mai fie trebuinţă de a da hotărârea de expropriaţiune, nici de a constata că s-au îndeplinit formalităţile prescrise de titlul I, art. 2 şi titlul II.
Art. 22
Hotărârea se publică şi se afişează în prescurtare prin comunele unde sunt situate fondurile, după modul arătat la art. 5.
Totodată se va publica şi în unul din jurnalele oficiale.
Această prescurtare va cuprinde numele proprietarilor, motivele şi dispozitivul hotărârii, şi se va notifica la domiciliul ce-şi vor fi ales proprietarii în plasă unde se află fondurile printr-o declaraţie făcută la consiliul comunei unde sunt fondurile; iar când alegerea domiciliului nu va fi avut loc, notificarea prescurtării se face în copie îndoită, una către consiliul comunei şi alta către arendaşul, locatarul, îngrijitorul proprietăţii.
Toate celelalte notificări prescrise prin legea de faţă se vor face în forma sus semnata.
Art. 23
Administraţia ca să desfacă proprietăţile de privilegii, ipoteci sau alte drepturi ale unei a treia persoane, este datoare a cere transcripţia hotărârii prin care se expropriază fondul în codicele respective ale tribunalului unde sunt situate aceste fonduri.
Art. 24
În curs de 15 zile după împlinirea formalităţilor prescrise la art. precedent, îndrituiţii vor cere şi tribunalul va face înscrierea privilegiilor, ipotecilor sau altor drepturi.
Daca îndrituiţii nu vor fi cerut înscrierea, în termenul prescris mai sus, atunci imobilul expropriat va fi liberat de orice privilegiu, ipoteca sau alte drepturi, fără prejudiciul drepturilor femeilor, nevârstnicilor şi altor interzişi asupra sumei de indemnizare cuvenită proprietarului expropriat.
Creditorii care nu vor fi îndeplinit formalităţile prescrise mai sus vor avea dreptul de reclamaţie în contra proprietarului expropriat.
Creditorii înscrişi nu vor avea la nici un caz facultatea de a propune preţul mai mare, dar ei vor putea cere ca indemnizarea să se fixeze după titlul V.
Art. 25
Acţiunile de revendicare de protimisis, şi orice alte acţiuni reale, nu vor putea opri exproprierea nici împiedica efectul ei. Dreptul reclamanţilor se va transporta asupra preţului, şi imobilul va rămânea scutit.
Art. 26
Regulile aşezate la art. 22, 23 şi 24 sunt aplicabile pentru cazurile de alcătuire de bunăvoie între administraţie şi proprietar.
Neîmplinirea formalităţilor pentru a desărcina imobilul de ipoteca, privilegii, sau drepturi, nu împiedica cursul expropriaţiunei; însă părţile interesate îşi vor putea urmări drepturile lor, după formele prescrise la titlul V, Cap. II.
TITLUL IV:Despre recurs
Art. 27
Hotărârea tribunalului declaratoare de expropriaţiune este fără opoziţie, fără apel şi supus numai recursului în casaţie pentru următoarele cazuri:
a)Incompetenţă.
b)Exces de putere, şi
c)Viţiuri de formă prin hotărâre.
Art. 28
Recursul în casaţie se va depune la grefa tribunalului în termen de opt zile, numărate de la data notificării hotărârii, conform art. 22.
Grefierul va fi dator a libera îndată adeverinţa înregistrata.
Art. 29
Tribunalul va împărtăşi recursul pana în opt zile proprietarului la domiciliu semnata la art. 22, sau prefectului, ori primarului, după firea lucrărilor cu deşteptare că până în treizeci zile să se înfăţişeze la curtea de casaţie însuşi sau prin mandatar.
Art. 30
În termen de 15 zile ale notificării recursului, tribunalul este dator a expedia recursul cu dosarul cauzei la curtea de casaţie.
Art. 31
În materii de expropriaţiune pentru cauza de utilitate publica, curtea de casaţie judeca recursul după împlinirea a treizeci zile, numărate din ziua dărei recursului, fără a chema pe părţi.
Art. 32
Recursul nu se poate face decât de părţile drept interesate, adică, sau de expropriat sau de exproprietar.
Creditorii şi ceilalţi interesaţi nu pot face recurs. În această materie recursul în casaţie se declara de urgenta. Curtea îl va judeca şi în sesiune de vacanţă.
TITLUL V:Despre regularea indemnizării

CAPITOLUL 1: Măsuri pregătitoare
Art. 33
În zece zile de la data notificării hotărârii prescrise prin art. 22, proprietarul fondului ce se expropriază este dator a face cunoscut administraţiei persoanele ce au dreptul de arenzi, de chirii, de uzufruct, de uz sau locuinţa, şi pe acelea cu drepturi de serbire în puterea unui titlu dat de proprietar sau la care el a participat. La din contra, proprietarul va rămânea singur răspunzător cu indemnizare către aceştia.
Ceilalţi interesaţi vor fi datori a se arata la administraţie în termenul de mai sus de 10 zile; la din contra, ei nu vor mai fi ascultaţi la fixarea indemnităţii.

Art. 34
Dispoziţiile legii de fata atingătoare de proprietari şi de creditorii lor, se vor aplica la uzufructuari şi la creditorii lor.
Art. 35
Administraţia notifică proprietarilor şi tuturor interesaţilor care au fost declaraţi, sau care s-au arătat în termenul statornicit prin art. 33, sumele ce oferă drept indemnitate. Ofertele se vor afişa conform art. 5 din legea de faţă; ele se vor face îndeosebi pentru că fiecare interesat să cunoască suma ce i se oferă pentru privaţiunea dreptului său.
Art. 36
Până în zece zile de la notificarea prescrisă prin art. 33, proprietarii şi ceilalţi interesaţi vor fi datori să declare în scris primirea lor, sau, dacă nu se mulţumesc cu ofertele ce au făcut, să arate suma pretenţiei lor.
Tăcerea proprietarilor sau a interesaţilor va fi considerată ca o declaraţie de mulţumire cu preţul oferit de administraţie.
Art. 37
La caz de expropriaţiune de averi de natura celor cuprinse la art. 18, se va urma în conformitate cu prescripţiunile art. 17.
Art. 38*)
Dacă ofertele administraţiei nu sunt primite în termenul prescris de art. 36, sau dacă va fi vorba de averi din cele arătate la art. 16 şi 17, cifra indemnităţii va fi hotărâtă după regulile arătate în capitolul următor.
*) Modificat prin Legea din 9 februarie 1900.
CAPITOLUL 2:Despre comisia de arbitri însărcinată cu fixarea indemnizării
Art. 39*)
În cazul când indemnitatea nu va putea fi regulată prin buna înţelegere, cifra ce se cuvine a se plăti se va fixa de către o comisie de arbitri.
*) Modificat prin Legea din 9 februarie 1900.
Art. 40*)
Aceasta comisie se va alcătui din trei arbitri, numiţi: unul de către partea expropriată, altul de către partea care urmăreşte exproprierea, şi cel de al treilea, care va prezida comisiunea arbitrala, va fi primul prezident al tribunalului cu mai multe secţiuni, prezidentul tribunalului cu o singura secţiune, şi, în caz de împiedicare, prezidentul sau judecătorul care îi ţine locul.
*) Modificat prin Legea din 9 februarie 1900.
Art. 41*)
În cazul când vor fi mai multe părţi interesate în aceeaşi proprietate, ele se vor înţelege între dânsele pentru numirea arbitrilor lor; la caz de neînţelegere, fiecare parte interesată îşi va numi un arbitru şi prezidentul tribunalului va trage la sorţi, cu trei zile înainte de scoaterea citaţiilor, care din aceşti arbitri va face parte din comisia arbitrala, şi va cita numai pe acela ieşit la sorţi.
*) Modificat prin Legea din 9 februarie 1900.
Art. 42*)
Prezidentul tribunalului va notifica părţilor interesate ca, în termen de 10 zile de la primirea notificării, să i se comunice numele, prenumele, profesia şi domiciliul arbitrilor aleşi de dânsele, precum şi declaraţia scrisă a arbitrilor aleşi ca primesc însărcinarea ce li s-a dat.
Aceasta notificare se va face după cum se arata la art. 22.
Alegerea domiciliului arbitrilor nu va putea fi altundeva decât în oraşul de reşedinţă al tribunalului situaţiei imobilului expropriat.
Când vreuna din părţi nu va fi notificat, în termenul prescris de articolul de mai sus, numele şi consimţământul arbitrului ales de dânsa, prezidentul tribunalului va trage la sorţi dintre magistraţii tribunalului pe arbitrul sau pe arbitrii care n-ar fi fost aleşi de părţi.
În caz când vor fi fixate a se judeca în aceeaşi zi mai multe pricini în care să nu fie arbitri desemnaţi de părţi se va face o singura tragere la sorţi, şi magistratul sau magistraţii ieşiţi pentru o afacere vor judeca la toate exproprierile din acea zi.
Menţiune despre tragerea la sorti se va face în procesul-verbal al fiecărei judecăţi.
*) Modificat prin Legea din 9 februarie 1900.


Art. 43*)
Comisia de arbitri va funcţiona la tribunalul situaţiunei imobilului.
După pronunţarea sentinţei de expropriere, administraţia va cere prezidentului tribunalului trimiterea afacerii înaintea comisiei de arbitri.
Prezidentul tribunalului va fixa termenul de judecată.
În timpul cât funcţionează Curtea cu juraţi nu se va soroci nici un termen pentru judecată exproprierilor.
*) Modificat prin Legea din 9 februarie 1900.
Art. 44*)
Prezidentul tribunalului trimite convocarea arbitrilor aleşi şi părţilor la domiciliul ales, şi în caz de nealegere, în modul arătat la art. 22, cu cel puţin 10 zile libere înainte, arătându-le ziua, ora şi locul întrunirii.
*) Modificat prin Legea din 9 februarie 1900.
Art. 45*)
Arbitrul care, după ce a primit însărcinarea ce i se încredinţase, va lipsi fără motiv legal, se va supune la o amenda de la 100 până la 500 lei, care se va pronunţa de către arbitrul prezident.
Arbitrul condamnat are dreptul să facă opoziţie în termen de 8 zile de la notificarea condamnării.
Această opoziţie se judecă definitiv de arbitrul prezident.
În caz de lipsa unui arbitru se va proceda conform art. 42, alin. IV, putându-se, în asemenea caz, amână judecata pentru a doua zi de lucru fără alte citaţii.
*) Modificat prin Legea din 9 februarie 1900.
Art. 46*)
Arbitrul prezident va lua pe lângă sine pe un grefier sau un ajutor. Acesta va supune pricinile de cercetat după rândul lor şi va încheia procesele-verbale.
*) Modificat prin Legea din 9 februarie 1900.


Art. 47*)
Constituindu-se comisia, arbitrii care nu fac parte din magistratura vor depune în şedinţă publică, cu mana pe cruce, următorul jurământ:
"Jur pe Sfânta cruce şi în frica lui Dumnezeu ca voiu judeca cu nepărtinire, cu dreptate şi în cuget curat".
Formula jurământului se va putea schimba după religia arbitrului.
*) Modificat prin Legea din 9 februarie 1900.
Art. 48*)
După depunerea jurământului, arbitrul prezident supune comisiei tabloul ofertelor şi al cererilor, planurile, etc., fondurilor ce se expropriază, precum şi dovezile aduse de părţi. Părţile sau împuterniciţii lor îşi arată observaţiile.
Comisia poate asculta toate persoanele de la care s-ar putea lumina. Ea poate merge la fata locului sau delega pe unul din membrii săi. Discuţia e publica; ea se poate continua şi în alte şedinţe.
*) Modificat prin Legea din 9 februarie 1900.
Art. 49*)
După cercetarea pricinii, arbitrul prezident ridica şedinţa şi comisia se retrage cu grefierul sau ajutorul lui în camera de chibzuire. Acolo, fără a putea ieşi, arbitrii hotărăsc în majoritate de voturi cifra indemnizărei.
La caz când fiecare din cei trei arbitri ar fixa o cifra deosebită, cifra intermediara, adică nici cea mai mica, nici cea mai mare, se va considera ca votată de majoritate. Spre exemplu, arbitrul A fixează cifra 10, arbitrul B cifra 50, arbitrul C cifra 20; indemnizarea va fi de 20. Hotărârea va fi motivată. Daca unul din arbitri rămâne în minoritate şi el va fi dator a-şi motiva opinia, refuzul de a o motiva va fi pedepsit cu amenda de 500 lei, pronunţată de arbitrul prezident, fără ca lipsa de motivare a minorităţii să poată atinge nulitatea deciziei majorităţii.
*) Modificat prin Legea din 9 februarie 1900.
Art. 50*)
Comisia arbitrală hotărăşte indemnităţi deosebite pentru fiecare reclamant, după titlul lui.
Dacă este proces sau pretenţiune de orice fel asupra însăşi fondului ce se expropriază, comisia arbitrală, fără a se împiedica de aceasta, hotărăşte numai indemnizarea, rămânând ca reclamanţii să-şi urmărească dreptul lor numai asupra preţului de indemnizare la instanţa competenta.
Uzuarul sau uzufructuarul este obligat a da cauţiune ca, la finele uzului sau uzufructului, va restitui suma ce înfăţişează valoarea imobilului expropriat.
*) Modificat prin Legea din 9 februarie 1900.
Art. 51*)
Comisia arbitrală, în nici un caz, nu poate hotărî un preţ mai mic decât cel oferit, sau mai mare decât cel cerut.
Dacă indemnizarea regulată de comisia arbitrală nu trece peste oferta administraţiei, părţile care vor fi refuzat-o se vor condamna la plata cheltuielilor.
Daca indemnizarea este egală cu cererea părţilor, administraţia va fi supusă la plata cheltuielilor.
Dacă indemnizarea este totodată superioara ofertei administraţiei şi inferioară cererii părţilor, cheltuielile se vor compensa în mod a fi purtate de către părţi şi administraţie în proporţie cu oferta sau cererea lor şi cu decizia comisiei arbitrale.
Orice individ care va fi cerut indemnizaţia, se va condamna la cheltuieli, oricare ar fi estimaţia comisiei arbitrale daca nu se va fi conformat dispoziţiilor art. 36.
*) Modificat prin Legea din 9 februarie 1900.
Art. 52*)
Decizia comisiei se va semna îndată. Daca unul din arbitri ar refuza să iscălească decizia sau părerea să osebită, acest refuz se va constata de arbitrul prezident în josul hotărârii; constatarea va tine loc de iscălitură.
Arbitrul-prezident va hotărî asupra cheltuielilor şi va ordona punerea administraţiei în stăpânirea lucrului expropriat, cu îndatorire de a consemna preţul; va putea ordona ca să se libereze, cu execuţie provizorie, părţii expropriate o parte din preţ.
Arbitrul-prezident va taxa cheltuielile al căror tarif este determinat printr-un regulament de administraţie publică. În taxa nu va cuprinde decât actele făcute în urma ofertei administraţiei; cheltuiala actelor anterioare rămâne în tot cazul, în sarcina administraţiei.
Tot dânsul va fixa definitiv plata arbitrilor, care nu fac parte din magistratura şi care au funcţionat. Aceasta plata nu va putea trece peste 200 lei de arbitru, în fiecare zi de şedinţa, în fiecare afacere judecată.
Această indemnitate va fi totdeauna în sarcina administraţiei ce expropriază.
*) Modificat prin Legea din 9 februarie 1900.
Art. 53*)
Hotărârea comisiei arbitrale este supusă apelului în termen de 10 zile de la pronunţare.
Apelul se va face prin simpla declaraţie la grefa tribunalului.
Prezidentul tribunalului va fi obligat ca, în termen de trei zile de la declararea apelului, să trimită dosarul şi cu toate actele la Curtea de apel respectivă.
Apelul se va judeca de Curtea de apel de urgenţă şi cu precădere, în termen de 15 zile de la primirea dosarului şi fără citaţii.
Decizia Curţii de apel, ca şi a comisiei de arbitri, se dă fără drept de opoziţie.
În caz de divergenţă, Curtea se va completa cu cinci membri, chiar în acea zi sau cel mult în ziua următoare.
*) Modificat prin Legea din 9 februarie 1900.
Art. 54*)
Decizia Curţii de apel se va putea ataca cu recurs în casaţie, în termen de 10 zile de la pronunţare, pentru violarea art. 50 şi 51 din aceasta lege şi pentru toate cazurile prevăzute în legea organica a Curţii de casaţie.
Prezidentul Curţii de apel va trimite dosarul la Curtea de casaţie în termen de trei zile de la primirea recursului. Curtea de casaţie va judeca recursul de urgenta şi cu precădere în termen de 10 zile de la primirea dosarului fără opoziţie.
*) Modificat prin Legea din 9 februarie 1900.
Art. 55*)
Daca o decizie a Curţii se va casa, afacerea se va trimite la o altă Curte de apel, care va judeca după aceeaşi procedura.
*) Modificat prin Legea din 9 februarie 1900.
Art. 56*)
Deciziile comisiei de arbitri şi ale Curţilor de apel se vor trece într-un registru special ce se va ţine la fiecare tribunal şi Curte de apel.
*) Modificat prin Legea din 9 februarie 1900.

CAPITOLUL 3: Despre regulile după care urmează a se fixa despăgubirea
Art. 57*)
Comisia de arbitri va fixa în bani, pentru fondul cuprins în hotărârea de expropriere a tribunalului, câtimea indemnităţii cuvenita proprietarului, după valoarea fondului pentru proprietari în momentul exproprierii.
Comisia de arbitri judeca sinceritatea titlurilor şi efectul actelor care ar fi de natura a modifica evaluarea indemnizării.
*) Modificat prin Legea din 9 februarie 1900.
Art. 58*)
Arbitrii se vor baza, pentru fixarea indemnităţii, pe toate elementele de natura a forma convingerea lor, cum: venitul imobilului astfel cum rezulta din rolurile contribuţiunilor directe şi din contractele de închiriere sau arendare cu data certa anterioară, îndeplinirea formalităţilor prevăzute la art. 5, preţul cu care a fost cumpărat rezultând din actele de cumpărare cu data certa, preţul cu care se vând obişnuit imobilele de acelaşi fel în localitate şi alte asemenea; vor fi în drept să ţină socoteala şi de cheltuielile de lux sau de plăcere, chiar când dânsele n-ar fi sporit valoarea venala a imobilelor; vor tine în socoteala şi toate daunele rezultând pentru expropriat din faptul deposedării lui.*)
*) Modificat prin Legea din 9 februarie 1900.
*) La finitul Legii modificatoare din 9 februarie 1900, se află adăugat următorul art. II care lămureşte următoarele:

"Art. 2
În toate articolele Legii din 20 octombrie 1864, care nu sunt modificate în vreo altă dispoziţie a lor, se vor înlocui cuvintele: "jude-director, juriul şi jurat" prin cuvintele: "arbitru-prezident, comisie-arbitrala şi arbitru".
Termenele din aceasta lege se vor socoti pe zile libere. Procedura va fi gratuita înaintea comisiei de arbitri şi a Curţii de apel.
Art. 59
Întâmplându-se ca însăşi administraţia să contesteze proprietarului expropriat dreptul la o indemnitate, comisia arbitrala totuşi va fixa câtimea indemnităţii aşa ca şi când i s-ar cuveni.
Arbitrul-prezident însă va regula ca banii indemnităţei să stea în depozit până la terminarea procesului pe calea judecăţii sau învoielii.
Art. 60
Dacă din cauza de utilitate publică urmează a se cumpăra parte din edificiuri, iar proprietarii lor prin o declaraţie formală adresată arbitrului-prezident în termenul prevăzut la art. 36 ar cere cumpărare în total, atunci acelea se vor cumpăra în întregime.
Asemenea vor avea proprietarii dreptul a cere cumpărarea pământului întreg, în caz când prin expropriaţiune s-ar reduce partea rămasă la o a patra parte, şi dacă această parte va fi mai mica de 10 arii, şi proprietarul nu va poseda nici un alt loc alături.
Art. 61
Daca partea de imobil ce rămâne proprietarului prin însuşi executarea lucrărilor urmează a căpăta o sporire imediată şi specială, atunci juriul la evaluarea câtimei indemnităţei, va ţinea în seama aceasta sporire pana la compensaţiune.
Art. 62

Nu se va da nici o despăgubire pentru acele îmbunătăţiri, zidiri şi construcţiuni, despre care, după epoca înfiinţării lor şi după alte împrejurări, juriul va dobândi convicţiunea ca s-au făcut cu scop de a spori câtimea indemnităţei.
CAPITOLUL 4:Despre plata indemnităţei
Art. 63
Indemnizările regulate de comisia arbitrala se vor achita în mana celor în drept, înaintea luării în posesiune. Daca aceştia refuză de a le primi, luarea în stăpânire va avea loc după oferta reală prin depunerea preţului la casa de depozite şi consemnaţiuni.
Daca este a se executa lucrări de stat sau de district, ofertele reale se pot efectua prin mijlocirea unui mandat egal cu suma de indemnizare regulată de comisia arbitrala; acest mandat emis de către ordonatorul competent, se va plăti la casa publică la care este îndreptat.
Nu se vor face oferte reale, daca vor exista inscripţiuni asupra imobilului expropriat sau alte piedici asupra vărsării banilor în mana celor în drept. În acest caz va fi îndestul ca sumele ce datorează administraţia să se consemneze, spre a se împărţi în urma după regulile dreptului comun.
Art. 64
Daca în curs de 6 luni de la hotărârea de expropriere, administraţia nu cere de la tribunal fixarea indemnizaţiei, atunci părţile sunt în drept a reclama.
Spre fixarea indemnităţei, dacă valoarea ei în timp de trei luni se va depune la casa de depozite şi consemnaţiuni, spre a se slobozi celor în drept, după expirarea acestui termen, părţile expropriate vor putea cere dobânzi relative conform codicei civile.
Dispoziţiunea precedentă nu se va aplica la vânzările făcute de buna voie, deşi din cauza de interes public. Acestea rămân sub imperiul dreptului comun.
TITLUL VI:Dispoziţiuni diferite
Art. 65
Toate contractele de vânzări, chitanţe şi altele relative la cumpărarea de fonduri se vor face prin tribunal; copii legalizate după dânsele se vor trimite la administraţia domeniilor sau la consiliile respective.
Toate cumpărările de imobile cu bani proveniţi din vânzarea fondurilor dotali a minorilor, etc. cu un cuvânt, toate cazurile unde tribunalul va fi în drept şi va şi hotărî chipul întrebuinţării indemnităţei, aceste tranzacţiuni vor fi scutite de orice taxe relative cerute de lege.
Art. 66
Daca un proprietar va fi primit ofertele administraţiei, suma indemnizărei va trebui, dacă el o va cere şi dacă n-a fost nici o contestare din partea vreunei a treia părţi în termenul prescris la art. 36, a se vărsa la casa de depozit şi ca să se dea sau să se împartă celor în drept după regulile dreptului comun.
Art. 67
Daca pământurile cumpărate pentru lucrările de utilitate publică, nu se vor mai întrebuinţa spre acest finit, atunci foştii proprietari sau urmaşii lor vor fi în drept a reclama înapoierea lor.

Preţul lor se va hotărî prin alcătuirea de buna voie; la caz de neînţelegere, prin comisia arbitrala după formele mai sus arătate.

Niciodată însă comisia arbitrala nu va fi în drept a hotărî un preţ mai mare decât indemnizarea dată pentru acele pământuri.
(Adaos. Legea din 7 Iunie 1913). Numai în cazul când autoritatea expropriantă ar renunţa a mai face lucrarea de utilitate publică pentru care s-a făcut exproprierea, foştii proprietari vor avea dreptul să se folosească de dispoziţiile art. 67 din Legea de expropriere.
În cazul în care însă lucrarea de utilitate publica a fost efectuată în parte sau în total, foştii proprietari nu vor mai putea revendica resturile de terenuri rămase autorităţii expropriante din exproprieri.
Art. 68
Administraţia, în privirea pământurilor arătate la art. precedent va trebui să anunţe vânzarea lor în forma prescrisă la art. 5. În trei luni de la publicaţiune, foştii proprietari ce vor voi a face întrebuinţarea de drepturi rezervat prin art. 67, vor trebui să facă formal cunoscut intenţia lor, şi în o luna de la fixarea pretenţiunei, vor fi datori de a depune la tribunal banii după care administraţia va fi datoare a le slobozi actul de răscumpărare; la din contra, vor pierde dreptul rezervat prin art. 67.
TITLUL VII:Măsuri excepţionale
Art. 69
Urmând necesitate de a se lua în stăpânire de urgenţă pământuri fără clădiri, dar supuse expropriaţiunei, urgenţa se va declara specială prin însuşi actul declarator utilităţii publice, sau prin Ordonanţa Domnească la caz de interes general.
Art. 70
În acest caz, după hotărârea de expropriaţiune, se vor trimite la tribunalul judeţului atât aceasta hotărâre cât şi actele relative şi suma oferita de administraţie.
Preşedintele tribunalului va împărtăşi acestea atât proprietarului cât şi ţiitorului fondului şi îl va cita cu termen cel puţin de trei zile.
Art. 71
La termenul fixat, îndrituiţii asupra fondului sau datori a se infatisa şi a declara suma ce pretind. Neînfăţişându-se, tribunalul procedează în lipsa.
Art. 72
Tribunalul fixează la termenul arătat la art. 70, în puterea dovezilor înfăţişate de administraţie, sau cel mult în cinci zile de la acel termen, după o prealabilă cercetare la faţa locului printr-un delegat al sau, câtimea indemnităţei provizorie.
Art. 73
Câtimea indemnităţei hotărâta de tribunal se va primi de dansul, împreună cu o suma corespunzătoare la dobânda relativă pe timp de un an.
Art. 74
După depunerea indemnităţei şi după o citaţiune a părţilor interesate cu termen de cinci zile, tribunalul hotărăşte punerea în stăpânire a administraţiei.
Art. 75
Ambele hotărâri ale tribunalului, atât cea relativa la indemnitate cat şi cea relativă la punerea în stăpânire nu vor fi supuse nici opoziţiei, nici apelului.
Art. 76
După intrarea în posesiune a administraţiei, se va paşi, după cererea părţilor la fixarea definitivă a indemnităţei conform titlului V din prezenta lege.
Art. 77
Dacă câtimea indemnităţei, ce se va hotârî, va fi mai mare decât cea statornicită de tribunal, atunci diferenţa se va depune de administraţie în depozitul tribunalului, în cincisprezece zile de la înştiinţarea ce îi va face tribunalul.
Art. 78
Formalităţile prescrise prin titlul I şi II din această lege, nu sunt aplicabile la lucrările militare.
Pentru aceste lucrări o Ordonanţă Domnească va determina pământurile care sunt supuse la expropriere.
Art. 79
Drumurile mari astăzi existente, afară de raza oraşului, trebuie să aibă o lărgime de 26 metri.
Ele constituie o serbire asupra fondurilor unde se află.
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 0 din data de 20 octombrie 1864