Secţiunea 3 - 4.3 Evaluarea impactului schimbărilor climatice în context transfrontieră - Ghid din 2020 referitor la evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, care reprezintă adaptarea la cerinţele legislaţiei naţionale a ghidului pentru implementarea art. 7 din Directiva EIA elaborat de JASPERS în 2013
M.Of. 211 bis
În vigoare Versiune de la: 16 Martie 2020
SECŢIUNEA 3:4.3 Evaluarea impactului schimbărilor climatice în context transfrontieră
- Anexa IV la DEIM include trimiterea directă la climă şi schimbările climatice în două dispoziţii. Accentul se pune pe două aspecte distincte ale problematicii schimbărilor climatice:
- Atenuarea schimbărilor climatice: aceasta ia în considerare impactul pe care proiectul îl va avea asupra schimbărilor climatice, în principal prin emisiile de gaze cu efect de seră;
- Adaptarea la schimbările climatice: aceasta ţine seama de vulnerabilitatea proiectului la schimbările viitoare ale climei şi la capacitatea sa de adaptare la impactul schimbărilor climatice, care poate fi incertă.
În 2013, Comisia Europeană a emis un ghid privind integrarea schimbărilor climatice şi a biodiversităţii în evaluarea impactului asupra mediului. Acest ghid oferă informaţii despre aspectele legale ale înţelegerii acestor aspecte în evaluarea impactului asupra mediului, beneficiile şi provocările legate de integrarea acestora în procedurile de evaluare şi abordările metodologice detaliate pentru efectuarea evaluărilor privind aceste aspecte.
Atenuarea schimbărilor climatice. Impactul proiectului asupra schimbărilor climatice
Majoritatea proiectelor vor avea un impact negativ asupra emisiilor de gaze cu efect de seră, comparativ cu scenariul de bază, prin construirea şi funcţionarea acestora şi prin activităţile indirecte care apar din cauza proiectului. RIM trebuie să includă o evaluare a emisiilor directe şi indirecte de gaze cu efect de seră ale proiectului, în cazul în care aceste impacturi sunt considerate semnificative:
- emisiile directe de gaze cu efect de seră generate de construirea proiectului şi de funcţionarea acestuia pe durata sa de viaţă (de exemplu, de la arderea combustibililor fosili pe amplasament sau de la utilizarea de energie).
- emisiile de gaze cu efect de seră generate sau evitate ca urmare a altor activităţi încurajate de proiect (impact indirect), de exemplu:
-- Infrastructura de transport: creşterea sau evitarea emisiilor de carbon ca urmare a utilizării energiei pentru funcţionarea Proiectului
-- Dezvoltarea comercială: emisiile de carbon datorate transportului consumatorilor în zona comercială unde se află Proiectul.
Evaluarea trebuie să ţină seama de obiectivele relevante de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel naţional, regional şi local, acolo unde acestea sunt disponibile. EIM poate, de asemenea, să evalueze măsura în care Proiectele contribuie la aceste obiective prin reducerea emisiilor de GES, precum şi să identifice oportunităţi de reducere a emisiilor de GES prin măsuri alternative.
Adaptarea la schimbările climatice: vulnerabilitatea proiectului la schimbări climatice
Directiva impune, de asemenea, ca evaluările impactului asupra mediului să ia în considerare impactul pe care schimbările climatice îl pot avea asupra proiectului în sine şi măsura în care proiectul se va putea adapta eventualelor schimbări climatice pe parcursul vieţii sale. Acest aspect al problemei schimbărilor climatice poate fi deosebit de provocator deoarece:
1.solicită celor care efectuează evaluarea să ia în considerare impactul mediului înconjurător (climatul în acest caz) asupra proiectului, mai degrabă decât invers şi
2.implică adesea un grad considerabil de incertitudine, având în vedere că prezicerea efectelor schimbărilor climatice reale, în special la nivel local, reprezintă o provocare. În acest scop, analiza EIM ar trebui să ia în considerare tendinţele şi evaluarea riscurilor.
În aprilie 2013, Comisia Europeană a adoptat Strategia UE de adaptare la schimbările climatice (COM (2013) 216 final), care stabileşte un cadru pentru pregătirea UE la impactul schimbărilor climatice acum şi în viitor. Unul dintre obiectivele sale principale este legat de promovarea unui proces decizional bazat pe informaţii relevante - scop în care a fost lansată Platforma europeană de adaptare la climă (CLIMATE-ADAPT), care a fost concepută ca o platformă web pentru a sprijini factorii politici de decizie la nivel european, naţional, regional şi local, la dezvoltarea măsurilor şi politicilor de adaptare la schimbările climatice. Strategia cuprinde un set de documente care sunt utile pentru o gamă largă de părţi interesate.
În vederea includerii măsurilor de adaptare la schimbările climatice în cadrul RIM-urilor, sunt foarte utile o serie de documente disponibile la nivel de UE, cum ar fi: "Adaptarea infrastructurii la schimbările climatice" (SWD (2013) 137 final), Ghidul pentru managerii de proiect: Importanţa deosebită a investiţiilor vulnerabile la schimbările climatice (DG Climate Action).
Integrarea considerentelor de atenuare a efectelor schimbărilor climatice în EIM
Evaluarea efectivă a măsurilor de atenuare a efectelor schimbărilor climatice în cadrul RIM este puternic dependentă de metodologia utilizată şi există deja o serie de metodologii standardizate pentru calcularea emisiilor de gaze cu efect de seră. Metodologia utilizată în cazul specific în cauză precum şi aspecte legate de colectarea datelor, sunt importante. Calculul impactului direct este mai simplu decât calculul impactului indirect - iar evaluările se vor baza pe estimări în unele cazuri.
Ghidul Comisiei Europene privind integrarea schimbărilor climatice şi a biodiversităţii în EIM identifică principalele surse europene de date, inclusiv arhive de date şi baze de date disponibile online, considerate utile atunci când se integrează schimbările climatice în EIM. Acest ghiduri furnizează, de asemenea, link-uri către softuri de calcul a emisiilor de carbon şi către alte metodologii, inclusiv metodologia de calcul a emisiilor absolute şi relative de GES promovată de Banca Europeană de Investiţii (BEI) (BEI - Metodologie pentru evaluarea emisiilor de gaze cu efect de seră şi a variaţiilor emisiilor).
La nivel global, în 2011, Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice a emis un document intitulat "Evaluarea impactului şi vulnerabilităţii schimbărilor climatice, luarea deciziilor de adaptare în cunoştinţă de cauză" (CCONUSC, Repere ale contribuţiei programului de lucru Nairobi. Evaluarea impactului şi a vulnerabilităţii schimbărilor efectelor schimbărilor climatice, luarea deciziilor de adaptare în cunoştinţă de cauză) care conţine secţiunile despre, inter alia, dezvoltarea şi diseminarea metodelor şi a instrumentelor, furnizarea de date şi informaţii şi evaluarea impactului şi a vulnerabilităţii la scări diferite şi în diferite sectoare.
Evaluarea ciclului de viaţă (LCA) poate fi utilizată pentru a lua în considerare echilibrul global al emisiilor de gaze cu efect de seră directe şi indirecte ale unui proiect.
Integrarea considerentelor de adaptare la schimbările climatice în EIM
După cum s-a discutat mai sus, integrarea considerentelor de adaptare la schimbările climatice în EIM este o provocare: necesită o schimbare în gândirea evaluărilor şi luarea în considerare a eventualelor riscuri şi incertitudini pe termen lung. Îmbunătăţirile recente ale bazelor de date pentru a înţelege impactul schimbărilor climatice şi riscurile pentru o varietate de sectoare şi locaţii au făcut această provocare mai puţin descurajatoare, însă baza de informaţii şi dobândirea de experienţă pe acest subiect este in creştere rapidă. Platforma europeană de adaptare la schimbările climatice, cunoscută sub numele de Climate-ADAPT, este un loc bun pentru a găsi instrumente de sprijin şi legături către cele mai recente cunoştinţe de adaptare, incluzând studii detaliate privind vulnerabilităţile şi riscurile asociate.
Ghidul Comisiei Europene privind integrarea schimbărilor climatice şi a biodiversităţii în EIM reprezintă o altă sursă importantă de informaţii şi idei privind modul de efectuare a evaluării. Acesta oferă exemple de întrebări-cheie pentru a identifica preocupările legate de adaptarea la schimbările climatice: acestea iau în considerare impactul major, cum ar fi valurile de căldură, secetele, precipitaţiile extreme, furtunile şi vânturile, alunecările de teren, creşterea nivelului mării şi altele. De asemenea, ghidul explică modul în care trebuie luate în considerare tendinţele, factorii de influenţă ai schimbării şi abordările de gestionare a riscurilor în EIM. Acesta sugerează abordări pentru construirea capacităţii de adaptare în Proiecte prin măsuri alternative, cum ar fi schimbarea utilizării materialelor sau a proiectelor de construcţie pentru fi mai rezistente la riscurile aşteptate. Acesta arată, de asemenea, modul în care EIM pot facilita capacitatea de adaptare şi gestionarea proiectelor prin recunoaşterea clară a ipotezelor şi a incertitudinii lor în ceea ce priveşte impactul asupra climei şi prin propunerea unor măsuri practice de monitorizare pentru a verifica valabilitatea predicţiilor şi a răspunsurilor în timp.