Secţiunea 2 - 3.2. Metodele şi instrumentele utilizate pentru identificarea impactului transfrontieră - Ghid din 2020 referitor la evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, care reprezintă adaptarea la cerinţele legislaţiei naţionale a ghidului pentru implementarea art. 7 din Directiva EIA elaborat de JASPERS în 2013
M.Of. 211 bis
În vigoareEtapa EIM | Informaţiile necesare | Metode şi instrumente |
Etapa de încadrare Identificarea potenţialului pentru impact transfrontieră | CARACTERISTICILE PROIECTULUI | |
Tipul | ||
Scara | ||
Etapizarea | Consultări | |
Locaţia | Chestionare | |
Extinderea | ||
Emisiile | ||
Dotări auxiliare | Panou experţi | |
Definire Identificarea impactului transfrontieră | Caracterizarea mediului înainte de implementarea proiectului | |
Cadrul geografic şi perioada de implementare | ||
Identificarea datelor solicitate şi a surselor de date Colectarea datelor Identificarea senzitivităţii Identificarea prezenţei altor proiecte sau activităţi | Opinia experţilor Matrici | |
Modelare | ||
Studii de mediu Evaluarea impactului transfrontieră | Durata impactului, extinderea, frecvenţa IEvoluţia mediului în condiţiile în care proiectul nu s-ar implementa | Sisteme Informaţionale Geografice (GIS) |
Liste de verificare | Aplicarea | Descrierea | Referinţa |
Lista de verificare a RIM model NY DEC | Definirea domeniului evaluării | Prezintă o listă a temelor care să fie abordare în cadrul RIM. Lista de verificare ajută şi la definirea domeniului evaluării în EIS | Departamentul Statului New York pentru Conservarea Mediului Manualul pentru evaluarea calităţii stării mediului, 1982 |
Lista de verificare a impactului potenţial asupra mediului pentru proiecte de transport | Definirea domeniului evaluării | Această listă de verificare este concepută să ajute la identificarea impactului asupra mediului asociat cu planificarea, proiectarea, construirea şi exploatarea unui proiect de transport | Arthur D. Little, Inc. 1971. Transportul şi mediul: Sinteza pentru acţiune: Impactul Legii cu privire la politica de mediu naţională din 1969 a SUA asupra sistemului de transport, Vol. I-III, elaborat de Oficiul Secretariatului de Stat, Departamentul de Transport al SUA |
Lista de verificare a Băncii Mondiale cu privire la impactul asupra mediului | Definirea domeniului evaluării, descrierea alternativelor, măsuri de reducere a impactului | Aceste liste de verificare sunt concepute să fie folosite la identificarea impactului semnificativ negativ asupra mediului, alternativele proiectului şi probleme particulare asociate cu proiectele de dezvoltare. Ele sunt impacturi potenţiale şi sunt evaluate calitativ. Peste 35 tipuri de proiecte sunt prezentate, inclusiv rezidenţiale, agricultură şi dezvoltare industrială. | Banca Mondială, 1991. Manual de evaluare a impactului. Volumele II şi III. |
CATEGORIA | FACTOR | COMENTARII |
AER | CO | Gaze cu efect de seră. referinţa 1 |
Hidrocarburi | ||
Gaz metan (CH4) | Gaze cu efecte de seră volatile, referinţa 1 | |
Oxizi de azot (NO*). NxO | Ploaie acidă, flora, fauna, sănătatea umană, calitatea apei, referinţa 1 | |
Compuşi organici volatili fără metan (NMVOC) | Gaze volatile cu efect de seră, sănătatea umană, referinţa 1 | |
Mirosul | Sănătatea umană, siguranţa | |
APA | Substanţe toxice | calitatea apei, viaţa acvatică |
Produse petroliere | ||
Traversări de cursuri de apă | Eroziunea solului, viaţa acvatică | |
Contaminarea apei subterane | ||
FLORA | Daune asupra vegetaţiei naturale | Construcţia şi dezafectarea conductei |
Impactul asupra zonelor protejate | ||
Daune asupra habitatului plantelor | Dezafectarea traseului de conducte traseului | |
FAUNA | Daune asupra habitatului faunei | Absenţa vegetaţiei naturale de-a lungul traseului conductei |
Schimbarea rutelor de migrare - mamifere | ||
Daune asupra habitatului acvatic | Traversări de cursuri de apă | |
SOLUL | Contaminarea solului | Scurgeri accidentale |
Eroziune | Construcţii, traversări de cursuri de apă | |
PEISAJUL | Modificări în utilizarea terenului | |
Alterarea valorii estetice a peisajului | ||
Afectarea structurilor fizice | ||
Impact asupra terenurilor senzitive/fragile | ||
MONUMENTE ISTORICE | Modificări arheologice | |
Modificări paleontologice | ||
SĂNĂTATEA ŞI SIGURANŢA OMULUI | Risc de scurgeri accidentale | |
Risc al contaminării apelor de suprafaţă | ||
Risc al contaminării apelor subterane | ||
Risc de explozie | ||
Sistem de monitorizare a presiunii în conducte | Depistează scurgeri, probleme ale conductei | |
Selectarea traseelor conductei | Distanţa faţă de zonele populate, controlul densităţii populaţiei | |
PATRIMONIUL CULTURAL | Modificări ale utilizării terenului | |
SOCIO-ECONOMICĂ | Modificări ale bunăstării populaţiei | |
Modificări ale calităţii vieţii | ||
Oportunităţi de angajare | ||
Dezvoltarea economică în context transfrontieră |
Matrici | Aplicarea | Descrierea | Referinţa |
Matricea Leopold | Evaluarea impactului | Această matrice este folosită pentru a identifica impactul potenţial asociat cu un proiect sau cu alternativele acestuia. Aceasta permite o evaluare cuprinzătoare a varietăţii de interacţiuni între elementele proiectului şi componentele, pentru a identifica factorii de mediu importanţi sau alternative cu impact mai redus. | Leopold, L. B., F. E. Clarke, B. B. Hanshaw, and J. R. Balsley. 1971. A procedure for evaluating environmental impact. Circular 645. U.S. Geological Survey, Washington, D.C. |
Matricea Metodologiei Loran | Evaluarea impactului | Această metodă foloseşte o matrice a 234 de proiecte şi 27 trăsături de mediu pentru a identifica aspectele de mediu critice. Fiecărui element din matrice îi este atribuit un scor şi rezultatele sunt introduse într-un algoritm care adună scorurile impactului. Este folosită de obicei pentru a identifica zonele de mediu critice. | Thompson, M. A. 1990. Determining impact significance in EIM: a review of 24 methodologies. Journal of Environmental Management 30:235-250. |
Un model de dispersie a aerului este o descriere matematică a dinamicii spaţiale complexe a emisiilor în funcţie de diferite clase de orientare şi viteză a vântului, utilizând parametrii sursă şi parametrii meteorologici, pentru o anumită perioadă în timp. Calculele modelului au ca rezultat estimări ale concentraţiei de poluanţi pentru locaţii şi momente specifice. Rezultatul modelării concentraţiilor pot fi apoi comparate cu limitele de emisie reglementate prin lege, atât în Partea de origine, cât şi în Partea afectată. Există numeroase modele de dispersie utilizate frecvent în mai multe ţări. Cele mai multe modele de dispersie produc estimări ale concentraţiilor de poluanţi în anumite puncte denumite receptori, iar reţeaua de puncte este grila receptorului. Unele modele permit utilizatorului să aleagă locaţiile receptoarelor. Modelarea Gaussiană poate fi utilizată pentru evaluarea în context transfrontieră a calităţii aerului în zonele de frontieră cu sistem de reţea bine definit. De obicei, este ales un model uniform, fie dreptunghiular, fie circular. Unele modele permit, de asemenea, includerea caracteristicilor terenului, permiţând utilizatorului să specifice înălţimea fiecărui receptor deasupra sau sub înălţimea sursei. Există numeroase modele care sunt utilizate atât pentru modelarea la scară mică (< 20 km), cât şi pentru poluarea aerului la distanţe mari/mai mari de 50 km. Aplicaţiile tipice ale modelelor de dispersie a aerului includ6: - autorizaţiile IPPC - modelarea răspândirii mirosului - evaluări ale impactului asupra mediului - evaluări adecvate în temeiul Directivei habitate ________ 6 http://www.apis.ac.uk/air-pollution-modelling Modelele folosite de autorităţile de mediu/competente în Partea de origine, precum şi de către consultanţi ar trebui să fie: - adecvate scopului; - să se bazeze pe principii validate ştiinţifice; - să fie validate şi revizuite în mod independent; - să aibă o specificaţie tehnică completă cu documente de validare disponibile. La nivelul UE nu se preferă un model anume, dar există două modele principale care sunt folosite pentru scopuri de reglementare în Marea Britanie. Acestea sunt ADMS (Sistemul Modelării Dispersiei de Aer) şi AERMOD dezvoltat de Agenţia Protecţiei Mediului SUA. Ambele sunt folosite pe larg de consultanţi şi familiarizarea cu ambele modele este obligatorie pentru evaluările rapoartelor de modelare externe. Ambele modele au fost folosite pentru a examina impactul potenţial al emisiilor de la instalaţiile de deşeuri asupra calităţii aerului local. Fine Resolution Atmospheric Multi-pollutant Exchange (FRAME) este un model Lagrangian utilizat pentru modelări pe distanţă mare folosit pentru a evalua imisiile medii anuale ale azotului şi sulfului în Marea Britanie. Modelul a fost dezvoltat de la un model anterior utilizat larg la scară europeană, respectiv modelul TERN (Transportul în Europa al Azotului redus). De asemenea, există modele de dispersie recomandate de către Agenţia de Protecţie a Mediului din Statele Unite (http://www.epa.gov/scram001/dispersion_prefrec.htm). AERMOD este un model de pană staţionară de tip Gaussian, aplicabil atât zonelor rurale, cât şi urbane, pe teren plat sau complex, pentru emisii la suprafaţă sau la înălţime şi pentru surse multiple, de toate categoriile, punctuale, de suprafaţă şi de volum. CALPUFF - un model de dispersie a picăturilor care simulează efectele condiţiilor meteorologice variabile în funcţie de timp şi spaţiu asupra transportului, transformării şi îndepărtării poluării. CALPUFF poate fi aplicat pentru transportul pe distanţe lungi şi pentru terenuri complexe |
Forumul pentru Modelarea Calităţii Aerului (FAIRMODE) ... organizează inventare pentru o serie de indicatori reglementaţi ai poluanţilor aerului, inclusiv ateliere suplimentare care discută rezultatele şi inconsecvenţele sau neconcordanţele rezultatelor modelării şi cartării poluării aerului. În cadrul acestuia sunt stimulate activităţile de armonizare a modelelor disponibile şi de eficientizare a rezultatelor acestora la nivel transnaţional, care să conducă la o reprezentare europeană mai consecventă a poluanţilor reglementaţi legislativ şi supuşi modelării." Sursa: O compilaţie europeană a hărţilor naţionale ale calităţii aerului bazate pe modelarea ETC/ACM Document tehnic 2013/3 În conformitate cu prevederile Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător responsabilitatea privind monitorizarea calităţii aerului înconjurător în România revine autorităţilor pentru protecţia mediului. Poluanţii monitorizaţi, metodele de măsurare, valorile limită, valorile ţinta, pragurile de alertă şi de informare şi criteriile de amplasare a punctelor de monitorizare sunt stabilite de legislaţia naţională privind protecţia atmosferei şi sunt conforme cerinţelor prevăzute de reglementările europene. În prezent Reţeaua Naţionala de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA) efectuează măsurători continue de dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), particule în suspensie (PM10 şi PM2.5), benzen (C6H6), plumb (Pb), arsen (As), cadmiu (Cd), nichel (Ni), benzo(a)piren. Calitatea aerului în fiecare staţie este reprezentată prin indici de calitate sugestivi, stabiliţi pe baza valorilor concentraţiilor principalilor poluanţi atmosferici măsuraţi. În prezent în România sunt amplasate 148 staţii de monitorizare continuă a calităţii aerului, dotate cu echipamente automate pentru măsurarea concentraţiilor principalilor poluanţi atmosferici. RNMCA cuprinde 41 de centre locale (aflate la Agenţiile locale pentru Protecţia Mediului) care colectează şi transmit panourilor de informare a publicului datele furnizate de staţii, iar după validarea primară le transmit spre certificare Centrului de Evaluare a Calităţii Aerului (CECA) din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului. |
Modelarea impactului asupra morfologiei costiere al managementului apei bazinelor hidrografice transfrontiere - râul Nestos Pentru a studia evoluţia morfologiei costiere în zona proiectului, a fost dezvoltat un "model de modificare a liniei ţărmului unidimensional" (PELNCON). Datele de intrare ale modelului cuprind caracteristicile terenului, caracteristicile valurilor în zona de spargere şi o valoare de referinţă pentru rata de depunere a sedimentelor râului Nestos. Modelul calculează modificarea liniei ţărmului într-o anumită perioadă de timp. Cantitatea de sedimente transportată anual de către râu este estimată pe baza unei metodologii, rezultatele fiind calculate pentru diverse locaţii de-a lungul părţii greceşti a bazinului hidrografic Nestos (Nestos este un râu transfrontalier care străbate Grecia şi Bulgaria şi se varsă în Marea Egee, lângă insula Thassos). Modelul "PELNCON" a fost aplicat pentru a prezice modificarea anuală a liniei ţărmului în zona studiată înainte şi după construirea barajelor de-a lungul Râului Nestos, singurul parametru variabil fiind rata de sedimentare a râului. Rezultatele "PELNCON" au pus în evidenţă un risc mare de eroziune pentru zona costieră datorită deficitului de sedimente de aproximativ 1,8 x 106 m3/an. Chiar dacă acest studiu de caz nu se referă la un impact transfrontieră din cauză că barajele, care sunt sursa de impact, sunt construite pe teritoriul Greciei, iar impactul se manifestă tot pe teritoriul Greciei, afectând zona costieră, acesta oferă un exemplu al utilizării unui model în identificarea impactului unui proiect de realizare a unui baraj pe un râu asupra morfologiei costiere. Samaras and Koutitas, 2008 |
Sistemele de informaţii geografice pot fi aplicate la toate stadiile de derulare a EIM. EIM este un proces de luare a deciziei care are scopul de a identifica şi anticipa impactul asupra mediului asociat implementării proiectelor. Interfaţa între aceste două componente produce mai multe efecte, care vor genera un impact specific. GIS poate fi utilizat în cadrul procesului EIM pentru a îmbunătăţi diferite caracteristici ale acestuia, în special cele legate de stocarea datelor şi accesul la date, reprezentarea rezultatelor. Dezvoltarea unui astfel de sistem va permite o abordare mai realistă a aspectelor de mediu şi o mai bună înţelegere a relaţiilor dintre acestea. GIS va aduce în procesul EIM un nou mod de a analiza şi manipula obiectele spaţiale şi un mod îmbunătăţit de a comunica rezultatele analizei, care pot avea o mare importanţă în procesul de participare a publicului. Utilizarea GIS în procesul EIM, în care participarea publicului are o mare importanţă, necesită dezvoltarea unor aplicaţii care permit o mai bună înţelegere a fenomenelor spaţiale. În timpul procesului EIM, sunt analizate multe variabile şi fenomene diferite care prezintă relaţii complexe între ele şi variază în spaţiu şi timp. |
