Art. 4. - Tratat din 26-feb-2001 DE LA NISA DE MODIFICARE A TRATATULUI PRIVIND UNIUNEA EUROPEANĂ, A TRATATELOR DE INSTITUIRE A COMUNITĂŢILOR EUROPENE ŞI A ANUMITOR ACTE CONEXE
Acte UE
Jurnalul Oficial 80C
Ieşit din vigoare Versiune de la: 10 Martie 2001
Art. 4
Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului se modifică în conformitate cu dispoziţiile prezentului articol.
La articolul 10, alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text:
"- (2) Consiliul, reunit la nivel de şefi de stat sau de guvern şi hotărând cu majoritate calificată, desemnează persoana pe care intenţionează să o numească în calitate de preşedinte al Comisiei; această desemnare se aprobă de Parlamentul European.
Consiliul, hotărând cu majoritate calificată şi de comun acord cu preşedintele desemnat, adoptă lista celorlalte persoane pe care intenţionează să le numească membri ai Comisiei, stabilită în conformitate cu propunerile făcute de fiecare stat membru.
Preşedintele şi ceilalţi membri ai Comisiei astfel desemnaţi se supun, în calitate de colegiu, votului de aprobare al Parlamentului European. După aprobarea Parlamentului European, preşedintele şi ceilalţi membri ai Comisiei sunt numiţi de Consiliu, care hotărăşte cu majoritate calificată."
- Articolul 11 se înlocuieşte cu următorul text:
"- Art. 11
Comisia îşi îndeplineşte misiunea cu respectarea orientărilor politice stabilite de preşedintele său, care decide şi cu privire la organizarea sa internă în scopul asigurării coerenţei, eficacităţii şi caracterului colegial al acţiunii sale.
Răspunderile care revin Comisiei sunt structurate şi sunt repartizate membrilor săi de către preşedinte. Preşedintele poate modifica repartizarea acestor răspunderi în cursul mandatului. Membrii Comisiei îşi exercită funcţiile atribuite de preşedinte sub autoritatea acestuia.
După aprobarea colegiului, preşedintele numeşte vicepreşedinţii dintre membrii Comisiei.
Un membru al Comisiei îşi prezintă demisia în cazul în care preşedintele îi cere acest lucru, după aprobarea colegiului."
- Articolul 12 se înlocuieşte cu următorul text:
"- Art. 12
În afara de schimbarea ordinară şi de deces, funcţiile membrilor Comisiei încetează în mod individual prin demisie sau destituire.
Membrul demisionar sau decedat este înlocuit pentru restul mandatului de către un nou membru numit de Consiliu, care hotărăşte cu majoritate calificată. Consiliul, hotărând în unanimitate, poate decide că nu este cazul ca o astfel de înlocuire să aibă loc.
În caz de demisie, destituire sau deces, preşedintele este înlocuit pentru restul mandatului. Pentru înlocuirea acestuia se aplică procedura prevăzută la articolul 10 alineatul (2).
Cu excepţia cazurilor de destituire prevăzute la articolul 12 A, membrii Comisiei rămân în funcţie până când sunt înlocuiţi sau până când Consiliul decide că nu este cazul ca o astfel de înlocuire să aibă loc, în conformitate cu al doilea paragraf din prezentul articol."
La articolul 13, se elimină primul paragraf.
La articolul 20, al doilea paragraf se înlocuieşte cu următorul text:
"- Numărul de membri ai Parlamentului European nu poate depăşi şapte sute treizeci şi doi."
La articolul 21, alineatul (5) se înlocuieşte cu următorul text:
"- (5) Parlamentul European stabileşte statutul şi condiţiile generale privind exercitarea funcţiilor membrilor săi, după avizul Comisiei şi cu aprobarea Consiliului care hotărăşte cu majoritate calificată. Consiliul hotărăşte în unanimitate cu privire la toate regulile şi toate condiţiile legate de regimul fiscal al membrilor sau foştilor membri."
La articolul 30, alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text:
"- (2) Consiliul este sprijinit de un Secretariat General, condus de un Secretar General, Înalt Reprezentant pentru politica externă şi de securitate comună, asistat de un Secretar General adjunct însărcinat cu funcţionarea Secretariatului General. Secretarul General şi Secretarul General adjunct sunt numiţi de Consiliu, care hotărăşte cu majoritate calificată.
Consiliul decide cu privire la organizarea Secretariatului General."
- Articolul 31 se înlocuieşte cu următorul text:
"- Art. 31
Curtea de Justiţie şi Tribunalul de Primă Instanţă asigură, în cadrul competenţelor ce le revin, respectarea legii în interpretarea şi aplicarea prezentului tratat.
În plus, pe lângă Tribunalul de Primă Instanţă se pot institui, în condiţiile prevăzute la articolul 32E, camere jurisdicţionale însărcinate să exercite, în anumite domenii specifice, competenţe jurisdicţionale prevăzute de prezentul tratat."
- Articolul 32 se înlocuieşte cu următorul text:
"- Art. 32
Curtea de Justiţie se compune din câte un judecător din fiecare stat membru.
Curtea de Justiţie se întruneşte în camere sau în Marea Cameră, în conformitate cu regulile prevăzute în acest sens de Statutul Curţii de Justiţie.
În cazul în care există o prevedere statutară în acest sens, Curtea de Justiţie se poate întruni şi în şedinţă plenară."
-Articolul 32a se înlocuieşte cu textul următor:
"- Art. 32A
Curtea de Justiţie este asistată de opt avocaţi generali. La cererea Curţii de Justiţie, Consiliul, hotărând în unanimitate, poate mări numărul de avocaţi generali.
Avocatul general are rolul de a prezenta în şedinţă publică, cu deplină imparţialitate şi în deplină independenţă, concluziile motivate cu privire la cauzele care, în conformitate cu Statutul Curţii de Justiţie, necesită intervenţia sa."
- Articolul 32b se înlocuieşte cu următorul text:
"- Art. 32B
Judecătorii şi avocaţii generali ai Curţii de Justiţie, aleşi dintre persoane care oferă toate garanţiile de independenţă şi care întrunesc condiţiile cerute pentru exercitarea, în ţările lor, a celor mai înalte funcţii jurisdicţionale, sau care sunt jurisconsulţi cu competenţă recunoscută, sunt numiţi de comun acord de către guvernele statelor membre, pentru o perioadă de şase ani.
La fiecare trei ani are loc înlocuirea parţială a judecătorilor şi avocaţilor generali în condiţiile prevăzute de Statutul Curţii de Justiţie.
Judecătorii desemnează dintre ei pe preşedintele Curţii de Justiţie, pentru o perioadă de trei ani. Mandatul acestuia poate fi reînnoit.
Judecătorii şi avocaţii generali care îşi încheie mandatul pot fi numiţi din nou.
Curtea de Justiţie îşi numeşte grefierul şi îi stabileşte statutul.
Curtea de Justiţie îşi stabileşte regulamentul de procedură. Acest regulament se supune aprobării Consiliului, care hotărăşte cu majoritate calificată."
- Articolul 32c se înlocuieşte cu textul următor:
"- Art. 32C
Tribunalul de Primă Instanţă este format din cel puţin un judecător din fiecare stat membru. Numărul de judecători se stabileşte prin Statutul Curţii de Justiţie. Statutul poate prevedea ca Tribunalul să fie asistat de avocaţi generali.
Membrii Tribunalului de Primă Instanţă se aleg dintre persoane care oferă depline garanţii de independenţă şi care au capacitatea cerută pentru exercitarea unor înalte funcţii jurisdicţionale. Aceştia sunt numiţi de comun acord de către guvernele statelor membre, pentru o perioadă de şase ani. La fiecare trei ani are loc o înlocuire parţială. Membrii care şi-au încheiat mandatul pot fi numiţi din nou.
Judecătorii desemnează dintre ei pe preşedintele Tribunalului de Primă Instanţă, pentru o perioadă de trei ani. Mandatul acestuia poate fi reînnoit.
Tribunalul de Primă Instanţă îşi numeşte grefierul şi îi stabileşte statutul.
Tribunalul de Primă Instanţă îşi stabileşte regulamentul de procedură în acord cu Curtea de Justiţie. Acest regulamentul se supune aprobării Consiliului, care hotărăşte cu majoritate calificată.
Cu excepţia cazului în care Curtea de Justiţie dispune altfel, dispoziţiile prezentului tratat referitoare la Curtea de Justiţie se aplică şi Tribunalului de Primă Instanţă."
- Articolul 32d se înlocuieşte cu următorul text:
"- Art. 32D
Tribunalul de Primă Instanţă are competenţa să audieze şi să decidă în primă instanţă în acţiunile menţionate la articolele 33, 34, 35, 36, 38, 40 şi 42, cu excepţia celor care se atribuie unei camere jurisdicţionale şi a celor rezervate Curţii de Justiţie prin statut. Statutul poate prevedea că Tribunalul de Primă Instanţă are competenţe în alte categorii de acţiuni.
Deciziile pronunţate de Tribunalul de Primă Instanţă în temeiul prezentului alineat pot face obiectul unui recurs introdus la Curtea de Justiţie, limitat la chestiuni de drept, în condiţiile şi limitele prevăzute de statut.
Tribunalul de Primă Instanţă are competenţa de a audia şi decide în acţiunile formulate împotriva deciziilor camerelor jurisdicţionale instituite în conformitate cu articolul 32e.
Deciziile pronunţate de Tribunalul de Primă Instanţă în temeiul prezentului alineat pot face, în mod excepţional, obiectul unei reexaminări de către Curtea de Justiţie, în condiţiile şi limitele prevăzute de statut, în cazul în care există un risc serios pentru unitatea sau coerenţa dreptului comunitar."
Tribunalul de Primă Instanţă are competenţa de a audia şi decide în chestiunile preliminare formulate în temeiul articolului 41, în domenii specifice stabilite de statut.
În cazul în care Tribunalul de Primă Instanţă consideră că respectiva cauză necesită o decizie de principiu susceptibilă de a aduce atingere unităţii sau coerenţei dreptului comunitar, acesta poate trimite cauza spre soluţionare Curţii de Justiţie.
Hotărârile pronunţate de Tribunalul de Primă Instanţă în chestiuni preliminare pot face, în mod excepţional, obiectul unei reexaminări de către Curtea de Justiţie, în condiţiile şi limitele prevăzute de statut, în cazul în care există un risc serios pentru unitatea sau coerenţa dreptului comunitar."
Se adaugă următorul articol:
"- Art. 32E
Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei şi după consultarea Parlamentului European şi a Curţii de Justiţie, sau la cererea Curţii de Justiţie şi după consultarea Parlamentului European şi a Comisiei, poate institui camere jurisdicţionale competente să audieze şi să decidă în primă instanţă în anumite categorii de acţiuni formulate în domenii specifice.
Decizia de instituire a unei camere jurisdicţionale stabileşte regulile referitoare la compunerea acestei camere şi precizează sfera competenţelor care îi sunt atribuite.
Deciziile camerelor jurisdicţionale pot face obiectul unui recurs în faţa Tribunalului de Primă Instanţă, limitat la chestiuni de drept sau, în cazul în care decizia de instituire a camerei o prevede, şi la chestiuni de fapt.
Membrii camerelor jurisdicţionale sunt aleşi dintre persoane care oferă depline garanţii de independenţă şi care au capacitatea cerută pentru exercitarea unor funcţii jurisdicţionale. Aceştia sunt numiţi de Consiliu, care hotărăşte în unanimitate.
Camerele jurisdicţionale îşi stabilesc regulamentul de procedură în acord cu Curtea de Justiţie. Acest regulament se supune aprobării Consiliului, care hotărăşte cu majoritate calificată.
Cu excepţia cazului în care decizia de instituire a camerei jurisdicţionale dispune altfel, dispoziţiile prezentului tratat referitoare la Curtea de Justiţie şi dispoziţiile Statutului Curţii de Justiţie se aplică camerelor jurisdicţionale."
- Articolul 33 se modifică după cum urmează:
- primul paragraf se înlocuieşte cu următorul text:
"- Curtea de Justiţie are competenţa de a se pronunţa în acţiuni în anulare formulate de un stat membru, de Parlamentul European sau de Consiliu împotriva deciziilor şi recomandărilor Comisiei pe motive de lipsă de competenţă, de vicii substanţiale de formă, de încălcare a tratatului sau a oricărei norme de drept privind aplicarea sa ori de abuz de putere. Cu toate acestea, analiza efectuată de Curtea de Justiţie nu se poate referi la evaluarea situaţiei datorate faptelor sau împrejurărilor economice în funcţie de care Comisia a adoptat deciziile şi recomandările respective, cu excepţia cazului în care Comisia este acuzată că a comis un abuz de putere sau că a ignorat în mod vădit dispoziţiile tratatului sau oricare normă de drept legată de aplicarea acestuia."
- al patrulea paragraf se înlocuieşte cu următorul text:
"- În aceleaşi condiţii, Curtea de Justiţie are competenţa de a se pronunţa în acţiuni formulate de Curtea de Conturi în scopul salvgardării prerogativelor acesteia."
- Articolul 45 se înlocuieşte cu următorul text:
"- Art. 45
Statutul Curţii de Justiţie se stabileşte printr-un protocol separat.
Consiliul, hotărând în unanimitate la cererea Curţii de Justiţie şi după consultarea Parlamentului European şi a Comisiei, sau la cererea Comisiei şi după consultarea Parlamentului European şi a Curţii de Justiţie, poate modifica prevederile statutului."
- Articolul 45b se modifică după cum urmează:
- alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:
"- (1) Curtea de Conturi se compune din câte un cetăţean al fiecărui stat membru."
- alineatul (3) se înlocuieşte cu următorul text:
"- (3) Membrii Curţii de Conturi se numesc pentru o perioadă de şase ani. Consiliul, hotărând cu majoritate calificată după consultarea Parlamentului European, adoptă lista membrilor stabilită în conformitate cu propunerile făcute de fiecare stat membru. Mandatul membrilor Curţii de Conturi poate fi reînnoit.
Membrii Curţii de Conturi desemnează dintre ei pe preşedintele Curţii de Conturi, pentru o perioadă de trei ani. Mandatul acestuia poate fi reînnoit."
- Articolul 45c se modifică după cum urmează:
- alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:
"- (1) Curtea de Conturi verifică totalitatea conturilor de venituri şi cheltuieli ale Comunităţii. De asemenea, aceasta verifică totalitatea conturilor de venituri şi cheltuieli ale oricărui organism creat de Comunitate, în măsura în care actul constitutiv nu exclude acest control.
Curtea de Conturi prezintă Parlamentului European şi Consiliului o declaraţie de asigurare referitoare la veridicitatea conturilor, precum şi la legalitatea operaţiunilor şi înregistrarea lor în conturi, declaraţie care se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Declaraţia poate fi completată cu aprecieri specifice pentru fiecare domeniu major de activitate comunitară."
- alineatul (4) se înlocuieşte cu următorul text:
"- (4) Curtea de Conturi întocmeşte un raport anual după încheierea fiecărui exerciţiu financiar. Raportul se transmite celorlalte instituţii ale Comunităţii şi se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, împreună cu răspunsurile formulate de aceste instituţii la observaţiile Curţii de Conturi.
În plus, Curtea de Conturi îşi poate prezenta observaţiile în orice moment, în special sub forma unor rapoarte speciale cu privire la unele chestiuni specifice şi poate emite avize la cererea uneia dintre celelalte instituţii ale Comunităţii.
Curtea de Conturi adoptă rapoarte anuale, rapoarte speciale sau avize cu majoritatea membrilor săi. Cu toate acestea, în vederea adoptării unor categorii de rapoarte sau de avize, aceasta îşi poate înfiinţa camere interne, în condiţiile prevăzute de regulamentul său de ordine interioară.
Aceasta asistă Parlamentul European şi Consiliul în exercitarea funcţiei lor de control al execuţiei bugetare.
Curtea de Conturi îşi stabileşte regulamentul de ordine interioară. Acesta se supune aprobării Consiliului, care hotărăşte cu majoritate calificată."
- Articolul 96 se modifică după cum urmează:
la alineatul (1), expresia "articolului F.1 alineatul (2)" se înlocuieşte cu expresia "articolului 7 alineatul (3),";
la alineatul (2), expresia "articolului F alineatul (1)" se înlocuieşte cu expresia "articolului 6 alineatul (1)", iar expresia "articolului F.1 alineatul (1)" se înlocuieşte cu expresia "articolului 7 alineatul (2)".