Rezolutia 1599/07-mai-2025 conţinând observaţiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru... - Rezolutia 1599/07-mai-2025

CAPITOLUL 1:

2.ia act de faptul că, în raportul său anual pentru exerciţiul financiar 2023 (denumit în continuare "raportul Curţii"), Curtea de Conturi (denumită în continuare "Curtea") a examinat un eşantion de 70 de operaţiuni de la rubrica "Administraţie", cu 10 mai mult decât a examinat în 2022; Curtea precizează în continuare că cheltuielile administrative cuprind cheltuielile cu resursele umane, inclusiv cheltuielile pentru pensii, care în 2023 au reprezentat aproximativ 70% din totalul cheltuielilor administrative, precum şi cheltuielile pentru clădiri, echipamente, energie, comunicaţii şi tehnologia informaţiei (IT), precum şi că activitatea sa desfăşurată de-a lungul mai multor ani indică faptul că, în general, aceste cheltuieli prezintă un risc scăzut;

CAPITOLUL 2:Gestiunea bugetară şi financiară

6.constată că, la sfârşitul anului 2023, rata totală de execuţie a bugetului era de 97,72%; ia act de faptul că, pentru a consolida liniile bugetare "Consum de energie", "Achiziţii, lucrări, reparaţii şi întreţinere a echipamentelor şi a software-ului" şi "Clădiri", au fost prezentate autorităţii bugetare, în conformitate cu articolul 29 din Regulamentul financiar, cinci transferuri de la alte linii bugetare, în principal de la linia bugetară pentru personal "Remuneraţii şi indemnizaţii"; ia act de faptul că războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a continuat să creeze presiuni bugetare pentru CJUE, inclusiv prin creşterea inflaţiei şi a ajustărilor salariale, prin creşterea puternică a costurilor energiei şi a costurilor unei serii de bunuri şi servicii;

CAPITOLUL 3:Gestiunea internă, performanţa şi controlul intern

10.ia act de măsurile importante luate de CJUE în 2023 în direcţia reformei sale judiciare, care a condus la transferul parţial al competenţei de a judeca cereri de decizie preliminară de la Curtea de Justiţie către Tribunal; ia act de faptul că, la sfârşitul anului 2023, s-a ajuns la un acord politic cu Parlamentul şi Consiliul în vederea modificării Statutului CJUE şi în vederea îmbunătăţirii funcţionării CJUE în contextul unei creşteri constante a volumului de cauze şi a complexităţii şi caracterului sensibil al întrebărilor adresate; ia act de faptul că, în urma adoptării reformei în 2024, au fost adoptate norme şi proceduri detaliate pentru a finaliza reforma şi a permite punerea în aplicare a noului cadru de reglementare începând cu 1 octombrie 2024;

11.ia act de faptul că, în 2023, Curtea de Justiţie s-a pronunţat în cinci cauze privind principiul supremaţiei, în contextul a patru cereri de decizie preliminară formulate de instanţe din Germania, Irlanda, Polonia şi România, precum şi într-o acţiune în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor împotriva Poloniei; subliniază importanţa fundamentală a principiului supremaţiei dreptului Uniunii, care asigură interpretarea şi aplicarea uniformă a dreptului Uniunii în toate statele membre şi garantează statul de drept ca valoare fundamentală a Uniunii; reafirmă cu fermitate că supremaţia dreptului Uniunii este piatra de temelie a ordinii juridice a Uniunii şi subliniază rolul esenţial al CJUE în apărarea statului de drept în întreaga Uniune. De asemenea, ia act de faptul că Tribunalul s-a pronunţat în şase cauze referitoare la măsurile de protecţie a bugetului Uniunii împotriva încălcărilor principiilor statului de drept de către Guvernul Ungariei, care subminează în mod sistematic valorile fundamentale ale Uniunii; îndeamnă Comisia să ia măsuri ferme de asigurare a respectării dreptului Uniunii împotriva oricărui stat membru care contestă sau ignoră caracterul obligatoriu al hotărârilor CJUE; subliniază că, în cazurile legate de investigarea bugetului Uniunii, toate autorităţile competente trebuie să respecte pe deplin principiile legate de respectarea garanţiilor procedurale şi a drepturilor fundamentale;

14.ia act de faptul că 821 de cauze noi au fost introduse la Curtea de Justiţie în 2023, faţă de 806 în 2022, dintre care 63% au fost cereri de decizie preliminară şi 28,6% au fost recursuri formulate împotriva deciziilor Tribunalului; ia act de faptul că Tribunalul a înregistrat o creştere majoră a numărului de cauze, cu 1 271 de cauze noi în 2023 comparativ cu 904 în 2022, inclusiv o serie excepţională de 404 cauze conexate introduse în octombrie 2023; ia act, de asemenea, de faptul că, în 2023, în cazul Tribunalului, 37% dintre cauzele noi, inclusiv seria de 404 cauze conexate, au vizat acţiuni legate de dreptul instituţional, 24,3% au vizat acţiuni în materie de proprietate intelectuală şi 6% au vizat litigii între instituţiile Uniunii şi personalul acestora; constată că numărul total de cauze aflate pe rol rămâne stabil în comparaţie cu anii anteriori: dacă cele 404 cauze menţionate anterior sunt considerate ca fiind o singură cauză, 2 587 de cauze erau pendinte la sfârşitul anului 2023, comparativ cu 2 585 la sfârşitul anului 2022 şi 2 541 la sfârşitul anului 2021;

17.constată scăderea duratei medii de soluţionare a acţiunilor directe în faţa Curţii de Justiţie (de la 23,5 luni în 2022 la 20,8 luni în 2023) şi a cererilor de decizie preliminară (de la 17,3 luni la 16,8 luni); constată că, în privinţa litigiilor în faţa Curţii de Justiţie, s-a înregistrat o creştere importantă a numărului de acţiuni directe, în special în domeniul mediului, şi că întrebările preliminare adresate Curţii de Justiţie în 2023 priveau în principal spaţiul de libertate, securitate şi justiţie, urmat de fiscalitate, protecţia consumatorilor şi transporturi; observă că, în ceea ce priveşte litigiile în faţa Tribunalului, s-a înregistrat o creştere a numărului de cauze în domeniul proprietăţii intelectuale şi al politicii economice şi monetare, inclusiv în domeniul bancar;

20.salută abordarea bazată pe performanţă dezvoltată de CJUE, care permite CJUE să ia decizii bazate pe rezultatele de performanţă şi nivelul de realizare a obiectivelor sale, măsurat cu ajutorul unui set de indicatori operaţionali şi privind volumul de muncă; ia act de faptul că indicatorii-cheie de performanţă utilizaţi de CJUE acoperă o gamă largă de domenii specifice în sprijinul celor cinci obiective de gestionare legate de buna funcţionare a CJUE, digitalizare şi tehnologiile emergente, deschidere şi transparenţă, multilingvism şi gestionarea resurselor umane;

22.ia act de faptul că principalele audituri interne efectuate în 2023 au vizat cheltuielile CJUE pentru curăţenia clădirilor, eficacitatea sistemului de control intern menit să protejeze activele informatice ale CJUE şi procedurile de selecţie a personalului; ia act de faptul că în cadrul unui audit intern a fost efectuat, de asemenea, un studiu privind utilizarea inteligenţei artificiale în domeniul justiţiei în legătură cu punerea în aplicare a unei "strategii pentru integrarea instrumentelor bazate pe inteligenţa artificială în funcţionarea CJUE"; ia act de faptul că, în multe cazuri, serviciile CJUE au luat măsuri pentru a pune în aplicare recomandările formulate în urma auditurilor interne înainte de finalizarea oficială a acestora şi că măsurile respective au fost considerate satisfăcătoare de către auditorul intern;

CAPITOLUL 4:Resursele umane, egalitatea şi starea de bine a personalului

23.ia act de faptul că, la sfârşitul anului 2023, CJUE număra 1 340 de funcţionari (58%), 765 de agenţi temporari (33%) angajaţi în temeiul articolului 2 literele (a), (b) sau (c) din Regimul aplicabil celorlalţi agenţi ai UE şi 198 de agenţi contractuali (9%); ia act de faptul că, la sfârşitul anului 2023, rata de ocupare a schemei de personal era de 97,11%; ia act, de asemenea, de faptul că rotaţia anuală a personalului a fost de 7,8% în 2023 şi aceasta se explică în principal prin pensionarea a 20% din personalul care a părăsit CJUE;

25.salută răspunsurile detaliate ale CJUE la chestionarul Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului, furnizate în cadrul actualei proceduri de descărcare de gestiune, în special în ceea ce priveşte distribuţia personalului la sfârşitul anului 2023; ia act de faptul că componenţa de gen a Curţii de Justiţie şi a Tribunalului continuă să fie foarte dezechilibrată; îşi exprimă aprecierea faţă de scrisoarea preşedintelui Tribunalului adresată preşedintelui Conferinţei reprezentanţilor guvernelor statelor membre în 2024, prin care se solicită statelor membre să ţină seama de necesitatea echilibrului de gen atunci când numesc candidaţi pentru înlocuirea judecătorilor şi a avocaţilor generali; invită statele membre să ţină seama de necesitatea echilibrului de gen atunci când numesc candidaţi pentru înlocuirea judecătorilor;

26.ia act de faptul că, dintre cei 2 303 funcţionari şi agenţi aflaţi în serviciu la sfârşitul anului 2023, 61% erau femei; salută faptul că proporţia de femei în funcţii administrative este de 55%, şi în special faptul că, în posturi de conducere, proporţia a crescut la 43%, comparativ cu 40% în 2022 şi 2021, confirmând tendinţa ascendentă înregistrată începând din 2018 (41% în 2020, 39% în 2019 şi 37,5% în 2018); constată totuşi că reprezentarea femeilor a fost cea mai ridicată în gradele de asistenţi şi cea mai scăzută în posturile de conducere de nivel superior; invită CJUE să asigure o mai mare reprezentare a femeilor în posturile de conducere de nivel superior şi să ia măsuri suplimentare pentru a promova echilibrul de gen la toate nivelurile; salută eforturile depuse de CJUE în favoarea egalităţii, incluziunii şi diversităţii, în special în etapa de recrutare;

28.salută faptul că toate naţionalităţile Uniunii sunt reprezentate în rândul personalului CJUE, dar constată că anumite naţionalităţi sunt mai bine reprezentate decât altele; salută eforturile continue ale CJUE de a promova un echilibru geografic mai bun în rândul personalului său, în special prin promovarea vizibilităţii şi atractivităţii locurilor sale de muncă vacante, prin crearea şi oferirea unor condiţii de muncă mai favorabile pentru a atrage agenţi temporari din anumite state membre mai slab reprezentate şi prin comunicarea extinsă către diverse categorii de public privind oportunităţile de angajare în cadrul CJUE în 2023; ia act de faptul că s-a depus un efort important pentru a atrage mulţi tineri talentaţi din diferite state membre prin intermediul programului de stagii al CJUE; invită CJUE să examineze dacă stagiarii din toate statele membre sunt reprezentaţi proporţional;

30.salută activitatea desfăşurată de Grupul interinstituţional la nivel înalt privind creşterea atractivităţii Luxemburgului pentru personal ca loc de desfăşurare a activităţii profesionale; invită CJUE să menţină şi să consolideze cooperarea cu alte instituţii cu sediul în Luxemburg în cadrul diferitelor iniţiative; ia act cu apreciere de faptul că autoritatea bugetară a aprobat pentru exerciţiul financiar 2025 creditele necesare pentru a permite acordarea unei indemnizaţii pentru locuinţă personalului încadrat în gradele inferioare, aşa cum a recomandat Grupul interinstituţional la nivel înalt; solicită ca Parlamentul să fie informat cu privire la evoluţia acestor iniţiative menite să îmbunătăţească atractivitatea Luxemburgului ca loc de desfăşurare a activităţii profesionale;

31.ia act de faptul că, în 2023, CJUE a pus în aplicare mai multe iniţiative de promovare a bunăstării fizice şi mentale a personalului prin ateliere specializate şi activităţi de sensibilizare; ia act de faptul că sistemul de telemuncă, care a intrat în vigoare la 1 mai 2022, a fost evaluat pozitiv de către manageri, dintre care 92% au răspuns că productivitatea membrilor personalului care au lucrat de la distanţă a fost echivalentă sau mai bună decât cea înregistrată înainte de existenţa sistemului de telemuncă; ia act de faptul că, pentru a obţine un echilibru mai bun între viaţa profesională şi cea privată, în 2023 CJUE a reînnoit pentru personalul său posibilitatea de a lucra de la distanţă din afara locului de repartizare până la 10 zile pe an, în special în timpul vacanţelor judiciare;

33.ia act de faptul că numărul de zile lucrătoare de concediu medical a fost de 20 198 în 2023, ceea ce corespunde unei reduceri de 14,78% faţă de 2022; constată cu îngrijorare că serviciul medical a raportat 11 cazuri de epuizare (burnout) în 2023; salută analiza detaliată a rapoartelor de diagnostic realizată de CJUE pentru identificarea cazurilor de epuizare profesională, precum şi accentul pus de aceasta pe măsurile preventive, în special consolidarea echipei sale de asistenţi medicali şi asistenţi sociali, prevenirea riscurilor psihosociale la locul de muncă şi introducerea de activităţi de sensibilizare pentru manageri privind dreptul la deconectare şi riscurile asociate supraperformanţei; încurajează CJUE să acorde în continuare atenţie acestei probleme pentru a preveni apariţia de noi cazuri de epuizare profesională şi să informeze Parlamentul cu privire la măsurile luate în această privinţă;

34.ia act de faptul că în 2023 a fost lansată o anchetă administrativă cu privire la un presupus caz de hărţuire sexuală privind un membru al personalului şi că acest caz a fost închis în 2024 cu o sancţiune; îşi exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că în 2023 a fost, de asemenea, iniţiată o procedură de asistenţă în legătură cu un caz de presupusă hărţuire privind un judecător, dar nu a fost stabilită existenţa unei hărţuiri în cazul respectiv; ia act de faptul că un grup de lucru interdepartamental, înfiinţat în martie 2023, înainte de ratificarea Convenţiei Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice, a examinat normele şi procedurile în vigoare în cadrul CJUE pentru a preveni hărţuirea şi a formulat câteva recomandări în vederea îmbunătăţirii acestor norme şi proceduri; încurajează CJUE să urmărească situaţia şi să continue să fie intransigentă faţă de hărţuirea la locul de muncă prin introducerea unei formări obligatorii privind prejudecăţile inconştiente şi standardele etice pentru toţi judecătorii şi înalţii funcţionari pentru a preveni abuzul de putere;

CAPITOLUL 5:Cadrul etic

35.ia act cu satisfacţie de faptul că, aşa cum s-a solicitat în recomandările anterioare de descărcare de gestiune, noul cod de conduită privind drepturile şi obligaţiile funcţionarilor şi ale celorlalţi agenţi ai CJUE, care reflectă valorile şi angajamentul CJUE faţă de etică, a fost elaborat în 2023 şi adoptat în martie 2024; ia act de faptul că codul de conduită include dispoziţii privind conflictele de interese, obligaţia de loialitate, obligaţia de confidenţialitate şi discreţie, activităţile externe, activităţile profesionale desfăşurate după încetarea raporturilor de muncă şi publicaţiile şi se aplică, de asemenea, experţilor naţionali detaşaţi şi judecătorilor stagiari găzduiţi în cadrul Reţelei Europene de Formare Judiciară; ia act de faptul că, în 2023, au fost organizate activităţi de sensibilizare şi un curs de formare revizuit privind codul de conduită pentru personal şi manageri, cu o atenţie specială pentru noii veniţi; solicită o formare obligatorie regulată pentru întreg personalul şi cere ca Parlamentul să fie informat cu privire la punerea în aplicare a codului de conduită;

37.ia act de faptul că, în urma adoptării Codului de conduită a membrilor şi a foştilor membri ai Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, declaraţiile de interese ale membrilor sunt publicate online pentru a se evita orice potenţial conflict de interese în tratarea cauzelor; ia act de faptul că CJUE îşi reevaluează în mod constant normele interne în această privinţă, în vederea actualizării acestor norme şi pentru a asigura cele mai înalte standarde posibile de comportament etic; invită CJUE să înfiinţeze un comitet de etică independent care să supravegheze respectarea codului de conduită şi să investigheze eventualele încălcări; solicită o formare anuală obligatorie în materie de etică pentru întregul personal al CJUE, inclusiv pentru judecători şi avocaţii generali, pentru a menţine integritatea CJUE; solicită CJUE să informeze Parlamentul cu privire la rezultatele oricărei evaluări suplimentare a eficacităţii acestei măsuri care vizează prevenirea conflictelor de interese;

39.îndeamnă CJUE să introducă o politică obligatorie de recuzare pentru judecători în cazurile în care aceştia au afilieri profesionale anterioare cu justiţiabili care se prezintă în faţa CJUE; solicită o verificare mai strictă a conflictelor de interese pentru judecători şi personalul de rang înalt, inclusiv actualizări periodice ale cerinţelor de publicare a informaţiilor financiare; solicită publicarea deciziilor de recuzare în timp real în cazurile în care judecătorii declară un conflict de interese, asigurând o mai mare transparenţă a procesului judiciar şi consolidând încrederea publicului în imparţialitatea şi integritatea CJUE;

41.ia act de faptul că lista activităţilor externe desfăşurate atât de membrii Curţii de Justiţie, cât şi de cei ai Tribunalului este publicată pe site-ul CJUE din 2018; constată, de asemenea, că lista este dificil de citit pentru publicul larg şi recomandă revizuirea acesteia pentru a asigura o mai mare claritate şi un mai mare caracter informativ; ia act de faptul că autorizarea prealabilă din partea adunării generale a Curţii de Justiţie sau a conferinţei plenare a Tribunalului se acordă numai atunci când activitatea externă este compatibilă cu cerinţele codului de conduită şi cu obligaţiile membrilor de a fi disponibili pentru activităţile judiciare; solicită CJUE să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la orice iniţiative de îmbunătăţire a lizibilităţii informaţiilor referitoare la activităţile externe, în conformitate cu recomandările anterioare privind descărcarea de gestiune;

42.ia act de faptul că normele care reglementează deplasările şi misiunile membrilor, precum şi utilizarea şoferilor şi a autoturismelor de către aceştia, astfel cum au fost actualizate în 2021, prevăd că CJUE suportă numai costurile de funcţionare care rezultă din utilizarea autoturismului în scopuri legate de executarea unui ordin de misiune sau de exercitarea mandatului membrului, în limita a 10 000 km; îşi reiterează opinia potrivit căreia parcul auto nu ar trebui în niciun caz utilizat în afara cadrului strict al îndeplinirii sarcinilor membrilor CJUE şi ia act de faptul că CJUE a raportat că poartă discuţii cu alte instituţii pentru a obţine un set armonizat de norme pentru utilizarea vehiculelor oficiale, respectând în acelaşi timp autonomia fiecărei instituţii; invită toate instituţiile Uniunii să convină asupra unui sistem unic care să fie aplicat orizontal, ceea ce ar reduce confuzia şi ar spori transparenţa şi eficienţa utilizării banilor publici; solicită CJUE să informeze Parlamentul cu privire progresele înregistrate în evoluţia acestei chestiuni;

CAPITOLUL 6:Transparenţa şi accesul cetăţenilor la justiţie

46.ia act de faptul că, în 2023, CJUE a consolidat serviciul de streaming pentru audierile Curţii de Justiţie şi ale Tribunalului pe site-ul Curia, facilitând astfel accesul cetăţenilor la activităţile judiciare ale CJUE; salută îmbunătăţirea site-ului CVRIA în ceea ce priveşte structura, funcţionalităţile şi conţinutul său; salută faptul că pronunţarea hotărârilor Curţii de Justiţie, lectura concluziilor avocaţilor generali, audierile desfăşurate în Marea Cameră şi anumite audieri desfăşurate în camere formate din cinci judecători au fost transmise în direct pe site-ul Curia începând din 2023; invită CJUE să continue să îmbunătăţească transparenţa prin difuzarea tuturor audierilor Curţii de Justiţie şi ale Tribunalului pe site-ul său internet şi prin stocarea permanentă a acestora online;

47.salută faptul că, în urma reformei statutului său, CJUE va publica memoriile sau observaţiile scrise depuse în cadrul procedurilor preliminare după închiderea acestora, cu excepţia cazurilor de opoziţie la publicarea memoriului sau a observaţiilor unei persoane; subliniază că o astfel de publicare va îmbunătăţi transparenţa şi accesul cetăţenilor la justiţie şi invită CJUE să publice pe site-ul său toate documentele legate de un anumit dosar; invită CJUE să pună în aplicare o procedură care ar putea fi utilizată de orice persoană pentru a accesa în interiorul CJUE toate documentele legate de o anumită cauză;

49.ia act de faptul că normele stabilite prin Decizia CJUE din 26 noiembrie 2019 privind accesul publicului la documentele deţinute de CJUE în exercitarea funcţiilor sale administrative nu se aplică documentelor judiciare pentru care accesul este reglementat de regulamentul de procedură al Curţii de Justiţie sau de regulamentul de procedură al Tribunalului; ia act de faptul că CJUE a înregistrat 21 de cereri de acces public la documente administrative în 2023 şi a acordat acces la documente administrative în 12 cazuri; ia act de faptul că Ombudsmanul European nu a constatat niciun caz de administrare defectuoasă din partea CJUE în 2023;

CAPITOLUL 7:Digitalizarea, securitatea cibernetică şi protecţia datelor

52.ia act de faptul că punerea în aplicare a proiectelor majore de digitalizare în cadrul strategiei de transformare digitală a rămas o prioritate pentru CJUE în 2023, cum ar fi dezvoltarea sistemului integrat de gestionare a cauzelor (SIGA), promovarea utilizării aplicaţiei e-Curia pentru depunerea şi notificarea actelor de procedură prin mijloace electronice, adoptarea semnăturii electronice şi adoptarea sistemului HAN/Ares de înregistrare şi gestionare electronică a documentelor; ia act de faptul că CJUE urmăreşte randamentul investiţiilor în proiectele de digitalizare în ceea ce priveşte costurile şi eficienţa utilizării resurselor şi solicită CJUE să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la constatările sale în acest domeniu;

53.ia act de faptul că, în cadrul iniţiativei sale cuprinzătoare de a spori accesibilitatea şi incluziunea persoanelor vulnerabile, CJUE a continuat să pună în aplicare abordarea sa de tip "accesibilitate din faza de proiectare" pentru orice schimbare şi evoluţie a sistemelor sale informatice; ia act de faptul că, în urma unui audit al site-ului Curia, CJUE a început să îmbunătăţească accesibilitatea site-ului pentru o gamă largă de utilizatori, cum ar fi persoanele cu deficienţe de vedere, de auz sau de învăţare;

54.ia act de faptul că CJUE a pus în aplicare mai multe proiecte bazate pe inteligenţa artificială (IA), cum ar fi automatizarea analizei documentelor pentru trimiterile la legislaţia aplicabilă şi asistenţa pentru verificarea facturilor prin procese robotizate şi transcrierea audierilor, în conformitate cu noua strategie de integrare a IA adoptată de CJUE în iunie 2023; subliniază că este de o importanţă vitală ca IA să fie utilizată într-un mod care să menţină pe deplin independenţa, calitatea şi buna desfăşurare a proceselor juridice, să ţină seama pe deplin de aspectele etice şi să fie utilizată sub supraveghere umană şi să permită intervenţia umană pentru a evita consecinţele sau riscurile negative sau pentru a opri sistemul dacă nu funcţionează cum a fost prevăzut; ia act de faptul că, în cadrul acestei strategii, CJUE a înfiinţat un consiliu de administraţie pentru IA, compus din membri ai Curţii de Justiţie şi ai Tribunalului, cu scopul de a supraveghea aspectele etice ale utilizării IA în cadrul CJUE şi de a stabili limite clare pentru aplicarea acesteia; salută orientările privind utilizarea IA destinate personalului adoptate de consiliul de administraţie; salută iniţiativele existente de perfecţionare a angajaţilor în domeniul competenţelor digitale prin intermediul parcursului de formare dezvoltat în cooperare cu Comitetul interinstituţional pentru transformarea digitală; subliniază că digitalizarea justiţiei şi adoptarea tehnologiilor emergente, cum ar fi IA, vor oferi avantaje semnificative pentru funcţionarea eficientă a CJUE; recomandă, cu toate acestea, CJUE să anticipeze riscurile de securitate cibernetică asociate şi să îşi consolideze şi mai mult colaborarea cu Agenţia UE pentru Securitate Cibernetică şi cu CERT-UE;

55.ia act de faptul că nicio investigaţie a AEPD nu a fost comunicată CJUE în 2023; ia act de faptul că, în 2023, AEPD nu a adresat CJUE nicio recomandare specifică în urma investigaţiei sale privind utilizarea serviciilor de cloud de către serviciile web ale Amazon; ia act de faptul că AEPD a publicat în 2023 o decizie prin care confirmă conformitatea utilizării de către CJUE a serviciilor de videoconferinţă în cloud cu legislaţia privind protecţia datelor; îşi reiterează, cu toate acestea, îngrijorarea cu privire la utilizarea serviciilor externe de cloud, având în vedere ameninţările tot mai mari la adresa securităţii cibernetice şi a suveranităţii digitale;

56.salută adoptarea de către CJUE a unei foi de parcurs cibernetică în 2023 şi consolidarea capacităţilor operaţionale în materie de securitate cibernetică pentru a-şi proteja mai bine sistemele împotriva numărului tot mai mare de atacuri cibernetice; subliniază, de asemenea, că o strategie solidă de securitate cibernetică este un instrument esenţial de combatere a ingerinţelor străine care vizează subminarea integrităţii instituţiilor europene; ia act de faptul că CJUE a luat diverse măsuri pentru a-şi consolida pregătirea în materie de securitate cibernetică şi capacitatea de redresare în urma incidentelor de securitate, inclusiv prin participarea sa la guvernanţa Consiliului interinstituţional pentru securitate cibernetică şi printr-o combinaţie de controale şi instrumente de securitate cibernetică, în conformitate cu recomandările CERT-UE; ia act de faptul că autoritatea bugetară a aprobat pentru exerciţiul financiar 2025 creditele necesare pentru două posturi suplimentare cu scopul de a consolida capacităţile de personal ale CJUE în domeniul securităţii cibernetice;

57.salută măsurile luate pentru a proteja infrastructura tehnologică a CJUE de ameninţările cibernetice, cum ar fi auditurile privind securitatea cibernetică, formarea personalului şi protocoalele de răspuns rapid la incidente; subliniază că digitalizarea justiţiei şi utilizarea noilor tehnologii, cum ar fi inteligenţa artificială, vor aduce multe beneficii în ceea ce priveşte buna funcţionare a CJUE, dar, la rândul lor, acestea implică riscuri pe care CJUE trebuie să le anticipeze şi împotriva cărora trebuie să se protejeze; sugerează, în acest sens, CJUE să elaboreze o strategie privind securitatea cibernetică şi să intensifice colaborarea cu celelalte instituţii ale Uniunii, în special cu ENISA (Agenţia UE pentru Securitate Cibernetică), în ceea ce priveşte prevenirea atacurilor cibernetice, al căror număr şi grad de complexitate cresc exponenţial în Europa;

CAPITOLUL 8:Clădiri

60.ia act de faptul că, în urma reflecţiei interservicii cu privire la cea mai eficientă utilizare a clădirilor CJUE, care s-a încheiat în 2023, au fost lansate proiecte-pilot; ia act de faptul că rezultatele acestor proiecte, împreună cu alţi factori, cum ar fi aspectele de mediu şi cele bugetare, calitatea justiţiei, bunăstarea la locul de muncă, incluziunea, accesibilitatea şi atractivitatea CJUE, vor fi luate în considerare la adoptarea deciziei finale privind utilizarea clădirilor CJUE; solicită ca Parlamentul să fie informat cu privire la punerea în aplicare a concluziilor respective şi la consecinţele pentru organizarea spaţiului de lucru;

61.ia act de faptul că, în 2023, CJUE şi-a continuat iniţiativa cuprinzătoare de a spori accesibilitatea şi incluziunea persoanelor cu dizabilităţi, cu scopul de a garanta accesul la CJUE, fizic sau virtual, tuturor persoanelor, participanţilor la proceduri şi vizitatorilor; ia act, de asemenea, de faptul că, în 2023, CJUE a început să realizeze un inventar al infrastructurii sale în vederea respectării noii legislaţii naţionale privind accesibilitatea începând cu 1 ianuarie 2032; solicită ca Parlamentul să fie informat cu privire la alte iniţiative în acest domeniu;

CAPITOLUL 9:Mediu şi sustenabilitate

62.ia act cu satisfacţie de faptul că, în 2023, CJUE a continuat să îşi reducă în mod semnificativ consumul de energie şi amprenta de carbon comparativ cu 2015, ceea ce reprezintă baza pentru punerea în aplicare a strategiei CJUE privind sistemul de management de mediu şi audit, datorită măsurilor de economisire a energiei şi optimizării infrastructurilor sale de încălzire, răcire şi iluminat; ia act de faptul că, în 2023, consumul cu încălzirea a fost redus cu 33,5%, cel de electricitate cu 28,7%, consumul de apă cu 20,1% şi cel de hârtie de birou cu 63%, deşeurile de birou şi de cantină au fost reduse cu 43% şi emisiile de gaze cu efect de seră cu 30,2% comparativ cu 2015; salută faptul că CJUE a aplicat criteriile privind achiziţiile publice ecologice în 10 cereri de oferte în valoare de peste 60 000 EUR; salută angajamentul CJUE faţă de sistemul de management de mediu şi audit (EMAS); încurajează CJUE să îşi continue eforturile de reducere a impactului său asupra mediului, cu o strategie de realizare a neutralităţii emisiilor de dioxid de carbon până în 2035;

CAPITOLUL 10:Cooperare interinstituţională

65.salută eforturile Reţelei Europene de Formare Judiciară (EJTN) de formare a judecătorilor naţionali cu privire la dreptul UE; ia act cu apreciere de faptul că, în conformitate cu declaraţia CJUE intitulată "Sprijinirea Reţelei Europene de Formare Judiciară (EJTN) pentru a forma o cultură judiciară europeană durabilă", în 2023, CJUE şi EJTN au încercat să sporească diversitatea stagiarilor pe termen lung, cu scopul final de a creşte numărul acestora la unul pentru fiecare stat membru; constată că măsurile luate au fost deja încununate de succes, deoarece CJUE are stagiari din unele state membre care anterior nu au participat activ la program; ia act de faptul că au fost oferite 15 stagii remunerate pentru perioada 2023-2024; invită CJUE să îşi dezvolte în continuare iniţiativele de schimb de cunoştinţe, inclusiv baze de date jurisprudenţiale comune şi platforme virtuale de colaborare pentru a sprijini instanţele naţionale în interpretări juridice complexe;

66.subliniază că stagiul ar trebui să fie remunerat, în concordanţă cu Rezoluţia Parlamentului European din 14 iunie 2023 referitoare la stagii de calitate în Uniune [2020/2005(INL)], în care se solicită ca toate stagiile din Europa să fie plătite; salută faptul că, în prezent, toţi stagiarii din cadrul CJUE beneficiază de o indemnizaţie pe durata stagiului, acordată în principal de CJUE şi, în anumite cazuri specifice, din alte surse; ia act de faptul că CJUE acceptă doar câţiva stagiari (mai puţin de 10 pe an) plătiţi din alte surse şi pentru perioade scurte (în medie, 2 luni); salută faptul că, în astfel de cazuri, administraţia CJUE verifică cu atenţie dacă aceşti stagiari primesc într-adevăr un grant, o indemnizaţie sau o remuneraţie pentru acest stagiu, plătit(ă) direct de angajatorul lor sau de instituţia lor academică;

67.apreciază faptul că CJUE cooperează pe deplin cu OLAF, Curtea, AEPD şi Ombudsmanul European; ia act de faptul că, în 2023, CJUE a continuat să depună eforturi pentru a menţine dialogul stabilit cu instanţele naţionale, în special cu curţile constituţionale şi cu cele supreme, şi că CJUE a găzduit o serie de reuniuni, inclusiv reuniunea anuală a judecătorilor naţionali; încurajează o cooperare mai strânsă între CJUE şi instanţele naţionale pentru a consolida aplicarea uniformă a dreptului Uniunii; recomandă instituirea unui program permanent de schimburi judiciare pentru ca judecătorii din statele membre să lucreze împreună cu omologii lor din cadrul CJUE, promovând cele mai bune practici în interpretarea dreptului Uniunii;

CAPITOLUL 11:Comunicare

69.salută eforturile CJUE de a îmbunătăţi comunicarea strategică şi transparenţa activităţilor sale judiciare faţă de cetăţenii Uniunii, în special prin organizarea unei zile a porţilor deschise, oferind vizitatorilor vizite virtuale speciale, la care în 2023 au participat 800 de elevi şi studenţi, precum şi prin revizuirea în sensul redactării într-un stil accesibil a comunicatelor sale de presă şi a publicaţiilor online care privesc chestiuni de interes pentru mass-media sau care au un impact asupra vieţii cetăţenilor.

Rezolutia 1599/07-mai-2025 conţinând observaţiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2023, secţiunea IV - Curtea de Justiţie a Uniunii Europene

Jurnalul Oficial seria L