Titlul v - Despre regularea indemnizării CAPITOLUL 1: Măsuri pregătitoare - Lege din 1864 de expropriaţiune pentru cauză de utilitate publică

M.Of. 0

În vigoare
Versiune de la: 20 Octombrie 1864
TITLUL V:Despre regularea indemnizării

CAPITOLUL 1: Măsuri pregătitoare
Art. 33
În zece zile de la data notificării hotărârii prescrise prin art. 22, proprietarul fondului ce se expropriază este dator a face cunoscut administraţiei persoanele ce au dreptul de arenzi, de chirii, de uzufruct, de uz sau locuinţa, şi pe acelea cu drepturi de serbire în puterea unui titlu dat de proprietar sau la care el a participat. La din contra, proprietarul va rămânea singur răspunzător cu indemnizare către aceştia.
Ceilalţi interesaţi vor fi datori a se arata la administraţie în termenul de mai sus de 10 zile; la din contra, ei nu vor mai fi ascultaţi la fixarea indemnităţii.

Art. 34
Dispoziţiile legii de fata atingătoare de proprietari şi de creditorii lor, se vor aplica la uzufructuari şi la creditorii lor.
Art. 35
Administraţia notifică proprietarilor şi tuturor interesaţilor care au fost declaraţi, sau care s-au arătat în termenul statornicit prin art. 33, sumele ce oferă drept indemnitate. Ofertele se vor afişa conform art. 5 din legea de faţă; ele se vor face îndeosebi pentru că fiecare interesat să cunoască suma ce i se oferă pentru privaţiunea dreptului său.
Art. 36
Până în zece zile de la notificarea prescrisă prin art. 33, proprietarii şi ceilalţi interesaţi vor fi datori să declare în scris primirea lor, sau, dacă nu se mulţumesc cu ofertele ce au făcut, să arate suma pretenţiei lor.
Tăcerea proprietarilor sau a interesaţilor va fi considerată ca o declaraţie de mulţumire cu preţul oferit de administraţie.
Art. 37
La caz de expropriaţiune de averi de natura celor cuprinse la art. 18, se va urma în conformitate cu prescripţiunile art. 17.
Art. 38*)
Dacă ofertele administraţiei nu sunt primite în termenul prescris de art. 36, sau dacă va fi vorba de averi din cele arătate la art. 16 şi 17, cifra indemnităţii va fi hotărâtă după regulile arătate în capitolul următor.
*) Modificat prin Legea din 9 februarie 1900.
CAPITOLUL 2:Despre comisia de arbitri însărcinată cu fixarea indemnizării
Art. 39*)
În cazul când indemnitatea nu va putea fi regulată prin buna înţelegere, cifra ce se cuvine a se plăti se va fixa de către o comisie de arbitri.
*) Modificat prin Legea din 9 februarie 1900.
Art. 40*)
Aceasta comisie se va alcătui din trei arbitri, numiţi: unul de către partea expropriată, altul de către partea care urmăreşte exproprierea, şi cel de al treilea, care va prezida comisiunea arbitrala, va fi primul prezident al tribunalului cu mai multe secţiuni, prezidentul tribunalului cu o singura secţiune, şi, în caz de împiedicare, prezidentul sau judecătorul care îi ţine locul.
*) Modificat prin Legea din 9 februarie 1900.
Art. 41*)
În cazul când vor fi mai multe părţi interesate în aceeaşi proprietate, ele se vor înţelege între dânsele pentru numirea arbitrilor lor; la caz de neînţelegere, fiecare parte interesată îşi va numi un arbitru şi prezidentul tribunalului va trage la sorţi, cu trei zile înainte de scoaterea citaţiilor, care din aceşti arbitri va face parte din comisia arbitrala, şi va cita numai pe acela ieşit la sorţi.
*) Modificat prin Legea din 9 februarie 1900.
Art. 42*)
Prezidentul tribunalului va notifica părţilor interesate ca, în termen de 10 zile de la primirea notificării, să i se comunice numele, prenumele, profesia şi domiciliul arbitrilor aleşi de dânsele, precum şi declaraţia scrisă a arbitrilor aleşi ca primesc însărcinarea ce li s-a dat.
Aceasta notificare se va face după cum se arata la art. 22.
Alegerea domiciliului arbitrilor nu va putea fi altundeva decât în oraşul de reşedinţă al tribunalului situaţiei imobilului expropriat.
Când vreuna din părţi nu va fi notificat, în termenul prescris de articolul de mai sus, numele şi consimţământul arbitrului ales de dânsa, prezidentul tribunalului va trage la sorţi dintre magistraţii tribunalului pe arbitrul sau pe arbitrii care n-ar fi fost aleşi de părţi.
În caz când vor fi fixate a se judeca în aceeaşi zi mai multe pricini în care să nu fie arbitri desemnaţi de părţi se va face o singura tragere la sorţi, şi magistratul sau magistraţii ieşiţi pentru o afacere vor judeca la toate exproprierile din acea zi.
Menţiune despre tragerea la sorti se va face în procesul-verbal al fiecărei judecăţi.
*) Modificat prin Legea din 9 februarie 1900.


Art. 43*)
Comisia de arbitri va funcţiona la tribunalul situaţiunei imobilului.
După pronunţarea sentinţei de expropriere, administraţia va cere prezidentului tribunalului trimiterea afacerii înaintea comisiei de arbitri.
Prezidentul tribunalului va fixa termenul de judecată.
În timpul cât funcţionează Curtea cu juraţi nu se va soroci nici un termen pentru judecată exproprierilor.
*) Modificat prin Legea din 9 februarie 1900.
Art. 44*)
Prezidentul tribunalului trimite convocarea arbitrilor aleşi şi părţilor la domiciliul ales, şi în caz de nealegere, în modul arătat la art. 22, cu cel puţin 10 zile libere înainte, arătându-le ziua, ora şi locul întrunirii.
*) Modificat prin Legea din 9 februarie 1900.
Art. 45*)
Arbitrul care, după ce a primit însărcinarea ce i se încredinţase, va lipsi fără motiv legal, se va supune la o amenda de la 100 până la 500 lei, care se va pronunţa de către arbitrul prezident.
Arbitrul condamnat are dreptul să facă opoziţie în termen de 8 zile de la notificarea condamnării.
Această opoziţie se judecă definitiv de arbitrul prezident.
În caz de lipsa unui arbitru se va proceda conform art. 42, alin. IV, putându-se, în asemenea caz, amână judecata pentru a doua zi de lucru fără alte citaţii.
*) Modificat prin Legea din 9 februarie 1900.
Art. 46*)
Arbitrul prezident va lua pe lângă sine pe un grefier sau un ajutor. Acesta va supune pricinile de cercetat după rândul lor şi va încheia procesele-verbale.
*) Modificat prin Legea din 9 februarie 1900.


Art. 47*)
Constituindu-se comisia, arbitrii care nu fac parte din magistratura vor depune în şedinţă publică, cu mana pe cruce, următorul jurământ:
"Jur pe Sfânta cruce şi în frica lui Dumnezeu ca voiu judeca cu nepărtinire, cu dreptate şi în cuget curat".
Formula jurământului se va putea schimba după religia arbitrului.
*) Modificat prin Legea din 9 februarie 1900.
Art. 48*)
După depunerea jurământului, arbitrul prezident supune comisiei tabloul ofertelor şi al cererilor, planurile, etc., fondurilor ce se expropriază, precum şi dovezile aduse de părţi. Părţile sau împuterniciţii lor îşi arată observaţiile.
Comisia poate asculta toate persoanele de la care s-ar putea lumina. Ea poate merge la fata locului sau delega pe unul din membrii săi. Discuţia e publica; ea se poate continua şi în alte şedinţe.
*) Modificat prin Legea din 9 februarie 1900.
Art. 49*)
După cercetarea pricinii, arbitrul prezident ridica şedinţa şi comisia se retrage cu grefierul sau ajutorul lui în camera de chibzuire. Acolo, fără a putea ieşi, arbitrii hotărăsc în majoritate de voturi cifra indemnizărei.
La caz când fiecare din cei trei arbitri ar fixa o cifra deosebită, cifra intermediara, adică nici cea mai mica, nici cea mai mare, se va considera ca votată de majoritate. Spre exemplu, arbitrul A fixează cifra 10, arbitrul B cifra 50, arbitrul C cifra 20; indemnizarea va fi de 20. Hotărârea va fi motivată. Daca unul din arbitri rămâne în minoritate şi el va fi dator a-şi motiva opinia, refuzul de a o motiva va fi pedepsit cu amenda de 500 lei, pronunţată de arbitrul prezident, fără ca lipsa de motivare a minorităţii să poată atinge nulitatea deciziei majorităţii.
*) Modificat prin Legea din 9 februarie 1900.
Art. 50*)
Comisia arbitrală hotărăşte indemnităţi deosebite pentru fiecare reclamant, după titlul lui.
Dacă este proces sau pretenţiune de orice fel asupra însăşi fondului ce se expropriază, comisia arbitrală, fără a se împiedica de aceasta, hotărăşte numai indemnizarea, rămânând ca reclamanţii să-şi urmărească dreptul lor numai asupra preţului de indemnizare la instanţa competenta.
Uzuarul sau uzufructuarul este obligat a da cauţiune ca, la finele uzului sau uzufructului, va restitui suma ce înfăţişează valoarea imobilului expropriat.
*) Modificat prin Legea din 9 februarie 1900.
Art. 51*)
Comisia arbitrală, în nici un caz, nu poate hotărî un preţ mai mic decât cel oferit, sau mai mare decât cel cerut.
Dacă indemnizarea regulată de comisia arbitrală nu trece peste oferta administraţiei, părţile care vor fi refuzat-o se vor condamna la plata cheltuielilor.
Daca indemnizarea este egală cu cererea părţilor, administraţia va fi supusă la plata cheltuielilor.
Dacă indemnizarea este totodată superioara ofertei administraţiei şi inferioară cererii părţilor, cheltuielile se vor compensa în mod a fi purtate de către părţi şi administraţie în proporţie cu oferta sau cererea lor şi cu decizia comisiei arbitrale.
Orice individ care va fi cerut indemnizaţia, se va condamna la cheltuieli, oricare ar fi estimaţia comisiei arbitrale daca nu se va fi conformat dispoziţiilor art. 36.
*) Modificat prin Legea din 9 februarie 1900.
Art. 52*)
Decizia comisiei se va semna îndată. Daca unul din arbitri ar refuza să iscălească decizia sau părerea să osebită, acest refuz se va constata de arbitrul prezident în josul hotărârii; constatarea va tine loc de iscălitură.
Arbitrul-prezident va hotărî asupra cheltuielilor şi va ordona punerea administraţiei în stăpânirea lucrului expropriat, cu îndatorire de a consemna preţul; va putea ordona ca să se libereze, cu execuţie provizorie, părţii expropriate o parte din preţ.
Arbitrul-prezident va taxa cheltuielile al căror tarif este determinat printr-un regulament de administraţie publică. În taxa nu va cuprinde decât actele făcute în urma ofertei administraţiei; cheltuiala actelor anterioare rămâne în tot cazul, în sarcina administraţiei.
Tot dânsul va fixa definitiv plata arbitrilor, care nu fac parte din magistratura şi care au funcţionat. Aceasta plata nu va putea trece peste 200 lei de arbitru, în fiecare zi de şedinţa, în fiecare afacere judecată.
Această indemnitate va fi totdeauna în sarcina administraţiei ce expropriază.
*) Modificat prin Legea din 9 februarie 1900.
Art. 53*)
Hotărârea comisiei arbitrale este supusă apelului în termen de 10 zile de la pronunţare.
Apelul se va face prin simpla declaraţie la grefa tribunalului.
Prezidentul tribunalului va fi obligat ca, în termen de trei zile de la declararea apelului, să trimită dosarul şi cu toate actele la Curtea de apel respectivă.
Apelul se va judeca de Curtea de apel de urgenţă şi cu precădere, în termen de 15 zile de la primirea dosarului şi fără citaţii.
Decizia Curţii de apel, ca şi a comisiei de arbitri, se dă fără drept de opoziţie.
În caz de divergenţă, Curtea se va completa cu cinci membri, chiar în acea zi sau cel mult în ziua următoare.
*) Modificat prin Legea din 9 februarie 1900.
Art. 54*)
Decizia Curţii de apel se va putea ataca cu recurs în casaţie, în termen de 10 zile de la pronunţare, pentru violarea art. 50 şi 51 din aceasta lege şi pentru toate cazurile prevăzute în legea organica a Curţii de casaţie.
Prezidentul Curţii de apel va trimite dosarul la Curtea de casaţie în termen de trei zile de la primirea recursului. Curtea de casaţie va judeca recursul de urgenta şi cu precădere în termen de 10 zile de la primirea dosarului fără opoziţie.
*) Modificat prin Legea din 9 februarie 1900.
Art. 55*)
Daca o decizie a Curţii se va casa, afacerea se va trimite la o altă Curte de apel, care va judeca după aceeaşi procedura.
*) Modificat prin Legea din 9 februarie 1900.
Art. 56*)
Deciziile comisiei de arbitri şi ale Curţilor de apel se vor trece într-un registru special ce se va ţine la fiecare tribunal şi Curte de apel.
*) Modificat prin Legea din 9 februarie 1900.

CAPITOLUL 3: Despre regulile după care urmează a se fixa despăgubirea
Art. 57*)
Comisia de arbitri va fixa în bani, pentru fondul cuprins în hotărârea de expropriere a tribunalului, câtimea indemnităţii cuvenita proprietarului, după valoarea fondului pentru proprietari în momentul exproprierii.
Comisia de arbitri judeca sinceritatea titlurilor şi efectul actelor care ar fi de natura a modifica evaluarea indemnizării.
*) Modificat prin Legea din 9 februarie 1900.
Art. 58*)
Arbitrii se vor baza, pentru fixarea indemnităţii, pe toate elementele de natura a forma convingerea lor, cum: venitul imobilului astfel cum rezulta din rolurile contribuţiunilor directe şi din contractele de închiriere sau arendare cu data certa anterioară, îndeplinirea formalităţilor prevăzute la art. 5, preţul cu care a fost cumpărat rezultând din actele de cumpărare cu data certa, preţul cu care se vând obişnuit imobilele de acelaşi fel în localitate şi alte asemenea; vor fi în drept să ţină socoteala şi de cheltuielile de lux sau de plăcere, chiar când dânsele n-ar fi sporit valoarea venala a imobilelor; vor tine în socoteala şi toate daunele rezultând pentru expropriat din faptul deposedării lui.*)
*) Modificat prin Legea din 9 februarie 1900.
*) La finitul Legii modificatoare din 9 februarie 1900, se află adăugat următorul art. II care lămureşte următoarele:

"Art. 2
În toate articolele Legii din 20 octombrie 1864, care nu sunt modificate în vreo altă dispoziţie a lor, se vor înlocui cuvintele: "jude-director, juriul şi jurat" prin cuvintele: "arbitru-prezident, comisie-arbitrala şi arbitru".
Termenele din aceasta lege se vor socoti pe zile libere. Procedura va fi gratuita înaintea comisiei de arbitri şi a Curţii de apel.
Art. 59
Întâmplându-se ca însăşi administraţia să contesteze proprietarului expropriat dreptul la o indemnitate, comisia arbitrala totuşi va fixa câtimea indemnităţii aşa ca şi când i s-ar cuveni.
Arbitrul-prezident însă va regula ca banii indemnităţei să stea în depozit până la terminarea procesului pe calea judecăţii sau învoielii.
Art. 60
Dacă din cauza de utilitate publică urmează a se cumpăra parte din edificiuri, iar proprietarii lor prin o declaraţie formală adresată arbitrului-prezident în termenul prevăzut la art. 36 ar cere cumpărare în total, atunci acelea se vor cumpăra în întregime.
Asemenea vor avea proprietarii dreptul a cere cumpărarea pământului întreg, în caz când prin expropriaţiune s-ar reduce partea rămasă la o a patra parte, şi dacă această parte va fi mai mica de 10 arii, şi proprietarul nu va poseda nici un alt loc alături.
Art. 61
Daca partea de imobil ce rămâne proprietarului prin însuşi executarea lucrărilor urmează a căpăta o sporire imediată şi specială, atunci juriul la evaluarea câtimei indemnităţei, va ţinea în seama aceasta sporire pana la compensaţiune.
Art. 62

Nu se va da nici o despăgubire pentru acele îmbunătăţiri, zidiri şi construcţiuni, despre care, după epoca înfiinţării lor şi după alte împrejurări, juriul va dobândi convicţiunea ca s-au făcut cu scop de a spori câtimea indemnităţei.
CAPITOLUL 4:Despre plata indemnităţei
Art. 63
Indemnizările regulate de comisia arbitrala se vor achita în mana celor în drept, înaintea luării în posesiune. Daca aceştia refuză de a le primi, luarea în stăpânire va avea loc după oferta reală prin depunerea preţului la casa de depozite şi consemnaţiuni.
Daca este a se executa lucrări de stat sau de district, ofertele reale se pot efectua prin mijlocirea unui mandat egal cu suma de indemnizare regulată de comisia arbitrala; acest mandat emis de către ordonatorul competent, se va plăti la casa publică la care este îndreptat.
Nu se vor face oferte reale, daca vor exista inscripţiuni asupra imobilului expropriat sau alte piedici asupra vărsării banilor în mana celor în drept. În acest caz va fi îndestul ca sumele ce datorează administraţia să se consemneze, spre a se împărţi în urma după regulile dreptului comun.
Art. 64
Daca în curs de 6 luni de la hotărârea de expropriere, administraţia nu cere de la tribunal fixarea indemnizaţiei, atunci părţile sunt în drept a reclama.
Spre fixarea indemnităţei, dacă valoarea ei în timp de trei luni se va depune la casa de depozite şi consemnaţiuni, spre a se slobozi celor în drept, după expirarea acestui termen, părţile expropriate vor putea cere dobânzi relative conform codicei civile.
Dispoziţiunea precedentă nu se va aplica la vânzările făcute de buna voie, deşi din cauza de interes public. Acestea rămân sub imperiul dreptului comun.