Capitolul 3 - Sistemul de consultanţă agricolă - Regulamentul 73/19-ian-2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune şi de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1290/2005, (CE) nr. 247/2006, (CE) nr. 378/2007 şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003

Acte UE

Jurnalul Oficial 30L

Ieşit din vigoare
Versiune de la: 25 Septembrie 2014
CAPITOLUL 3:Sistemul de consultanţă agricolă
Art. 12: Sistemul de consultanţă agricolă
(1)Statele membre instituie în favoarea agricultorilor un sistem de consultanţă în domeniul administrării terenurilor şi exploataţiilor (denumit în continuare "sistemul de consultanţă agricolă"), gestionat de una sau mai multe autorităţi desemnate sau de organisme private.
(2)Sistemul de consultanţă agricolă priveşte cel puţin cerinţele legale în materie de gestionare şi bunele condiţii agricole şi de mediu prevăzute în capitolul 1.
(3)Agricultorii pot participa la sistemul de consultanţă agricolă din proprie iniţiativă.
Statele membre pot determina, în conformitate cu criterii obiective, categoriile prioritare de fermieri care au acces la sistemul de consultanţă agricolă.
(4)Până la 31 decembrie 2010, Comisia prezintă Consiliului un raport privind aplicarea sistemului de consultanţă agricolă, însoţit, dacă este necesar, de propuneri adecvate.
Art. 13: Obligaţiile autorităţilor desemnate şi ale organismelor private
Fără să aducă atingere legislaţiei naţionale privind accesul publicului la documente, statele membre se asigură că autorităţile desemnate şi organismele private menţionate la articolul 12 alineatul (1) nu dezvăluie informaţii şi date cu caracter personal sau individual pe care le obţin în cadrul activităţii de consultanţă altor persoane decât agricultorii care administrează exploataţia în cauză, cu excepţia cazului în care constată, în cadrul activităţii lor, o neregulă sau o ilegalitate, caz în care legislaţia comunitară sau naţională prevede obligaţia de a informa o autoritate publică, în special în cazul infracţiunilor de natură penală.