Partea i - MODIFICĂRI DE FOND - Tratat din 26-feb-2001 DE LA NISA DE MODIFICARE A TRATATULUI PRIVIND UNIUNEA EUROPEANĂ, A TRATATELOR DE INSTITUIRE A COMUNITĂŢILOR EUROPENE ŞI A ANUMITOR ACTE CONEXE
Acte UE
Jurnalul Oficial 80C
Ieşit din vigoare Versiune de la: 10 Martie 2001
Partea I:MODIFICĂRI DE FOND
Art. 1
Tratatul privind Uniunea Europeană se modifică în conformitate cu dispoziţiile prezentului articol.
1.Articolul 7 se înlocuieşte cu următorul text:
"- Art. 7
La propunerea motivată a unei treimi din statele membre, a Parlamentului European sau a Comisiei şi după obţinerea avizului conform al Parlamentului European, Consiliul, hotărând cu o majoritate de patru cincimi din membrii săi, poate constata că există un risc clar de încălcare gravă a principiilor enunţate în articolul 6 alineatul (1), de către un stat membru şi îi poate adresa acestuia recomandările corespunzătoare. Înainte de a proceda la această constatare, Consiliul audiază statul membru în cauză şi, hotărând după aceeaşi procedură, poate cere unor personalităţi independente să prezinte într-un termen rezonabil un raport cu privire la situaţia din statul membru în cauză.
Consiliul verifică cu regularitate dacă motivele care au condus la această constatare rămân valabile.
Consiliul, reunit la nivel de şefi de stat sau de guvern, hotărând în unanimitate la propunerea unei treimi din statele membre sau a Comisiei şi după obţinerea avizului conform al Parlamentului European, poate constata existenţa unei încălcări grave şi persistente a principiilor enunţate în articolul 6 alineatul (1), de către un stat membru, după ce a invitat guvernul acelui stat membru să-şi prezinte observaţiile.
În cazul în care a fost făcută constatarea menţionată la alineatul (2), Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate decide să suspende anumite drepturi care îi revin statului membru în cauză în urma aplicării prezentului tratat, inclusiv dreptul de vot în Consiliu al reprezentantului guvernului acelui stat membru. Procedând în acest fel, Consiliul ţine seama de eventualele consecinţe ale unei astfel de suspendări asupra drepturilor şi obligaţiilor persoanelor fizice şi juridice.
Obligaţiile care îi revin statului membru în cauză în temeiul prezentului tratat rămân obligatorii în orice situaţie pentru statul membru respectiv.
Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate decide ulterior să modifice sau să revoce măsurile luate în temeiul alineatului (3), ca răspuns la modificarea situaţiei care l-a determinat să impună măsurile respective.
În înţelesul prezentului articol, Consiliul hotărăşte fără a ţine seama de votul reprezentantului statului membru în cauză. Abţinerile membrilor prezenţi sau reprezentaţi nu împiedică adoptarea deciziilor menţionate la alineatul (2). Majoritatea calificată este definită ca fiind aceeaşi proporţie a voturilor ponderate ale membrilor Consiliului ca aceea stabilită la articolul 205 alineatul (2) din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene.
Prezentul alineat se aplică şi în cazul suspendării dreptului de vot în conformitate cu alineatul (3).
În înţelesul alineatelor (1) şi (2), Parlamentul European hotărăşte cu o majoritate de două treimi din voturile exprimate, reprezentând majoritatea membrilor săi."
2.Articolul 17 se înlocuieşte cu următorul text:
"- Art. 17
Politica externă şi de securitate comună cuprinde toate aspectele referitoare la securitatea Uniunii, inclusiv definirea progresivă a unei politici de apărare comune, care ar putea conduce la o apărare comună, în cazul în care Consiliul decide astfel. În acest caz, Consiliul recomandă statelor membre să adopte o decizie în acest sens, în conformitate cu cerinţele lor constituţionale.
Politica Uniunii, în înţelesul prezentului articol, nu aduce atingere caracterului specific al politicii de securitate şi de apărare a anumitor state membre, respectă obligaţiile care decurg din Tratatul Atlanticului de Nord pentru anumite state membre care consideră că apărarea lor comună se realizează în cadrul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) şi este compatibilă cu politica comună de securitate şi de apărare stabilită în acel cadru.
Definirea progresivă a unei politici de apărare comună este susţinută, în măsura în care statele membre consideră potrivit, de cooperarea lor în materie de armament.
Aspectele vizate de prezentul articol includ misiunile umanitare şi de evacuare, misiunile de menţinere a păcii şi misiunile cu forţe combative pentru gestionarea crizelor, inclusiv misiunile de restabilire a păcii.
Deciziile care au implicaţii în domeniul apărării, care fac obiectul prezentului articol, se adoptă fără a aduce atingere politicilor şi obligaţiilor menţionate la alineatul (1) paragraful al doilea.
Prezentul articol nu împiedică dezvoltarea unei cooperări mai strânse între două sau mai multe state membre la nivel bilateral, în cadrul Uniunii Europei Occidentale (UEO) şi al NATO în măsura în care această cooperare nu contravine cooperării prevăzute de prezentul titlu şi nici nu o împiedică.
În vederea promovării atingerii obiectivelor definite de prezentul articol, dispoziţiile acestuia vor fi reexaminate în conformitate cu articolul 48."
3.La articolul 23 alineatul (2) primul paragraf se adaugă următoarea liniuţă:
"- - în cazul în care numeşte un reprezentant special în conformitate cu articolul 18 alineatul (5)."
4.Articolul 24 se înlocuieşte cu următorul text:
"- Art. 24
În cazul în care, în aplicarea prezentului titlu, este necesar să se încheie un acord cu unul sau mai multe state membre sau organizaţii internaţionale, Consiliul poate autoriza preşedinţia, sprijinită de Comisie dacă este cazul, să angajeze negocieri în acest scop. Astfel de acorduri se încheie de către Consiliu, la recomandarea preşedinţiei.
Consiliul hotărăşte în unanimitate în cazul în care acordul se referă la o chestiune pentru care este necesară unanimitatea pentru adoptarea deciziilor interne.
În cazul în care acordul are ca scop punerea în aplicare a unei acţiuni comune sau a unei poziţii comune, Consiliul hotărăşte cu majoritate calificată în conformitate cu articolul 23 alineatul (2).
Dispoziţiile prezentului articol se aplică şi domeniilor care intră sub incidenţa titlului VI. În cazul în care acordul se referă la o chestiune pentru care este necesară majoritatea calificată pentru adoptarea deciziilor sau a măsurilor interne, Consiliul hotărăşte cu majoritate calificată în conformitate cu articolul 34 alineatul (3).
Nici un acord nu obligă un stat membru al cărui reprezentant în Consiliu declară că statul membru respectiv este obligat să se conformeze propriilor norme constituţionale; cu toate acestea, ceilalţi membri ai Consiliului pot conveni că acordul se aplică cu titlu provizoriu.
Acordurile încheiate în condiţiile stabilite de prezentul articol sunt obligatorii pentru instituţiile Uniunii."
5.Articolul 25 se înlocuieşte cu următorul text:
"- Art. 25
Fără a aduce atingere articolului 207 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, un Comitet politic şi de securitate urmăreşte situaţia internaţională în domeniile care ţin de politica externă şi de securitate comună şi contribuie la definirea politicilor emiţând avize adresate Consiliului, la cererea acestuia sau din proprie iniţiativă. De asemenea, Comitetul supraveghează punerea în aplicare a politicilor convenite, fără a aduce atingere competenţelor preşedinţiei şi ale Comisiei.
În cadrul definit de prezentul titlu, comitetul exercită, sub autoritatea Consiliului, controlul politic şi conducerea strategică a operaţiunilor de gestionare a crizelor.
Consiliul poate autoriza comitetul ca, în vederea unei operaţiuni de gestionare a crizei şi pe durata acesteia, în conformitate cu cele stabilite de Consiliu, să ia deciziile corespunzătoare de control politic şi de conducere strategică a operaţiunii, fără a aduce atingere dispoziţiilor articolului 47."
Se adaugă următoarele articole:
"- Art. 27A
Cooperarea consolidată într-unul din domeniile menţionate de prezentul titlu are ca scop să salvgardeze valorile şi să servească interesele Uniunii în ansamblul său, afirmându-i identitatea ca forţă coerentă pe scena internaţională. Aceasta respectă:
- principiile, obiectivele, orientările generale şi coerenţa politicii externe şi de securitate comună, precum şi deciziile luate în cadrul acestei politici;
- competenţele Comunităţii Europene, şi
- coerenţa între ansamblul politicilor Uniunii şi acţiunea sa externă.
Articolele 11 - 27 şi articolele 27b - 28 se aplică în cazul cooperării consolidate prevăzute de prezentul articol, în afară cazului în care articolul 27c şi articolele 43 - 45 dispun altfel.
- Art. 27B
Cooperarea consolidată în temeiul prezentului titlu se referă la punerea în aplicare a unei acţiuni comune sau a unei poziţii comune. Aceasta nu poate privi chestiuni care au implicaţii militare sau în domeniul apărării.
- Art. 27C
Statele membre care intenţionează să stabilească între ele o cooperare consolidată în temeiul articolului 27b adresează Consiliului o cerere în acest sens.
Cererea se transmite Comisiei şi, pentru informare, Parlamentului European. Comisia dă avizul, în special cu privire la coerenţa dintre cooperarea consolidată avută în vedere şi politicile Uniunii. Autorizarea se acordă de către Consiliu, care hotărăşte în conformitate cu articolul 23 alineatul (2), al doilea şi al treilea paragraf, cu respectarea articolelor 43 - 45.
- Art. 27D
Fără a aduce atingere competenţelor preşedinţiei şi ale Comisiei, Secretarul General al Consiliului, Înalt Reprezentant pentru politica externă şi de securitate comună, asigură în special deplina informare a Parlamentului European şi a tuturor membrilor Consiliului cu privire la punerea în practică a cooperărilor consolidate în domeniul politicii externe şi de securitate comună.
- Art. 27E
Orice stat membru care doreşte să participe la cooperarea consolidată instituită în temeiul articolului 27c notifică această intenţie Consiliului şi informează Comisia. Comisia transmite Consiliului un aviz în termen de trei luni de la data primirii notificării. În termen de patru luni de la data primirii notificării, Consiliul hotărăşte atât cu privire la cerere cât şi la eventualele măsuri specifice pe care le poate considera necesare. Decizia se consideră adoptată, cu excepţia cazului în care Consiliul, hotărând cu majoritate calificată în acelaşi termen, decide să o suspende; în acest caz, Consiliul indică motivele acestei decizii şi stabileşte un termen de reexaminare a respectivei decizii.
În înţelesul prezentului articol, Consiliul hotărăşte cu majoritate calificată. Majoritatea calificată este definită ca fiind aceeaşi proporţie a voturilor ponderate şi aceeaşi proporţie a numărului de membri în cauză ai Consiliului ca şi cele stabilite la articolul 23 alineatul (2), paragraful al treilea."
La articolul 29 al doilea paragraf, a doua liniuţă se înlocuieşte cu următorul text:
"- la o cooperare mai strânsă între autorităţile judiciare şi alte autorităţi competente ale statelor membre, inclusiv prin intermediul Unităţii Europene de Cooperare Judiciară (Eurojust), în conformitate cu articolele 31 şi 32."
- Articolul 31 se înlocuieşte cu următorul text:
"- Art. 31
Acţiunea comună în domeniul cooperării judiciare în materie penală vizează, printre altele:
- facilitarea şi accelerarea cooperării între ministerele competente şi autorităţile judiciare competente sau echivalentele acestora din statele membre în materie de procedură şi executare a deciziilor, inclusiv, dacă este cazul, prin intermediul Eurojust;
- facilitarea extrădării între statele membre;
- asigurarea compatibilităţii normelor aplicabile în statele membre, în măsura necesară îmbunătăţirii acestei cooperări;
- prevenirea conflictelor de competenţe între statele membre;
- adoptarea progresivă a măsurilor de instituire a unor norme minimale referitoare la elementele constitutive ale infracţiunilor şi la sancţiunile aplicabile în domeniul crimei organizate, al terorismului şi al traficului de droguri.
Consiliul încurajează cooperarea prin intermediul Eurojust astfel:
- permite Eurojust să contribuie la o bună coordonare între autorităţile naţionale de urmărire penală din statele membre;
- încurajează participarea Eurojust la cercetările privind criminalitatea transfrontalieră gravă, în special în caz de criminalitate organizată, ţinând seama în special de analizele efectuate de Europol;
- facilitează o strânsă cooperare între Eurojust şi Reţeaua judiciară europeană în special pentru a facilita executarea comisiilor rogatorii şi punerea în aplicare a cererilor de extrădare."
- Articolul 40 se înlocuieşte cu următoarele articole 40, 40a şi 40b:
"- Art. 40
Cooperarea consolidată în unul dintre domeniile prevăzute de prezentul titlu are scopul de a permite Uniunii să devină mai rapid un spaţiu de libertate, securitate şi justiţie, respectând în acelaşi timp competenţele Comunităţii Europene şi obiectivele stabilite de prezentul titlu.
Articolele 29 - 39 şi articolele 40a, 40b şi 41 se aplică formelor de cooperare consolidată prevăzute de prezentul articol, cu excepţia dispoziţiilor contrare ale articolelor 40a şi 43 - 45 l.
Dispoziţiile Tratatului de instituire a Comunităţii Europene care se referă la competenţa Curţii de Justiţie şi la exercitarea acestei competenţe se aplică prezentului articol, cât şi articolelor 40a şi 40b.
- Art. 40A
Statele membre care îşi propun să stabilească între ele o cooperare consolidată în temeiul articolului 40 adresează o cerere Comisiei, care poate prezenta Consiliului o propunere în acest sens. În cazul în care nu prezintă o astfel de propunere, Comisia comunică statelor membre în cauză motivele pentru care a procedat astfel. În acest caz, statele membre în cauză pot prezenta Consiliului o iniţiativă pentru obţinerea autorizaţiei de cooperare consolidată.
Autorizaţia menţionată la alineatul (1) se acordă de către Consiliu, care hotărăşte cu majoritate calificată la propunerea Comisiei sau la iniţiativa a cel puţin opt state membre şi după consultarea Parlamentului European, în conformitate cu articolele 43 - 45. Voturile membrilor Consiliului se ponderează potrivit articolului 205 alineatul (2) din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene.
Un membru al Consiliului poate solicita sesizarea Consiliului European. După ce chestiunea a fost ridicată în Consiliul European, Consiliul poate hotărî în conformitate cu primul paragraf din prezentul alineat.
- Art. 40B
Orice stat membru care doreşte să participe la o cooperare consolidată instituită în temeiul articolului 40a notifică intenţia sa Consiliului şi Comisiei, care, în termen de trei luni de la primirea notificării, transmite Consiliului un aviz, însoţit eventual de o recomandare referitoare la unele măsuri specifice pe care le consideră necesare pentru ca statul membru în cauză să participe la cooperarea respectivă. Consiliul hotărăşte cu privire la cerere în termen de patru luni de la data primirii notificării. Decizia este considerată adoptată, cu excepţia cazului în care Consiliul, hotărând cu majoritate calificată în acelaşi termen, decide să o suspende; în acest caz, Consiliul indică motivele acestei decizii şi stabileşte un termen de reexaminare a respectivei decizii.
În înţelesul prezentului articol, Consiliul hotărăşte în condiţiile prevăzute la articolul 44 alineatul (1)."
(nu se referă la versiunea în limba română).
- Articolul 43 se înlocuieşte cu următorul text:
"- Art. 43
Statele membre care doresc să stabilească între ele o cooperare consolidată pot recurge la instituţiile, procedurile şi mecanismele prevăzute de prezentul tratat şi de Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, cu condiţia ca această cooperare:
- să urmărească realizarea obiectivelor Uniunii şi ale Comunităţii, apărarea şi servirea intereselor acestora şi să consolideze procesul lor de integrare;
- să respecte tratatele menţionate precum şi cadrul instituţional unic al Uniunii;
- să respecte acquis-ul comunitar şi măsurile luate în temeiul celorlalte dispoziţii ale tratatelor menţionate;
- să se menţină în limitele competenţelor Uniunii sau ale Comunităţii şi să nu se refere la domenii care ţin de competenţa exclusivă a Comunităţii;
- să nu dăuneze pieţei interne aşa cum este definită în articolul 14 alineatul (2) din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, şi nici coeziunii economice şi sociale stabilite în conformitate cu titlul XVII din acelaşi tratat.
- să nu constituie un obstacol sau un mijloc de discriminare în schimburile dintre statele membre şi să nu provoace denaturarea concurenţei între acestea;
- să reunească cel puţin opt state membre;
- să respecte competenţele, drepturile şi obligaţiile statelor membre care nu participă la această cooperare;
- să nu aducă atingere dispoziţiilor protocolului de integrare a acquis-ului Schengen în cadrul Uniunii Europene;
- să fie deschisă tuturor statelor membre, în conformitate cu articolul 43b."
Se adaugă articolele următoare:
"- Art. 43A
Cooperarea consolidată poate fi considerată numai în ultimă instanţă, în cazul în care s-a stabilit în Consiliu că obiectivele acestei cooperări nu pot fi atinse, într-un termen rezonabil, prin aplicarea dispoziţiilor relevante ale tratatelor.
- Art. 43B
În momentul instituirii ei, cooperarea consolidată este deschisă tuturor statelor membre. Aceasta este în egală măsură deschisă statelor membre în orice moment, în conformitate cu articolele 27e şi 40b din prezentul tratat şi cu articolul 11a din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, sub rezerva respectării hotărârii iniţiale şi a deciziilor luate în acest cadru. Comisia şi statele membre care participă la cooperarea consolidată veghează la încurajarea participării cât mai multor state membre."
- Articolul 44 se înlocuieşte cu următoarele articole 44 şi 44a:
"- Art. 44
În vederea adoptării actelor şi deciziilor necesare punerii în aplicare a unei cooperări consolidate menţionate la articolul 43, se aplică dispoziţiile instituţionale relevante ale prezentului tratat şi ale Tratatului de instituire a Comunităţii Europene. Cu toate acestea, deşi toţi membrii Consiliului pot lua parte la deliberări, la adoptarea hotărârilor iau parte numai cei care reprezintă statele membre participante la cooperarea consolidată. În ceea ce priveşte cooperarea consolidată stabilită în temeiul articolului 27c, majoritatea calificată este definită ca fiind aceeaşi proporţie a voturilor ponderate şi aceeaşi proporţie a numărului de membri în cauză ai Consiliului ca şi cele stabilite la articolul 205 alineatul (2) din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene şi la articolul 23 alineatul (2), paragraful al doilea şi al treilea din prezentul tratat. Unanimitatea este constituită numai cu voturile membrilor în cauză ai Consiliului.
Astfel de acte şi decizii nu fac parte din acquis-ul Uniunii.
Statele membre aplică, în măsura în care le priveşte, actele şi deciziile adoptate pentru punerea în aplicare a cooperării consolidate la care participă. Astfel de acte şi decizii sunt obligatorii numai pentru statele membre care participă la această cooperare şi sunt direct aplicabile, dacă este cazul, numai în aceste state. Statele membre care nu participă la cooperarea consolidată nu pot împiedica punerea sa în aplicare de către statele membre participante.
- Art. 44A
Cheltuielile care rezultă din punerea în aplicare a cooperării consolidate, altele decât costurile administrative ale instituţiilor, se suportă de statele membre participante, în afara cazului în care Consiliul, hotărând în unanimitate după consultarea Parlamentului European, decide altfel."
- Articolul 45 se înlocuieşte cu următorul text:
"- Art. 45
Consiliul şi Comisia asigură coerenţa acţiunilor întreprinse în temeiul prezentului titlu, precum şi coerenţa acestor acţiuni cu politicile Uniunii şi ale Comunităţii şi cooperează în acest scop."
- Articolul 46 se înlocuieşte cu următorul text:
"- Art. 46
Dispoziţiile Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, Tratatului de instituire a Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului şi Tratatului de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice care se referă la competenţa Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene şi la exercitarea acestei competenţe se aplică numai următoarelor dispoziţii ale prezentului tratat:
- dispoziţiilor de modificare a Tratatului de instituire a Comunităţii Economice Europene în vederea instituirii Comunităţii Europene, dispoziţiilor de modificare a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului şi dispoziţiilor de modificare a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice;
- dispoziţiilor titlului VI, în condiţiile prevăzute la articolul 35;
- dispoziţiilor titlului VII, în condiţiile prevăzute la articolul 11 şi 11a din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene şi la articolul 40 din prezentul tratat;
- articolului 6 alineatul (2), în ceea ce priveşte acţiunea instituţiilor, în măsura în care Curtea are competenţă în temeiul Tratatelor de instituire ale Comunităţilor Europene şi a prezentului tratat;
- numai dispoziţiilor de procedură ale articolului 7, pentru care Curtea hotărăşte la cererea statului membru în cauză în termen de o lună de la data constatării de către Consiliu, stabilită de respectivul articol.
- articolelor 46 - 53."
Art. 2
Tratatul de instituire a Comunităţii Europene se modică în conformitate cu dispoziţiile prezentului articol.
- Articolul 11 se înlocuieşte cu următoarele articole 11 şi 11a:
"- Art. 11
Statele membre care îşi propun să stabilească între ele o cooperare consolidată într-unul din domeniile menţionate de prezentul tratat adresează o cerere Comisiei, care poate prezenta Consiliului o propunere în acest sens. În cazul în care nu prezintă o astfel de propunere, Comisia comunică statelor membre în cauză motivele pentru care a procedat astfel.
Autorizarea de a proceda la cooperarea consolidată menţionată la alineatul (1) se acordă, cu respectarea articolelor 43 - 45 din Tratatul privind Uniunea Europeană, de către Consiliu, care hotărăşte cu majoritate calificată la propunerea Comisiei şi după consultarea Parlamentului European. În cazul în care cooperarea consolidată priveşte un domeniu care ţine de procedura menţionată la articolul 251 din prezentul tratat, este necesar avizul conform al Parlamentului European.
Un membru al Consiliului poate solicita sesizarea Consiliului European. După ce chestiunea a fost ridicată în Consiliul European, Consiliul poate hotărî în conformitate cu primul paragraf din prezentul alineat.
Actele şi deciziile necesare punerii în aplicare a acţiunilor de cooperare consolidată se supun tuturor dispoziţiilor relevante ale prezentului tratat, în afara cazului în care prezentul articol şi articolele 43-45 din Tratatul privind Uniunea Europeană prevăd altfel.
- Art. 11A
Orice stat membru care doreşte să participe la cooperarea consolidată instituită în temeiul articolului 11 notifică această intenţie Consiliului şi Comisiei, care transmite Consiliului un aviz în termen de trei luni de la data primirii notificării. În termen de patru luni de la data primirii notificării, Comisia decide cu privire la cerere cât şi la eventualele dispoziţii specifice pe care le poate considera necesare."
La articolul 13, textul actual devine alineatul (1) şi se adaugă următorul alineat (2):
"- (2) Prin derogare de la alineatul (1), în cazul în care adoptă măsuri de încurajare comunitare, cu excepţia oricărei armonizări a legilor şi regulamentelor statelor membre, menite să susţină acţiunile întreprinse de statele membre pentru realizarea obiectivelor menţionate la alineatul (1), Consiliul hotărăşte în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251."
- Articolul 18 se înlocuieşte cu următorul text:
"- Art. 18
Orice cetăţean al Uniunii are dreptul de liberă circulaţie şi şedere pe teritoriul statelor membre, sub rezerva limitărilor şi condiţiilor prevăzute de prezentul tratat şi de dispoziţiile adoptate în vederea aplicării sale.
În cazul în care o acţiune a comunităţii se dovedeşte necesară pentru atingerea acestui obiectiv şi în care prezentul tratat nu a prevăzut puteri de acţiune în acest sens, Consiliul poate adopta dispoziţii menite să faciliteze exercitarea drepturilor menţionate la alineatul (1). Consiliul hotărăşte în conformitate cu procedura menţionată la articolul 251.
Alineatul (2) nu se aplică dispoziţiilor referitoare la paşapoarte, cărţi de identitate, permise de şedere sau oricare alt document asimilat şi nici dispoziţiilor referitoare la securitatea socială sau protecţia socială."
La articolul 67 se adaugă următorul alineat:
"- (5) Prin derogare de la alineatul (1), Consiliul adoptă, în conformitate cu procedura menţionată la articolul 251:
- măsurile prevăzute la articolul 63 punctul 1) şi punctul 2) litera (a), cu condiţia să adopte în prealabil şi în conformitate cu alineatul (1) din prezentul articol o legislaţie comunitară care defineşte regulile comune şi principiile de bază care reglementează aceste domenii;
- măsurile prevăzute la articolul 65, cu excepţia aspectelor legate de dreptul familiei."
- Articolul 100 se înlocuieşte cu textul următor:
"- Art. 100
Fără a aduce atingere celorlalte proceduri prevăzute de prezentul tratat, Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, poate decide măsuri adecvate situaţiei economice, în special în cazul în care apar dificultăţi grave în aprovizionarea cu anumite produse.
În cazul în care un stat membru se confruntă cu dificultăţi sau este serios ameninţat de dificultăţi grave, datorită unor catastrofe naturale sau unor evenimente excepţionale situate în afara controlului său, Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, poate acorda statului membru în cauză asistenţă financiară comunitară, în anumite condiţii. Preşedintele Consiliului informează Parlamentul European cu privire la decizia adoptată."
- Articolul 111 alineatul (4) se înlocuieşte cu următorul text:
"- (4) Sub rezerva alineatului (1), Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei şi după consultarea BCE, decide cu privire la poziţia pe care o ocupă Comunitatea la nivel internaţional în ce priveşte chestiunile care prezintă un interes special pentru uniunea economică şi monetară şi la reprezentarea sale, în conformitate cu repartizarea competenţelor prevăzută la articolele 99 şi 105."
- Articolul 123 alineatul (4) se înlocuieşte cu textul următor:
"- (4) În ziua intrării în vigoare a celei de-a treia etape, Consiliul, hotărând cu unanimitatea statelor membre care nu fac obiectul unei derogări, la propunerea Comisiei şi după consultarea BCE, adoptă cursul de schimb la care se stabilesc irevocabil monedele acestor state şi cursul de schimb stabilit irevocabil la care ECU înlocuieşte aceste monede, iar ECU devine o monedă de sine stătătoare. Această măsură nu modifică în sine valoarea externă a ECU. Consiliul, hotărând cu majoritatea calificată a statelor membre mai sus menţionate, la propunerea Comisiei şi după consultarea BCE, ia celelalte măsuri necesare pentru ca ECU să fie introdus rapid ca monedă unică a acestor state membre. Se aplică articolul 122 alineatul (5) teza a doua."
- Articolul 133 se înlocuieşte cu textul următor:
"- Art. 133
Politica comercială comună se bazează pe principii unitare, în special în ceea ce priveşte modificările tarifare, încheierea de acorduri tarifare şi comerciale, uniformizarea măsurilor de liberalizare, politica de export, precum şi măsurile de protecţie comercială, printre care cele care vor fi luate în caz de dumping şi de subvenţii.
Comisia prezintă Consiliului propuneri pentru punerea în aplicare a politicii comerciale comune.
În cazul în care trebuie negociate acorduri cu unul sau mai multe state sau organizaţii internaţionale, Comisia prezintă recomandări Consiliului, care o autorizează să deschidă negocierile necesare. Comisiei şi Consiliului le revine responsabilitatea de a asigura compatibilitatea acordurilor negociate cu politicile şi regulile interne ale Comunităţii.
Comisia conduce aceste negocieri în consultare cu un comitet special desemnat de Consiliu pentru a o sprijini în îndeplinirea acestei sarcini şi în cadrul directivelor pe care Consiliul i le poate adresa. Comisia raportează periodic comitetului special în legătură cu stadiul negocierilor.
Dispoziţiile relevante ale articolului 300 sunt aplicabile.
În exercitarea competenţelor care îi sunt atribuite prin prezentul articol, Consiliul hotărăşte cu majoritate calificată.
Alineatele (1) - (4) se aplică, de asemenea, negocierii şi încheierii de acorduri în domeniile comerţului cu servicii şi al aspectelor comerciale ale proprietăţii intelectuale, în măsura în care aceste acorduri nu intră sub incidenţa alineatelor menţionate şi fără a aduce atingere alineatului (6).
Prin derogare de la alineatul (4), Consiliul hotărăşte în unanimitate cu privire la negocierea şi încheierea unui acord într-unul dintre domeniile menţionate la primul paragraf, în cazul în care acest acord conţine dispoziţii pentru care este necesară unanimitatea pentru adoptarea regulilor interne sau în care un astfel de acord se referă la un domeniu în care Comunitatea încă nu şi-a exercitat competenţele în temeiul prezentului tratat, prin adoptarea de reguli interne.
Consiliul hotărăşte în unanimitate cu privire la negocierea şi încheierea unui acord orizontal, în măsura în care acesta priveşte şi paragraful precedent sau alineatul (6) al doilea paragraf.
Prezentul alineat nu aduce atingere dreptului statelor membre de a menţine şi de a încheia acorduri cu ţări terţe sau organizaţii internaţionale, în măsura în care acordurile menţionate respectă dreptul comunitar şi celelalte acorduri internaţionale în materie.
Consiliul nu poate încheia un acord în cazul în care acesta cuprinde dispoziţii care depăşesc competenţele interne ale Comunităţii, în special în cazul în care ar antrena o armonizare a legilor sau regulamentelor statelor membre într-un domeniu în care prezentul tratat exclude o astfel de armonizare.
În această privinţă, prin derogare de la alineatul (5) primul paragraf, acordurile în domeniul comerţului serviciilor culturale şi audiovizuale, al serviciilor educative, cât şi al serviciilor sociale şi de sănătate umană ţin de competenţa comună a Comunităţii şi a statelor sale membre. De aceea, negocierea unor astfel de acorduri necesită, în afară de decizia comunitară adoptată în conformitate cu dispoziţiile relevante ale articolului 300, acordul comun al statelor membre. Acordurile negociate în acest fel se încheie împreună de Comunitate şi statele membre.
Negocierea şi încheierea acordurilor internaţionale în domeniul transporturilor rămân sub incidenţa dispoziţiilor titlului V şi articolului 300.
Fără a aduce atingere alineatului (6) primul paragraf, Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei şi după consultarea Parlamentului European, poate extinde aplicarea alineatelor (1) - (4) şi la negocierile şi acordurile internaţionale referitoare la proprietatea intelectuală, în măsura în care acestea nu fac obiectul alineatului (5)."
- Articolul 137 se înlocuieşte cu următorul text:
"- Art. 137
În vederea realizării obiectivelor menţionate la articolul 136, Comunitatea susţine şi completează acţiunea statelor membre în domeniile următoare:
- îmbunătăţirea, în special, a mediului de muncă, pentru a proteja sănătatea şi securitatea lucrătorilor;
- condiţiile de muncă;
- securitatea socială şi protecţia socială a lucrătorilor;
- protecţia lucrătorilor în caz de reziliere a contractului de muncă;
- informarea şi consultarea lucrătorilor;
- reprezentarea şi apărarea colectivă a intereselor lucrătorilor şi angajatorilor, inclusiv administrarea comună, sub rezerva alineatului (5);
- condiţiile de muncă pentru resortisanţii din ţările terţe care sunt rezidenţi legali pe teritoriul Comunităţii;
- integrarea persoanelor excluse de pe piaţa forţei de muncă, fără a aduce atingere articolului 150;
- egalitatea dintre bărbaţi şi femei în ceea ce priveşte şansele pe piaţa forţei de muncă şi tratamentul la locul de muncă,;
- lupta împotriva marginalizării sociale;
- modernizarea sistemelor de protecţie socială, fără a aduce atingere literei (c).
În acest scop, Consiliul:
- poate adopta măsuri menite să încurajeze cooperarea între statele membre prin iniţiative destinate să sporească cunoştinţele, să dezvolte schimburile de informaţii şi a celor mai bune practici, să promoveze abordările novatoare şi să evalueze experienţele dobândite, cu excluderea oricărei armonizări a actelor cu putere de lege şi a normelor administrative;
- poate adopta în domeniile menţionate la alineatul (1) literele (a)-(i), prin intermediul directivelor, recomandări minime aplicabile treptat, ţinând seama de condiţiile şi de reglementările tehnice existente în fiecare dintre statele membre. Aceste directive evită impunerea constrângerilor administrative, financiare şi juridice susceptibile să frâneze crearea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii.
Consiliul hotărăşte în conformitate cu procedura menţionată la articolul 251 după consultarea Comitetului Economic şi Social şi a Comitetului Regiunilor, cu excepţia domeniilor menţionate la alineatul (1) literele (c), (d), (f) şi (g) din prezentul articol, în privinţa cărora Consiliul hotărăşte în unanimitate la propunerea Comisiei şi după consultarea Parlamentului European şi a comitetelor menţionate. Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei şi după consultarea Parlamentului European, poate decide ca procedura menţionată la articolul 251 să fie aplicabilă alineatului (1) literele (d), (f) şi (g) din prezentul articol.
Un stat membru poate încredinţa partenerilor sociali, la cererea lor comună, punerea în aplicare a directivelor adoptate în conformitate cu alineatul (2).
În acest caz, statul membru respectiv se asigură că, până cel târziu la data la care o directivă trebuie transpusă în conformitate cu articolul 249, partenerii sociali au luat măsurile necesare, pe bază de acord, iar statul membru în cauză ia toate măsurile necesare care să-i permită, în orice moment, să garanteze rezultatele impuse de directiva menţionată.
Dispoziţiile adoptate în temeiul prezentului articol:
- nu aduc atingere dreptului recunoscut al statelor membre de a-şi defini principiile fundamentale ale sistemului lor de securitate socială şi nu trebuie să aducă atingere în mod semnificativ echilibrul financiar;
- nu pot împiedica un stat membru să menţină sau să adopte măsuri de protecţie mai stricte, compatibile cu prezentul tratat.
Dispoziţiile prezentului articol nu se aplică remuneraţiilor, dreptului de asociere, dreptului la grevă, şi nici dreptului la lock-out."
- Articolul 139 alineatul (2) al doilea paragraf se înlocuieşte cu următorul text:
"- Consiliul hotărăşte cu majoritate calificată, cu excepţia cazului în care acordul în cauză conţine una sau mai multe dispoziţii referitoare la unul din domeniile pentru care este necesară unanimitatea în temeiul articolului 137 alineatul (2). În această situaţie, Consiliul hotărăşte în unanimitate."
- Articolul 144 se înlocuieşte cu următorul text:
"- Art. 144
Consiliul, după consultarea Parlamentului European, instituie un comitet de protecţie socială cu caracter consultativ, în scopul de a promova cooperarea în materie de protecţie socială între statele membre şi cu Comisia. Comitetul are ca misiune:
- să urmărească situaţia socială şi evoluţia politicilor de protecţie socială în statele membre şi în Comunitate;
- să faciliteze schimbul de informaţii, de experienţă şi de bune practici între statele membre şi cu Comisia;
- fără a aduce atingere articolului 207, să pregătească rapoarte, să formuleze avize sau să întreprindă alte activităţi în domeniile care ţin de competenţa sa, atât la cererea Consiliului sau a Comisiei, cât şi din proprie iniţiativă.
Pentru îndeplinirea mandatului său, comitetul stabileşte contacte adecvate cu partenerii sociali.
Fiecare stat membru şi Comisia numesc doi membri ai comitetului."
- Articolul 157 alineatul (3) se înlocuieşte cu următorul text:
"- (3) Comunitatea contribuie la realizarea obiectivelor menţionate la alineatul (1) prin politicile şi acţiunile pe care le desfăşoară în temeiul altor dispoziţii prezentului tratat. Consiliul, hotărând în conformitate cu procedura menţionată la articolul 251 şi după consultarea Comitetului Economic şi Social, poate decide cu privire la unele măsuri specifice menite să sprijine acţiunile întreprinse în statele membre pentru realizarea obiectivelor menţionate la alineatul (1).
Prezentul titlu nu constituie un temei pentru introducerea, de către Comunitate, a vreunei măsuri susceptibile să provoace denaturări ale concurenţei sau să conţină dispoziţii fiscale sau dispoziţii referitoare la drepturile şi interesele lucrătorilor salariaţi."
- Articolul 159 al treilea paragraf se înlocuieşte cu textul următor:
"- În cazul în care se dovedesc necesare acţiuni specifice, în afara Fondurilor, şi fără a aduce atingere măsurilor hotărâte în cadrul altor politici ale Comunităţii, Consiliul poate adopta astfel de acţiuni, hotărând în conformitate cu procedura menţionată la articolul 251 şi după consultarea Comitetului Economic şi Social şi a Comitetului Regiunilor."
La articolul 161 se adaugă următorul al treilea paragraf:
"- Începând cu 1 ianuarie 2007, Consiliul hotărăşte cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, după avizul conform al Parlamentului European şi după consultarea Comitetului Economic şi Social şi a Comitetului Regiunilor, în cazul în care perspectivele financiare multianuale aplicabile începând cu 1 ianuarie 2007 şi acordul interinstituţional aferent sunt deja adoptate la această dată. În caz contrar, procedura prevăzută de prezentul alineat se aplică de la data adoptării lor."
- Articolul 175 alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text:
"- (2) Prin derogare de la procedura de decizie prevăzută la alineatul (1) şi fără a aduce atingere articolului 95, Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei, după consultarea Parlamentului European, a Comitetului Economic şi Social şi a Comitetului Regiunilor, adoptă:
- dispoziţii în special de natură fiscală;
- măsuri privind:
- amenajarea teritoriului;
- administrarea cantitativă a resurselor de apă sau care au legătură directă sau indirectă cu disponibilitatea resurselor menţionate;
- exploatarea solurilor, cu excepţia managementului deşeurilor;
- măsurile care aduc atingere în mod semnificativ opţiunii unui stat membru între diferite surse de energie şi structura generală a alimentării sale cu energie.
Consiliul, hotărând în condiţiile prevăzute la primul paragraf, poate preciza domeniile vizate în prezentul alineat pentru care deciziile se iau cu majoritate calificată."
La partea a treia, se adaugă următorul titlu:
"- TITLUL XXI: COOPERARE ECONOMICĂ, FINANCIARĂ ŞI TEHNICĂ CU ŢĂRILE TERŢE
- Art. 181A
Fără a aduce atingere celorlalte dispoziţii ale prezentului tratat, în special celor titlului XX, Comunitatea desfăşoară, în cadrul competenţelor sale, acţiuni de cooperare economică, financiară şi tehnică cu ţări terţe. Aceste acţiuni sunt complementare celor întreprinse de statele membre şi coerente cu politica de dezvoltare a Comunităţii.
Politica Comunităţii în acest domeniu contribuie la atingerea obiectivului general de dezvoltare şi consolidare a democraţiei şi statului de drept, cât şi a obiectivului de respectare a drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale.
Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei şi după consultarea Parlamentului European, adoptă măsurile necesare pentru punerea în aplicare a alineatului (1) Consiliul hotărăşte în unanimitate cu privire la acordurile de asociere menţionate la articolul 310 şi la acordurile care urmează să se încheie cu statele candidate la aderarea la Uniune.
În cadrul competenţelor lor respective, Comunitatea şi statele membre cooperează cu ţările terţe şi cu organizaţiile internaţionale competente. Modalităţile de cooperare ale Comunităţii pot face obiectul unor acorduri între aceasta şi părţile terţe interesate, care sunt negociate şi încheiate în conformitate cu articolul 300.
Primul paragraf nu aduce atingere competenţei statelor membre de a negocia în cadrul organismelor internaţionale şi de a încheia acorduri internaţionale."
La articolul 189, al doilea paragraf se înlocuieşte cu următorul text:
"- Numărul de membri ai Parlamentului European nu poate depăşi şapte sute treizeci şi doi."
La articolul 190, alineatul (5) se înlocuieşte cu următorul text:
"- (5) După avizul Comisiei şi cu aprobarea Consiliului, care hotărăşte cu majoritate calificată, Parlamentul European stabileşte statutul şi condiţiile generale privind exercitarea funcţiilor membrilor săi. Consiliul hotărăşte în unanimitate cu privire la orice regulă şi orice condiţie referitoare la regimul fiscal al membrilor sau foştilor membri."
La articolul 191 se adaugă un al doilea paragraf cu următorul text:
"- Consiliul, hotărând în conformitate cu procedura menţionată la articolul 251, stabileşte statutul partidelor politice la nivel european, în special regulile legate de finanţarea acestora."
La articolul 207, alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text:
"- (2) Consiliul este sprijinit de un Secretariat General, condus de un Secretar General, Înalt Reprezentant pentru politica externă şi de securitate comună, asistat de un Secretar General adjunct însărcinat cu administrarea Secretariatului General. Secretarul General şi Secretarul General adjunct sunt numiţi de Consiliu, care hotărăşte cu majoritate calificată.
Consiliul decide cu privire la organizarea Secretariatului General."
- Articolul 210 se înlocuieşte cu următorul text:
"- Art. 210
Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, stabileşte salariile, indemnizaţiile şi pensiile preşedintelui şi ale membrilor Comisiei, ale preşedintelui, judecătorilor, avocaţilor generali şi grefierului Curţii de Justiţie, precum şi ale membrilor şi grefierului Tribunalului de Primă Instanţă. Consiliul stabileşte de asemenea, cu aceeaşi majoritate, toate indemnizaţiile care ţin loc de remuneraţie."
La articolul 214, alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text:
"- (2) Consiliul, reunit la nivel de şefi de stat sau de guvern şi hotărând cu majoritate calificată, desemnează persoana pe care intenţionează să o numească preşedinte al Comisiei; această desemnare se aprobă de Parlamentul European.
Consiliul, hotărând cu majoritate calificată şi de comun acord cu preşedintele desemnat, adoptă lista celorlalte persoane pe care intenţionează să le numească membri ai Comisiei, listă stabilită potrivit propunerilor făcute de fiecare stat membru.
Preşedintele şi ceilalţi membri ai Comisiei astfel desemnaţi se supun, în calitate de colegiu, votului de aprobare al Parlamentului European. După aprobarea Parlamentului European, preşedintele şi ceilalţi membri ai Comisiei se numesc de Consiliu, care hotărăşte cu majoritate calificată."
- Articolul 215 se înlocuieşte cu următorul text:
"- Art. 215
În afara de schimbarea ordinară şi de deces, funcţiile membrilor Comisiei încetează în mod individual prin demisie sau destituire.
Membrul demisionar sau decedat este înlocuit pentru restul mandatului de către un nou membru numit de Consiliu, care hotărăşte cu majoritate calificată. Consiliul, hotărând în unanimitate, poate decide că nu este cazul ca o astfel de înlocuire să aibă loc.
În caz de demisie, destituire sau deces, preşedintele este înlocuit pentru restul mandatului. Pentru înlocuirea acestuia se aplică procedura prevăzută la articolul 214 alineatul (2).
Cu excepţia cazurilor de demisie din oficiu prevăzută la articolul 216, membrii Comisiei rămân în funcţie până când sunt înlocuiţi sau până când Consiliul decide că nu este cazul ca o astfel de înlocuire să aibă loc, în conformitate cu al doilea paragraf din prezentul articol."
- Articolul 217 se înlocuieşte cu următorul text:
"- Art. 217
Comisia îşi îndeplineşte misiunea cu respectarea orientărilor politice stabilite de preşedintele său, care decide şi cu privire la organizarea sa internă în scopul asigurării coerenţei, eficacităţii şi caracterului colegial al acţiunii sale.
Responsabilităţile care incumbă Comisiei sunt structurate şi repartizate membrilor săi de către preşedinte. Preşedintele poate modifica repartiţia acestor responsabilităţi în cursul mandatului. Membrii Comisiei îşi exercită funcţiile atribuite de preşedinte sub autoritatea acestuia.
După aprobarea colegiului, preşedintele numeşte vicepreşedinţii dintre membrii Comisiei.
Un membru al Comisiei îşi prezintă demisia în cazul în care preşedintele îi cere acest lucru, după aprobarea colegiului."
La articolul 219, se elimină primul paragraf.
- Articolul 220 se înlocuieşte cu următorul text:
"- Art. 220
Curtea de Justiţie şi Tribunalul de Primă Instanţă asigură, în cadrul competenţelor ce le revin, respectarea legii în interpretarea şi aplicarea prezentului tratat.
În plus, pe lângă Tribunalul de Primă Instanţă se pot institui, în condiţiile prevăzute la articolul 225a, camere jurisdicţionale însărcinate să exercite, în anumite domenii specifice, competenţe jurisdicţionale prevăzute de prezentul tratat."
- Articolul 221 se înlocuieşte cu textul următor:
"- Art. 221
Curtea de Justiţie este formată din câte un judecător pentru fiecare stat membru.
Curtea de Justiţie se întruneşte în camere sau în Marea Cameră, în conformitate cu regulile prevăzute în acest sens de Statutul Curţii de Justiţie.
În cazul în care există o prevedere statutară în acest sens, Curtea de Justiţie se poate întruni şi în şedinţă plenară."
- Articolul 222 se înlocuieşte cu textul următor:
"- Art. 222
Curtea de Justiţie este asistată de opt avocaţi generali. La cererea Curţii de Justiţie, Consiliul, hotărând în unanimitate, poate mări numărul de avocaţi generali.
Avocatul general are rolul de a prezenta în şedinţă publică, cu deplină imparţialitate şi în deplină independenţă, concluziile motivate cu privire la cauzele care, în conformitate cu Statutul Curţii de Justiţie, necesită intervenţia sa."
- Articolul 223 se înlocuieşte cu următorul text:
"- Art. 223
Judecătorii şi avocaţii generali ai Curţii de Justiţie, aleşi dintre persoane care oferă toate garanţiile de independenţă şi care întrunesc condiţiile cerute pentru exercitarea, în ţările lor, a celor mai înalte funcţii jurisdicţionale, sau care sunt jurisconsulţi de competenţă recunoscută, sunt numiţi de comun acord de către guvernele statelor membre, pentru o perioadă de şase ani.
La fiecare trei ani are loc înlocuirea parţială a judecătorilor şi avocaţilor generali, în condiţiile prevăzute de Statutul Curţii de Justiţie.
Judecătorii desemnează dintre ei pe preşedintele Curţii de Justiţie, pentru o perioadă de trei ani. Mandatul acestuia poate fi reînnoit.
Judecătorii şi avocaţii generali care îşi încheie mandatul pot fi numiţi din nou.
Curtea de Justiţie îşi numeşte grefierul şi îi stabileşte statutul.
Curtea de Justiţie îşi stabileşte regulamentul de procedură. Acest regulament se supune aprobării Consiliului, care hotărăşte cu majoritate calificată."
- Articolul 224 se înlocuieşte cu următorul text:
"- Art. 224
Tribunalul de Primă Instanţă este format din cel puţin un judecător pentru fiecare stat membru. Numărul de judecători se stabileşte prin Statutul Curţii de Justiţie. Statutul poate prevedea ca Tribunalul să fie asistat de avocaţi generali.
Membrii Tribunalului de Primă Instanţă se aleg dintre persoane care oferă depline garanţii de independenţă şi care au capacitatea cerută pentru exercitarea unor înalte funcţii jurisdicţionale. Aceştia sunt numiţi de comun acord de către guvernele statelor membre, pentru o perioadă de şase ani. La fiecare trei ani are loc o înlocuire parţială. Membrii care şi-au încheiat mandatul pot fi numiţi din nou.
Judecătorii desemnează dintre ei pe preşedintele Tribunalului de Primă Instanţă, pentru o perioadă de trei ani. Mandatul acestuia poate fi reînnoit.
Tribunalul de Primă Instanţă îşi numeşte grefierul şi îi stabileşte statutul.
Tribunalul de Primă Instanţă îşi stabileşte regulamentul de procedură în acord cu Curtea de Justiţie. Acest regulament se supune aprobării Consiliului, care hotărăşte cu majoritate calificată.
Cu excepţia cazului în care Curtea de Justiţie dispune altfel, dispoziţiile prezentului tratat referitoare la Curtea de Justiţie se aplică şi Tribunalului de Primă Instanţă."
- Articolul 225 se înlocuieşte cu următorul text:
"- Art. 225
Tribunalul de Primă Instanţă are competenţa să audieze şi să decidă în primă instanţă în acţiunile menţionate la articolele 230, 232, 235, 236, şi 238, cu excepţia celor care sunt atribuite unei camere jurisdicţionale şi a celor rezervate prin statut Curţii de Justiţie. Statutul poate prevedea pentru Tribunalul de Primă Instanţă competenţe în alte categorii de acţiuni.
Deciziile pronunţate de Tribunalul de Primă Instanţă în temeiul prezentului alineat pot face obiectul unui recurs introdus la Curtea de Justiţie, limitat la chestiuni de drept, în condiţiile şi limitele prevăzute de statut.
Tribunalul de Primă Instanţă are competenţa de a audia şi decide în acţiunile formulate împotriva deciziilor camerelor jurisdicţionale instituite în conformitate cu articolul 225a.
Deciziile pronunţate de Tribunalul de Primă Instanţă în temeiul prezentului alineat pot face, în mod excepţional, obiectul unei reexaminări de către Curtea de Justiţie, în condiţiile şi limitele prevăzute de statut, în cazul în care există un risc serios pentru unitatea sau coerenţa dreptului comunitar."
Tribunalul de Primă Instanţă are competenţă de a audia şi decide în cauze formulate în temeiul articolului 234, în domenii specifice stabilite de statut.
În cazul în care Tribunalul de Primă Instanţă consideră că respectiva cauză necesită o decizie de principiu susceptibilă de a aduce atingere unităţii sau coerenţei dreptului comunitar, acesta poate trimite cauza spre soluţionare Curţii de Justiţie.
Deciziile pronunţate de Tribunalul de Primă Instanţă în chestiuni preliminare pot face, în mod excepţional, obiectul unei reexaminări de către Curtea de Justiţie, în condiţiile şi limitele prevăzute de statut, în cazul în care există un risc serios pentru unitatea sau coerenţa dreptului comunitar."
Se adaugă articolul următor:
"- Art. 225A"
Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei şi după consultarea Parlamentului European şi a Curţii de Justiţie, sau la cererea Curţii de Justiţie şi după consultarea Parlamentului European şi a Comisiei, poate institui camere jurisdicţionale competente să audieze şi să decidă în primă instanţă în anumite categorii de acţiuni formulate în domenii specifice.
Decizia de instituire a unei camere jurisdicţionale stabileşte regulile referitoare la compunerea acestei camere şi precizează sfera competenţelor care îi sunt atribuite.
Deciziile camerelor jurisdicţionale pot face obiectul unui recurs în faţa Tribunalului de Primă Instanţă, limitat la chestiuni de drept sau, în cazul în care decizia de instituire a camerei o prevede, şi la chestiuni de fapt.
Membrii camerei jurisdicţionale se aleg dintre persoane care oferă depline garanţii de independenţă şi care au capacitatea cerută pentru exercitarea unor funcţii jurisdicţionale. Aceştia sunt numiţi de Consiliu, care hotărăşte în unanimitate.
Camerele jurisdicţionale îşi stabilesc regulamentul de procedură în acord cu Curtea de Justiţie. Acest regulamentul se supune aprobării Consiliului, care hotărăşte cu majoritate calificată.
Cu excepţia cazului în care decizia de instituire a camerei jurisdicţionale dispune altfel, dispoziţiile prezentului tratat referitoare la Curtea de Justiţie şi dispoziţiile Statutului Curţii de Justiţie se aplică camerelor jurisdicţionale."
Se adaugă articolul următor:
"- Art. 229A
Fără a aduce atingere celorlalte dispoziţii ale prezentului tratat, Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei şi după consultarea Parlamentului European, poate adopta dispoziţii prin care atribuie Curţii de Justiţie, în măsura stabilită de Consiliu, competenţa de a decide cu privire la unele litigii legate de aplicarea actelor adoptate în temeiul prezentului tratat care creează titluri comunitare de proprietate industrială. Consiliul recomandă adoptarea acestor dispoziţii de către statele membre, în conformitate cu normele lor constituţionale."
- Articolul 230 al doilea şi al treilea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:
"- În acest scop, Curtea are competenţa de a se pronunţa în acţiuni formulate de un stat membru, de Parlamentul European, de Consiliu sau de Comisie, pentru motive de necompetenţă, de încălcare a unor norme fundamentale de procedură, de încălcare a prezentului tratat sau a oricărei norme de drept privind aplicarea acestuia ori de abuz de putere.
În aceleaşi condiţii, Curtea de Justiţie are competenţa de a se pronunţa în acţiuni formulate de Curtea de Conturi şi de BCE în scopul protejării prerogativelor acestora."
- Articolul 245 se înlocuieşte cu următorul text:
"- Art. 245
Statutul Curţii de Justiţie se stabileşte printr-un protocol separat.
Consiliul, hotărând în unanimitate la cererea Curţii de Justiţie şi după consultarea Parlamentului European şi a Comisiei, sau la cererea Comisiei şi după consultarea Parlamentului European şi a Curţii de Justiţie, poate modifica dispoziţiile statutului, cu excepţia titlului I."
- Articolul 247 se modifică după cum urmează:
alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:
"- (1) Curtea de Conturi se compune din câte un cetăţean al fiecărui stat membru."
alineatul (3) se înlocuieşte cu următorul text:
"- (3) Membrii Curţii de Conturi se numesc pentru o perioadă şase ani. Consiliul, hotărând cu majoritate calificată după consultarea Parlamentului European, adoptă lista membrilor stabilită în conformitate cu propunerile făcute de fiecare stat membru. Mandatul membrilor Curţii de Conturi poate fi reînnoit.
Membrii Curţii de Conturi desemnează dintre ei pe preşedintele Curţii de Conturi, pentru o perioadă de trei ani. Mandatul acestuia poate fi reînnoit."
- Articolul 248 se modifică după cum urmează:
alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:
"- (1) Curtea de Conturi verifică totalitatea conturilor de venituri şi cheltuieli Comunităţii. De asemenea, aceasta verifică totalitatea conturilor de venituri şi cheltuieli ale oricărui organism creat de Comunitate, în măsura în care actul constitutiv nu exclude acest control.
Curtea de Conturi prezintă Parlamentului European şi Consiliului o declaraţie de asigurare referitoare la veridicitatea conturilor, precum şi la legalitatea operaţiunilor şi înregistrarea acestora în conturi, declaraţie care se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Declaraţia poate fi completată cu aprecieri specifice pentru fiecare domeniu major de activitate comunitară."
alineatul (4) se înlocuieşte cu următorul text:
"- (4) Curtea de Conturi întocmeşte un raport anual după încheierea fiecărui exerciţiu financiar. Acest raport se transmite celorlalte instituţii ale Comunităţii şi se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene împreună cu răspunsurile formulate de aceste instituţii la observaţiile Curţii de Conturi.
În plus, Curtea de Conturi îşi poate prezenta în orice moment observaţiile, în special sub forma unor rapoarte speciale cu privire la chestiuni specifice şi poate emite avize la cererea uneia dintre celelalte instituţii ale Comunităţii.
Curtea de Conturi adoptă rapoarte anuale, rapoarte speciale sau avize cu majoritatea membrilor care o compun. Cu toate acestea, în vederea adoptării unor categorii de rapoarte sau de avize, aceasta îşi poate înfiinţa camere interne, în condiţiile prevăzute de regulamentul său de ordine interioară.
Aceasta sprijină Parlamentul European şi Consiliul în exercitarea funcţiei lor de control al execuţiei bugetare.
Curtea de Conturi îşi stabileşte regulamentul de ordine interioară. Acest regulament se supune aprobării Consiliului, care hotărăşte cu majoritate calificată."
La articolul 254 alineatele (1) şi (2), expresia "Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene" se înlocuieşte cu expresia "Jurnalul Oficial al Uniunii Europene".
- Articolul 257 se înlocuieşte cu următorul text:
"- Art. 257
Se instituie un Comitet Economic şi Social cu caracter consultativ.
Comitetul este format din reprezentanţii diferitelor componente cu caracter economic şi social ale societăţii civile organizate, mai ales ai producătorilor, agricultorilor, transportatorilor, lucrătorilor, comercianţilor şi meşteşugarilor, ai profesiunilor liberale, ai consumatorilor şi ai interesului general."
- Articolul 258 se înlocuieşte cu următorul text:
"- Art. 258
Numărul de membri ai Comitetului Economic şi Social nu poate depăşi trei sute cincizeci.
Numărul de membri ai Comitetului se stabileşte după cum urmează:
Belgia | 12 |
Danemarca | 9 |
Germania | 24 |
Grecia | 12 |
Spania | 21 |
Franţa | 24 |
Irlanda | 9 |
Italia | 24 |
Luxemburg | 6 |
Olanda | 12 |
Austria | 12 |
Portugalia | 12 |
Finlanda | 9 |
Suedia | 12 |
Regatul Unit | 24 |
Membrii Comitetului nu trebuie să fie legaţi prin nici un fel de mandat imperativ. Aceştia îşi exercită funcţiile în deplină independenţă, în interesul general al Comunităţii.
Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, stabileşte indemnizaţiile membrilor Comitetului."
La articolul 259, alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:
"- (1) Membrii Comitetului se numesc, la propunerea statelor membre, pentru o perioadă de patru ani. Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, adoptă lista membrilor stabilită potrivit propunerilor fiecărui stat membru. Mandatul membrilor Comitetului poate fi reînnoit."
- Articolul 263 se înlocuieşte cu următorul text:
"- Art. 263
Se instituie un comitet cu caracter consultativ, numit în continuare «Comitetul Regiunilor», format din reprezentanţi ai comunităţilor regionale şi locale şi care sunt fie aleşi în cadrul unei autorităţi regionale sau locale " fie răspund din punct de vedere politic în faţă unei adunări alese.
Numărul de membri ai Comitetului Regiunilor nu poate depăşi trei sute cincizeci.
Numărul de membri ai Comitetului Regiunilor se stabileşte după cum urmează:
Belgia | 12 |
Danemarca | 9 |
Germania | 24 |
Grecia | 12 |
Spania | 21 |
Franţa | 24 |
Irlanda | 9 |
Italia | 24 |
Luxemburg | 6 |
Olanda | 12 |
Austria | 12 |
Portugalia | 12 |
Finlanda | 9 |
Suedia | 12 |
Regatul Unit | 24 |
Membrii Comitetului, precum şi un număr egal de membri supleanţi se numesc, la propunerea statelor membre respective, pentru o perioadă de patru ani. Mandatul acestora poate fi reînnoit. Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, adoptă lista membrilor şi a membrilor supleanţi stabilită în conformitate cu propunerile fiecărui stat membru. La încheierea mandatului menţionat la primul paragraf, în temeiul căruia au fost propuşi, mandatul membrilor Comitetului încetează din oficiu şi aceştia sunt înlocuiţi pentru restul mandatului respectiv în conformitate cu aceeaşi procedură. Aceştia nu pot fi în acelaşi timp şi membri ai Parlamentului European.
Membrii Comitetului nu trebuie să fie legaţi prin nici un fel de mandat imperativ. Aceştia îşi exercită funcţiile în deplină independenţă, în interesul general al Comunităţii."
- Articolul 266 se înlocuieşte cu următorul text:
"- Art. 266
Banca Europeană de Investiţii are personalitate juridică.
Membrii Băncii Europene de Investiţii sunt statele membre.
Statutul Băncii Europene de Investiţii face obiectul unui protocol anexat la prezentul tratat. Consiliul, hotărând în unanimitate, la cererea Băncii Europene de Investiţii şi după consultarea Parlamentului European şi a Comisiei, sau la cererea Comisiei şi după consultarea Parlamentului European şi a Băncii Europene de Investiţii, poate modifica articolele 4, 44 şi 12 şi articolul 18 alineatul (5) din Statutul Băncii."
- Articolul 279 se înlocuieşte cu următorul text:
"- Art. 279
Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei şi după consultarea Parlamentului European şi obţinerea avizului Curţii de Conturi:
- adoptă regulamentele financiare care precizează în special procedurile referitoare la întocmirea şi execuţia bugetului, precum şi la prezentarea şi verificarea conturilor;
- stabileşte regulile privind responsabilitatea controlorilor financiari, ordonatorilor de credite şi contabililor şi organizează controlul activităţii acestora;
Începând cu 1 ianuarie 2007, Consiliul hotărăşte cu majoritate calificată la propunerea Comisiei şi după consultarea Parlamentului European şi obţinerea avizului Curţii de Conturi.
Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei şi după consultarea Parlamentului European şi obţinerea avizului Curţii de Conturi, stabileşte metodele şi procedura prin care veniturile bugetare prevăzute de regimul resurselor proprii ale Comunităţii se pun la dispoziţia Comisiei şi defineşte măsurile care trebuie aplicate pentru a răspunde, dacă este cazul, necesităţilor trezoreriei."
- Articolul 290 se înlocuieşte cu următorul text:
"- Art. 290
Regimul lingvistic al instituţiilor Comunităţii se stabileşte, fără a aduce atingere dispoziţiilor prevăzute de Statutul Curţii de Justiţie, de către Consiliu, care hotărăşte în unanimitate."
- Articolul 300 se modifică după cum urmează:
alineatul (2), al doilea şi al treilea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:
"- Prin derogare de la regulile stabilite la alineatul (3), se aplică aceleaşi proceduri pentru a decide suspendarea aplicării unui acord, cât şi pentru a stabili poziţia care urmează să se adopte în numele Comunităţii într-un organism creat printr-un acord, în cazul în care acest organism este chemat să adopte decizii cu efecte juridice, cu excepţia deciziilor de completare sau de modificare a cadrului instituţional al acordului.
Parlamentul European este imediat şi pe deplin informat cu privire la oricare decizie adoptată în temeiul prezentului alineat şi care priveşte aplicarea provizorie sau suspendarea acordurilor sau stabilirea poziţiei Comunităţii într-un organism creat printr-un acord."
alineatul (6) se înlocuieşte cu următorul text:
"- (6) Parlamentul European, Consiliul, Comisia sau un stat membru pot obţine avizul Curţii de Justiţie cu privire la compatibilitatea acordului avut în vedere cu dispoziţiile prezentului tratat. În cazul în care avizul Curţii de Justiţie este negativ, acordul poate intra în vigoare numai în condiţiile stabilite la articolul 48 din Tratatul privind Uniunea Europeană."
- Articolul 309 se modifică după cum urmează:
- la alineatul (1), expresia "articolului 7 alineatul (2)" se înlocuieşte cu expresia "articolului 7 alineatul (3),";
0 la alineatul (2), expresia "articolului 7 alineatul (1)" se înlocuieşte cu expresia "articolului 7 alineatul (2),".
Art. 3
Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice se modifică în conformitate cu dispoziţiile prezentului articol.
La articolul 107, al doilea paragraf se înlocuieşte cu următorul text:
"- Numărul de membri ai Parlamentului European nu poate depăşi şapte sute treizeci şi doi."
La articolul 108, alineatul (5) se înlocuieşte cu următorul text:
"- (5) Parlamentul European stabileşte statutul şi condiţiile generale privind exercitarea funcţiilor membrilor săi, după avizul Comisiei şi cu aprobarea Consiliului care hotărăşte cu majoritate calificată. Consiliul hotărăşte în unanimitate cu privire la orice regulă şi orice condiţie legate de regimul fiscal al membrilor sau foştilor membri."
La articolul 121, alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text:
"- (2) Consiliul este sprijinit de un Secretariat General, condus de un Secretar General, Înalt Reprezentant pentru politica externă şi de securitate comună, asistat de un Secretar General adjunct însărcinat cu administrarea Secretariatului General. Secretarul General şi Secretarul General adjunct se numesc de Consiliu, care hotărăşte cu majoritate calificată.
Consiliul decide cu privire la organizarea Secretariatului General."
La articolul 127, alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text:
"- (2) Consiliul, reunit la nivel de şefi de stat sau de guvern şi hotărând cu majoritate calificată, desemnează persoana pe care intenţionează să o numească preşedinte al Comisiei; desemnarea se aprobă de Parlamentul European.
Consiliul, hotărând cu majoritate calificată şi de comun acord cu preşedintele desemnat, adoptă lista celorlalte persoane pe care intenţionează să le numească membri ai Comisiei, listă stabilită potrivit propunerilor făcute de fiecare stat membru.
Preşedintele şi ceilalţi membri ai Comisiei astfel desemnaţi se supun, în calitate de colegiu, votului de aprobare al Parlamentului European. După aprobarea Parlamentului European, preşedintele şi ceilalţi membri ai Comisiei se numesc de Consiliu, care hotărăşte cu majoritate calificată."
- Articolul 128 se înlocuieşte cu următorul text:
"- Art. 128
În afară de schimbarea ordinară şi de deces, funcţiile membrilor Comisiei încetează în mod individual prin demisie sau destituire.
Membrul demisionar sau decedat este înlocuit pentru restul mandatului de către un nou membru numit de Consiliu, care hotărăşte cu majoritate calificată. Consiliul, hotărând în unanimitate, poate decide că nu este cazul ca o astfel de înlocuire să aibă loc.
În caz de demisie, destituire sau deces, preşedintele este înlocuit pentru restul mandatului. Pentru înlocuirea acestuia se aplică procedura prevăzută la articolul 127 alineatul (2).
Cu excepţia cazurilor de destituire prevăzute la articolul 129, membrii Comisiei rămân în funcţie până când sunt înlocuiţi sau până când Consiliul decide că nu este cazul ca o astfel de înlocuire să aibă loc, în conformitate cu al doilea paragraf din prezentul articol."
- Articolul 130 se înlocuieşte cu următorul text:
"- Art. 130
Comisia îşi îndeplineşte misiunea cu respectarea orientărilor politice stabilite de preşedintele său, care decide şi cu privire la organizarea sa internă în scopul asigurării coerenţei, eficacităţii şi caracterului colegial al acţiunii sale.
Responsabilităţile care incumbă Comisiei se structurează şi se repartizează membrilor săi de către preşedinte. Preşedintele poate modifica repartiţia acestor responsabilităţi în cursul mandatului. Membrii Comisiei îşi exercită funcţiile atribuite de preşedinte sub autoritatea acestuia.
După aprobarea colegiului, preşedintele numeşte vicepreşedinţii dintre membrii Comisiei.
Un membru al Comisiei îşi prezintă demisia în cazul în care preşedintele îi cere acest lucru, după aprobarea colegiului."
La articolul 132, primul paragraf se elimină.
- Articolul 136 se înlocuieşte cu următorul text:
"- Art. 136
Curtea de Justiţie şi Tribunalul de Primă Instanţă asigură, în cadrul competenţelor ce le revin, respectarea legii în interpretarea şi aplicarea prezentului tratat.
În plus, pe lângă Tribunalul de Primă Instanţă se pot institui, în condiţiile prevăzute la articolul 140b, camere jurisdicţionale însărcinate să exercite, în anumite domenii specifice, competenţe jurisdicţionale prevăzute de prezentul tratat."
- Articolul 137 se înlocuieşte cu următorul text:
"- Art. 137
Curtea de Justiţie este formată din câte un judecător din fiecare stat membru.
Curtea de Justiţie se întruneşte în camere sau în Marea Cameră, în conformitate cu regulile prevăzute în acest sens de Statutul Curţii de Justiţie.
În cazul în care există o prevedere statutară în acest sens, Curtea de Justiţie se poate întruni şi în plen."
- Articolul 138 se înlocuieşte cu următorul text:
"- Art. 138
Curtea de Justiţie este asistată de opt avocaţi generali. La cererea Curţii de Justiţie, Consiliul, hotărând în unanimitate, poate mări numărul de avocaţi generali.
Avocatul general are rolul de a prezenta în şedinţă publică, cu deplină imparţialitate şi în deplină independenţă, concluzii motivate cu privire la cauzele care, în conformitate cu Statutul Curţii de Justiţie, necesită intervenţia sa."
- Articolul 139 se înlocuieşte cu următorul text:
"- Art. 139
Judecătorii şi avocaţii generali ai Curţii de Justiţie, aleşi dintre persoane care oferă toate garanţiile de independenţă şi care întrunesc condiţiile cerute pentru exercitarea, în ţările lor, a celor mai înalte funcţii jurisdicţionale, sau care sunt jurisconsulţi de competenţă recunoscută, sunt numiţi de comun acord de către guvernele statelor membre, pentru un termen de şase ani.
La fiecare trei ani are loc înlocuirea parţială a judecătorilor şi avocaţilor generali, în condiţiile prevăzute de Statutul Curţii de Justiţie.
Judecătorii desemnează dintre ei pe preşedintele Curţii de Justiţie, pentru o perioadă de trei ani. Mandatul acestuia poate fi reînnoit.
Judecătorii şi avocaţii generali care îşi încheie mandatul pot fi numiţi din nou.
Curtea de Justiţie îşi numeşte grefierul şi îi stabileşte statutul.
Curtea de Justiţie îşi stabileşte regulamentul de procedură. Acest regulament se supune aprobării Consiliului, care hotărăşte cu majoritate calificată."
- Articolul 140 se înlocuieşte cu următorul text:
"- Art. 140
Tribunalul de Primă Instanţă este format din cel puţin un judecător pentru fiecare stat membru. Numărul de judecători se stabileşte prin Statutul Curţii de Justiţie. Statutul poate prevedea ca Tribunalul să fie asistat de avocaţi generali.
Membrii Tribunalului de Primă Instanţă sunt aleşi dintre persoane care oferă depline garanţii de independenţă şi care au capacitatea cerută pentru exercitarea unor înalte funcţii jurisdicţionale. Aceştia sunt numiţi de comun acord de către guvernele statelor membre, pentru o perioadă de şase ani. La fiecare trei ani are loc o înlocuire parţială. Membrii care şi-au încheiat mandatul pot fi numiţi din nou.
Judecătorii desemnează dintre ei pe preşedintele Tribunalului de Primă Instanţă, pentru o perioadă de trei ani. Mandatul său poate fi reînnoit.
Tribunalul de Primă Instanţă îşi numeşte grefierul şi îi stabileşte statutul.
Tribunalul de Primă Instanţă îşi stabileşte regulamentul de procedură în acord cu Curtea de Justiţie. Acest regulament se supune aprobării Consiliului, care hotărăşte cu majoritate calificată.
Cu excepţia cazului în care Curtea de Justiţie dispune altfel, dispoziţiile prezentului tratat referitoare la Curtea de Justiţie se aplică şi Tribunalului de Primă Instanţă."
- Articolul 140a se înlocuieşte cu următorul text:
"- Art. 140A
Tribunalul de Primă Instanţă are competenţa să audieze şi să decidă în primă instanţă în acţiunile menţionate la articolele 146, 148, 151, 152 şi 153, cu excepţia celor care sunt atribuite unei camere jurisdicţionale şi a celor rezervate prin statut Curţii de Justiţie. Statutul poate prevedea că Tribunalul de Primă Instanţă are competenţă în alte categorii de acţiuni.
Deciziile pronunţate de Tribunalul de Primă Instanţă în temeiul prezentului alineat pot face obiectul unui recurs introdus la Curtea de Justiţie, limitat la chestiuni de drept, în condiţiile şi limitele prevăzute de statut.
Tribunalul de Primă Instanţă are competenţa să audieze şi să decidă în acţiunile formulate împotriva deciziilor camerelor jurisdicţionale instituite în temeiul articolului 140 B.
Deciziile pronunţate de Tribunalul de Primă Instanţă în temeiul prezentului alineat pot face, în mod excepţional, obiectul unei reexaminări de către Curtea de Justiţie, în condiţiile şi limitele prevăzute de statut, în cazul în care există un risc serios pentru unitatea sau coerenţa dreptului comunitar."
Tribunalul de Primă Instanţă are competenţa să audieze şi să hotărască în cauze preliminare introduse în temeiul articolului 150, în materii specifice stabilite prin statut.
În cazul în care Tribunalul de Primă Instanţă consideră că respectiva cauză necesită o decizie de principiu susceptibilă de a aduce atingere unităţii sau coerenţei dreptului comunitar, acesta poate trimite cauza spre soluţionare Curţii de Justiţie.
Deciziile pronunţate de Tribunalul de Primă Instanţă în chestiuni preliminare pot face, în mod excepţional, obiectul unei reexaminări de către Curtea de Justiţie, în condiţiile şi limitele prevăzute de statut, în cazul în care există un risc serios pentru unitatea sau coerenţa dreptului comunitar."
Se adaugă articolul următor:
"- Art. 140B
Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei şi după consultarea Parlamentului European şi a Curţii de Justiţie, sau la cererea Curţii de Justiţie şi după consultarea Parlamentului European şi a Comisiei, poate institui camere jurisdicţionale competente să audieze şi să decidă în primă instanţă în anumite categorii de acţiuni formulate în domenii specifice.
Decizia de instituire a unei camere jurisdicţionale stabileşte regulile referitoare la compunerea acestei camere şi precizează sfera competenţelor care îi revin.
Deciziile camerelor jurisdicţionale pot face obiectul unui recurs în faţa Tribunalului de Primă Instanţă, limitat la chestiuni de drept sau, în cazul în care decizia de instituire a camerei o prevede, şi la chestiuni de fapt.
Membrii camerelor jurisdicţionale se aleg dintre persoane care oferă depline garanţii de independenţă şi care au capacitatea necesară de a exercita funcţii jurisdicţionale. Aceştia se numesc de Consiliu, care hotărăşte în unanimitate.
Camerele jurisdicţionale îşi stabilesc regulamentul de procedură în acord cu Curtea de Justiţie. Acest regulamentul se supune aprobării Consiliului, care hotărăşte cu majoritate calificată.
Cu excepţia cazului în care decizia de instituire a camerei jurisdicţionale dispune altfel, dispoziţiile prezentului tratat referitoare la Curtea de Justiţie şi dispoziţiile statutului Curţii de Justiţie se aplică camerelor jurisdicţionale."
La articolul 146, al doilea şi al treilea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:
"- În acest scop, Curtea are competenţa de a se pronunţa în acţiuni formulate de un stat membru, de Parlamentul European, de Consiliu sau de Comisie, pe motive de lipsă de competenţă, de vicii substanţiale de formă, de încălcare a prezentului tratat sau a oricărei norme de drept privind aplicarea sa ori de abuz de putere.
În aceleaşi condiţii, Curtea de Justiţie are competenţa de a se pronunţa în acţiuni formulate de Curtea de Conturi în scopul salvgardării prerogativelor sale."
- Articolul 160 se înlocuieşte cu următorul text:
"- Art. 160
Statutul Curţii de Justiţie se stabileşte printr-un protocol separat.
Consiliul, hotărând în unanimitate la cererea Curţii de Justiţie şi după consultarea Parlamentului European şi a Comisiei, sau la cererea Comisiei şi după consultarea Parlamentului European şi a Curţii de Justiţie, poate modifica dispoziţiile statutului, cu excepţia titlului I"
- Articolul 160b se modifică după cum urmează:
alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:
"- (1) Curtea de Conturi se compune din câte un cetăţean al fiecărui stat membru."
alineatul (3) se înlocuieşte cu următorul text:
"- (3) Membrii Curţii de Conturi se numesc pentru o perioadă de şase ani. Consiliul, hotărând cu majoritate calificată după consultarea Parlamentului European, adoptă lista membrilor stabilită în conformitate cu propunerile făcute de fiecare stat membru. Mandatul membrilor Curţii de Conturi poate fi reînnoit.
Membrii Curţii de Conturi desemnează dintre ei pe preşedintele Curţii de Conturi, pentru un termen de trei ani. Mandatul acestuia poate fi reînnoit."
- Articolul 160c se modifică după cum urmează:
alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:
"- (1) Curtea de Conturi verifică totalitatea conturilor de venituri şi cheltuieli ale Comunităţii. De asemenea, aceasta verifică totalitatea conturilor de venituri şi cheltuieli ale oricărui organism creat de Comunitate, în măsura în care actul constitutiv nu exclude acest control.
Curtea de Conturi prezintă Parlamentului European şi Consiliului o declaraţie de asigurare referitoare la veridicitatea conturilor, precum şi la legalitatea operaţiunilor şi la înregistrarea lor în conturi, declaraţie care se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Declaraţia poate fi completată cu aprecieri specifice pentru fiecare domeniu major de activitate comunitară."
alineatul (4) se înlocuieşte cu următorul text:
"- (4) Curtea de Conturi întocmeşte un raport anual după încheierea fiecărui exerciţiu financiar. Raportul se transmite celorlalte instituţii ale Comunităţii şi se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, împreună cu răspunsurile formulate de aceste instituţii la observaţiile Curţii de Conturi.
În plus, Curtea de Conturi îşi poate prezenta în orice moment observaţiile, în special sub forma unor rapoarte speciale cu privire la unele chestiuni specifice şi poate emite avize la cererea uneia dintre celelalte instituţii ale Comunităţii.
Curtea de Conturi adoptă rapoarte anuale, rapoarte speciale sau avize cu majoritatea membrilor săi. Cu toate acestea, în vederea adoptării unor categorii de rapoarte sau de avize, aceasta îşi poate înfiinţa camere interne, în condiţiile prevăzute de regulamentul său de ordine interioară.
Aceasta sprijină Parlamentul European şi Consiliul în exercitarea funcţiei lor de control al execuţiei bugetare.
Curtea de Conturi îşi stabileşte regulamentul de ordine interioară. Acest regulament se supune aprobării Consiliului, care hotărăşte cu majoritate calificată."
La articolul 163, primul paragraf se înlocuieşte cu următorul text:
"- Regulamentele se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Acestea intră în vigoare la data stabilită prin aceste regulamente, sau, în lipsa acesteia, în cea de-a douăzeci şi una zi de la publicarea lor."
- Articolul 165 se înlocuieşte cu următorul text:
"- Art. 165
Se instituie un Comitet Economic şi Social cu caracter consultativ.
Comitetul este format din reprezentanţi ai diferitelor componente cu caracter economic şi social ale societăţii civile organizate, respectiv ai producătorilor, ai agricultorilor, ai transportatorilor, ai lucrătorilor, ai comercianţilor şi ai meşteşugarilor, ai profesiunilor liberale, ai consumatorilor şi ai interesului general."
- Articolul 166 se înlocuieşte cu următorul text:
"- Art. 166
Numărul de membri ai Comitetului Economic şi Social nu poate depăşi trei sute cincizeci.
Numărul de membri ai Comitetului se stabileşte după cum urmează:
Belgia | 12 |
Danemarca | 9 |
Germania | 24 |
Grecia | 12 |
Spania | 21 |
Franţa | 24 |
Irlanda | 9 |
Italia | 24 |
Luxemburg | 6 |
Olanda | 12 |
Austria | 12 |
Portugalia | 12 |
Finlanda | 9 |
Suedia | 12 |
Regatul Unit | 24 |
Membrii Comitetului nu trebuie să fie legaţi prin nici un fel de mandat imperativ. Aceştia îşi exercită funcţiile în deplină independenţă, în interesul general al Comunităţii.
Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, stabileşte indemnizaţiile membrilor Comitetului."
La articolul 167, alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:
"- (1) Membrii Comitetului se numesc, la propunerea statelor membre, pentru o perioadă de patru ani. Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, adoptă lista membrilor stabilită în conformitate cu propunerile fiecărui stat membru. Mandatul membrilor Comitetului poate fi reînnoit."
- Articolul 183 se înlocuieşte cu următorul text:
"- Art. 183
Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei şi după consultarea Parlamentului European şi obţinerea avizului Curţii de Conturi:
- adoptă regulamentele financiare care precizează în special procedurile referitoare la întocmirea şi execuţia bugetului şi la prezentarea şi verificarea conturilor;
- stabileşte regulile privind răspunderea controlorilor financiari, ordonatorilor de credite şi contabililor şi organizează controlul activităţii acestora;
Începând cu 1 ianuarie 2007, Consiliul hotărăşte cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, după consultarea Parlamentului European şi obţinerea avizului Curţii de Conturi.
Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei şi după consultarea Parlamentului European şi obţinerea avizului Curţii de Conturi, stabileşte metodele şi procedura prin care se pun la dispoziţia Comisiei veniturile bugetare prevăzute de regimul resurselor proprii ale Comunităţii şi defineşte măsurile care trebuie aplicate pentru a răspunde, dacă este cazul, necesităţilor trezoreriei."
- Articolul 190 se înlocuieşte cu următorul text:
"- Art. 190
Regimul lingvistic al instituţiilor Comunităţii se stabileşte, fără a aduce atingere dispoziţiilor prevăzute de Statutul Curţii de Justiţie, de către Consiliu, care hotărăşte în unanimitate."
- Articolul 204 se modifică după cum urmează:
- la alineatul (1), expresia "articolului F.1 alineatul (2)" se înlocuieşte cu expresia "articolului 7 alineatul (3),";
- la alineatul (2), expresia "articolului F alineatul (1)" se înlocuieşte cu expresia "articolului 6 alineatul (1)", iar expresia "articolului F.1 alineatul (1)" se înlocuieşte cu expresia "articolului 7 alineatul (2)".
Art. 4
Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului se modifică în conformitate cu dispoziţiile prezentului articol.
La articolul 10, alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text:
"- (2) Consiliul, reunit la nivel de şefi de stat sau de guvern şi hotărând cu majoritate calificată, desemnează persoana pe care intenţionează să o numească în calitate de preşedinte al Comisiei; această desemnare se aprobă de Parlamentul European.
Consiliul, hotărând cu majoritate calificată şi de comun acord cu preşedintele desemnat, adoptă lista celorlalte persoane pe care intenţionează să le numească membri ai Comisiei, stabilită în conformitate cu propunerile făcute de fiecare stat membru.
Preşedintele şi ceilalţi membri ai Comisiei astfel desemnaţi se supun, în calitate de colegiu, votului de aprobare al Parlamentului European. După aprobarea Parlamentului European, preşedintele şi ceilalţi membri ai Comisiei sunt numiţi de Consiliu, care hotărăşte cu majoritate calificată."
- Articolul 11 se înlocuieşte cu următorul text:
"- Art. 11
Comisia îşi îndeplineşte misiunea cu respectarea orientărilor politice stabilite de preşedintele său, care decide şi cu privire la organizarea sa internă în scopul asigurării coerenţei, eficacităţii şi caracterului colegial al acţiunii sale.
Răspunderile care revin Comisiei sunt structurate şi sunt repartizate membrilor săi de către preşedinte. Preşedintele poate modifica repartizarea acestor răspunderi în cursul mandatului. Membrii Comisiei îşi exercită funcţiile atribuite de preşedinte sub autoritatea acestuia.
După aprobarea colegiului, preşedintele numeşte vicepreşedinţii dintre membrii Comisiei.
Un membru al Comisiei îşi prezintă demisia în cazul în care preşedintele îi cere acest lucru, după aprobarea colegiului."
- Articolul 12 se înlocuieşte cu următorul text:
"- Art. 12
În afara de schimbarea ordinară şi de deces, funcţiile membrilor Comisiei încetează în mod individual prin demisie sau destituire.
Membrul demisionar sau decedat este înlocuit pentru restul mandatului de către un nou membru numit de Consiliu, care hotărăşte cu majoritate calificată. Consiliul, hotărând în unanimitate, poate decide că nu este cazul ca o astfel de înlocuire să aibă loc.
În caz de demisie, destituire sau deces, preşedintele este înlocuit pentru restul mandatului. Pentru înlocuirea acestuia se aplică procedura prevăzută la articolul 10 alineatul (2).
Cu excepţia cazurilor de destituire prevăzute la articolul 12 A, membrii Comisiei rămân în funcţie până când sunt înlocuiţi sau până când Consiliul decide că nu este cazul ca o astfel de înlocuire să aibă loc, în conformitate cu al doilea paragraf din prezentul articol."
La articolul 13, se elimină primul paragraf.
La articolul 20, al doilea paragraf se înlocuieşte cu următorul text:
"- Numărul de membri ai Parlamentului European nu poate depăşi şapte sute treizeci şi doi."
La articolul 21, alineatul (5) se înlocuieşte cu următorul text:
"- (5) Parlamentul European stabileşte statutul şi condiţiile generale privind exercitarea funcţiilor membrilor săi, după avizul Comisiei şi cu aprobarea Consiliului care hotărăşte cu majoritate calificată. Consiliul hotărăşte în unanimitate cu privire la toate regulile şi toate condiţiile legate de regimul fiscal al membrilor sau foştilor membri."
La articolul 30, alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text:
"- (2) Consiliul este sprijinit de un Secretariat General, condus de un Secretar General, Înalt Reprezentant pentru politica externă şi de securitate comună, asistat de un Secretar General adjunct însărcinat cu funcţionarea Secretariatului General. Secretarul General şi Secretarul General adjunct sunt numiţi de Consiliu, care hotărăşte cu majoritate calificată.
Consiliul decide cu privire la organizarea Secretariatului General."
- Articolul 31 se înlocuieşte cu următorul text:
"- Art. 31
Curtea de Justiţie şi Tribunalul de Primă Instanţă asigură, în cadrul competenţelor ce le revin, respectarea legii în interpretarea şi aplicarea prezentului tratat.
În plus, pe lângă Tribunalul de Primă Instanţă se pot institui, în condiţiile prevăzute la articolul 32E, camere jurisdicţionale însărcinate să exercite, în anumite domenii specifice, competenţe jurisdicţionale prevăzute de prezentul tratat."
- Articolul 32 se înlocuieşte cu următorul text:
"- Art. 32
Curtea de Justiţie se compune din câte un judecător din fiecare stat membru.
Curtea de Justiţie se întruneşte în camere sau în Marea Cameră, în conformitate cu regulile prevăzute în acest sens de Statutul Curţii de Justiţie.
În cazul în care există o prevedere statutară în acest sens, Curtea de Justiţie se poate întruni şi în şedinţă plenară."
-Articolul 32a se înlocuieşte cu textul următor:
"- Art. 32A
Curtea de Justiţie este asistată de opt avocaţi generali. La cererea Curţii de Justiţie, Consiliul, hotărând în unanimitate, poate mări numărul de avocaţi generali.
Avocatul general are rolul de a prezenta în şedinţă publică, cu deplină imparţialitate şi în deplină independenţă, concluziile motivate cu privire la cauzele care, în conformitate cu Statutul Curţii de Justiţie, necesită intervenţia sa."
- Articolul 32b se înlocuieşte cu următorul text:
"- Art. 32B
Judecătorii şi avocaţii generali ai Curţii de Justiţie, aleşi dintre persoane care oferă toate garanţiile de independenţă şi care întrunesc condiţiile cerute pentru exercitarea, în ţările lor, a celor mai înalte funcţii jurisdicţionale, sau care sunt jurisconsulţi cu competenţă recunoscută, sunt numiţi de comun acord de către guvernele statelor membre, pentru o perioadă de şase ani.
La fiecare trei ani are loc înlocuirea parţială a judecătorilor şi avocaţilor generali în condiţiile prevăzute de Statutul Curţii de Justiţie.
Judecătorii desemnează dintre ei pe preşedintele Curţii de Justiţie, pentru o perioadă de trei ani. Mandatul acestuia poate fi reînnoit.
Judecătorii şi avocaţii generali care îşi încheie mandatul pot fi numiţi din nou.
Curtea de Justiţie îşi numeşte grefierul şi îi stabileşte statutul.
Curtea de Justiţie îşi stabileşte regulamentul de procedură. Acest regulament se supune aprobării Consiliului, care hotărăşte cu majoritate calificată."
- Articolul 32c se înlocuieşte cu textul următor:
"- Art. 32C
Tribunalul de Primă Instanţă este format din cel puţin un judecător din fiecare stat membru. Numărul de judecători se stabileşte prin Statutul Curţii de Justiţie. Statutul poate prevedea ca Tribunalul să fie asistat de avocaţi generali.
Membrii Tribunalului de Primă Instanţă se aleg dintre persoane care oferă depline garanţii de independenţă şi care au capacitatea cerută pentru exercitarea unor înalte funcţii jurisdicţionale. Aceştia sunt numiţi de comun acord de către guvernele statelor membre, pentru o perioadă de şase ani. La fiecare trei ani are loc o înlocuire parţială. Membrii care şi-au încheiat mandatul pot fi numiţi din nou.
Judecătorii desemnează dintre ei pe preşedintele Tribunalului de Primă Instanţă, pentru o perioadă de trei ani. Mandatul acestuia poate fi reînnoit.
Tribunalul de Primă Instanţă îşi numeşte grefierul şi îi stabileşte statutul.
Tribunalul de Primă Instanţă îşi stabileşte regulamentul de procedură în acord cu Curtea de Justiţie. Acest regulamentul se supune aprobării Consiliului, care hotărăşte cu majoritate calificată.
Cu excepţia cazului în care Curtea de Justiţie dispune altfel, dispoziţiile prezentului tratat referitoare la Curtea de Justiţie se aplică şi Tribunalului de Primă Instanţă."
- Articolul 32d se înlocuieşte cu următorul text:
"- Art. 32D
Tribunalul de Primă Instanţă are competenţa să audieze şi să decidă în primă instanţă în acţiunile menţionate la articolele 33, 34, 35, 36, 38, 40 şi 42, cu excepţia celor care se atribuie unei camere jurisdicţionale şi a celor rezervate Curţii de Justiţie prin statut. Statutul poate prevedea că Tribunalul de Primă Instanţă are competenţe în alte categorii de acţiuni.
Deciziile pronunţate de Tribunalul de Primă Instanţă în temeiul prezentului alineat pot face obiectul unui recurs introdus la Curtea de Justiţie, limitat la chestiuni de drept, în condiţiile şi limitele prevăzute de statut.
Tribunalul de Primă Instanţă are competenţa de a audia şi decide în acţiunile formulate împotriva deciziilor camerelor jurisdicţionale instituite în conformitate cu articolul 32e.
Deciziile pronunţate de Tribunalul de Primă Instanţă în temeiul prezentului alineat pot face, în mod excepţional, obiectul unei reexaminări de către Curtea de Justiţie, în condiţiile şi limitele prevăzute de statut, în cazul în care există un risc serios pentru unitatea sau coerenţa dreptului comunitar."
Tribunalul de Primă Instanţă are competenţa de a audia şi decide în chestiunile preliminare formulate în temeiul articolului 41, în domenii specifice stabilite de statut.
În cazul în care Tribunalul de Primă Instanţă consideră că respectiva cauză necesită o decizie de principiu susceptibilă de a aduce atingere unităţii sau coerenţei dreptului comunitar, acesta poate trimite cauza spre soluţionare Curţii de Justiţie.
Hotărârile pronunţate de Tribunalul de Primă Instanţă în chestiuni preliminare pot face, în mod excepţional, obiectul unei reexaminări de către Curtea de Justiţie, în condiţiile şi limitele prevăzute de statut, în cazul în care există un risc serios pentru unitatea sau coerenţa dreptului comunitar."
Se adaugă următorul articol:
"- Art. 32E
Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei şi după consultarea Parlamentului European şi a Curţii de Justiţie, sau la cererea Curţii de Justiţie şi după consultarea Parlamentului European şi a Comisiei, poate institui camere jurisdicţionale competente să audieze şi să decidă în primă instanţă în anumite categorii de acţiuni formulate în domenii specifice.
Decizia de instituire a unei camere jurisdicţionale stabileşte regulile referitoare la compunerea acestei camere şi precizează sfera competenţelor care îi sunt atribuite.
Deciziile camerelor jurisdicţionale pot face obiectul unui recurs în faţa Tribunalului de Primă Instanţă, limitat la chestiuni de drept sau, în cazul în care decizia de instituire a camerei o prevede, şi la chestiuni de fapt.
Membrii camerelor jurisdicţionale sunt aleşi dintre persoane care oferă depline garanţii de independenţă şi care au capacitatea cerută pentru exercitarea unor funcţii jurisdicţionale. Aceştia sunt numiţi de Consiliu, care hotărăşte în unanimitate.
Camerele jurisdicţionale îşi stabilesc regulamentul de procedură în acord cu Curtea de Justiţie. Acest regulament se supune aprobării Consiliului, care hotărăşte cu majoritate calificată.
Cu excepţia cazului în care decizia de instituire a camerei jurisdicţionale dispune altfel, dispoziţiile prezentului tratat referitoare la Curtea de Justiţie şi dispoziţiile Statutului Curţii de Justiţie se aplică camerelor jurisdicţionale."
- Articolul 33 se modifică după cum urmează:
- primul paragraf se înlocuieşte cu următorul text:
"- Curtea de Justiţie are competenţa de a se pronunţa în acţiuni în anulare formulate de un stat membru, de Parlamentul European sau de Consiliu împotriva deciziilor şi recomandărilor Comisiei pe motive de lipsă de competenţă, de vicii substanţiale de formă, de încălcare a tratatului sau a oricărei norme de drept privind aplicarea sa ori de abuz de putere. Cu toate acestea, analiza efectuată de Curtea de Justiţie nu se poate referi la evaluarea situaţiei datorate faptelor sau împrejurărilor economice în funcţie de care Comisia a adoptat deciziile şi recomandările respective, cu excepţia cazului în care Comisia este acuzată că a comis un abuz de putere sau că a ignorat în mod vădit dispoziţiile tratatului sau oricare normă de drept legată de aplicarea acestuia."
- al patrulea paragraf se înlocuieşte cu următorul text:
"- În aceleaşi condiţii, Curtea de Justiţie are competenţa de a se pronunţa în acţiuni formulate de Curtea de Conturi în scopul salvgardării prerogativelor acesteia."
- Articolul 45 se înlocuieşte cu următorul text:
"- Art. 45
Statutul Curţii de Justiţie se stabileşte printr-un protocol separat.
Consiliul, hotărând în unanimitate la cererea Curţii de Justiţie şi după consultarea Parlamentului European şi a Comisiei, sau la cererea Comisiei şi după consultarea Parlamentului European şi a Curţii de Justiţie, poate modifica prevederile statutului."
- Articolul 45b se modifică după cum urmează:
- alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:
"- (1) Curtea de Conturi se compune din câte un cetăţean al fiecărui stat membru."
- alineatul (3) se înlocuieşte cu următorul text:
"- (3) Membrii Curţii de Conturi se numesc pentru o perioadă de şase ani. Consiliul, hotărând cu majoritate calificată după consultarea Parlamentului European, adoptă lista membrilor stabilită în conformitate cu propunerile făcute de fiecare stat membru. Mandatul membrilor Curţii de Conturi poate fi reînnoit.
Membrii Curţii de Conturi desemnează dintre ei pe preşedintele Curţii de Conturi, pentru o perioadă de trei ani. Mandatul acestuia poate fi reînnoit."
- Articolul 45c se modifică după cum urmează:
- alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:
"- (1) Curtea de Conturi verifică totalitatea conturilor de venituri şi cheltuieli ale Comunităţii. De asemenea, aceasta verifică totalitatea conturilor de venituri şi cheltuieli ale oricărui organism creat de Comunitate, în măsura în care actul constitutiv nu exclude acest control.
Curtea de Conturi prezintă Parlamentului European şi Consiliului o declaraţie de asigurare referitoare la veridicitatea conturilor, precum şi la legalitatea operaţiunilor şi înregistrarea lor în conturi, declaraţie care se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Declaraţia poate fi completată cu aprecieri specifice pentru fiecare domeniu major de activitate comunitară."
- alineatul (4) se înlocuieşte cu următorul text:
"- (4) Curtea de Conturi întocmeşte un raport anual după încheierea fiecărui exerciţiu financiar. Raportul se transmite celorlalte instituţii ale Comunităţii şi se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, împreună cu răspunsurile formulate de aceste instituţii la observaţiile Curţii de Conturi.
În plus, Curtea de Conturi îşi poate prezenta observaţiile în orice moment, în special sub forma unor rapoarte speciale cu privire la unele chestiuni specifice şi poate emite avize la cererea uneia dintre celelalte instituţii ale Comunităţii.
Curtea de Conturi adoptă rapoarte anuale, rapoarte speciale sau avize cu majoritatea membrilor săi. Cu toate acestea, în vederea adoptării unor categorii de rapoarte sau de avize, aceasta îşi poate înfiinţa camere interne, în condiţiile prevăzute de regulamentul său de ordine interioară.
Aceasta asistă Parlamentul European şi Consiliul în exercitarea funcţiei lor de control al execuţiei bugetare.
Curtea de Conturi îşi stabileşte regulamentul de ordine interioară. Acesta se supune aprobării Consiliului, care hotărăşte cu majoritate calificată."
- Articolul 96 se modifică după cum urmează:
la alineatul (1), expresia "articolului F.1 alineatul (2)" se înlocuieşte cu expresia "articolului 7 alineatul (3),";
la alineatul (2), expresia "articolului F alineatul (1)" se înlocuieşte cu expresia "articolului 6 alineatul (1)", iar expresia "articolului F.1 alineatul (1)" se înlocuieşte cu expresia "articolului 7 alineatul (2)".
Art. 5
Protocolul privind Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale şi al Băncii Centrale Europene se modifică în conformitate cu dispoziţiile prezentului articol:
La articolul 10, se adaugă următorul alineat:
"- 10.6. Articolul 10.2. poate fi modificat de Consiliul reunit la nivel de şefi de stat şi de guvern, care hotărăşte în unanimitate, fie la recomandarea BCE şi după consultarea Parlamentului European şi a Comisiei, fie la recomandarea Comisiei şi după consultarea Parlamentului European şi a BCE. Consiliul recomandă statelor membre să adopte aceste modificări. Modificările intră în vigoare după ratificarea lor de către toate statele membre în conformitate cu normele lor constituţionale.
Recomandarea formulată de BCE în temeiul prezentului alineat necesită decizia unanimă a consiliului guvernatorilor."
Art. 6
Protocolul privind privilegiile şi imunităţile Comunităţilor Europene se modifică în conformitate cu dispoziţiile prezentului articol.
- Articolul 21 se înlocuieşte cu următorul text:
"- Art. 21
Articolele 12 - 15 şi articolul 18 se aplică judecătorilor, avocaţilor generali, grefierului şi raportorilor adjuncţi ai Curţii, precum şi membrilor şi grefierului Tribunalului de Primă Instanţă, fără a aduce atingere dispoziţiilor articolului 3 din Protocolul privind Statutul Curţii de Justiţie referitoare la imunitatea de jurisdicţie a judecătorilor şi avocaţilor generali."