Partea i - Dispoziţii generale şi instituţionale - Acord din 2013 privind Curtea unică în materie de brevete (2013/C 175/01)

M.Of. 337

În vigoare
Versiune de la: 14 Aprilie 2024
PARTEA I:Dispoziţii generale şi instituţionale
CAPITOLUL I:Dispoziţii generale
Art. 1: Curtea unică în materie de brevete
Se instituie o Curte unică în materie de brevete în vederea soluţionării litigiilor referitoare la brevetele europene şi la brevetele europene cu efect unitar.
Curtea unică în materie de brevete este o instanţă comună statelor membre contractante şi, prin urmare, face obiectul aceloraşi obligaţii în temeiul dreptului Uniunii ca orice instanţă naţională din statele membre contractante.
Art. 2: Definiţii
În sensul prezentului acord:
a)"Curte" înseamnă Curtea unică în materie de brevete creată prin prezentul acord.
b)"Stat membru" înseamnă un stat membru al Uniunii Europene.
c)"Stat membru contractant" înseamnă un stat membru parte la prezentul acord.
d)"CBE" înseamnă Convenţia privind eliberarea brevetelor europene din 5 octombrie 1973, inclusiv orice modificări ulterioare.
e)"Brevet european" înseamnă un brevet eliberat în temeiul dispoziţiilor CBE, care nu beneficiază de efect unitar în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1.257/2012.
f)"Brevet european cu efect unitar" înseamnă un brevet eliberat în temeiul dispoziţiilor CBE, care beneficiază de efect unitar în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1.257/2012.
g)"Brevet" înseamnă un brevet european şi/sau un brevet european cu efect unitar.
h)"Certificat suplimentar de protecţie" înseamnă un certificat suplimentar de protecţie eliberat în temeiul Regulamentului (CE) nr. 469/2009(2) sau al Regulamentului (CE) nr. 1.610/96(3).
___
(2)Regulamentul (CE) nr. 469/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 6 mai 2009 privind certificatul suplimentar de protecţie pentru medicamente (JO L 152, 16.6.2009, p. 1), inclusiv orice modificări ulterioare.
(3)Regulamentul (CE) nr. 1.610/96 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 iulie 1996 privind crearea unui certificat suplimentar de protecţie pentru produsele fitosanitare (JO L 198, 8.8.1996, p. 30), inclusiv orice modificări ulterioare.
i)"Statut" înseamnă statutul Curţii, astfel cum figurează în anexa I, care este parte integrantă din prezentul acord.
j)"Regulament de procedură" înseamnă Regulamentul de procedură al Curţii, astfel cum este instituit în conformitate cu articolul 41.
Art. 3: Domeniu de aplicare
Prezentul acord se aplică:
a)oricărui brevet european cu efect unitar;
b)oricărui certificat de protecţie suplimentară eliberat pentru un produs protejat de un brevet;
c)oricărui brevet european a cărui valabilitate nu a expirat încă la data intrării în vigoare a prezentului acord sau care a fost eliberat după această dată, fără a aduce atingere dispoziţiilor articolului 83; şi
d)oricărei cereri de brevet european care este pendinte la data intrării în vigoare a prezentului acord sau care a fost depusă după această dată, fără a aduce atingere dispoziţiilor articolului 83.
Art. 4: Statut juridic
(1)Curtea are personalitate juridică în fiecare stat membru contractant şi dispune de cea mai extinsă capacitate juridică acordată persoanelor juridice în temeiul dreptului intern al statului respectiv.
(2)Curtea este reprezentată de preşedintele Curţii de Apel, care este ales în conformitate cu statutul.
Art. 5: Răspundere
(1)Răspunderea contractuală a Curţii este reglementată de dreptul aplicabil contractului în cauză, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 593/2008(1) (Roma I), după caz, sau, în caz contrar, în conformitate cu legislaţia statului membru al instanţei sesizate.
___
(1)Regulamentul (CE) nr. 593/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 iunie 2008 privind legea aplicabilă obligaţiilor contractuale (Roma I) (JO L 177, 4.7.2008, p. 6), inclusiv orice modificări ulterioare.
(2)Răspunderea extracontractuală a Curţii cu privire la orice prejudiciu cauzat de aceasta sau de personalul acesteia în exercitarea funcţiilor sale, în măsura în care nu este vorba de o chestiune în materie civilă şi comercială în sensul Regulamentului (CE) nr. 864/2007(2) (Roma II), este reglementată de dreptul statului membru contractant unde s-a produs prejudiciul. Prezenta dispoziţie nu aduce atingere aplicării articolului 22.
___
(2)Regulamentul (CE) nr. 864/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 iulie 2007 privind legea aplicabilă obligaţiilor contractuale (Roma II) (JO L 199, 31.7.2007, p. 40), inclusiv orice modificări ulterioare.
(3)Instanţa competentă să judece litigiile în temeiul alineatului (2) este o instanţă a statului membru contractant pe teritoriul căruia s-a produs prejudiciul.
CAPITOLUL II:Dispoziţii instituţionale
Art. 6: Curtea
(1)Curtea cuprinde un Tribunal de Primă Instanţă, o Curte de Apel şi o grefă.
(2)Curtea îndeplineşte funcţiile care îi sunt conferite prin prezentul acord.
Art. 7: Tribunalul de Primă Instanţă
(1)Tribunalul de Primă Instanţă cuprinde o divizie centrală şi divizii locale şi regionale.
(2)Divizia centrală are sediul la Paris, cu secţii la Londra şi Munchen. Cauzele aflate pe rolul diviziei centrale sunt distribuite în conformitate cu anexa II, care face parte integrantă din prezentul acord.
(3)O divizie locală este instituită pe teritoriul unui stat membru contractant la solicitarea acestuia, în conformitate cu statutul. Un stat membru contractant pe teritoriul căruia se găseşte o divizie locală desemnează sediul acesteia.
(4)O divizie locală suplimentară este instituită într-un stat membru contractant, la solicitarea acestuia, pentru fiecare o sută de cauze privitoare la brevete pe an calendaristic iniţiate în respectivul stat membru contractant pe durata a trei ani consecutivi anterior sau ulterior datei de intrare în vigoare a prezentului acord. Numărul de divizii locale pentru fiecare stat membru contractant nu poate depăşi patru.
(5)O divizie regională este instituită pentru două sau mai multe state membre contractante, la solicitarea acestora, în conformitate cu statutul. Astfel de state membre contractante desemnează sediul diviziei respective. Divizia regională poate examina cauze în diferite locuri.
Art. 8: Alcătuirea completelor de judecată ale Tribunalului de Primă Instanţă
(1)Orice complet de judecată al Tribunalului de Primă Instanţă are o componenţă multinaţională. Fără a aduce atingere alineatului (5) din prezentul articol şi articolului 33 alineatul (3) litera (a), acesta are în componenţa sa trei judecători.
(2)Orice complet al unei divizii locale dintr-un stat membru contractant în faţa căruia, pe o durată de trei ani consecutivi anterior sau ulterior intrării în vigoare a prezentului acord, au fost iniţiate în medie mai puţin de cincizeci de cauze privitoare la brevete pe an calendaristic are în componenţa sa un singur judecător calificat din punct de vedere juridic, resortisant al statului membru contractant pe teritoriul căruia se găseşte divizia locală în cauză şi doi judecători calificaţi din punct de vedere juridic, care nu sunt resortisanţi ai statului membru contractant respectiv şi care sunt repartizaţi din cadrul corpului de judecători în conformitate cu articolul 18 alineatul (3), în funcţie de fiecare cauză în parte.
(3)În pofida alineatului (2), orice complet al unei divizii locale dintr-un stat membru contractant în faţa căruia, pe o durată de trei ani consecutivi anterior sau ulterior intrării în vigoare a prezentului acord, au fost iniţiate în medie cincizeci sau mai multe cauze privitoare la brevete pe an calendaristic are în componenţa sa doi judecători calificaţi din punct de vedere juridic, resortisanţi ai statului membru contractant pe teritoriul căruia se găseşte divizia locală în cauză şi un judecător calificat din punct de vedere juridic, care nu este resortisant al statului membru contractant respectiv, repartizaţi din cadrul corpului de judecători în conformitate cu articolul 18 alineatul (3). Cel deal treilea judecător va activa în cadrul diviziei locale pe termen lung, în cazul în care acest lucru este necesar pentru funcţionarea eficientă a diviziilor cu un volum de muncă ridicat.
(4)Orice complet al unei divizii regionale are în componenţa sa doi judecători calificaţi din punct de vedere juridic aleşi de pe o listă regională de judecători, resortisanţi ai statelor membre contractante respective şi un judecător calificat din punct de vedere juridic, care nu este resortisantul statelor membre contractante respective şi care este repartizat din cadrul corpului de judecători în conformitate cu articolul 18 alineatul (3).
(5)La solicitarea uneia dintre părţi, orice complet al unei divizii locale sau regionale solicită preşedintelui Tribunalului de Primă Instanţă să repartizeze din cadrul corpului de judecători, în conformitate cu articolul 18 alineatul (3), un judecător suplimentar calificat din punct de vedere tehnic, care să deţină calificări şi experienţă în domeniul tehnologic respectiv. Mai mult, orice complet al unei divizii locale sau regionale poate, după audierea părţilor, să înainteze din proprie iniţiativă astfel de solicitări, în cazul în care consideră adecvat.
În cauzele în care este repartizat un astfel de judecător calificat din punct de vedere tehnic nu poate fi repartizat niciun alt judecător calificat din punct de vedere tehnic, în conformitate cu articolul 33 alineatul (3) litera (a).
(6)Orice complet de judecată al diviziei centrale are în componenţa sa doi judecători calificaţi din punct de vedere juridic, resortisanţi ai unor state membre contractante diferite, şi un judecător calificat din punct de vedere tehnic repartizat din corpul de judecători în conformitate cu articolul 18 alineatul (3), care deţine calificări şi experienţă în domeniul tehnologic vizat. Cu toate acestea, orice complet al diviziei centrale care instrumentează acţiunile intentate în temeiul articolului 32 alineatul (1) litera (i) are în componenţa sa trei judecători calificaţi din punct de vedere juridic, resortisanţi ai unor state membre contractante diferite.
(7)În pofida alineatelor (1)-(6) şi în conformitate cu Regulamentul de procedură, părţile pot conveni ca judecarea cauzei lor să se facă de un singur judecător calificat din punct de vedere juridic.
(8)Orice complet de judecată al Tribunalului de Primă Instanţă este prezidat de un judecător calificat din punct de vedere juridic.
Art. 9: Curtea de Apel
(1)Orice complet de judecată al Curţii de Apel are o componenţă multinaţională de cinci judecători. Completul are în componenţă trei judecători calificaţi din punct de vedere juridic, resortisanţi ai unor state membre contractante diferite, şi doi judecători calificaţi din punct de vedere tehnic şi care deţin calificări şi experienţă în domeniul tehnologic vizat. Respectivii judecători calificaţi din punct de vedere tehnic sunt repartizaţi completului de judecată de către preşedintele Curţii de Apel, fiind selectaţi din corpul de judecători în conformitate cu articolul 18.
(2)În pofida alineatului (1), un complet care instrumentează acţiunile intentate în temeiul articolului 32 alineatul (1) litera (i) are în componenţa sa trei judecători calificaţi din punct de vedere juridic, resortisanţi ai unor state membre contractante diferite.
(3)Orice complet de judecată al Curţii de Apel este prezidat de către un judecător calificat din punct de vedere juridic.
(4)Completele de judecată ale Curţii de Apel sunt instituite în conformitate cu statutul.
(5)Curtea de Apel are sediul la Luxemburg.
Art. 10: Grefa
(1)Se instituie o grefă la sediul Curţii de Apel. Aceasta este gestionată de către grefier şi îndeplineşte funcţiile care îi sunt atribuite în conformitate cu statutul. Sub rezerva condiţiilor prevăzute în prezentul acord şi în Regulamentul de procedură, registrul ţinut de grefă este public.
(2)Se instituie subgrefe la toate diviziile Tribunalului de Primă Instanţă.
(3)Grefa ţine evidenţa tuturor cauzelor Curţii. La depunere, subgrefa vizată notifică fiecare cauză grefei.
(4)Curtea numeşte grefierul în conformitate cu articolul 22 din statut şi elaborează normele care reglementează activitatea acestuia.
Art. 11: Comitete
Se instituie un Comitet de gestiune, un Comitet bugetar şi un Comitet consultativ pentru a asigura punerea în aplicare şi executarea eficientă a prezentului acord. Acestea exercită în special funcţiile prevăzute în prezentul acord şi în statut.
Art. 12: Comitetul de gestiune
(1)Comitetul de gestiune este alcătuit dintr-un reprezentant al fiecărui stat membru contractant. Comisia Europeană este reprezentată la reuniunile Comitetului de gestiune, în calitate de observator.
(2)Fiecare stat membru contractant dispune de un vot.
(3)Comitetul de gestiune adoptă decizii cu o majoritate de trei sferturi dintre statele membre contractante reprezentate şi care votează, cu excepţia cazurilor în care prezentul acord sau statutul dispune altfel.
(4)Comitetul de gestiune îşi adoptă regulamentul de procedură.
(5)Comitetul de gestiune îşi alege un preşedinte din rândul membrilor săi pentru un mandat de trei ani. Mandatul poate fi reînnoit.
Art. 13: Comitetul bugetar
(1)Comitetul bugetar este alcătuit dintr-un reprezentant al fiecărui stat membru contractant.
(2)Fiecare stat membru contractant dispune de un vot.
(3)Comitetul bugetar adoptă deciziile cu majoritatea simplă a reprezentanţilor statelor membre contractante. Cu toate acestea, pentru adoptarea bugetului este necesară o majoritate de trei sferturi din reprezentanţii statelor membre contractante.
(4)Comitetul bugetar îşi adoptă regulamentul de procedură.
(5)Comitetul bugetar îşi alege un preşedinte din rândul membrilor săi pentru un mandat de trei ani. Mandatul poate fi reînnoit.
Art. 14: Comitetul consultativ
(1)Comitetul consultativ:
a)asistă Comitetul de gestiune în pregătirea numirii judecătorilor Curţii;
b)face propuneri Prezidiului menţionat la articolul 15 din statut cu privire la orientările referitoare la cadrul de formare a judecătorilor menţionat la articolul 19; şi
c)prezintă avize Comitetului de gestiune cu privire la cerinţele de calificare menţionate la articolul 48 alineatul (2).
(2)Comitetul consultativ este alcătuit din judecători şi specialişti în domeniul dreptului şi al litigiilor în materie de brevete, cu cele mai înalte competenţe recunoscute. Aceştia sunt numiţi, în conformitate cu procedurile prevăzute în statut, pentru un mandat de şase ani. Mandatul poate fi reînnoit.
(3)Componenţa Comitetului consultativ asigură o largă gamă de competenţe relevante şi asigură reprezentarea fiecărui stat membru contractant. Membrii Comitetului consultativ sunt complet independenţi în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin şi nu sunt obligaţi în temeiul vreunei instrucţiuni.
(4)Comitetul consultativ îşi adoptă regulamentul de procedură.
(5)Comitetul consultativ îşi alege un preşedinte din rândul membrilor săi pentru un mandat de trei ani. Mandatul poate fi reînnoit.
CAPITOLUL III:Judecătorii Curţii
Art. 15: Criterii de eligibilitate pentru numirea judecătorilor
(1)Curtea este alcătuită atât din judecători calificaţi din punct de vedere juridic, cât şi din judecători calificaţi din punct de vedere tehnic. Judecătorii asigură cele mai înalte standarde de competenţă şi au experienţă dovedită în domeniul litigiilor în materie de brevete.
(2)Judecătorii calificaţi din punct de vedere juridic deţin calificările necesare pentru numirea pe un post judiciar dintr-un stat membru contractant.
(3)Judecătorii calificaţi din punct de vedere tehnic sunt titulari ai unei diplome universitare şi au experienţă dovedită într-un domeniu tehnologic. Aceştia posedă, de asemenea, cunoştinţe dovedite în materie de drept civil şi procedură civilă, relevante în litigiile în materie de brevete.
Art. 16: Procedura de numire
(1)Comitetul consultativ stabileşte o listă a celor mai potriviţi candidaţi în vederea numirii în calitate de judecători ai Curţii, în conformitate cu statutul.
(2)Pe baza respectivei liste, Comitetul de gestiune numeşte judecătorii Curţii, hotărând de comun acord.
(3)Dispoziţiile de punere în aplicare privind numirea judecătorilor sunt prevăzute în statut.
Art. 17: Independenţa şi imparţialitatea judiciară
(1)Curtea, judecătorii acesteia şi grefierul se bucură de independenţă judiciară. În îndeplinirea funcţiilor lor, aceştia nu se supun niciunor instrucţiuni.
(2)Judecătorii calificaţi din punct de vedere juridic, precum şi judecătorii calificaţi din punct de vedere tehnic care sunt judecători cu normă întreagă ai Curţii nu se pot angaja în nicio altă activitate, indiferent dacă aceasta este remunerată sau nu, cu excepţia cazurilor în care o derogare este acordată de către Comitetul de gestiune.
(3)În pofida alineatului (2), exercitarea funcţiei de judecător nu exclude exercitarea altor funcţii judiciare la nivel naţional.
(4)Exercitarea funcţiei de judecător calificat din punct de vedere tehnic în cazul judecătorilor cu fracţiune de normă ai Curţii nu exclude exercitarea altor funcţii, cu condiţia ca aceasta să nu genereze niciun conflict de interese.
(5)În caz de conflict de interese, judecătorul în cauză nu participă la proceduri. Normele care reglementează conflictele de interese sunt prevăzute în statut.
Art. 18: Corpul de judecători
(1)Se constituie un corp de judecători, în conformitate cu statutul.
(2)Corpul de judecători este compus din judecători calificaţi din punct de vedere juridic şi tehnic din cadrul Tribunalului de Primă Instanţă, care sunt judecători cu normă întreagă sau cu fracţiune de normă ai Curţii. Corpul de judecători include cel puţin un judecător calificat din punct de vedere tehnic pentru fiecare domeniu tehnologic, care deţine calificările şi experienţa relevante. Judecătorii calificaţi din punct de vedere tehnic din corpul de judecători sunt disponibili, de asemenea, pentru Curtea de Apel.
(3)În conformitate cu dispoziţiile corespunzătoare din prezentul acord sau din statut, judecătorii din cadrul corpului de judecători sunt repartizaţi diviziei în cauză de către preşedintele Tribunalului de Primă Instanţă. Repartizarea judecătorilor are la bază calificarea tehnică sau juridică, competenţele lingvistice şi experienţa relevantă ale acestora. Repartizarea judecătorilor asigură aceeaşi calitate ridicată a muncii şi acelaşi nivel înalt al calificării juridice şi tehnice în cadrul tuturor completelor Tribunalului de Primă Instanţă.
Art. 19: Cadrul de formare
(1)Se instituie un cadru de formare pentru judecători, ale cărui detalii sunt prevăzute în statut, în vederea îmbunătăţirii şi sporirii competenţelor disponibile în materie de soluţionare a litigiilor în domeniul brevetelor şi pentru asigurarea unei difuzări la scară geografică largă a acestor cunoştinţe şi experienţe specifice. Serviciile necesare respectivului cadru sunt localizate la Budapesta.
(2)Cadrul de formare se axează în special pe:
a)stagii în cadrul instanţelor naţionale pentru brevete sau al diviziilor Tribunalului de Primă Instanţă care judecă un număr semnificativ de litigii în domeniul brevetelor;
b)îmbunătăţirea competenţelor lingvistice;
c)aspecte tehnice ale legislaţiei în materie de brevete;
d)difuzarea cunoştinţelor şi a experienţelor privind procedurile civile pentru judecătorii calificaţi din punct de vedere tehnic;
e)pregătirea candidaţilor la postul de judecător.
(3)Cadrul de formare furnizează formare continuă. Se organizează întâlniri periodice între toţi judecătorii Curţii în vederea discutării evoluţiilor din domeniul dreptului brevetelor şi pentru a asigura coerenţa jurisprudenţei Curţii.
CAPITOLUL IV:Supremaţia dreptului Uniunii, răspunderea şi responsabilitatea statelor membre contractante
Art. 20: Supremaţia şi respectarea dreptului Uniunii
Curtea aplică dreptul Uniunii în deplinătatea sa şi respectă supremaţia acestuia.
Art. 21: Solicitarea hotărârilor preliminare
Ca instanţă comună statelor membre contractante şi ca parte a sistemului judiciar al acestora, Curtea cooperează cu Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru a asigura aplicarea corectă şi interpretarea uniformă a dreptului Uniunii, ca orice instanţă naţională, în conformitate în special cu articolul 267 din TFUE. Hotărârile Curţii de Justiţie a Uniunii Europene sunt obligatorii pentru Curte.
Art. 22: Răspunderea pentru prejudiciile cauzate prin încălcarea dreptului Uniunii
(1)Statele membre contractante sunt răspunzătoare în mod solidar pentru prejudiciile rezultate în urma încălcării dreptului Uniunii de către Curtea de Apel, în conformitate cu dreptul Uniunii în materia răspunderii extracontractuale a statelor membre pentru prejudiciile cauzate de instanţele lor naţionale care încalcă dreptul Uniunii.
(2)O astfel de acţiune în despăgubire este intentată împotriva statului membru contractant în care reclamantul îşi are reşedinţa sau locul principal de desfăşurare a activităţii sau, în lipsa reşedinţei sau a locului principal de desfăşurare a activităţii, locul de desfăşurare a activităţii, în faţa autorităţii competente a statului membru contractant respectiv. În cazul în care reclamantul nu îşi are reşedinţa sau locul principal de desfăşurare a activităţii sau, în lipsa reşedinţei sau a locului principal de desfăşurare a activităţii, locul de desfăşurare a activităţi într-un stat membru contractant, acesta poate intenta o astfel de acţiune împotriva statului membru contractant pe teritoriul căruia se află sediul Curţii de Apel, în faţa autorităţii competente a respectivului stat membru contractant.
Autoritatea competentă aplică legea forului, cu excepţia dreptului său internaţional privat, tuturor chestiunilor care nu sunt reglementate de dreptul Uniunii sau de prezentul acord. Reclamantul are dreptul de a obţine întreaga valoare a daunelor-interese acordate de autoritatea competentă din statul membru contractant împotriva căruia a fost intentată acţiunea.
(3)Statul membru contractant care a plătit daune-interese are dreptul de a obţine o contribuţie proporţională, stabilită în conformitate cu metoda stabilită la articolul 37 alineatele (3) şi (4), din partea celorlalte state membre contractante. Normele detaliate cate reglementează contribuţia statelor membre contractante în temeiul prezentului alineat sunt determinate de Comitetul de gestiune.
Art. 23: Responsabilitatea statelor membre contractante
Acţiunile Curţii sunt direct imputabile fiecărui stat membru contractant în mod individual, inclusiv în sensul articolelor 258, 259 şi 260 din TFUE, şi tuturor statelor membre contractante în mod colectiv.
CAPITOLUL V:Izvoarele de drept şi dreptul material
Art. 24: Izvoare de drept
(1)Cu respectarea deplină a articolului 20, în judecarea unei cauze intentate înaintea sa în temeiul prezentului acord, Curtea îşi întemeiază hotărârile pe:
a)dreptul Uniunii, inclusiv Regulamentul (UE) nr. 1.257/2012 şi Regulamentul (UE) nr. 1.260/2012(1);
___
(1)Regulamentul (UE) nr. 1.260/2012 al Consiliului din 17 decembrie 2012 de punere în aplicare a cooperării consolidate în domeniul creării unei protecţii unitare prin brevet, în ceea ce priveşte dispoziţiile aplicabile în materie de traducere (JO L 361, 31.12.2012, p. 89), inclusiv orice modificări ulterioare.
b)prezentul acord;
c)CBE;
d)alte acorduri internaţionale aplicabile brevetelor şi obligatorii pentru toate statele membre contractante; şi
e)dreptul naţional.
(2)În măsura în care Curtea îşi întemeiază hotărârile pe dreptul naţional, inclusiv, după caz, pe dreptul statelor necontractante, dreptul aplicabil se determină:
a)prin dispoziţiile direct aplicabile de drept al Uniunii care conţin norme de drept internaţional privat; sau
b)în lipsa unor dispoziţii direct aplicabile de drept al Uniunii sau în cazul în care acesta nu se aplică, prin instrumentele internaţionale care conţin norme de drept internaţional privat; sau
c)în lipsa dispoziţiilor prevăzute la literele (a) şi (b), prin dispoziţiile naţionale de drept internaţional privat, astfel cum sunt determinate de Curte.
(3)Dreptul statelor necontractante se aplică în cazul în care este desemnat prin aplicarea normelor menţionate la alineatul (2), în special în legătură cu articolele 25-28, 54, 55, 64, 68 şi 72.
Art. 25: Dreptul de a împiedica utilizarea directă a invenţiei
Brevetul conferă titularului dreptul de a împiedica orice terţă parte care nu deţine acordul titularului:
a)să fabrice, să ofere, să introducă pe piaţă sau să utilizeze un produs care face obiectul brevetului sau să importe ori să depoziteze produsul în aceste scopuri;
b)să utilizeze un proces care face obiectul brevetului sau, în cazul în care terţa parte ştie sau ar fi trebuit să ştie că utilizarea procesului este interzisă fără acordul titularului brevetului, să ofere procesul spre utilizare pe teritoriul statelor membre contractante în care brevetul are efect;
c)să ofere, să introducă pe piaţă, să utilizeze sau să importe ori să depoziteze în aceste scopuri un produs obţinut direct printr-un proces care face obiectul brevetului.
Art. 26: Dreptul de a împiedica utilizarea indirectă a invenţiei
(1)Brevetul conferă titularului dreptul de a împiedica orice terţă parte care nu are acordul titularului să furnizeze sau să ofere spre furnizare, pe teritoriul statelor membre contractante în care brevetul respectiv are efect, oricărei persoane, alta decât cea care are dreptul de a exploata invenţia brevetată, mijloace legate de un element esenţial al respectivei invenţii, pentru exploatarea acesteia, atunci când terţa parte ştie sau ar fi trebuit să ştie că respectivele mijloace sunt adecvate şi destinate exploatării invenţiei în cauză.
(2)Alineatul (1) nu se aplică atunci când mijloacele în cauză sunt produse obişnuite disponibile în comerţ, cu excepţia cazului în care terţa parte determină persoana căreia îi sunt furnizate produsele respective să săvârşească oricare din actele interzise de articolul 25.
(3)Persoanele care săvârşesc actele menţionate la articolul 27 literele (a)-(e) nu sunt considerate a fi părţi care au dreptul de a exploata invenţia în sensul alineatului (1).
Art. 27: Limitarea efectelor unui brevet
Drepturile conferite de un brevet nu se extind asupra niciunuia din următoarele acte:
a)actele efectuate cu titlu privat şi în scopuri necomerciale;
b)actele efectuate în scopuri experimentale care vizează obiectul invenţiei brevetate;
c)utilizarea de material biologic în scopul cultivării sau al descoperirii şi dezvoltării altor soiuri de plante;
d)actele permise în temeiul articolului 13 alineatul (6) din Directiva 2001/82/CE(2) sau al articolului 10 alineatul (6) din Directiva 2001/83/CE(3) cu privire la orice brevet care are ca obiect produsul în sensul oricăreia dintre cele două directive;
__
(2)Directiva 2001/82/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la produse medicamentoase veterinare (JO L 311, 28.11.2001, p. 1), inclusiv orice modificări ulterioare.
(3)Directiva 2001/83/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamente de uz uman (JO L 311, 28.11.2001, p. 67), inclusiv orice modificări ulterioare.
e)prepararea imediată de către o farmacie, pentru cazuri individuale, a unui medicament pe bază de reţetă medicală, nici la actele privind medicamentul astfel preparat;
f)utilizarea invenţiei brevetate la bordul navelor ţărilor care fac parte din Uniunea internaţională pentru Protecţia Proprietăţii Industriale (Uniunea de la Paris) sau sunt membre ale Organizaţiei Mondiale a Comerţului, altele decât cele ale statelor membre contractante în care respectivul brevet are efect, în corpul navei în cauză, în maşini, tachelaj, echipamente şi alte accesorii, atunci când aceste nave pătrund temporar sau accidental în apele statelor membre contractante în care respectivul brevet are efect, cu condiţia ca invenţia să fie utilizată exclusiv pentru nevoile navei;
g)utilizarea invenţiei brevetate în construcţia sau în operarea vehiculelor aeriene sau terestre sau a altor mijloace de transport ale ţărilor care fac parte din Uniunea internaţională pentru Protecţia Proprietăţii Industriale (Uniunea de la Paris) sau sunt membre ale Organizaţiei Mondiale a Comerţului, altele decât statele membre contractante în care respectivul brevet are efect, sau a accesoriilor acestor vehicule aeriene sau terestre, atunci când acestea pătrund temporar sau accidental pe teritoriul statelor membre contractante în care respectivul brevet are efect;
h)actele menţionate la articolul 27 din Convenţia privind aviaţia civilă internaţională din 7 decembrie 1944(1), în cazul în care aceste acte privesc aeronavele unei ţări parte la respectiva convenţie, care nu este stat membru contractant în care brevetul în cauză are efect;
__
(1)Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale (OACI), "Convenţia de la Chicago", documentul 7300/9 (ediţia a 9-a, 2006).
i)utilizarea de către un fermier a recoltei sale în scopul reproducerii sau înmulţirii de către el însuşi sau în propria exploatare, în condiţiile în care materialul de reproducere vegetală a fost vândut sau comercializat în alt mod fermierului de către titularul brevetului, sau cu consimţământul acestuia, pentru utilizare în agricultură. Domeniul de aplicare şi condiţiile aferente acestei utilizări corespund celor prevăzute la articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 2.100/94(2);
__
(2)Regulamentul (CE) nr. 2.100/94 al Consiliului din 27 iulie 1994 de instituire a unui sistem de protecţia comunitară a soiurilor de plante (JO L 227, 1.9.1994, p. 1), inclusiv orice modificări ulterioare.
j)utilizarea de către un fermier de animale protejate, în scopuri agricole, cu condiţia ca animalele de reproducere sau alte materiale de reproducere să fi fost vândute sau comercializate în alt mod fermierului de către titularul brevetului sau cu consimţământul acestuia. O astfel de utilizare include punerea la dispoziţie a animalelor sau a altor materiale de reproducere animală în scopul desfăşurării activităţii agricole a fermierului, dar nu pentru vânzare în cadrul sau în scopul unei activităţi reproductive de natură comercială;
k)actele şi utilizarea informaţiilor obţinute, permise în conformitate cu articolele 5 şi 6 din Directiva 2009/24/CE(3), în special prin dispoziţiile privind decompilarea şi interoperabilitatea; şi
__
(3)Directiva 2009/24/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind protecţia juridică a programelor pentru calculator (JO L 111, 5.5.2009, p. 16), inclusiv orice modificări ulterioare.
l)actele permise în temeiul articolului 10 din Directiva 98/44/CE(4).
____
(4)Directiva 98/44/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 noiembrie iulie 1998 privind protecţia juridică a invenţiilor biotehnologice (JO L 213, 30.7.1998, p. 13), inclusiv orice modificări ulterioare.
Art. 28: Dreptul întemeiat pe utilizarea anterioară a invenţiei
Orice persoană care, în cazul în care ar fi fost acordat un brevet naţional cu privire la o invenţie, ar fi deţinut, într-un stat membru contractant, un drept întemeiat pe utilizarea anterioară a invenţiei respective sau un drept de posesie personală asupra invenţiei respective se bucură, în respectivul stat membru contractant, de aceleaşi drepturi în ceea ce priveşte un brevet pentru aceeaşi invenţie.
Art. 29: Epuizarea drepturilor conferite de un brevet european
Drepturile conferite de un brevet european nu se extind la acte privind un produs care face obiectul respectivului brevet după ce produsul respectiv a fost introdus pe piaţă în Uniune de către titularul brevetului sau cu consimţământul acestuia, cu excepţia cazului în care există motive justificate pentru ca titularul să se opună comercializării ulterioare a produsului.
Art. 30: Efectele certificatelor suplimentare de protecţie
Un certificat suplimentar de protecţie conferă aceleaşi drepturi precum cele conferite de brevet şi face obiectul aceloraşi limitări şi aceloraşi obligaţii.
CAPITOLUL VI:Competenţa internaţională
Art. 31: Competenţa internaţională
Competenţa internaţională a Curţii este stabilită în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1.215/2012 sau, după caz, pe baza Convenţiei privind competenţa judiciară, recunoaşterea şi executarea hotărârilor în materie civilă şi comercială (Convenţia de la Lugano)(5)
___
(5)Convenţia privind competenţa judiciară, recunoaşterea şi executarea hotărârilor în materie civilă şi comercială, încheiată la Lugano la 30 octombrie 2007, inclusiv orice modificări ulterioare.
Art. 32: Competenţa Curţii
(1)Curtea are competenţă exclusivă cu privire la:
a)acţiunile în constatarea încălcării sau a riscului de încălcare a unui drept conferit de brevet şi de certificatul suplimentar de protecţie şi mijloacele de protecţie conexe, inclusiv cererile reconvenţionale privitoare la licenţe;
b)acţiunile în constatarea inexistenţei încălcării unui drept conferit de brevet şi de certificatul suplimentar de protecţie;
c)acţiunile în vederea obţinerii unor măsuri şi ordine provizorii şi asiguratorii;
d)acţiunile în revocarea brevetelor şi acţiunile în declararea nulităţii certificatelor suplimentare de protecţie;
e)cererile reconvenţionale în revocarea brevetelor şi cererile reconvenţionale în declararea nulităţii certificatelor suplimentare de protecţie;
f)acţiunile în despăgubiri care derivă din protecţia provizorie conferită de o cerere de brevet european publicată;
g)acţiunile referitoare la utilizarea invenţiei înainte de acordarea brevetului sau la dreptul întemeiat pe utilizarea anterioară a invenţiei;
h)acţiunile în despăgubiri pentru licenţe pe baza articolului 8 din Regulamentul (UE) nr. 1.257/2012; şi
i)acţiunile referitoare la deciziile adoptate de Oficiul European de Brevete în îndeplinirea atribuţiilor menţionate la articolul 9 din Regulamentul (UE) nr. 1.257/2012.
(2)Instanţele naţionale ale statelor membre contractante sunt în continuare competente pentru acţiunile referitoare la brevete şi la certificatele suplimentare de protecţie care nu intră în competenţa exclusivă a Curţii.
Art. 33: Competenţa diviziilor Tribunalului de Primă Instanţă
(1)Fără a aduce atingere alineatului (7) din prezentul articol, acţiunile prevăzute la articolul 32 alineatul (1) literele (a), (c), (f) şi (g) sunt intentate în faţa:
a)diviziei locale care se află pe teritoriul statului membru contractant unde s-a produs încălcarea sau unde există riscul de încălcare sau a diviziei regionale din care face parte respectivul stat membru contractant; sau
b)diviziei locale care se află pe teritoriul statului membru contractant în care îşi are reşedinţa sau locul principal de desfăşurare a activităţii pârâtul sau, în cazul în care există mai mulţi pârâţi, unul dintre aceştia, sau, în lipsa reşedinţei sau a locului principal de desfăşurare a activităţii, locul de desfăşurare a activităţii sau a diviziei regionale din care face parte respectivul stat membru contractant. O acţiune poate fi intentată împotriva mai multor pârâţi numai în cazul în care aceştia au o relaţie comercială sau acţiunea priveşte aceeaşi presupusă încălcare.
Acţiunile menţionate la articolul 32 alineatul (1) litera (h) sunt intentate în faţa diviziei locale sau regionale în conformitate cu litera (b) de la primul paragraf.
Acţiunile împotriva pârâţilor care îşi au reşedinţa sau locul principal de desfăşurare a activităţii sau, în lipsa reşedinţei sau a locului principal de desfăşurare a activităţii, locul de desfăşurare a activităţii în afara teritoriului statelor membre contractante sunt intentate în faţa diviziei locale sau regionale în conformitate cu litera (a) de la primul paragraf sau în faţa diviziei centrale.
În cazul în care pe teritoriul respectivului stat membru contractant nu se află o divizie locală şi statul contractant nu face parte dintr-o divizie regională, acţiunile se intentează în faţa diviziei centrale.
(2)În cazul în care o acţiune menţionată la articolul 32 alineatul (1) literele (a), (c), (f), (g) sau (h) este pendinte pe rolul unei divizii a Tribunalului de Primă Instanţă, nicio acţiune menţionată la articolul 32 alineatul (1) literele (a), (c), (f), (g) sau (h) între aceleaşi părţi sau cu privire la acelaşi brevet nu poate fi intentată în faţa niciunei alte divizii.
În cazul în care o acţiune menţionată la articolul 32 alineatul (1) litera (a) este pendinte pe rolul unei divizii regionale, iar încălcarea a survenit pe teritoriul a trei sau mai multe divizii regionale, divizia regională în cauză trimite, la solicitarea pârâtului, cauza diviziei centrale.
În cazul în care o acţiune între aceleaşi părţi sau cu privire la acelaşi brevet este intentată în faţa mai multor divizii diferite, divizia care a fost sesizată prima este competentă cu privire la întreaga cauză şi orice divizie sesizată ulterior declară acţiunea inadmisibilă în conformitate cu Regulamentul de procedură.
(3)O cerere reconvenţională de revocare, astfel cum este prevăzută la articolul 32 alineatul (1) litera (e), poate fi introdusă în cazul unei acţiuni în constatarea unei încălcări menţionate la articolul 32 alineatul (1) litera (a). După audierea părţilor, divizia locală sau regională vizată poate:
a)să continue atât acţiunea în constatarea încălcării, cât şi cererea reconvenţională în revocare şi să îi solicite preşedintelui Tribunalului de Primă Instanţă să repartizeze din cadrul corpului de judecători, în conformitate cu articolul 18 alineatul (3), un judecător calificat din punct de vedere tehnic care să deţină calificări şi experienţă în domeniul tehnologic respectiv;
b)să trimită cererea reconvenţională în revocare spre soluţionare diviziei centrale şi să suspende sau să continue acţiunea în constatarea încălcării; sau
c)cu acordul părţilor, să trimită cauza spre soluţionare diviziei centrale.
(4)Acţiunile menţionate la articolul 32 alineatul (1) literele (b) şi (d) sunt intentate în faţa diviziei centrale. Cu toate acestea, în cazul în care o acţiune în constatarea încălcării, astfel cum este menţionată la articolul 32 alineatul (1) litera (a), între aceleaşi părţi şi cu privire la acelaşi brevet, a fost intentată în faţa unei divizii locale sau regionale, aceste acţiuni pot fi intentate numai în faţa aceleiaşi divizii locale sau regionale.
(5)În cazul în care o acţiune în revocare, astfel cum este menţionată la articolul 32 alineatul (1) litera (e), este pendinte pe rolul diviziei centrale, o acţiune în constatarea încălcării, astfel cum este menţionată la articolul 32 alineatul (1) litera (a), între aceleaşi părţi şi cu privire la acelaşi brevet poate fi intentată în faţa oricărei divizii în conformitate cu alineatul (1) din prezentul articol sau în faţa diviziei centrale. Divizia locală sau regională în cauză poate acţiona în conformitate cu alineatul (2) din prezentul articol.
(6)O acţiune în constatarea inexistenţei unei încălcări, astfel cum este prevăzută la articolul 32 alineatul (1) litera (b), pendinte pe rolul diviziei centrale este suspendată de îndată ce o acţiune în constatarea încălcării, astfel cum este prevăzută la articolul 32 alineatul (1) litera (a), între aceleaşi părţi sau între titularul unei licenţe exclusive şi partea care solicită constatarea inexistenţei unei încălcări şi referitoare la acelaşi brevet este intentată în faţa unei divizii locale sau regionale în termen de trei luni de la data la care acţiunea a fost iniţiată în faţa diviziei centrale.
(7)Părţile pot conveni să intenteze acţiunile menţionate la articolul 32 alineatul (1) literele (a)-(h) în faţa diviziei pe care o aleg, inclusiv a diviziei centrale.
(8)Acţiunile menţionate la articolul 32 alineatul (1) literele (d) şi (e) pot fi intentate fără ca reclamantul să trebuiască să formuleze o opoziţie pe lângă Oficiul European de Brevete.
(9)Acţiunile menţionate la articolul 32 alineatul (1) litera (i) sunt intentate în faţa diviziei centrale.
(10)Orice parte informează Curtea cu privire la orice revocare pendinte, limitare pendinte sau procedură de opoziţie pendinte la Oficiul European de Brevete şi la orice solicitare de prelucrare accelerată la Oficiul European de Brevete. Curtea poate suspenda procedura atunci când o hotărâre rapidă poate fi aşteptată din partea Oficiului European de Brevete.
Art. 34: Domeniul de aplicare teritorial al hotărârilor
În cazul brevetului european, hotărârile Curţii acoperă teritoriul statelor membre contractante în care brevetul are efect.
CAPITOLUL VII:Mediere şi arbitraj în materie de brevete
Art. 35: Centrul de mediere şi arbitraj în materie de brevete
(1)Se instituie un centru de mediere şi arbitraj în materie de brevete ("Centrul"). Sediile acestuia vor fi la Ljubljana şi Lisabona.
(2)Centrul furnizează facilităţi pentru medierea şi arbitrarea litigiilor referitoare la brevete care intră sub incidenţa prezentului acord. Articolul 82 se aplică mutatis mutandis oricărei soluţionări la care s-a ajuns prin utilizarea facilităţilor oferite de Centru, inclusiv prin mediere. Cu toate acestea, un brevet nu poate fi revocat sau limitat prin proceduri de mediere sau arbitraj.
(3)Centrul stabileşte norme de mediere şi arbitraj.
(4)Centrul elaborează o listă de mediatori şi de arbitri care să asiste părţile la soluţionarea conflictului dintre acestea.