Secţiunea vi - Transferurile - Regulamentul 604/26-iun-2013 de stabilire a criteriilor şi mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecţie internaţională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei ţări terţe sau de către un apatrid

Acte UE

Jurnalul Oficial 180L

În vigoare
Versiune de la: 29 Iunie 2013
SECŢIUNEA VI:Transferurile
Art. 29: Modalităţi şi termene
(1)Transferul solicitantului sau a altei persoane menţionate la articolul 18 alineatul (1) litera (c) sau (d) din statul membru solicitant către statul membru responsabil se face în conformitate cu dreptul intern al statului membru solicitant, după consultări între cele două state membre în cauză, cât de repede posibil, şi în cel mult şase luni de la acceptarea cererii de a prelua sau reprimi persoana în cauză sau de la hotărârea definitivă privind apelul sau revizuirea atunci când efectul suspensiv există în conformitate cu articolul 27 alineatul (3).
Dacă transferurile către statul membru responsabil se efectuează prin plecare controlată sau sub escortă, statele membre se asigură că acestea se desfăşoară în condiţii umane, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale şi a demnităţii umane.
Dacă este necesar, solicitantului i se va furniza de către statul membru solicitant un permis de liberă trecere. Comisia, prin acte de punere în aplicare, stabileşte modelul permisului de liberă trecere. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 44 alineatul (2).
Statul membru responsabil informează statul membru solicitant, după caz, asupra sosirii în siguranţă a persoanei în cauză sau asupra faptului că acesta nu s-a prezentat în termenul stabilit.
(2)Atunci când transferul nu se efectuează în termenul de şase luni, statul membru responsabil este exonerat de obligaţia de a prelua sau reprimi persoana în cauză şi responsabilitatea se transferă statului membru solicitant. Acest termen poate fi prelungit până la maxim un an în cazul în care transferul nu a putut fi efectuat datorită detenţiei în închisoare a persoanei în cauză sau până la maximum optsprezece luni în cazul în care persoana în cauză se sustrage procedurii.
(3)În cazul în care o persoană a fost transferată în mod eronat sau o decizie de transfer este anulată în urma unui apel sau a unei revizuiri după ce a avut loc transferul, statul membru care a efectuat transferul acceptă înapoi, imediat, persoana în cauză.
(4)Comisia, prin acte de punere în aplicare, stabileşte condiţii uniforme pentru consultarea de date şi schimbul de date între statele membre, în special pentru cazurile de transferuri amânate sau întârziate, transferuri ca urmare a acceptării din oficiu, transferuri de minori sau de persoane aflate în îngrijire şi de transferuri supravegheate. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 44 alineatul (2).
Art. 30: Cheltuieli de transfer
(1)Costurile necesare transferului unui solicitant sau al unei alte persoane, menţionate la articolul 18 alineatul (1) litera (c) sau (d), către statul membru responsabil sunt suportate de statul membru care efectuează transferul.
(2)Atunci când persoana în cauză trebuie transferată înapoi într-un stat membru ca urmare a unui transfer eronat sau a unei decizii de transfer care a fost anulată în urma unui apel sau a unei revizuiri, după efectuarea transferului, statul membru care a efectuat transferul iniţial este responsabil pentru costurile de transferare a persoanei înapoi pe teritoriul său.
(3)Persoanele transferate în temeiul prezentului regulament nu suportă costurile unor astfel de transferuri.
Art. 31: Schimbul de informaţii relevante înaintea efectuării unui transfer
(1)Statul membru care efectuează transferul unui solicitant sau al unei alte persoane, menţionate la articolul 18 alineatul (1) litera (c) sau (d), comunică statului membru responsabil datele cu caracter personal referitoare la persoana care va fi transferată, date care sunt adecvate, relevante şi neexcesive cu unicul scop de se asigura că autorităţile competente, în conformitate cu dreptul naţional din statul membru responsabil, au posibilitatea de a oferi persoanei în cauză asistenţa adecvată, inclusiv asistenţa medicală imediată necesară în vederea protejării intereselor sale vitale, precum şi de a asigura continuitatea protecţiei şi drepturilor conferite de prezentul regulament şi de alte instrumente juridice relevante în materie de azil. Aceste date sunt comunicate statului membru responsabil într-un termen rezonabil înainte de efectuarea transferului, pentru a garanta faptul că autorităţile sale competente, în conformitate cu dreptul naţional, dispun de suficient timp pentru a lua măsurile necesare.
(2)Statul membru care efectuează transferul transmite statului membru responsabil, în măsura în care informaţiile respective se află la dispoziţia autorităţii competente, în conformitate cu dreptul naţional al statului membru responsabil, toate informaţiile esenţiale în vederea conservării drepturilor şi nevoilor speciale imediate ale persoanei supuse transferului, mai ales:
a)orice măsuri imediate pe care statul membru repsonsabil trebuie să le ia pentru a asigura respectarea corespunzătoare a nevoilor speciale ale persoanei care urmează să fie transferată, inclusiv orice formă de asistenţă medicală imediată care ar putea fi necesară;
b)datele de contact ale membrilor de familie, ale rudelor sau ale oricăror alte persoane aflate în relaţii de natură familială cu acesta din statul membru de destinaţie, după caz;
c)în cazul minorilor, informaţii privind educaţia acestora;
d)o evaluare a vârstei solicitantului.
(3)Schimbul de informaţii în temeiul prezentului articol are loc numai între autorităţile notificate Comisiei, în conformitate cu articolul 35 din prezentul regulament, prin intermediul reţelei de comunicare electronică "DubliNet" instituită prin articolul 18 din Regulamentul (CE) nr. 1560/2003. Informaţiile care fac obiectul schimbului sunt utilizate numai în scopul indicat la alineatul (1) al prezentului articol şi nu sunt prelucrate suplimentar.
(4)În vederea facilitării schimbului de informaţii între statele membre, Comisia adoptă, prin acte de punere în aplicare, un formular standard pentru transferul datelor cerute în temeiul prezentului articol. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 44 alineatul (2).
(5)Dispoziţiile prevăzute la articolul 34 alineatele (8)-(12) se aplică schimbului de informaţii în temeiul prezentului articol.
Art. 32: Schimbul de date medicale înaintea efectuării unui transfer
(1)În scopul unic de administrare a unor îngrijiri sau tratamente medicale, în special privind persoanele cu handicap, persoanele vârstnice, femeile însărcinate, minorii şi persoanele care au fost victime ale unor acte de tortură, viol sau altor forme grave de violenţă psihologică, fizică sau sexuală, statul membru care efectuează transferul transmite statului membru responsabil, în măsura în care respectivele informaţii se află la dispoziţia autorităţii competente în conformitate cu dreptul naţional, informaţii cu privire la orice nevoi speciale ale persoanei care va fi transferată, care, în cazuri specifice, pot include informaţii privind starea fizică şi mentală a persoanei în cauză. Informaţiile respective sunt transferate printr-un certificat medical comun, cu documentele necesare anexate. Statul membru responsabil se asigură că aceste nevoi speciale sunt tratate corespunzător, inclusiv, în special, orice îngrijiri medicale esenţiale care ar putea fi cerute.
Comisia adoptă, prin acte de punere în aplicare, un certificat medical comun. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 44 alineatul (2).
(2)Statul membru care efectuează transferul transmite informaţiile menţionate la alineatul (1) statului membru responsabil numai după obţinerea consimţământului explicit al solicitantului şi/sau al persoanei care îl reprezintă sau, în cazul în care solicitantul nu este apt din punct de vedere fizic sau juridic să îşi exprime consimţământul, atunci când această transmitere este esenţială protecţiei intereselor vitale ale solicitantului sau ale altei persoane. Absenţa consimţământului, inclusiv refuzul acestuia, nu reprezintă un obstacol în calea desfăşurării transferului.
(3)Prelucrarea datelor cu caracter personal privind sănătatea menţionate la alineatul (1) este efectuată numai de un cadru medical care, în conformitate cu dreptul naţional ori cu normele stabilite de autorităţile naţionale competente, are obligaţia păstrării secretului medical sau de altă persoană supusă, de asemenea, unei obligaţii echivalente în ceea ce priveşte confidenţialitatea profesională.
(4)Schimbul de informaţii în temeiul prezentului articol are loc numai între cadre medicale sau alte persoane menţionate la alineatul (3). Informaţiile schimbate pot fi folosite numai în scopurile prevăzute la alineatul (1) şi nu sunt prelucrate suplimentar.
(5)Comisia, prin acte de punere în aplicare, stabileşte condiţii uniforme şi modalităţi practice pentru schimbul informaţiilor menţionate la alineatul (1) din prezentul articol. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 44 alineatul (2).
(6)Normele prevăzute la articolul 34 alineatele (8)-(12) se aplică schimbului de informaţii în temeiul prezentului articol.
Art. 33: Un mecanism de alertă timpurie, pregătire şi gestionare a crizelor
(1)În cazul în care Comisia stabileşte, în special pe baza informaţiilor colectate de EASO în temeiul Regulamentului (UE) nr. 439/2010, că aplicarea prezentului regulament poate fi periclitată de un risc acut de presiune deosebit de mare asupra sistemului de azil al unui stat membru şi/sau ca urmare a problemelor survenite în funcţionarea sistemului de azil al unui stat membru, aceasta, în cooperare cu EASO, adresează recomandări statului membru vizat invitându-l să întocmească un plan de acţiune preventivă.
Statul membru vizat informează Consiliul şi Comisia cu privire la intenţia sa de a prezenta un plan de acţiune preventivă cu scopul de a elimina presiunea şi/sau problemele în funcţionarea sistemului său de azil, asigurând totodată protejarea drepturilor fundamentale ale solicitanţilor de protecţie internaţională.
Un stat membru poate elabora, în măsura în care doreşte acest lucru şi din proprie iniţiativă, un plan de acţiune preventivă şi revizuiri ulterioare ale acestuia. La elaborarea unui plan de acţiune preventivă, statul membru poate solicita asistenţă din partea Comisiei, a altor state membre, a EASO şi a altor agenţii competente ale Uniunii.
(2)Atunci când este elaborat un plan de acţiune preventivă, statul membru vizat îl înaintează Consiliului şi Comisiei şi înaintează acestora, de asemenea, periodic rapoarte privind punerea sa în aplicare. Comisia informează de asemenea Parlamentul European asupra elementelor-cheie ale planului de acţiune preventivă. Comisia transmite Consiliului şi Parlamentului European rapoarte cu privire la punerea în aplicare a acestuia.
Statul membru vizat ia toate măsurile adecvate pentru a rezolva situaţia de presiune deosebit de mare asupra sistemului său de azil sau pentru a se asigura că deficienţele identificate sunt abordate înainte ca situaţia să se deterioreze. Atunci când un plan de acţiune preventivă include măsuri menite să răspundă presiunii deosebit de mari exercitate asupra sistemului de azil al unui stat membru, care poate periclita aplicarea prezentului regulament, Comisia solicită avizul EASO înainte de a raporta Parlamentului European şi Consiliului.
(3)Atunci când Comisia stabileşte, pe baza avizului EASO, că punerea în aplicare a planului de acţiune preventivă nu a remediat deficienţele identificate, sau în eventualitatea unui risc considerabil de declanşare a unei crize în sistemul de azil din statul membru respectiv, care cel mai probabil nu poate fi rezolvată printr-un plan de acţiune preventivă, Comisia, în colaborare cu EASO, după caz, poate solicita statului membru vizat să elaboreze un plan de acţiune în vederea gestionării crizei şi, dacă este necesar, revizuiri ale acestuia. Planul de acţiune în vederea gestionării crizei asigură, pe parcursul întregului proces de alertă timpurie, pregătire şi gestionare a crizelor, respectarea acquis-ului Uniunii în domeniul azilului, în special a drepturilor fundamentale ale solicitanţilor de protecţie internaţională.
În urma solicitării de a elabora un plan de acţiune în vederea gestionării crizei, statul membru în cauză elaborează cu promptitudine planul respectiv, în colaborare cu Comisia şi cu EASO, cel târziu în termen de trei luni de la data cererii.
Statul membru vizat prezintă planul de acţiune în vederea gestionării crizei şi, cel puţin o dată la trei luni, raportează Comisiei şi altor părţi interesate, precum EASO, după caz, cu privire la punerea în aplicare a acestuia.
Comisia informează Parlamentul European şi Consiliul cu privire la planul de acţiune în vederea gestionării crizei, la posibilele sale revizuiri şi la punerea sa în aplicare. În aceste rapoarte, statul membru vizat prezintă datele pentru monitorizarea respectării planului de acţiune în vederea gestionării crizei, precum durata procedurii, condiţiile de detenţie şi capacitatea de primire în raport cu fluxul de solicitanţi.
(4)Pe parcursul întregului proces de alertă timpurie, pregătire şi gestionare a crizelor, Consiliul monitorizează atent situaţia şi poate solicita informaţii suplimentare şi furniza orientări politice, în special cu privire la urgenţa şi gravitatea situaţiei şi, prin urmare, la necesitatea ca un stat membru să elaboreze fie un plan de acţiune preventivă, fie un plan de acţiune în vederea gestionării crizei. Pe parcursul întregului proces, Parlamentul European şi Consiliul pot discuta şi oferi orientări cu privire la orice măsură de solidaritate pe care o consideră adecvată.