Capitolul 1 - Indicatorul de finanţare stabilă netă - Regulamentul 575/26-iun-2013 privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012

Acte UE

Jurnalul Oficial 176L

În vigoare
Versiune de la: 3 Noiembrie 2025 până la: 31 Decembrie 2025
CAPITOLUL 1:Indicatorul de finanţare stabilă netă
Art. 428a: Aplicarea pe bază consolidată
În cazul în care indicatorul de finanţare stabilă netă prevăzut în prezentul titlu se aplică pe o bază consolidată în conformitate cu articolul 11 alineatul (4), se aplică următoarele dispoziţii:
(a)activele şi elementele extrabilanţiere ale unei filiale cu sediul social într-o ţară terţă, cărora li se aplică factori de finanţare stabilă necesară în temeiul cerinţei de finanţare stabilă netă prevăzute de legislaţia naţională a ţării terţe respective care sunt mai ridicaţi decât cei menţionaţi în capitolul 4, fac obiectul consolidării în conformitate cu factorii mai ridicaţi prevăzuţi de legislaţia naţională a ţării terţe respective;
(b)datoriile şi fondurile proprii ale unei filiale cu sediul social într-o ţară terţă, cărora li se aplică factori de finanţare stabilă disponibilă în temeiul cerinţei de finanţare stabilă netă prevăzute de legislaţia naţională a ţării terţe respective care sunt mai scăzuţi decât cei menţionaţi în capitolul 3, fac obiectul consolidării în conformitate cu factorii mai scăzuţi prevăzuţi de legislaţia naţională a ţării terţe respective;
(c)activele dintr-o ţară terţă care îndeplinesc cerinţele prevăzute în actul delegat menţionat la articolul 460 alineatul (1) şi care sunt deţinute de o filială cu sediul social într-o ţară terţă nu sunt recunoscute ca active lichide în vederea consolidării în cazul în care nu îndeplinesc condiţiile necesare pentru a fi considerate active lichide în temeiul legislaţiei naţionale a ţării terţe respective care stabileşte cerinţa de acoperire a necesarului de lichiditate;
(d)firmele de investiţii care nu intră sub incidenţa prezentului titlu în temeiul articolului 6 alineatul (4), din cadrul grupului, intră sub incidenţa articolelor 413 şi 428b pe bază consolidată; cu excepţia celor menţionate la prezenta literă, unor astfel de firme de investiţii li se aplică în continuare cerinţa de finanţare stabilă netă detaliată pentru firmele de investiţii, astfel cum se prevede în legislaţia naţională.
Art. 428b: Indicatorul de finanţare stabilă netă
(1)Cerinţa de finanţare stabilă netă prevăzută la articolul 413 alineatul (1) este egală cu raportul dintre finanţarea stabilă disponibilă a instituţiei, astfel cum este menţionată în capitolul 3, şi finanţarea stabilă necesară, astfel cum este menţionată în capitolul 4 şi se exprimă ca procent. Instituţiile îşi calculează indicatorul de finanţare stabilă netă în conformitate cu următoarea formulă:
Finanţarea stabilă disponibilă / Finanţarea stabilă necesară = Indicatorul de finanţare stabilă netă (%)
(2)Instituţiile menţin un indicator de finanţare stabilă netă de cel puţin 100 %, calculat în moneda de raportare pentru toate tranzacţiile, indiferent de moneda de denominare efectivă a acestora.
(3)În cazul în care, în orice moment, indicatorul de finanţare stabilă netă al unei instituţii a scăzut sub 100 % sau este de aşteptat, în mod rezonabil, să scadă sub 100 %, se aplică cerinţa stabilită la articolul 414. Instituţia vizează readucerea indicatorului de finanţare stabilă netă la nivelul menţionat la alineatul (2) de la prezentul articol. Autorităţile competente evaluează motivele nerespectării de către instituţie a dispoziţiilor de la alineatul (2) de la prezentul articol înainte de a lua orice măsuri de supraveghere.
(4)Instituţiile îşi calculează şi îşi monitorizează indicatorul de finanţare stabilă netă în moneda de raportare pentru toate tranzacţiile, indiferent de moneda de denominare efectivă a acestora, şi separat pentru tranzacţiile denominate în fiecare dintre monedele care fac obiectul raportării separate în conformitate cu articolul 415 alineatul (2).
(5)Instituţiile se asigură că distribuirea profilului lor de finanţare în funcţie de moneda de denominare este, în general, consecventă cu distribuirea în funcţie de monedă a activelor lor. După caz, autorităţile competente pot impune instituţiilor să restricţioneze neconcordanţele de monede prin stabilirea unor limite privind procentul din finanţarea stabilă necesară într-o anumită monedă care poate fi acoperit prin finanţarea stabilă disponibilă care nu este denominată în moneda respectivă. Această restricţie poate fi aplicată numai pentru o monedă care face obiectul raportării separate în conformitate cu articolul 415 alineatul (2).
Pentru determinarea nivelului oricăror restricţii privind neconcordanţele de monede care pot fi aplicate în conformitate cu prezentul articol, autorităţile competente iau în considerare cel puţin următoarele elemente:
a)dacă instituţia are capacitatea de a transfera finanţarea stabilă disponibilă de la o monedă la alta şi între jurisdicţii şi entităţi juridice din cadrul grupului şi capacitatea de a efectua swapuri pe valută şi de a atrage fonduri de pe pieţele valutare în orizontul de timp de un an al indicatorului de finanţare stabilă netă;
b)impactul variaţiilor nefavorabile ale cursului de schimb asupra poziţiilor neconcordante existente şi asupra eficacităţii oricăror acoperiri valutare existente.
Orice restricţie privind neconcordanţele de monede impusă în conformitate cu prezentul articol constituie o cerinţă specifică de lichiditate, astfel cum se prevede la articolul 105 din Directiva 2013/36/UE.