Regulamentul 795/29-feb-2024 de instituire a platformei ''Tehnologii strategice pentru Europa'' (STEP) şi de modificare a Directivei 2003/87/CE şi a Regulamentelor (UE) 2021/1058, (UE) 2021/1056, (UE) 2021/1057, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) 2021/1060, (UE) 2021/523, (UE) 2021/695, (UE) 2021/697 şi (UE) 2021/241

Acte UE

Jurnalul Oficial seria L

În vigoare

Versiune de la: 29 Februarie 2024

Dată act: 29-feb-2024

Emitent: Consiliul Uniunii Europene;Parlamentul European

(1)Consolidarea competitivităţii şi a rezilienţei economiei europene prin intermediul transformărilor verzi şi digitale a fost busola Uniunii în ultimii ani. Tranziţia verde şi cea digitală ancorate în Pactul verde european, prevăzute în Comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 intitulată "Pactul verde european" şi în Programul de politică pentru 2030 privind deceniul digital instituit prin Decizia (UE) 2022/2481 a Parlamentului European şi a Consiliului (⁴), stimulează creşterea economică şi modernizarea economiei Uniunii, deschizând noi oportunităţi de afaceri şi contribuind la obţinerea unui avantaj competitiv pe pieţele mondiale. Pactul verde european stabileşte foaia de parcurs pentru ca economia Uniunii să devină neutră din punct de vedere climatic şi durabilă într-un mod echitabil şi favorabil incluziunii, abordând provocările legate de climă şi de mediu. Programul de politică pentru 2030 privind deceniul digital stabileşte o direcţie clară pentru transformarea digitală a Uniunii şi pentru realizarea obiectivelor digitale la nivelul Uniunii până în 2030, în special în ceea ce priveşte competenţele digitale, infrastructurile digitale şi transformarea digitală a întreprinderilor şi a serviciilor publice.

(2)Industria Uniunii şi-a dovedit rezilienţa intrinsecă, dar competitivitatea sa trebuie să fie asigurată şi în viitor. Inflaţia ridicată, deficitele de forţă de muncă, perturbările post-COVID ale lanţurilor de aprovizionare, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, creşterea ratelor dobânzii şi creşterea bruscă a costurilor energiei şi a preţurilor factorilor de producţie afectează competitivitatea industriei Uniunii şi au evidenţiat cât de important este ca Uniunea să îşi asigure autonomia strategică deschisă şi să îşi reducă dependenţa strategică de ţările terţe în diferite sectoare. La aceste presiuni asupra industriei din Uniune se adaugă concurenţa puternică, dar nu întotdeauna loială, de pe piaţa mondială fragmentată. Uniunea a prezentat deja mai multe iniţiative de sprijinire a industriei sale, cum ar fi Planul industrial al Pactului verde, prevăzute în Comunicarea Comisiei din 1 februarie 2023 intitulată "Un plan industrial al Pactului verde pentru era cu zero emisii nete", un regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a unui cadru pentru asigurarea aprovizionării sigure şi durabile cu materii prime critice (Regulamentul privind materiile prime critice), un regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unui cadru de măsuri pentru consolidarea ecosistemului european de producere de produse bazate pe tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete (Regulamentul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete), noul cadru temporar de criză şi de tranziţie pentru ajutoarele de stat, astfel cum figurează în Comunicarea Comisiei din 17 martie 2023 intitulată "Cadrul temporar de criză şi tranziţie pentru măsurile de ajutor de stat de sprijinire a economiei ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei", Instrumentul de redresare al Uniunii Europene, instituit prin Regulamentul (UE) 2020/2094 al Consiliului (⁵), şi Regulamentul (UE) 2023/435 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁶). Deşi aceste soluţii oferă un sprijin rapid, specific şi, în unele cazuri, temporar, Uniunea are nevoie de un răspuns mai structural la nevoile de investiţii ale industriilor sale, care să protejeze coeziunea, să creeze locuri de muncă de calitate şi să păstreze condiţiile de concurenţă echitabile pe piaţa internă, înlesnind totodată accesul la finanţare. Uniunea ar trebui să depună eforturi pentru a preveni relocarea, pentru a transfera înapoi instalaţiile de producţie a tehnologiilor critice din ţări terţe şi pentru a atrage noi instalaţii cu scopul de a preveni dependenţele strategice.

(3)Piaţa internă a adus avantaje economice, sociale şi politice însemnate întregii Uniuni, inclusiv cetăţenilor şi întreprinderilor sale. Deşi aceste beneficii sunt recunoscute la scară largă, este imperativ să se caute în continuare soluţii pentru a valorifica într-o măsură mai mare potenţialul societal neexploatat al acesteia. Piaţă internă trebuie să rămână adaptabilă în raport cu evoluţia dinamicii geopolitice, progresele tehnologice şi tranziţia verde şi digitală, încurajând totodată rezilienţa sistemelor de sănătate în contextul îmbătrânirii populaţiei, şi contribuind la creşterea competitivităţii şi a productivităţii Uniunii pe termen lung.

(4)Adoptarea şi extinderea utilizării în Uniune a tehnologiilor digitale şi a inovării în domeniul tehnologiei profunde, a tehnologiilor curate şi eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, precum şi a biotehnologiilor vor fi esenţiale pentru a reduce dependenţele strategice ale Uniunii şi pentru a valorifica oportunităţile şi a îndeplini obiectivele tranziţiei verzi şi ale celei digitale, asigurând suveranitatea şi autonomia strategică a Uniunii şi promovând în acest mod competitivitatea şi durabilitatea industriei Uniunii. Prin urmare, sunt necesare măsuri imediate pentru a sprijini dezvoltarea şi producţia în Uniune a tehnologiilor critice, care reprezintă deficienţele strategice principale ale Uniunii. Dezvoltarea şi fabricarea de tehnologii critice se bazează pe lanţuri valorice ale actorilor economici interconectaţi, care îşi desfăşoară activitatea în firme de diferite dimensiuni, inclusiv întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri), în cadrul diferitelor sectoare şi în context transfrontalier. Prin urmare, Uniunea ar trebui, de asemenea, să protejeze şi să consolideze lanţurile valorice ale acestor tehnologii critice şi ale serviciilor conexe care sunt esenţiale pentru activităţile de dezvoltare sau de fabricare a tehnologiilor critice respective şi specifice acestora, reducând în acest mod dependenţele strategice ale Uniunii şi menţinând integritatea pieţei interne, şi ar trebui să abordeze deficitele existente de forţă de muncă şi de competenţe în aceste sectoare prin învăţare pe tot parcursul vieţii, proiecte de educaţie, formare şi programe de ucenicie şi prin crearea de locuri de muncă atractive şi de calitate, accesibile tuturor.

(5)Pentru a fi considerate critice, tehnologiile ar trebui să aducă un element inovator, care să aibă un potenţial important pe piaţa internă, sau să contribuie la reducerea sau la prevenirea dependenţelor strategice ale Uniunii. Atunci când se evaluează potenţialul economic al tehnologiilor critice pentru piaţa internă, ar trebui să se ţină seama de faptul că măsurile adoptate într-un singur stat membru pot avea efecte de propagare în alte state membre. Atunci când se evaluează dacă o tehnologie contribuie la reducerea sau prevenirea dependenţelor strategice ale Uniunii, ar trebui să se ţină seama de analiza efectuată la nivelul Uniunii pentru a identifica riscurile care au efecte potenţiale asupra întregii Uniuni. Comisia ar trebui să emită orientări privind modul în care tehnologiile din cele trei sectoare din domeniul de aplicare al prezentului regulament pot fi considerate critice, precum şi modul în care pot fi îndeplinite condiţiile pentru ca aceste tehnologii să fie considerate critice, cu scopul de a promova o interpretare comună a proiectelor, a întreprinderilor şi a sectoarelor care urmează să fie sprijinite în cadrul programelor relevante, în lumina obiectivelor strategice comune ale programelor relevante şi ale prezentului regulament. În aceste orientări, Comisia trebuie să clarifice noţiunea de lanţ valoric şi cea de servicii conexe care sunt critice şi specifice pentru dezvoltarea sau fabricarea produselor finale respective. Aceste orientări ar trebui să nu aducă atingere altor orientări privind programe specifice.

(6)Este necesar să se acorde sprijin pentru tehnologii critice în următoarele sectoare: tehnologiile digitale şi inovarea în domeniul tehnologiei profunde, tehnologiile curate şi eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor şi biotehnologiile. Inovarea în domeniul tehnologiei profunde ar trebui înţeleasă ca fiind cea care are potenţialul de a oferi soluţii transformatoare, bazate pe ştiinţa, tehnologia şi ingineria de vârf, inclusiv inovarea care combină progresele din sfera fizică, biologică şi digitală. Tehnologiile digitale ar trebui să includă, în special, tehnologiile care contribuie la atingerea ţintelor şi obiectivelor programului de politică pentru 2030 privind deceniul digital, precum şi la proiectele multinaţionale, astfel cum sunt definite în Decizia (UE) 2022/2481. Tehnologiile curate şi eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor ar trebui să includă, în special, tehnologiile "zero net", astfel cum sunt definite la Regulamentul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete. Biotehnologiile ar trebui să fie înţelese ca fiind aplicarea ştiinţei şi tehnologiei la organismele vii, precum şi la părţi, produse şi modele ale acestora, pentru a modifica materialele vii sau nevii în vederea producerii de cunoştinţe, bunuri şi servicii, incluzând tehnologiile menţionate în definiţia statistică a Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică a biotehnologiei, precum şi în Lista Uniunii a medicamentelor esenţiale, menţionată în Comunicarea Comisiei din 24 octombrie 2023 intitulată "Abordarea penuriei de medicamente în UE" şi în componentele acestora. Proiectele recunoscute ca fiind strategice în temeiul Regulamentului privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete, în cazul în care proiectele respective îndeplinesc criteriile definite în Regulamentul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete şi în temeiul Regulamentului privind materiile prime critice, ar trebui să fie considerate în mod automat ca proiecte care contribuie la atingerea obiectivelor prezentului regulament. Tehnologiile digitale şi inovarea în domeniul tehnologiei profunde, tehnologiile curate şi eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor şi biotehnologiile care fac obiectul unui proiect important de interes european comun (PIIEC) aprobat de Comisie în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) ar trebui să fie considerate esenţiale, iar proiectele individuale care intră în domeniul de aplicare al unui astfel de PIIEC ar trebui să fie eligibile pentru finanţare, în conformitate cu normele programului respectiv, în măsura în care deficitul de finanţare identificat şi costurile eligibile nu au fost încă acoperite integral.

(7)Consolidarea şi dezvoltarea capacităţii de dezvoltare şi de producţie a tehnologiilor în Uniune nu va fi posibilă fără o forţă de muncă calificată considerabilă. Cu toate acestea, deficitele de forţă de muncă calificată şi de competenţe, care au crescut în toate sectoarele, inclusiv în cele considerate esenţiale pentru tranziţia verde şi cea digitală, se aşteaptă să crească şi mai mult având în vedere schimbările demografice şi să pună în pericol dezvoltarea tehnologiilor în sectoarele relevante identificate în temeiul prezentului regulament. Prin urmare, este necesar să se stimuleze activarea unui număr mai mare de persoane pe piaţa muncii din sectoarele relevante, în special prin investiţii în învăţare şi învăţarea pe tot parcursul vieţii, îmbunătăţirea competenţelor relevante şi crearea de locuri de muncă şi de programe de ucenicie de calitate pentru tinerii şi persoanele defavorizate care nu sunt încadrate profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare. Un astfel de sprijin va completa o serie de alte acţiuni menite să răspundă nevoilor în materie de competenţe care decurg din tranziţia verde şi cea digitală, evidenţiate în Agenda pentru competenţe în UE, prevăzute în Comunicarea Comisiei din 1 iulie 2020 intitulată "Agenda pentru competenţe în Europa în vederea obţinerii unei competitivităţi durabile, a echităţii sociale şi a rezilienţei". Aceste acţiuni au un rol important de a promova în continuare o mentalitate favorabilă recalificării şi perfecţionării, de a stimula competitivitatea întreprinderilor din Uniune, în special a IMM-urilor, şi de a contribui la crearea de locuri de muncă de calitate, în vederea valorificării întregului potenţial al dublei tranziţii verzi şi digitale într-un mod echitabil, incluziv şi just din punct de vedere social.

(8)Amploarea investiţiilor necesare pentru tranziţia verde şi digitală impune o mobilizare deplină a finanţării disponibile în cadrul programelor existente ale UE, inclusiv în cadrul celor care acordă o garanţie bugetară pentru operaţiunile de finanţare şi de investiţii şi pentru punerea în aplicare a instrumentelor financiare şi a operaţiunilor de finanţare mixtă. O astfel de finanţare ar trebui să fie utilizată într-un mod mai flexibil, pentru a oferi sprijin prompt şi specific pentru tehnologiile critice din sectoarele strategice. Prin urmare, platforma "Tehnologii strategice pentru Europa" (denumită în continuare "platforma STEP") ar trebui să fie creată pentru a contribui la furnizarea unui răspuns la nevoile de investiţii ale Uniunii prin acordarea de sprijin pentru o mai bună canalizare a fondurilor Uniunii existente către investiţii critice, inclusiv în investiţii la nivelul întregii Uniuni şi proiecte transfrontaliere, care au obiectivul de a sprijini dezvoltarea sau producţia de tehnologii critice în sectoarele strategice, păstrând în acelaşi timp condiţii de concurenţă echitabile pe piaţa internă, menţinând astfel coeziunea şi care au obiectivul de a obţine o distribuţie echilibrată din punct de vedere geografic a proiectelor finanţate în cadrul platformei STEP, în conformitate cu mandatele programelor respective.

(9)Atunci când pun în aplicare programe şi activităţi care fac obiectul prezentului regulament, Comisia şi statele membre sunt încurajate să promoveze şi să trateze ca prioritate proiectele privind văile industriale care contribuie la obiectivul zero emisii nete definite în Regulamentul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete, proiectele din teritoriile incluse în planul teritorial pentru o tranziţie justă menţionat în Regulamentul (UE) 2021/1056 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁷) şi în regiunile mai puţin dezvoltate şi de tranziţie, precum şi în regiunile mai dezvoltate din statele membre, al căror PIB pe cap de locuitor este sub media UE-27 măsurată în standarde ale puterii de cumpărare şi calculată pe baza cifrelor Uniunii pentru perioada 2015-2017.

(10)Platforma STEP ar trebui să mobilizeze resurse din cadrul programelor existente ale Uniunii, inclusiv din InvestEU, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁸), Orizont Europa, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁹), Fondul european de apărare, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/697 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹⁰), şi Fondul pentru inovare, instituit prin Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (¹¹), Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) şi Fondul de coeziune, instituite prin Regulamentul (UE) 2021/1058 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹²), Fondul social european Plus (FSE+), instituit prin Regulamentul (UE) 2021/1057 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹³),

Fondul pentru o tranziţie justă (FTJ), instituit prin Regulamentul (UE) 2021/1056 (¹⁴), Mecanismul de redresare şi rezilienţă, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹⁵), programul UE pentru sănătate, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/522 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹⁶), şi programul Europa digitală, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/694 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹⁷). Resursele mobilizate în cadrul programelor menţionate ale Uniunii ar trebui să fie însoţite de o finanţare suplimentară în valoare de 1,5 miliarde EUR pentru Fondul european de apărare în beneficiul proiectelor care contribuie la atingerea obiectivelor platformei STEP.

(11)Ar trebui să fie acordată o marcă de suveranitate pentru proiectele care contribuie la obiectivele platformei STEP, cu condiţia ca proiectele respective să fi fost evaluate şi să respecte cerinţele minime de calitate, în special criteriile de eligibilitate, de excludere şi de atribuire, specificate într-o cerere de propuneri lansată în cadrul programului Orizont Europa, al Fondului european de apărare, al Fondului pentru inovare, al programului "UE pentru sănătate", sau al programului "Europa digitală", indiferent dacă proiectele respective au primit finanţare în cadrul unuia dintre aceste instrumente. Respectivele cerinţe minime de calitate sunt stabilite în scopul identificării proiectelor de înaltă calitate. Marca de suveranitate ar trebui să fie acordată în conformitate cu condiţiile de eligibilitate specifice definite în cererile de propuneri din cadrul programelor în cauză, care pot include limitări geografice, dacă este cazul şi dacă se prevede astfel în actele legislative respective care reglementează aceste programe. Comisia ar trebui să includă, după caz, cerinţa ca propunerile de proiecte să indice modul în care se preconizează că acestea vor contribui la consolidarea şi structurarea reţelelor locale de actori industriali şi la crearea de locuri de muncă atunci când pregăteşte domeniul de aplicare al cererilor de propuneri cărora li s-ar putea acorda o marcă de suveranitate. Aceste cereri de propuneri ar trebui, acolo unde este posibil şi adecvat, să fie deschise în permanenţă. Marca de suveranitate ar trebui utilizată ca etichetă de calitate, pentru a ajuta proiectele să atragă investiţii publice şi private prin certificarea contribuţiei lor la obiectivele platformei STEP. În plus, marca de suveranitate ar trebui să promoveze un acces mai bun la finanţarea din partea Uniunii, în special prin facilitarea finanţării cumulative sau combinate din mai multe instrumente ale Uniunii. Statele membre ar trebui să fie, de asemenea, încurajate să ţină seama de marca de suveranitate atunci când acordă sprijin financiar prin propriile lor programe.

(12)În acest scop, ar trebui să existe posibilitatea utilizării evaluărilor efectuate în scopul altor programe ale Uniunii în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹⁸), pentru a reduce sarcina administrativă pentru beneficiarii fondurilor Uniunii şi pentru a încuraja investiţiile în tehnologiile prioritare. Cu condiţia respectării dispoziţiilor Regulamentului (UE) 2021/241, statele membre ar trebui să ia în considerare includerea proiectelor cărora li s-a acordat marca de suveranitate atunci când îşi revizuiesc planurile de redresare şi rezilienţă şi ar trebui să poată face acest lucru atunci când decid cu privire la proiectele de investiţii care urmează să fie finanţate din cota care le revine din Fondul pentru modernizare instituit în temeiul Directivei 2003/87/CE. Marca de suveranitate ar trebui, de asemenea, să fie luată în considerare de către Comisie în contextul procedurii prevăzute la articolul 19 din Protocolul nr. 5 privind Statutul Băncii Europene de Investiţii, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) şi la TFUE (denumit în continuare "Statutul BEI"), precum şi al controalelor de conformitate cu politicile Uniunii prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/523. În plus, partenerii de implementare ar trebui să aibă obligaţia de a examina proiectele cărora li s-a acordat marca de suveranitate în cazul în care se încadrează în domeniul lor geografic şi de activitate, în conformitate cu regulamentul respectiv. Autorităţile responsabile cu programele vizate de prezentul regulament ar trebui să ia în considerare sprijinirea proiectelor strategice recunoscute în conformitate cu Regulamentul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete şi Regulamentul european privind materiile prime critice care intră sub incidenţa prezentului regulament şi pentru care ar putea să se aplice norme privind finanţarea cumulativă.

(13)Platforma STEP ar trebui să fie implementată într-un mod eficace, eficient, echitabil şi transparent. În acest scop, Comisia ar trebui să primească sarcina de a acorda şi promova marca de suveranitate şi de a gestiona un nou website accesibil publicului (denumit în continuare "Portalul pentru suveranitate") şi de a asigura legătura cu autorităţile naţionale competente şi părţile interesate relevante pentru atingerea obiectivelor platformei STEP. Comisia ar trebui să promoveze consecvenţa, coerenţa, sinergia şi complementaritatea între programele Uniunii de sprijinire a proiectelor care contribuie la obiectivele platformei STEP.

(14)Comisia ar trebui să creeze Portalul pentru suveranitate pentru a oferi informaţii cu privire la sprijinul disponibil pentru proiectele care contribuie la atingerea obiectivelor platformei STEP. Pentru a răspunde nevoilor întreprinderilor şi iniţiatorilor de proiecte care caută fonduri pentru proiectele platformei STEP în programele de finanţare ale Uniunii, Portalul pentru suveranitate ar trebui să prezinte într-un mod accesibil şi uşor de utilizat oportunităţile de finanţare pentru investiţiile platformei STEP disponibile în cadrul bugetului Uniunii. Acesta ar trebui să includă informaţii cu privire la programele gestionate direct ale Uniunii, cum ar fi Orizont Europa, Fondul european de apărare şi Fondul pentru inovare, programul UE pentru sănătate, programul Europa digitală, precum şi cu privire la alte surse de finanţare ale Uniunii, cum ar fi InvestEU, Mecanismul de redresare şi rezilienţă şi FEDR, Fondul de coeziune, FSE+ şi FTJ. În plus, Portalul pentru suveranitate ar trebui să contribuie la creşterea vizibilităţii investiţiilor platformei STEP pentru investitori, prin enumerarea proiectelor cărora li s-a acordat marca de suveranitate. Portalul pentru suveranitate ar trebui, de asemenea, să includă o listă a autorităţilor naţionale competente responsabile cu îndeplinirea rolului de puncte de contact pentru implementarea platformei STEP la nivel naţional. Comisia ar trebui să asigure complementaritatea Portalului pentru suveranitate cu platformele similare şi să evite reglementarea şi sarcina administrativă excesive.

(15)Comisia ar trebui să monitorizeze realizarea obiectivelor platformei STEP pentru a urmări progresele înregistrate în direcţia îndeplinirii obiectivelor de politică ale Uniunii. Monitorizarea respectivă ar trebui să fie efectuată într-un mod specific şi proporţional cu activităţile desfăşurate în cadrul platformei STEP, cu scopul de a se evita reglementarea excesivă şi sarcina administrativă, în special pentru beneficiarii finanţării. Pentru a garanta răspunderea în faţa cetăţenilor Uniunii, Comisia ar trebui să raporteze anual Parlamentului European şi Consiliului cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a obiectivelor platformei STEP în cadrul programelor respective, cu privire la cheltuielile totale ale platformei STEP defalcate pe programe şi cu privire la performanţa platformei STEP, pe baza indicatorilor de performanţă prevăzuţi de programele respective. Dacă sunt disponibile, ar trebui să fie furnizate informaţii despre contribuţia calitativă şi cantitativă a platformei STEP la proiectele transfrontaliere şi la proiectele din fiecare stat membru.

(16)Deşi platforma STEP se bazează pe reprogramarea şi consolidarea programelor existente pentru sprijinirea investiţiilor strategice şi reducerea dependenţelor strategice ale Uniunii, aceasta este, de asemenea, un element important pentru testarea fezabilităţii şi pregătirea unor noi intervenţii posibile care să sprijine suveranitatea şi competitivitatea în sectoarele strategice şi să consolideze politica industrială a Uniunii. În special, Platforma STEP ar trebui să servească drept bază pentru luarea în considerare a unor posibile acţiuni similare, cum ar fi Fondul european pentru suveranitate.

(17)Comisia ar trebui să efectueze o evaluare intermediară a prezentului regulament, în care ar trebui să evalueze pertinenţa acţiunilor întreprinse în temeiul prezentului regulament pentru a reduce dependenţele strategice ale Uniunii şi a consolida autonomia sa. De asemenea, aceasta ar trebui să evalueze fezabilitatea extinderii Portalului pentru suveranitate cu scopul de a reuni toate site-urile internet existente disponibile public şi de a furniza informaţii cu privire la programele Uniunii care fac obiectul gestiunii directe, partajate şi indirecte în cadrul unui singur portal, precum şi fezabilitatea creării unui simulator care să ofere orientări iniţiatorilor de proiecte cu privire la programele sau fondurile Uniunii pentru care proiectul lor specific ar putea fi eligibil.

(18)Fondul pentru inovare sprijină investiţiile în tehnologii inovatoare cu emisii reduse de dioxid de carbon, care intră în domeniul de aplicare al prezentului Regulament. Prin urmare, Fondul pentru inovare va avea un rol esenţial în sprijinirea dezvoltării sau a producţiei în Uniune de tehnologii critice curate şi eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor. La elaborarea şi lansarea cererilor de propuneri sau a procedurilor de ofertare concurenţiale în temeiul Fondului pentru inovare, Comisia ar trebui să ia în considerare proiectele recunoscute ca fiind strategice în temeiul Regulamentului privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete, care se consideră că contribuie la obiectivele platformei STEP.

(19)Pentru a extinde posibilităţile de sprijin pentru investiţii care vizează consolidarea dezvoltării industriale şi a lanţurilor valorice în sectoare strategice, domeniul de aplicare al sprijinului din partea FEDR ar trebui extins prin includerea unor noi obiective specifice în cadrul FEDR, fără a aduce atingere normelor privind eligibilitatea cheltuielilor şi a cheltuielilor legate de climă, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/1058 şi în Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹⁹). În sectoarele strategice, ar trebui să fie posibilă, de asemenea, sprijinirea investiţiilor productive în alte tipuri de întreprinderi decât IMM-urile, păstrând accentul pe IMM-uri, care pot avea o contribuţie semnificativă la dezvoltarea regiunilor mai puţin dezvoltate şi de tranziţie, precum şi în regiunile mai dezvoltate din statele membre cu un PIB pe cap de locuitor sub media de la nivelul UE-27. Autorităţile de management sunt încurajate să promoveze colaborarea dintre întreprinderile mari şi IMM-urile locale, lanţurile de aprovizionare, ecosistemele de inovare şi cele tehnologice. Acest lucru ar permite sporirea capacităţii globale a Uniunii de a-şi consolida poziţia în aceste sectoare prin asigurarea accesului tuturor statelor membre la astfel de investiţii, contracarând în acest mod riscul de creştere a disparităţilor. Resursele programate pentru aceste noi obiective specifice ar trebui să fie limitate la maximum 20 % din alocarea naţională iniţială a FEDR în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/1060.

(¹⁹)Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispoziţiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziţie justă şi Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit şi acvacultură şi de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum şi Fondului pentru azil, migraţie şi integrare, Fondului pentru securitate internă şi Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor şi politica de vize (JO L 231, 30.6.2021, p. 159).

(20)Pentru a menţine un nivel ridicat de ambiţie în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivelor climatice în cadrul politicii de coeziune, permiţând, în acelaşi timp, o flexibilitate între Fondul de coeziune şi FEDR, pe de o parte, cuantumul contribuţiei în domeniul climei a Fondului de coeziune care depăşeşte 37 % din alocarea sa totală ar trebui să poată fi luat în considerare la calcularea contribuţiei FEDR în domeniul climei şi, pe de altă parte, cuantumul contribuţiei în domeniul climei a FEDR care depăşeşte 30 % din alocarea sa totală ar trebui să poată fi luat în considerare la calcularea contribuţiei Fondului de coeziune în domeniul climei.

(21)Domeniul de aplicare al sprijinului FTJ, ar trebui, de asemenea, să fie extins pentru a acoperi investiţiile în tehnologii care fac obiectul prezentului regulament şi pentru a aborda deficitul de forţă de muncă şi de competenţe care sunt necesare pentru a sprijini aceste investiţii, care contribuie la îndeplinirea obiectivelor platformei STEP de către întreprinderile mari, păstrând accentul pe IMM-uri, cu condiţia ca astfel de investiţii să fie compatibile cu contribuţia preconizată la tranziţia către neutralitatea climatică, astfel cum se prevede în planurile teritoriale pentru o tranziţie justă în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/1056. Sprijinul acordat pentru investiţiile respective nu ar trebui să necesite o revizuire a planului teritorial pentru o tranziţie justă în cazul în care revizuirea respectivă ar fi legată exclusiv de analiza decalajelor care justifică investiţiile din perspectiva creării de locuri de muncă. În contextul sprijinului pentru alte tipuri de întreprinderi decât IMM-urile, ar trebui să se ia în considerare, de asemenea, investiţiile care contribuie la crearea de programe de ucenicii şi de locuri de muncă sau care oferă educaţie sau formare pentru obţinerea de noi competenţe.

(23)Pentru a contribui la accelerarea investiţiilor şi pentru a asigura lichidităţi imediate pentru investiţiile care sprijină obiectivele platformei STEP în cadrul FEDR, FSE+ şi FTJ, ar trebui să se acorde un cuantum suplimentar cu titlu de prefinanţare excepţională sub forma unei plăţi unice pentru priorităţile dedicate investiţiilor care sprijină obiectivele platformei STEP. Prefinanţarea suplimentară ar trebui să se aplice întregii alocări din FTJ, având în vedere necesitatea de a accelera punerea sa în aplicare şi legăturile puternice ale FTJ pentru a sprijini statele membre în vederea atingerii obiectivelor platformei STEP. Normele aplicabile acestor cuantumuri ale prefinanţării excepţionale ar trebui să fie în concordanţă cu normele aplicabile prefinanţării prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/1060. În plus, pentru a stimula în continuare adoptarea unor astfel de investiţii şi pentru a asigura o punere în aplicare mai rapidă a acestora, ar trebui să se ofere posibilitatea de a creşte rata maximă de cofinanţare din partea Uniunii la 100 %, pentru priorităţile platformei STEP. Atunci când pun în aplicare obiectivele platformei STEP, autorităţile de management ar trebui să fie încurajate să aplice anumite criterii sociale şi să promoveze rezultate sociale pozitive, cum ar fi crearea de programe de ucenicie şi locuri de muncă de calitate pentru tinerii defavorizaţi, în special pentru tinerii care nu sunt încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare, prin aplicarea criteriilor sociale de atribuire prevăzute în Directivele 2014/23/UE (²⁰), 2014/24/UE (²¹) şi 2014/25/UE (²²) ale Parlamentului European şi ale Consiliului în cazul în care un proiect este pus în aplicare de un organism care face obiectul directivelor respective şi care plăteşte salariile aplicabile convenite prin negocieri colective.

(24)Regulamentul (UE) 2021/1060 ar trebui modificat pentru a permite proiectelor cărora li s-a acordat o marcă de suveranitate să beneficieze de un acces mai bun la finanţarea din partea Uniunii, în special prin facilitarea finanţării cumulative sau combinate din partea mai multor instrumente ale Uniunii. În acest scop, ar trebui ca autorităţile de management să dispună de posibilitatea de a acorda sprijin direct din partea FEDR sau FSE+ pentru operaţiunile cărora li s-a acordat o marcă de suveranitate.

(25)Pentru a reduce sarcina administrativă şi pentru a asigura o implementare în timp util a platformei STEP, ar trebui să fie posibil, prin derogare de la normele aplicabile, să se excludă, din evaluarea la jumătatea perioadei a FEDR, a FES+, a Fondului de coeziune şi a FTJ prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/1060, priorităţile care au fost incluse pentru a aborda investiţiile care contribuie la obiectivele platformei STEP. Ar trebui să fie posibil ca prin aceste modificări ale programului să se aloce definitiv întregul cuantum de flexibilitate sau o parte din acesta pentru anii 2026 şi 2027. Comisia ar trebui să aprobe modificările programului care sunt legate exclusiv de introducerea priorităţilor care contribuie la obiectivele platformei STEP şi prezentate până la 31 august 2024, în termen de două luni de la transmiterea acestora de către un stat membru. În plus, ar trebui să fie posibil, de asemenea, să se introducă orice modificare corespunzătoare a acordului de parteneriat menţionată în Regulamentul (UE) 2021/1060 şi să se obţină aprobarea modificărilor în mod accelerat de către Comisie.

(26)Cadrul de reglementare pentru punerea în aplicare a programelor pentru perioada 2014-2020 a fost adaptat în ultimii ani pentru a oferi statelor membre şi regiunilor o flexibilitate suplimentară în ceea ce priveşte implementarea şi mai multă lichiditate pentru a combate efectele pandemiei de COVID-19 şi ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Aceste măsuri, introduse la sfârşitul perioadei de programare, necesită timp şi resurse administrative suficiente pentru a fi pe deplin exploatate şi puse în aplicare, în special într-un moment în care statele membre îşi vor concentra resursele pe revizuirea programelor operaţionale pentru perioada 2021-2027 legate de obiectivele platformei STEP. În vederea reducerii sarcinii administrative pentru autorităţile responsabile de programe şi a prevenirii unei posibile pierderi de fonduri la momentul închiderii din motive pur administrative, în Regulamentele (UE) nr. 1303/2013 (²³) şi (UE) nr. 223/2014 (²⁴) ale Parlamentului European şi ale Consiliului ar trebui să fie prevăzută o prelungire a termenelor pentru închiderea administrativă a programelor din perioada 2014-2020. Mai exact, termenul de transmitere a cererii finale de plată ar trebui să fie prelungit cu 12 luni. În plus, termenul de transmitere a documentelor de încheiere ar trebui, de asemenea, să fie prelungit cu 12 luni. În contextul acestei modificări, este oportun să se clarifice faptul că distribuirea alimentelor şi a materialelor cumpărate până la sfârşitul perioadei de eligibilitate (sfârşitul anului 2023) ar trebui să poată continua după această dată.

(²³)Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziţii comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime, precum şi de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 320).

Pentru a asigura o bună execuţie a bugetului Uniunii şi respectarea plafoanelor de plăţi, plăţile care urmează să fie efectuate în 2025 ar trebui să fie plafonate per program la 1 % din creditele bugetare din resursele cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027, prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului (²⁵). Cuantumurile datorate care depăşesc plafonul de 1 % din creditele bugetare ale programelor pentru fiecare fond pentru anul 2025 nu vor fi plătite în 2025 şi nici în anii următori, ci vor fi utilizate doar pentru verificarea şi închiderea conturilor aferente prefinanţării. Cuantumurile neutilizate ar trebui să fie dezangajate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 la momentul închiderii. Pentru a se asigura că regiunile ultraperiferice pot utiliza pe deplin sprijinul din partea fondurilor care fac obiectul prezentului regulament, ar trebui să se precizeze că, în scopul flexibilităţii prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, alocările speciale suplimentare pentru regiunile ultraperiferice ar trebui să fie considerate ca făcând parte din alocarea FEDR pentru aceeaşi categorie de regiuni ca şi regiunea ultraperiferică în cauză. În pofida normelor de eligibilitate diferite aplicabile alocării speciale suplimentare, ar trebui să fie posibil să se aplice această flexibilitate şi între alocarea specială suplimentară şi alte alocări FEDR pentru aceeaşi categorie de regiuni în cadrul unui program.

(27)Flexibilităţile prevăzute pentru perioada de programare 2014-2020 au ajutat statele membre să răspundă la criză şi să depună eforturi pentru redresare, şi le-au ajutat să facă faţă presiunii suplimentare asupra bugetelor publice cauzate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Pentru a permite statelor membre să facă faţă presiunilor bugetare continue, în conformitate cu posibilitatea prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, extinderea posibilităţii de a aplica o rată de cofinanţare a Uniunii de 100 % programelor de coeziune ar trebui să fie prevăzută retroactiv pentru ultimul exerciţiu contabil care începe la 1 iulie 2023 şi se încheie la 30 iunie 2024, în cazul în care un stat membru notifică Comisia înainte de depunerea cererii finale de plată intermediară pentru exerciţiul contabil final, în conformitate cu creditele bugetare şi sub rezerva finanţării disponibile.

(28)InvestEU este programul emblematic al Uniunii de stimulare a investiţiilor, în special a tranziţiei verzi şi a celei digitale, prin furnizarea de finanţare bazată pe cerere, inclusiv prin mecanisme de finanţare mixtă, şi de asistenţă tehnică. Această abordare contribuie la atragerea de capital public şi privat suplimentar în cadrul componentelor de politică actuale. Pentru a asigura absorbţia integrală a fondurilor disponibile şi cu condiţia ca partenerii de implementare să nu dispună de o capacitate suficientă pentru a absorbi procentul de 25 % care le este alocat din garanţia UE stabilită în Regulamentul (UE) 2021/523, Comisia ar trebui să poată acorda Grupului BEI peste 75 % din garanţia UE. În acest context, Comisia ar trebui să încurajeze şi să asiste partenerii de implementare, alţii decât Grupul BEI, să absoarbă integral finanţarea de care dispun. Statele membre sunt încurajate să contribuie la compartimentul pentru statele membre al InvestEU pentru a sprijini produsele financiare în conformitate cu obiectivele platformei STEP în cadrul componentelor de politică actuale, fără a aduce atingere normelor aplicabile privind ajutoarele de stat. Ar trebui ca statele membre să dispună de posibilitatea includerii ca măsură în planurile lor de redresare şi rezilienţă a unei contribuţii în numerar la compartimentul pentru statele membre al InvestEU pentru a sprijini obiectivele platformei STEP în cadrul componentelor de politică actuale. Această contribuţie suplimentară la sprijinirea obiectivelor platformei STEP ar trebui să poată atinge până la 6 % din alocarea financiară totală a planului lor de redresare şi rezilienţă pentru compartimentul pentru statele membre al InvestEU. De asemenea, ar trebui introduse mai multă flexibilitate şi clarificări suplimentare pentru a urmări mai bine obiectivele platformei STEP. Pentru proiectele care contribuie la obiectivele platformei STEP, ar trebui să se depună toate eforturile pentru a garanta că, la finalul perioadei de investiţii, se acoperă o gamă largă de sectoare şi de regiuni şi se evită concentrarea geografică sau sectorială excesivă.

(29)Orizont Europa este principalul program de finanţare al Uniunii pentru cercetare şi inovare, iar Consiliul european pentru inovare (CEI) oferă sprijin în special pentru inovaţiile cu potenţial revoluţionar şi disruptive cu potenţial de extindere care ar putea fi prea riscante pentru investitorii privaţi. Ar trebui să se prevadă o flexibilitate suplimentară în cadrul programului Orizont Europa, astfel încât instrumentul Accelerator al CEI să poată oferi sprijin exclusiv sub formă de capitaluri proprii IMM-urilor care nu sunt eligibile pentru finanţare, inclusiv întreprinderilor nou-înfiinţate, şi întreprinderilor mici cu capitalizare medie care nu sunt eligibile pentru finanţare, care desfăşoară activităţi de inovare, în special celor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul tehnologiilor sprijinite de platformei STEP, indiferent dacă au beneficiat anterior de alte tipuri de sprijin din partea instrumentului Accelerator al CEI. În prezent, punerea în aplicare a instrumentului financiar care face parte din instrumentul Accelerator al CEI care furnizează investiţii prin capitaluri proprii sau sub altă formă rambursabilă (denumit în continuare "fondul CEI") este limitată la un cuantum maxim al investiţiilor de 15 milioane EUR, cu excepţia cazurilor excepţionale, şi nu poate include runde de finanţare ulterioară sau cuantumuri mai mari pentru investiţii. Acordarea unui sprijin exclusiv sub formă de capitaluri proprii pentru IMM-urile şi întreprinderile mici cu capitalizare medie care nu sunt eligibile pentru finanţare ar aborda decalajul existent pe piaţă, în special în ceea ce priveşte nevoile de investiţii cuprinse între 15 şi 50 de milioane EUR. În plus, experienţa a arătat că nu sunt pe deplin utilizate cuantumurile angajate pentru proiectul-pilot al CEI în cadrul programului Orizont 2020 instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (²⁶). Regulamentul (UE) 2021/695 ar trebui, de asemenea, să fie modificat pentru a reflecta majorarea pachetului financiar pentru Fondul european de apărare.

(30)CEI joacă un rol central furnizând finanţare iniţială întreprinderilor nou-înfiinţate aflate în creştere rapidă şi întreprinderilor mici cu capitalizare medie. Datorită cunoştinţelor sale specializate, CEI se află într-o poziţie ideală pentru a îmbunătăţi posibilităţile de finanţare ale societăţilor care caută capital cu scopul de a se extinde dincolo de etapa de inovare iniţială. Având în vedere rolul central pe care Fondul CEI îl are pentru succesul platformei STEP, ar trebui să se precizeze dispoziţiile legislative privind funcţionarea CEI.

(31)Fondul european de apărare este principalul program de consolidare a competitivităţii, inovării, eficienţei şi autonomiei tehnologice a industriei de apărare a Uniunii, contribuind astfel la autonomia strategică deschisă a Uniunii. Dezvoltarea capabilităţilor de apărare prezintă o importanţă esenţială, deoarece influenţează capacitatea şi autonomia industriei de apărare a Uniunii de a dezvolta produse din domeniul apărării şi independenţa statelor membre ca utilizatori finali ai produselor respective. Prin urmare, un pachet financiar suplimentar ar trebui să fie pus la dispoziţie pentru a sprijini proiectele care contribuie la dezvoltarea de aplicaţii în domeniul apărării care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament.

(32)Întrucât obiectivele prezentului regulament, şi anume consolidarea suveranităţii şi a securităţii Uniunii, accelerarea tranziţiei sale verzi şi a celei digitale, sporirea competitivităţii sale şi reducerea dependenţelor sale strategice nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar acestea pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarităţii, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporţionalităţii, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor respective,

CAPITOLUL 1:Platforma STEP

Art. 1: Obiect

Art. 2: Obiectivele platformei STEP

(1)Pentru a asigura suveranitatea şi securitatea Uniunii, pentru a reduce dependenţele strategice ale Uniunii în sectoarele strategice, pentru a consolida competitivitatea Uniunii prin consolidarea rezilienţei şi a productivităţii acesteia şi prin mobilizarea finanţării, pentru a favoriza condiţii de concurenţă echitabile pentru investiţii pe piaţa internă, pentru a încuraja participarea transfrontalieră, inclusiv a IMM-urilor, pentru a consolida coeziunea economică, socială şi teritorială şi solidaritatea între state membre şi regiuni şi pentru a promova accesul favorabil incluziunii la locuri de muncă atractive şi de calitate prin investiţii în competenţele viitorului şi prin adaptarea bazei sale economice, industriale şi tehnologice la tranziţia verde şi la cea digitală, platforma STEP urmăreşte următoarele obiective:

a)sprijinirea dezvoltării sau a producţiei tehnologiilor critice în întreaga Uniune sau protejarea şi consolidarea lanţurilor valorice corespunzătoare menţionate la alineatul (3), în următoarele sectoare:

b)abordarea deficitelor de forţă de muncă şi de competenţe esenţiale pentru toate tipurile de locuri de muncă de calitate, în sprijinul realizării obiectivului stabilit la litera (a), în special prin proiecte de învăţare şi de educaţie pe tot parcursul vieţii, prin proiecte de formare, cum ar fi academiile europene pentru industria "zero emisii nete" create în temeiul dispoziţiilor relevante din Regulamentul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete, şi în strânsă cooperare cu partenerii sociali şi iniţiativele de educaţie şi formare deja existente.

(3)Lanţul valoric pentru dezvoltarea sau producţia de tehnologii critice menţionate la alineatul (1) litera (a) de la prezentul articol se referă la produsele finale, precum şi la componentele specifice şi la utilajele specifice utilizate în principal pentru fabricarea produselor finale şi la materiilor prime critice prevăzute într-o anexă la Regulamentul privind materiile prime critice, şi la serviciile asociate esenţiale şi specifice pentru dezvoltarea sau fabricarea produselor finale respective.

Prin derogare de la primul paragraf al prezentului alineat, lanţul valoric pentru dezvoltarea sau producţia tehnologiilor care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete, şi care sunt tehnologii menţionate la alineatul (1) litera (a) punctul (ii) de la prezentul articol, se referă la produsele finale, precum şi la componentele specifice şi utilajele specifice utilizate în principal pentru fabricarea produselor finale respective, astfel cum sunt definite în Regulamentul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete, şi la serviciile asociate esenţiale şi specifice pentru dezvoltarea sau fabricarea produselor finale respective.

(7)Până la 2 mai 2024, Comisia emite orientări privind modul în care tehnologiile din cele trei sectoare menţionate la alineatul (1) litera (a) de la prezentul articol pot fi considerate critice, precum şi privind modul în care se pot îndeplini condiţiile stabilite la alineatul (2) de la prezentul articol. În orientările respective, Comisia precizează noţiunea de lanţ valoric şi cea de servicii conexe care sunt critice şi specifice pentru dezvoltarea sau fabricarea produselor finale menţionate la alineatul (3) de la prezentul articol. Orientările respective se revizuiesc, după caz, cu ocazia evaluării la jumătatea perioadei menţionate la articolul 8.

Art. 3: Sprijin financiar

Art. 4: Marca de suveranitate, finanţarea combinată şi cumulativă

(1)Comisia acordă o marcă de suveranitate oricărui proiect care contribuie la oricare dintre obiectivele platformei STEP, cu condiţia ca proiectul respectiv să fi fost evaluat şi să respecte cerinţele minime de calitate, în special criteriile de eligibilitate, de excludere şi de atribuire, specificate într-o cerere de propuneri în temeiul Regulamentelor (UE) 2021/522, (UE) 2021/694, (UE) 2021/695 sau (UE) 2021/697 sau al Regulamentului delegat (UE) 2019/856 al Comisiei (²⁷).

(5)Atunci când decid cu privire la proiectele de investiţii care urmează să fie finanţate din cotele lor corespunzătoare din Fondul pentru modernizare în conformitate cu articolul 10d din Directiva 2003/87/CE, statele membre pot considera ca fiind prioritare proiectele privind tehnologiile critice curate şi eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor cărora li s-a acordat marca de suveranitate în conformitate cu alineatul (1) de la prezentul articol. În plus, statele membre pot decide să acorde sprijin naţional proiectelor cărora li s-a acordat o marcă de suveranitate care contribuie la obiectivul platformei STEP menţionat la articolul 2 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din prezentul regulament.

(6)În conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/523, marca de suveranitate este luată în considerare în contextul procedurii prevăzute la articolul 19 din Statutul BEI şi al controalelor de conformitate cu politicile Uniunii prevăzute la articolul 23 alineatul (3) din regulamentul respectiv. În plus, partenerii de implementare ar trebui să examineze în timp util proiectele cărora li s-a acordat marca de suveranitate în cazul în care acestea se încadrează în domeniul lor geografic şi de activitate, astfel cum se prevede la articolul 26 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/523.

(7)Proiectele strategice identificate în conformitate cu dispoziţiile relevante din Regulamentul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete şi cu Regulamentul privind materiile prime critice care intră în domeniul de aplicare al articolului 2 din prezentul regulament şi care au beneficiat de o contribuţie în cadrul programelor menţionate la articolul 3 din prezentul regulament pot primi, de asemenea, o contribuţie din partea oricărui alt program al Uniunii, inclusiv din partea fondurilor care fac obiectul gestiunii partajate, cu condiţia ca respectiva contribuţie să nu acopere aceleaşi costuri. Normele programului relevant al Uniunii se aplică contribuţiei corespunzătoare la proiectul strategic. Finanţarea cumulativă nu depăşeşte costurile eligibile totale ale proiectului strategic. Sprijinul din partea diferitelor programe ale Uniunii poate fi calculat în mod proporţional în conformitate cu documentele care stabilesc condiţiile de acordare a sprijinului.

Art. 5: Implementarea platformei STEP

Art. 6: Portalul pentru suveranitate

(1)Comisia creează un site dedicat, accesibil public (denumit în continuare "Portalul pentru suveranitate"), care să ofere informaţii cu privire la oportunităţile de finanţare pentru proiectele legate de obiectivele platformei STEP şi la sporirea vizibilităţii granturilor acordate proiectelor respective, în special prin afişarea următoarelor informaţii:

Art. 7: Monitorizarea şi raportarea anuală

(5)Raportul anual include, de asemenea, următoarele informaţii:

Art. 8: Evaluarea platformei STEP

(2)Raportul de evaluare intermediară analizează, în special, în ce măsură au fost îndeplinite obiectivele platformei STEP, eficienţa utilizării resurselor şi valoarea sa adăugată europeană.

CAPITOLUL 2:Modificări

Art. 9: Modificarea Directivei 2003/87/CE

"La elaborarea şi punerea în aplicare a cererilor de propuneri sau a licitaţiilor deschise în cadrul Fondului pentru inovare, Comisia ia în considerare proiectele strategice recunoscute în conformitate cu un regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unui cadru de măsuri pentru consolidarea ecosistemului european de fabricare a produselor cu tehnologie cu zero emisii nete, care se consideră că contribuie la obiectivele Platformei «Tehnologii Strategice pentru Europa» (platforma STEP) în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2024/795 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*1). Statele membre iau în considerare acordarea de sprijin din Fondul european de dezvoltare regională şi Fondul de coeziune, instituite prin Regulamentul (UE) 2021/1058 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*2), şi din Fondul pentru o tranziţie justă, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/1056, pentru proiecte de pe teritoriul lor în contextul mecanismelor financiare dezvoltate în cadrul Fondului pentru inovare, cum ar fi schema «licitaţiilor ca serviciu».

Art. 10: Modificarea Regulamentului (UE) 2021/1058

1.Articolul 3 se modifică după cum urmează:

(a)la alineatul (1) litera (a), se adaugă următorul punct:

(c)se introduce următorul alineat:

Comisia plăteşte 30 % din alocare pentru priorităţile menţionate la primul paragraf de la prezentul alineat, astfel cum se prevede în decizia de aprobare a modificării programului, cu titlu de prefinanţare unică excepţională, în plus faţă de prefinanţarea anuală pentru program prevăzută la articolul 90 alineatele(1) şi (2) din Regulamentul (UE) 2021/1060 sau la articolul 51 alineatele (2), (3) şi (4) din Regulamentul (UE) 2021/1059 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*4). Prefinanţarea excepţională respectivă se plăteşte în termen de 60 de zile de la adoptarea deciziei Comisiei de aprobare a modificării programului, cu condiţia ca modificarea programului să fie prezentată Comisiei până la 31 martie 2025.

2.Articolul 5 se modifică după cum urmează:

(a)la alineatul (2), se adaugă următoarea literă:

"(e) atunci când contribuie la obiectivul specific din cadrul OP 1 prevăzut la articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (vi), sau la obiectivul specific din cadrul OP 2 prevăzut la articolul 3 alineatul (1)litera (b) punctul (ix), în regiunile mai puţin dezvoltate şi de tranziţie, precum şi în regiunile mai dezvoltate din statele membre al căror PIB mediu pe cap de locuitor este sub media UE-27, măsurat în standardele puterii de cumpărare şi calculat pe baza cifrelor din Uniune pentru perioada 2015-2017, păstrând accentul pe IMM-uri."

3.În anexa I, tabelul 1 se modifică după cum urmează:

(a)la obiectivul de politică 1 se adaugă următoarea linie:

"(vi) sprijinirea investiţiilor care contribuie la obiectivele platformei STEP menţionate la articolul 2 din Regulamentul (UE) 2024/795

Orice RCO enumerat pentru obiectivele specifice (i), (iii) şi (iv) RCO 125 - Întreprinderi: întreprinderile care beneficiază de sprijin sunt legate în principal de investiţii productive în tehnologiile digitale şi inovaţiile în domeniul tehnologiilor profunde RCO 126 - Întreprinderi: întreprinderi sprijinite legate în principal de investiţii productive în domeniul tehnologiilor curate şi eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor RCO 127 - Întreprinderi: întreprinderi care beneficiază de sprijin şi care sunt legate în principal de investiţii productive în domeniul biotehnologiilor [Aceşti indicatori trebuie raportaţi ca subseturi ale RCO 01-RCO 04]

Orice RCR enumerat pentru obiectivele specifice (i), (iii) şi (iv).

(b)la obiectivul de politică 2 se adaugă următoarea linie:

"(ix) sprijinirea investiţiilor care contribuie la obiectivele platformei STEP menţionate la articolul 2 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din Regulamentul (UE) 2024/795

Orice RCO enumerat pentru obiectivele specifice (i), (iii), (iv) şi (vi) din cadrul obiectivului de politică 1 RCO 125 - Întreprinderi: întreprinderile care beneficiază de sprijin sunt legate în principal de investiţii productive în tehnologiile digitale şi inovaţiile în domeniul tehnologiilor profunde RCO 126 - Întreprinderi: întreprinderi sprijinite legate în principal de investiţii productive în domeniul tehnologiilor curate şi eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor RCO 127 - Întreprinderi: întreprinderi care beneficiază de sprijin şi care sunt legate în principal de investiţii productive în domeniul biotehnologiilor [Aceşti indicatori trebuie raportaţi ca subseturi ale RCO 01-RCO 04]

Orice RCR enumerat pentru obiectivele specifice (i), (iii) şi (iv) din cadrul obiectivului de politică 1.

4.În anexa II, tabelul se modifică după cum urmează:

Art. 11: Modificarea Regulamentului (UE) 2021/1056

1.Articolul 2 se înlocuieşte cu următorul text:

În conformitate cu articolul 5 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) 2021/1060, FTJ contribuie la obiectivul specific de a permite regiunilor şi cetăţenilor să facă faţă efectelor sociale, efectelor care afectează ocuparea forţei de muncă, efectelor economice şi de mediu ale tranziţiei către ţintele Uniunii privind energia şi clima pentru 2030 şi către o economie a Uniunii neutră din punct de vedere climatic până în 2050, în temeiul Acordului de la Paris. FTJ poate acorda sprijin, de asemenea, pentru investiţiile care contribuie la obiectivele Platformei Tehnologii Strategice pentru Europa (platforma STEP) menţionate la articolul 2 din Regulamentul (UE) 2024/795 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*5).

2.La articolul 8 alineatul (2), se adaugă următorul paragraf:

"FTJ poate acorda sprijin, de asemenea, pentru investiţiile productive în alte tipuri de întreprinderi decât IMM-urile, păstrând totodată accentul pe IMM-uri, care contribuie la obiectivele platformei STEP menţionate la articolul 2 din Regulamentul (UE) 2024/795. Acest sprijin poate fi acordat indiferent dacă analiza decalajelor a fost efectuată în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) litera (h) din prezentul regulament şi indiferent de rezultatul acesteia. Astfel de investiţii sunt eligibile numai în cazul în care nu conduc la relocare, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 27 din Regulamentul (UE) 2021/1060. Furnizarea unui astfel de sprijin nu necesită o revizuire a planului teritorial pentru o tranziţie justă în cazul în care revizuirea respectivă ar fi legată exclusiv de analiza decalajelor. În procedura de selecţie sunt luate în considerare uceniciile şi locurile de muncă şi educaţia sau formarea pentru noi competenţe."

3.La articolul 10, se adaugă următorul alineat:

Art. 12: Modificarea Regulamentului (UE) 2021/1057

(1)Statele membre pot utiliza FSE+ pentru a sprijini obiectivele Platformei Tehnologii Strategice pentru Europa (platforma STEP) menţionate la articolul 2 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2024/795 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*6) în cadrul obiectivelor specifice relevante prevăzute la articolul 4 alineatul (1) din prezentul Regulament, inclusiv prin sprijinirea dezvoltării competenţelor în domeniul tehnologiilor care contribuie la obiectivul zero emisii nete, printre altele, cele bazate pe programe de învăţare create de academiile europene de competenţe, precum şi formarea tinerilor şi calificarea, perfecţionarea şi recalificarea lucrătorilor din domeniul tehnologiilor care contribuie la obiectivul zero emisii nete.

(2)În plus faţă de prefinanţarea pentru program prevăzută la articolul 90 alineatul (1) şi alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/1060, în cazul în care Comisia aprobă o modificare a unui program care include una sau mai multe priorităţi dedicate operaţiunilor sprijinite de FSE+ care contribuie la obiectivele platformei STEP menţionate la articolul 2 din Regulamentul (UE) 2024/795, acesta acordă o prefinanţare excepţională de 30 % pe baza alocării pentru priorităţile respective. Prefinanţarea excepţională respectivă se plăteşte în termen de 60 de zile de la adoptarea deciziei Comisiei de aprobare a modificării programului, cu condiţia ca modificarea programului să fie prezentată Comisiei până la 31 martie 2025.

Art. 13: Modificarea Regulamentului (UE) 2021/1060

1.La articolul 2, punctul 45 se înlocuieşte cu următorul text:

"45. «marcă de excelenţă» înseamnă eticheta de calitate conferită de Comisie faţă de o propunere, care atestă că propunerea care a fost evaluată în cadrul unei cereri de propuneri în temeiul unui instrument al Uniunii este considerată compatibilă cu cerinţele minime de calitate ale respectivului instrument al Uniunii, dar nu a putut fi finanţată în absenţa resurselor bugetare disponibile pentru respectiva cerere de propuneri, şi ar putea beneficia de sprijin din alte surse de finanţare ale Uniunii sau naţionale; sau «marca de suveranitate» menţionată la articolul 4 din Regulamentul (UE) 2024/795 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*7).

2.La articolul 6 alineatul (1), se adaugă următorul paragraf:

"În cazul în care, ca urmare a modificării unui program din cadrul Platformei de Tehnologii Strategice pentru Europa (platforma STEP) instituite prin Regulamentul (UE) 2024/795, contribuţia Fondului de coeziune în domeniul climei ar depăşi obiectivul de 37 % din alocarea sa totală, cuantumul care depăşeşte acest obiectiv poate fi luat în considerare la calcularea contribuţiei FEDR în domeniul climei în scopul atingerii obiectivului de 30 % din alocarea sa totală. Cuantumurile care depăşesc obiectivul FEDR privind contribuţia în domeniul climei de 30 % din alocarea sa totală pot fi luate în considerare la calcularea contribuţiei Fondului de coeziune în domeniul climei."

3.La articolul 13, se introduc următoarele alineate:

5.La articolul 24, se introduc următoarele alineate:

"(9) Prin derogare de la articolul 18 din prezentul Regulament, atunci când priorităţile dedicate investiţiilor care contribuie la obiectivele platformei STEP menţionate la articolul 2 din Regulamentul (UE) 2024/795 au fost incluse într-un program ca urmare a aprobării unei modificări a programului prezentate de statul membru până la 31 august 2024, priorităţile respective nu se iau în considerare în scopul evaluării intermediare. Decizia de aprobare a unor astfel de modificări ale programelor poate include o alocare definitivă a totalităţii sau a unei părţi din cuantumul de flexibilitate pentru anii 2026 şi 2027 pentru a aborda priorităţile dedicate investiţiilor care contribuie la obiectivele platformei STEP. În cazul în care întregul cuantum de flexibilitate al unui program este alocat definitiv unor astfel de priorităţi, evaluarea intermediară nu se efectuează pentru programul respectiv.

6.La articolul 49, se adaugă următorul alineat:

"(7) În cazul în care sprijinul este programat pentru obiectivele platformei STEP menţionate la articolul 2 din Regulamentul.(UE) 2024/795, autoritatea de management se asigură că toate informaţiile care urmează să fie publicate în conformitate cu alineatul (2) de la prezentul articol sunt transmise, de asemenea, Comisiei în formatul prevăzut la alineatul (4) de la prezentul articol pentru a fi publicate pe Portalul pentru suveranitate înfiinţat în temeiul articolul 6 din Regulamentul (UE) 2024/795, inclusiv un calendar al cererilor de propuneri planificate care este actualizat cel puţin de trei ori pe an, precum şi linkul către cererile de propuneri la data publicării lor."

7.Anexa I se modifică după cum urmează:

(a)în tabelul 1 se adaugă următoarele linii:

"DOMENIU DE INTERVENŢIE		Coeficient pentru calcularea sprijinului acordat obiectivelor legate de schimbările climatice	Coeficient pentru calcularea sprijinului acordat obiectivelor de mediu
145a	Sprijin pentru dezvoltarea competenţelor sau accesul la locuri de muncă în domeniul tehnologiilor digitale şi al inovaţiilor în tehnologii profunde, al biotehnologiilor.	0 %	0 %
145b	Sprijin pentru dezvoltarea competenţelor sau accesul la locuri de muncă în domeniul tehnologiilor curate şi eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor.	100 %	40 %
188	Investiţii productive în întreprinderi mari legate în principal de domeniul tehnologiilor curate şi eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor.	100 %	40 %
189	Investiţii productive în IMM-uri legate în principal de domeniul tehnologiilor curate şi eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor.	100 %	40 %
190	Investiţii productive în întreprinderi mari legate în principal de domeniul biotehnologiilor.	0 %	0 %
191	Investiţii productive în IMM-uri legate în principal de domeniul biotehnologiilor.	0 %	0 %
192	Investiţii productive în întreprinderi mari legate în principal de domeniul tehnologiilor digitale şi al inovaţiilor în tehnologii profunde.	0 %	0 %
193	Investiţii productive în IMM-uri legate în principal de domeniul tehnologiilor digitale şi al inovaţiilor în tehnologii profunde.	0 %	0 %

Art. 14: Modificarea Regulamentului (UE) nr. 1303/2013

1.La articolul 25a, se introduce următorul alineat:

Prin derogare de la articolul 30 alineatele (1) şi (2) şi de la articolul 96 alineatul (10), aplicarea ratei de cofinanţare de 100 % nu necesită o decizie a Comisiei de aprobare a unei modificări a programului. Statul membru transmite Comisiei tabelele financiare revizuite în urma aprobării de către comitetul de monitorizare. Rata de cofinanţare de 100 % se aplică numai în cazul în care tabelele financiare sunt transmise Comisiei înainte de depunerea cererii finale de plată intermediară pentru ultimul exerciţiu contabil care începe la 1 iulie 2023 şi se încheie la 30 iunie 2024, în conformitate cu articolul 135 alineatul (2)."

2.La articolul 130 alineatul (3), primul paragraf se înlocuieşte cu următorul text:

"(3) Prin derogare de la alineatul (2), contribuţia din partea fondurilor sau din partea FEPAM prin plăţi ale soldului final pentru fiecare prioritate per fond şi per categorie de regiuni în ultimul exerciţiu contabil nu depăşeşte cu mai mult de 15 % contribuţia din partea fondurilor sau din partea FEPAM pentru fiecare prioritate per fond şi per categorie de regiuni astfel cum este stabilită în decizia Comisiei de aprobare a programului operaţional. În sensul prezentului alineat, alocarea specială suplimentară pentru regiunile ultraperiferice, prevăzută la articolul 92 alineatul (1) litera (e), este considerată ca făcând parte din alocarea FEDER pentru categoria de regiuni din care face parte regiunea ultraperiferică vizată."

3.La articolul 135, se adaugă următorul alineat:

Art. 15: Modificarea Regulamentului (UE) nr. 223/2014

3.La articolul 45, se adaugă următorul alineat:

Art. 16: Modificarea Regulamentului (UE) 2021/523

1.Articolul 3 se modifică după cum urmează:

(a)la alineatul (1) se adaugă următoarea literă:

2.La articolul 7 alineatul (3), se adaugă următorul paragraf:

"Prin derogare de la primul paragraf, atunci când sprijinul din partea instrumentelor financiare este combinat într-un produs financiar aflat într-o poziţie subordonată garanţiei UE în temeiul prezentului regulament şi/sau al garanţiei UE instituite prin Regulamentul (UE) 2015/1017, pierderile, veniturile şi rambursările din produsele financiare menţionate la alineatul (1), precum şi potenţialele recuperări pot fi, de asemenea, atribuite pe o bază neproporţională între instrumentele financiare şi garanţia UE în temeiul prezentului regulament şi/sau al garanţiei UE instituite prin Regulamentul (UE) 2015/1017."

3.La articolul 10 alineatul (4), al doilea paragraf se înlocuieşte cu următorul text:

"În cazul în care nu a fost încheiat niciun acord de garantare în termen de 12 luni de la încheierea acordului de contribuţie, acordul de contribuţie încetează sau se prelungeşte de comun acord. În cazul în care cuantumul unui acord de contribuţie nu a fost angajat integral în temeiul unuia sau mai multor acorduri de garantare în termen de 12 luni de la încheierea acordului de contribuţie, cuantumul respectiv se modifică în consecinţă. Cuantumul neutilizat al provizionării atribuibil cuantumurilor alocate de statele membre în temeiul dispoziţiilor aplicabile pentru punerea la dispoziţie a FEDR, a FES+, a Fondului de coeziune şi a FEAMPA prin Programul InvestEU prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*9) sau în temeiul dispoziţiilor aplicabile pentru punerea la dispoziţie a FEADR prin Programul InvestEU stabilite prin Regulamentul privind Planurile strategice PAC se reutilizează în conformitate cu regulamentele respective. Cuantumul neutilizat al provizionării atribuibil cuantumurilor alocate de un stat membru în temeiul articolului 4 alineatul (1) al treilea paragraf din prezentul regulament se rambursează statului membru.

(^*9)Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispoziţiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziţie justă şi Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit şi acvacultură şi de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum şi Fondului pentru azil, migraţie şi integrare, Fondului pentru securitate internă şi Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor şi politica de vize (JO L 231, 30.6.2021, p. 159)."

4.Articolul 13 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (5) se înlocuieşte cu următorul text:

"(5) Restul de 25 % din garanţia UE din cadrul compartimentului pentru Uniune se acordă altor parteneri de implementare, care furnizează, de asemenea, o contribuţie financiară care urmează să fie stabilită în acordurile de garantare. Dacă Comisia stabileşte că ceilalţi parteneri de implementare nu folosesc pe deplin restul de 25 % din garanţia UE din cadrul compartimentului pentru UE, cuantumurile nefolosite pot fi acordate în mod excepţional Grupului BEI. În acest caz, Grupul BEI furnizează o contribuţie financiară suplimentară corespunzătoare în conformitate cu cerinţele prevăzute la alineatul (4) a treia teză."

(b)la alineatul (7), al doilea paragraf se înlocuieşte cu următorul text:

"Contractele dintre partenerul de implementare şi destinatarul final sau intermediarul financiar sau altă entitate menţionată la articolul 16 alineatul (1) litera (a) din cadrul garanţiei UE menţionate la articolul 4 alineatul (2) primul paragraf se semnează până cel târziu la 31 august 2026. În celelalte cazuri, contractele dintre partenerul de implementare şi destinatarul final sau intermediarul financiar sau altă entitate menţionată la articolul 16 alineatul (1) litera (a) se semnează până la 31 decembrie 2028."

Art. 17: Modificări aduse Regulamentului (UE) 2021/695

2.La articolul 48, alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(a)la al doilea paragraf, litera (c) se înlocuieşte cu următorul text:

(d) sprijin exclusiv sub formă de capitaluri proprii, necesar pentru extinderea la IMM-urile care nu sunt eligibile pentru finanţare, inclusiv la întreprinderile nou-înfiinţate şi la întreprinderile mici cu capitalizare medie care nu sunt eligibile pentru finanţare, prezum şi la entităţile care au beneficiat deja de sprijin în conformitate cu literele (a)-(c), care realizează inovaţii revoluţionare şi disruptive care nu sunt eligibile pentru finanţare în domeniul tehnologiilor critice menţionate la articolul 2 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) 2024/795 (^*10).

(b)se adaugă următorul paragraf:

"Atunci când acordă sprijin sub formă de capitaluri proprii, CEI depune eforturi pentru a atrage şi alţi investitori. Cu toate acestea, pentru a sprijini în mod eficace inovaţiile care nu sunt eligibile pentru finanţare, sprijinul sub formă de capitaluri proprii poate fi acordat fără a atrage alţi investitori, în special pentru inovaţiile revoluţionare şi disruptive care nu sunt eligibile pentru finanţare în domeniul tehnologiilor menţionate la articolul 2 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) 2024/795."

Art. 18: Modificarea Regulamentului (UE) 2021/697

3.Se adaugă următorul alineat:

Art. 19: Modificarea Regulamentului (UE) 2021/241

1.La articolul 7, se adaugă următorul alineat:

"(3) Fără a aduce atingere alineatului (2) de la prezentul articol, statele membre pot propune, de asemenea, să includă în planurile lor de redresare şi rezilienţă, sub formă de costuri estimate, cuantumul contribuţiei în numerar la compartimentul pentru statele membre în temeiul dispoziţiilor relevante din Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*12) exclusiv pentru măsurile de sprijinire a operaţiunilor de investiţii care contribuie la obiectivele Platformei Tehnologii Strategice pentru Europa (platforma STEP) menţionate la articolul 2 din Regulamentul (UE) 2024/795 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*13). Costurile respective nu pot depăşi 6 % din alocarea financiară totală a planului de redresare şi rezilienţă, iar măsurile relevante, astfel cum sunt prevăzute în planul de redresare şi rezilienţă, trebuie să respecte cerinţele prezentului regulament.

2.La articolul 21, se introduce următorul alineat:

"(1^a) Cu unicul scop de a profita de posibilitatea prevăzută la articolul 7 alineatul (3) din prezentul regulament şi la articolul 4 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2024/795, statele membre pot adresa Comisiei o cerere motivată pentru a prezenta o propunere de modificare a deciziei de punere în aplicare a Consiliului menţionate la articolul 20 alineatele (1) şi (3) din prezentul regulament pentru a include măsuri care sprijină obiectivele Regulamentului (UE) 2024/795 fără a aduce atingere dispoziţiilor prezentului regulament."

3.La articolul 29, se adaugă următorul alineat: